MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 746/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 746         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 26 septembrie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

71. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Iniţiativa europeană în domeniul cloud computing-ului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa COM(2016) 178

 

72. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieţei unice digitale COM(2016) 180

 

73. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Platforme Online şi piaţa unică digitală - Oportunităţi şi provocări pentru Europa COM(2016) 288

 

74. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O abordare cuprinzătoare pentru stimularea comerţului electronic transfrontalier în beneficiul cetăţenilor şi întreprinderilor europene COM(2016) 320

 

75. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European - Către un spaţiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei COM(2016) 148

 

76. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte comunicarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit COM(2016)198

 

77. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European - O agendă europeană pentru economia colaborativă COM(2016) 356

 

78. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Realizarea Agendei privind piaţa unică pentru susţinerea creării de locuri de muncă, a creşterii economice şi a investiţiilor COM(2016) 361

 

79. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European - Europa investeşte din nou - Bilanţul Planului de investiţii pentru Europa şi etapele următoare COM(2016) 359

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 391 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.018/2.239/1.643. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului fondurilor europene pentru completarea art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului fondurilor europene nr. 340/607/190/2016

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Iniţiativa europeană în domeniul cloud computing-ului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa COM(2016) 178

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/972, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Susţine liberul acces la date în domeniile de cercetare, dar subliniază că un asemenea obiectiv poate fi atins doar printr-un sprijin din partea Uniunii, care ar reduce disparităţile dintre statele membre în ceea ce priveşte infrastructura de cercetare, cea de comunicaţii şi cea de transfer al datelor.

2. Recunoaşte necesitatea stimulării schimbului de date, în special îh mediul universitar şi în sectorul public, dar recomandă o analiză aprofundată a cauzelor pentru care întreprinderile nu apelează la schimbul de date, astfel încât acestea să fie sprijinite eficient şi prin îmbunătăţirea cadrului legislativ al pieţei.

3. Recunoaşte necesitatea înlăturării obstacolelor din calea prelucrării eficiente şi ieftine a seturilor mari de date şi a delimitării adânc înrădăcinate a disciplinelor şi invită Comisia Europeană la acţiune extinsă şi hotărâtă pentru un spaţiu comun al Uniunii în domeniul cercetării ştiinţifice, în special interdisciplinare, la încurajarea şi sprijinirea literaturii ştiinţifice şi a depozitarilor de date ştiinţifice în regim de acces deschis.

4. Susţine necesitatea abordării aspectelor legate de protejarea şi conservarea datelor pe termen lung şi subliniază că datele respective ar trebui să fie ferite de riscul deteriorării suportului pe care sunt depozitate şi să fie disponibile tuturor entităţilor din statele membre gratuit, într-un format deschis şi uşor de explorat.

5. Recomandă Comisiei Europene să accelereze procesul de pregătire a guvernantei cloud-ului european destinat ştiinţei deschise şi cu acest prilej să îmbunătăţească şi modalităţile tradiţionale de acces la rezultate şi publicaţii ştiinţifice, pentru a evita costurile inabordabile în unele cazuri, în special în statele membre cu resurse financiare restrânse, cum este cazul României.

6. Atrage atenţia că sporirea capacităţii de calcul de înaltă performanţă trebuie însoţită de eforturi la nivelul Uniunii de extindere şi diversificare a bazei de utilizatori finali informaţi, în mod echilibrat în toate statele membre, astfel încât să fie facilitată antrenarea resurselor umane din toate regiunile, implicarea capacităţii de calcul de înaltă performanţă în rezolvarea celor mai multe probleme identificate la nivelul regiunilor şi un transfer de cunoştinţe cât mai larg.

7. Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că Europa nu participă la competiţia din domeniul capacităţii de calcul de înaltă performanţă pe măsura potenţialului său economic şi de cunoaştere şi cu privire la contribuţia mai curând modestă a sectorului industrial al Uniunii la această capacitate de calcul şi solicită Comisiei Europene să îşi intensifice eforturile pentru recuperarea rămânerii în urmă în dezvoltarea ecosistemelor naţionale de capacităţi de calcul de înaltă performanţă.

8. Solicită Comisiei Europene să stabilească în mod prudent condiţiile pentru neparticipare (opt-out) privitoare la accesul liber la date, pentru a evita riscul protecţionismului ştiinţific.

9. Susţine necesitatea identificării de soluţii pentru reducerea consumului cipurilor în cazul calculatoarelor exascale şi recomandă reducerea consumului de energie a tehnicii de calcul în general, precum şi preluarea detaliată a acestui obiectiv în cadrul strategiilor Uniunii referitoare la eficienţa energetică; subliniază că pentru eficienţa energetică este necesară o paletă mai largă de acţiuni cum ar fi managementul tehnicii de calcul, concepţia de programe şi arhitecturi ale tehnicii de calcul ce includ eficienţa energetică printre parametrii de proiectare.

10. Recomandă Comisiei Europene să acţioneze ferm pentru a sprijini participarea tinerilor la dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa, prin stimularea instruirii în domeniu, crearea de locuri de muncă şi de noi oportunităţi specifice pentru manifestarea iniţiativei de afaceri a tinerilor.

11. Recomandă sprijinirea dezvoltării şi utilizării tehnologiilor cuantice în cadrul strategiilor ce vizează piaţa unică digitală şi corelarea acestora cu măsurile de stimulare a cloud computing-ului.

12. Recomandă consolidarea diferitelor strategii ale Uniunii ce vizează obiective pe termen mediu şi lung în domeniul societăţii bazate pe cunoaştere, a utilizării spaţiului cosmic şi a altor domenii ce reflectă rezultatele progresului ştiinţific şi tehnologic de ultimă oră, precum şi o analiză a modului în care progresul tehnico-ştiinţific s-a regăsit în strategiile tematice ale Uniunii din ultimii ani.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 71.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieţei unice digitale COM(2016) 180

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/971, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Invită Comisia Europeană să actualizeze datele pe baza cărora a realizat comunicarea, având în vedere că unele studii citate au fost elaborate cu date din 2012, ceea ce este foarte mult în domeniul vizat şi să insiste asupra interpretărilor analitice detaliate ale datelor statistice.

2. Recomandă Comisiei Europene să analizeze cadrul de impozitare a bunurilor şi serviciilor, astfel încât acesta să reflecte schimbările prevăzute pe piaţa tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi să se bazeze pe o înţelegere unitară de către statele membre a noilor tipuri de afaceri.

3. Recomandă Comisiei Europene să acţioneze ferm pentru a elimina şi evita disfuncţiile pieţei unice digitale generate de disparităţile dintre întreprinderile mari şi IMM-uri şi să încurajeze diversificarea şi prezenţa pe piaţă a unui număr cât mai mare de IMM-uri competitive, inclusiv în ceea ce priveşte repartizarea geografică a acestora.

4. Susţine punctul de vedere al Comisiei Europene conform căruia este nevoie de un sector public inovator care să dea exemplu în materie de transformare digitală şi recomandă ca sprijinul să fie mai bine adaptat la particularităţile naţionale ale programelor de e-guvernare.

5. Invită Comisia Europeană să deruleze o analiză aprofundată a inovării în noua economie, pentru a stabili care sunt obstacolele regionale specifice ce stau în calea investiţiilor în inovare, mai ales în situaţia statelor membre care dispun de resurse bugetare naţionale şi private restrânse, astfel încât să poată fi aplicate soluţii eficiente, adaptate la situaţia acestora şi să amplifice contribuţia Comisiei Europene la înlăturarea obstacolelor şi la creşterea finanţării inovării.

6. Recomandă Comisiei Europene să acţioneze ferm pentru a stabili un cadru comun european pentru sporirea competenţelor multidisciplinare şi digitale, prin care să fie alocate resurse financiare suplimentare, în vederea reducerii discrepanţei dintre cererea şi oferta de lucrători cu competenţe digitale.

7. Solicită Comisiei Europene să acţioneze cu hotărâre şi din timp pentru a evita apariţia şi consolidarea de oligopoluri ale furnizorilor sau deţinătorilor de platforme de date, pentru a sprijini intrarea pe această piaţă a IMM-urilor, pentru a consolida mecanismele pieţei unice şi pentru a evita abuzul de poziţie dominantă.

8. Consideră că este prea devreme pentru a concluziona că UE poate mobiliza, la nevoie, resurse pentru investiţii pe care niciun stat membru nu le-ar putea obţine pe cont propriu, cu un efect de levier asupra investiţiilor private mult mai mare decât ceea ce pot realiza multe state membre, aşa cum se afirmă în comunicare, şi sugerează şi analiza altor forme de finanţare.

9. Consideră că dacă 90% din IMM au senzaţia că sunt rămase în urmă în ceea ce priveşte inovarea, aceasta înseamnă că ele au nevoie de sprijin semnificativ şi invită Comisia Europeană să actualizeze strategiile pentru IMM*uri, inclusiv în ceea ce priveşte identificarea cauzelor acestei rămâneri în urmă, în special a celor ce se manifestă la nivelul statelor membre.

10. Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la problemele ridicate de strategiile de inovare, cum ar fi abordarea prea generală, lipsa de orientare spre transformările economice şi elaborarea în lipsa unui proces de descoperire antreprenorială şi invită Comisia Europeană să acţioneze pentru stabilirea la nivelul Uniunii a unor direcţii de acţiune şi orientări concrete, adaptate realităţii economice şi în strânsă legătură cu cererea de piaţă.

11. Atrage atenţia asupra faptului că susţinerea financiară şi orientările stabilite de Uniune trebuie să continue cu aceeaşi intensitate pentru sectoarele tradiţionale ale economiei cum ar fi agricultura, inclusiv în ceea ce priveşte susţinerea directă şi cercetarea ştiinţifică, ceea ce impune o alocare a resurselor financiare cât mai eficientă şi mai echilibrată, inclusiv în profil teritorial.

12. Atrage atenţia asupra potenţialului specializării inteligente de a crea locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri pentru tineri şi cheamă la o acţiune concertată şi insistentă pe plan european pentru a fructifica aceste posibilităţi, în cât mai multe domenii, cu atât mai mult cu cât noua generaţie dispune de cunoştinţe de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor dobândite de la cea mai mică vârstă.

13. Atrage atenţia că IMM-urile şi iniţiativa privată constituie o importantă resursă de promovare a inovării, datorită flexibilităţii şi versatilităţii acestora şi recomandă ca sprijinul, încurajarea şi iniţierea de parteneriate public-privat pentru investiţii mari, spre exemplu în domeniul componentelor pentru internetul obiectelor, pentru echipamente de calcul de înaltă performanţă sau pentru vehiculele conectate şi automatizate, să fie însoţite de măsuri concrete de evitare a impactului negativ asupra exprimării capacităţii inovative a IMM-urilor şi de măsuri de evitare a apariţiei de oligopoluri.

14. Sprijină eforturile Comisiei Europene în materie de standardizare şi reglementare a internetului obiectelor, a tehnologiilor 5G, a celor de tip cloud computing şi a celor de date şi atrage atenţia asupra necesităţii de a contracara eficient şi din timp fenomenele de tip malware ce ar putea cunoaşte o extindere masivă odată cu noile tehnologii, pentru unele dintre acestea, cum ar fi ransomware, fiind necesare măsuri concentrate la nivelul Uniunii, inclusiv de tip poliţienesc.

15. Subliniază că modificările structurale ale pieţei forţei de muncă şi ale naturii activităţilor ca urmare a transformărilor digitale nu constituie doar un motiv de îngrijorare privind condiţiile de angajare, nivelurile veniturilor şi distribuţia acestora, ci şi o oportunitate de a diversifica piaţa muncii, de a crea noi locuri de muncă şi de manifestare a spiritului antreprenorial al tinerilor, dacă sunt înlăturate obstacolele sau completate lipsurile normative de la nivelul Uniunii.

16. Recomandă Comisiei Europene să iniţieze o dezbatere la nivel european pentru a se identifica toate oportunităţile de instruire potenţiale, atât a elevilor şi studenţilor, cât şi a adulţilor, în competenţele necesare fructificării transformării digitale pe toate planurile vieţii sociale şi profesionale; ar putea fi investigate în acest sens autoformarea, învăţarea individuală prin cursuri de pe piaţa liberă sau prin cursuri organizate în regim deschis de instituţii de învăţământ şi platformele specializate de învăţare on-line.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 72.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Platforme online şi piaţa unică digitală - Oportunităţi şi provocări

pentru Europa COM(2016) 288

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/976, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Susţine abordarea propusă de comunicare, prin care Uniunea urmăreşte să îşi asume pe deplin un viitor digital, păstrând totodată valorile comune proprii.

2. Susţine principiul reglementării restrânse, doar la ceea ce este necesar în ceea ce priveşte activitatea platformelor online şi reaminteşte că rapiditatea progresului tehnic în domeniu impune ca normele nou-introduse să fie posibil de aplicat şi celor mai probabile situaţii din viitor, pentru a asigura astfel stabilitatea legislativă şi a se evita perimarea lor prematură.

3. Atrage atenţia că extinderea platformelor online provoacă dificultăţi mai mari în economiile mai puţin dezvoltate, comparativ cu economiile mai avansate, prin aspecte cum ar fi competitivitatea mai redusă a întreprinderilor locale şi a celor tradiţionale faţă de concurenţii lor globali sau prin capacitatea lor mai restrânsă de a aloca fonduri pentru inovare şi invită Comisia Europeană să ia în considerare această vulnerabilitate Specifică în elaborarea cadrului normativ european în domeniu.

4. Subliniază că majoritatea platformelor online acţionează pe piaţa globală, fapt pentru care reglementările prevăzute la nivelul Uniunii ar trebui să reflecte, în măsura posibilului, impactul benefic al noului model de afaceri reprezentant de acestea. În acest context este necesară favorizarea investiţiilor în Uniune, inclusiv repartizarea lor regională echilibrată.

5. Subliniază că dezvoltarea platformelor online generează un număr mat mic de locuri de muncă comparativ cu tradiţionalii competitori, impact care ar trebui contrabalansat prin măsuri cum ar fi stimularea iniţiativei private în domeniu şi adaptarea reglementărilor în domeniul dreptului muncii.

6. Menţionează că platformele online au condus la un acces mai simplu şi mai ieftin ai lucrătorilor la comunicaţiile ce reprezintă pentru mulţi un mediu de muncă externalizat, fapt ce conduce la stimularea muncii la distanţă sau la modificarea condiţiilor de lucru cotidiene şi invită Comisia Europeană să analizeze acest impact asupra cadrului legal al muncii în Uniune, în vederea eventualei sale modificări.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 73.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O abordare cuprinzătoare pentru stimularea comerţului electronic transfrontalier în beneficiul cetăţenilor

şi întreprinderilor europene COM(2016) 320

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/975, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor;

1. Reaminteşte că finalizarea unei pieţe unice digitale este a două cea mai mare prioritate politică a preşedintelui Comisiei Europene, care vizează crearea de locuri de muncă şi creştere economică în UE şi îmbunătăţirea accesului la bunuri şi servicii digitale pe întreg teritoriul UE pentru consumatori şi întreprinderi, prin eliminarea barierelor în calea comerţului electronic, reprezintă un capitol important pentru finalizarea pieţe unice digitale.

2. Semnalează totuşi că o concentrare excesivă pe comerţul electronic, în procesul de punere în practică a strategiei privind piaţa unică digitală ar putea reduce capacitatea Uniunii Europene de a promova şi alte inovaţii tehnologice emergente, cum sunt bionica, robotica, inteligenţa artificială, internetul lucrurilor, realitatea virtuală etc. Subliniază că acestea sunt inovaţii în care marile companii transnaţionale investesc în prezent şi că, probabil, ele constituie următorul salt calitativ în economie.

3. Consideră că strategia pieţei unice digitale ar trebui să acorde o atenţie mai mare construirii capacităţii antreprenoriale, în condiţiile în care problemele de reglementare nu sunt cele mai dificile obstacole pentru antreprenori, ci accesul la capital şi la manageri capabili să construiască întreprinderi axate pe tehnologii complexe, la nivel mondial.

4. Reţine că planul Comisiei Europene pentru a-şi concretiza strategiile privind piaţa unică şi piaţa unică digitală cuprinde trei propuneri având drept obiectiv stimularea comerţului electronic prin rezolvarea problemei blocării geografice prin asigurarea unei livrări transfrontaliere de colete, mai accesibile şi mai eficiente, precum şi prin promovarea încrederii consumatorilor ca urmare a îmbunătăţirii protecţiei şi a aplicării legii.

5. Reţine că în comunicarea analizată se explică modul în care fiecare dintre cele trei propuneri prezentate în cadrul pachetului privind comerţul electronic interacţionează şi modul în care acestea se raportează la alte iniţiative din cadrul pieţei unice digitale, inclusiv două propuneri legislative referitoare la drepturile consumatorilor în contractele digitale şi la simplificarea TVA.

6. Reaminteşte că în strategia sa privind piaţa unică digitală, Comisia Europeană propusese deja măsuri imediate pentru a elimina barierele din calea activităţii online transfrontaliere şi că una dintre măsurile-cheie este prevenirea tratamentului diferenţiat aplicat în mod nejustificat consumatorilor şi întreprinderilor atunci când încearcă să cumpere bunuri şi servicii online în cadrul UE.

7. Reaminteşte că în strategia sa pentru piaţa unică, Comisia Europeană îşi anunţase intenţia de a combate toate formele de tratament diferenţiat nejustificat al cumpărătorilor stabiliţi în state membre diferite.

8. Împărtăşeşte aprecierea Comisiei Europene că în mediul online persistă situaţii frecvente în care accesul consumatorilor la oferte din alte ţări este blocat, fie prin redirecţionarea consumatorului către pagina electronică din ţara sa, fie prin impunerea obligativităţii ca acesta să plătească utilizând o carte de debit sau de credit dintr-o anumită ţară,

9. Împărtăşeşte aprecierea Comisiei Europene că acest gen de discriminare nu îşi are locul pe piaţa unică, dar observă că această situaţie trenează de mult timp şi că măsurile de eliminare a acestor practici au întârziat, cu toate că principiul nediscriminării în relaţiile comerciale fusese deja stabilit în temeiul Directivei privind serviciile, în vigoare din anul 2006 şi că se demonstrase posibilitatea unor progrese în unele sectoare de prestări de servicii.

10. Apreciază că restricţiile nejustificate de genul blocării geografice, precum discriminarea în funcţie de adresa IP, de adresa poştală sau de ţara de emitere a cărţii de credit încalcă şi normele legislaţiei UE în materie de concurenţă.

11. Reţine că nu se instituie obligaţii excesive pentru comercianţi, astfel că nu există obligaţia generală de a livra produse şi servicii în orice stat membru şi nici obligaţia de a accepta orice instrument electronic de plată.

12. la act că factorii de decizie politică de la nivelul Uniunii Europene par să accepte că există unele justificări pentru fragmentarea pieţei, ca de exemplu în temeiul libertăţii de a desfăşura o activitate comercială, al drepturilor de autor, al unor norme privind protecţia minorilor sau privind publicitatea. Atrage atenţia că aceeaşi atitudine rezervată a contribuit la situaţia actuală în care piaţa internă nu este încă finalizată.

13. Reţine că actele legislative propuse de către Comisia Europeană conţin excepţii în ce priveşte tratamentul egal al consumatorilor de către comercianţi, ca de exemplu în cazul în care acest lucru poate fi justificat în mod obiectiv din motive precum TVA-ui sau anumite dispoziţii juridice de interes public.

14. În acest context reaminteşte că art. 20 din Directiva privind serviciile nu a facilitat realizarea obiectivelor propuse, tocmai pentru că permitea justificări „obiective” pentru discriminarea în funcţie de naţionalitate, locul de reşedinţă sau locul de stabilire.

15. Se raliază solicitării Parlamentului European, adresate Comisiei Europene, de a identifica şi defini grupuri de cazuri în care discriminarea este justificată în temeiul art. 20 alin. (2) din Directiva privind serviciile, pentru a clarifica ce anume constituie practici discriminatorii nejustificate operate de către entităţi private şi pentru a oferi asistenţă în ceea ce priveşte interpretarea de către autorităţile responsabile cu punerea în practică a articolului menţionat.

16. Se raliază opiniei potrivit căreia propunerea de revizuire a regulamentului privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului va oferi competenţe sporite autorităţilor naţionale pentru o mai bună aplicare a drepturilor consumatorilor; salută faptul că autorităţile naţionale vor putea să verifice dacă paginile electronice recurg la blocarea geografică a consumatorilor sau dacă oferă servicii de post vânzare care nu respectă normele UE, să dispună închiderea imediată a paginilor electronice care găzduiesc înşelătorii, să solicite informaţii de la registratorii de domeniu şi de la bănci pentru a determina identitatea comerciantului responsabil.

17. Recomandă autorităţilor naţionale să adopte măsurile necesare pentru sporirea încrederii întreprinderilor mici şi mijlocii din România în comerţul electronic, prin oferirea de pachete constând în protecţie şi siguranţă.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 74.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European - Către un spaţiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei COM(2016) 148

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicata, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/978, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 6 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Apreciază efortul constant al Comisiei Europene de a reglementa şi moderniza regimul de colectare a TVA în Uniunea Europeană pentru a combate evaziunea şi frauda fiscală, întrucât aceasta reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă statele membre UE.

2. Salută iniţierea unui plan de acţiune pentru crearea unui sistem unic, definitiv pentru TVA în UE, care să fie întemeiat pe principiul impozitării în ţara de destinaţie a mărfurilor; în acest sens consideră că Directiva TVA ar trebui modificată în aşa fel încât importatorul să fie considerat răspunzător pentru pierderea de TVA în statul membru de destinaţie.

3. Salută poziţia Comisiei Europene referitoare la posibilitatea introducerii taxării inverse generalizate pentru tranzacţiile interne, poziţie susţinută de unele state membre UE, printre care şi România.

4. Observă că actualul sistem TVA este fragmentat, creând sarcini administrative semnificative cu precădere întreprinderilor mici şi mijlocii şi celor online, astfel încât consideră necesară o aplicare neutră din punct de vedere tehnologic a normelor în materie de TVA, care să garanteze că versiunea fizică şi cea digitală a unui produs sunt tratate la fel.

5. Întrucât tipologiile fraudei în domeniul TVA evoluează şi cuprind multe sectoare economice, presupunând implicit un efort de adaptare rapidă a legislaţiei aplicabile pentru a progresa în direcţia unui sistem al TVA durabil şi simplu, care să permită prevenirea fenomenului fraudei şi potenţialele pierderi de venituri fiscale, consideră că statele membre ar trebui să îşi simplifice sistemele fiscale naţionale pentru a le face mai robuste, mai echitabile şi mai eficace pentru prevenirea, descurajarea şi sancţionarea evaziunii şi fraudei fiscale.

6. Consideră că ar trebui întărită cooperarea administrativă între statele membre UE, dar şi cu ţările din afara Uniunii Europene, privind combaterea evaziunii şi fraudei în domeniul TVA, pentru a demonta mecanismele intracom unitare de evaziune şi fraudă în acest domeniu şi pentru a gestiona tranzacţiile internaţionale, stabilind standarde de cooperare bazate pe principiile transparenţei, bunei guvernante şi schimbului de informaţii.

7. Consideră că ar trebui menţinută cota standard minimă a TVA de 15% în vigoare în statele membre UE, deoarece aceasta a asigurat funcţionarea sistemului TVA la un nivel acceptabil şi a redus posibilitatea denaturării concurenţei.

8. În concluzie, consideră că este esenţială consolidarea parteneriatului Comisiei Europene cu statele membre UE pentru asigurarea unei aplicări inteligente, precise şi eficiente a legislaţiei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 75.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte comunicarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit COM(2016) 198

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/973, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Constată că iniţiativa Comisiei Europene este complementară cu pachetul antievaziune lansat în luna ianuarie a anului în curs, cu scopul de a continua lupta contra evaziunii fiscale practicate de anumite întreprinderi multinaţionale care se estimează că aduc prejudicii anuale de 50-70 de miliarde de euro la bugetele statelor membre ale UE.

2. la act că propunerea de directivă are în vedere modificarea semnificativă a Directivei 2013/34/UE (Directiva contabilă), impunând transmiterea de informaţii incluse în rapoartele financiare şi nefinanciare, defalcate pe ţări, către autorităţile fiscale doar cu scopul de a asigura o mai bună respectare a legislaţiilor fiscale naţionale de către întreprinderile multinaţionale cu o cifră de afaceri netă mai mare de 750 milioane de euro, însă trebuie avut în vedere faptul că, pentru a acoperi societăţile multinaţionale cu sediul stabilit într-o ţară terţă., unele filiale sau sucursale din UE ale acestora vor fi supuse unor noi obligaţii.

3. Consideră că punerea în aplicare internaţională a recomandărilor din planul BEPS al OECD transpus în Uniunea Europeană prin pachetul antievaziune este o prioritate, dar, în acelaşi timp, crede că este necesar să se asigure respectarea anumitor interese ale societăţilor raportoare şi, mai ales, să se asigure protecţia secretului de afaceri. Această propunere adaugă o responsabilitate în plus statelor membre UE şi, implicit, administraţiilor fiscale care trebuie să impună şi să monitorizeze publicarea rapoartelor privind impozitul pe profit.

4. Susţine opinia potrivit căreia publicarea impozitului pe profit al marilor societăţi comerciale ar consolida responsabilitatea socială corporativă şi ar contribui la prosperitatea ţării în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi la sporirea încrederii publicului în echitatea sistemelor fiscale. Introducerea cerinţelor de raportare publică ar putea determina unele întreprinderi multinaţionale să adopte structuri de investiţii transfrontaliere mai transparente şi mai puţin complicate.

5. Recunoaşte importanţa schimbului automat de informaţii ca element de bază al luptei împotriva fraudei şi a evaziunii fiscale şi susţine, în principiu, propunerile Comisiei Europene, sub rezerva evaluării impactului acestora din punct de vedere economic şi administrativ; această iniţiativă nu ar trebui să aibă efecte sociale sau de mediu negative. Este necesară o calibrare atentă a acestui domeniu pentru a nu aduce prejudicii principiilor fundamentale ale pieţelor interne şi pentru a se focaliza doar pe contribuabilii care pun efectiv în practică strategii de planificare fiscală agresivă.

6. Observă că nivelul ridicat de detaliere în ceea ce priveşte anumite jurisdicţii fiscale care ridică probleme deosebite, precum şi stabilirea unei liste negre a acestor jurisdicţii constituie o problemă sensibilă care trebuie abordată de către Comisia Europeană, în cadrul unui dialog permanent cu statele membre şi în baza unor criterii bine stabilite. Totodată, o astfel de listă trebuie revizuită periodic.

7. Susţine intervenţia Uniunii Europene în sensul unei abordări unice în toate statele membre în materie de raportare financiară, de natură să conducă la economii de costuri pentru administraţiile fiscale şi pentru societăţile comerciale.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 76.

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European - O agendă europeană pentru economia colaborativă COM(2016) 356

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/974, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută această comunicare deoarece:

- Comisia Europeană prezintă un set de orientări pe baza cărora statele membre ale Uniunii Europene să poată asigura o dezvoltare echilibrată a economiei colaborative;

- Îşi propune să clarifice aspecte-cheie cu care se confruntă atât operatorii de pe piaţă, cât şi autorităţile publice privind condiţiile de acces pe piaţă, reglementarea răspunderii, protecţia consumatorilor, aplicarea legislaţiei în domeniul muncii şi impozitarea;

- aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea calităţii de furnizor de servicii şi calităţii de intermediar pentru platformele online;

- încurajează consumatorii, întreprinderile şi autorităţile publice din statele membre UE să se implice în economia colaborativă

2. Susţine această comunicare întrucât:

- în prezent, autorităţile naţionale şi locale au adoptat o serie de măsuri privind economia colaborativă, care au condus la o abordare fragmentată a noilor modele de afaceri, generând incertitudine pentru operatorii tradiţionali, pentru noii prestatori de servicii şi pentru consumatori; aceste incertitudini pot conduce pe viitor la obstrucţionarea creării de noi locuri de muncă;

- dezvoltarea economiei colaborative echilibrate reprezintă una din direcţiile de dezvoltare care va contribui la îndeplinirea agendei privind realizarea pieţei unice;

- economia colaborativă poate oferi consumatorilor beneficii prin servicii noi, o aprovizionare extinsă şi preţuri mai mici;

- subliniază necesitatea introducerii unei diferenţieri între persoanele fizice care prestează ocazional servicii şi prestatorii care desfăşoară activitatea în cadrul profesiei lor (de exemplu: prin stabilirea unor grile, în funcţie de nivelul de activitate).

3. Consideră că;

- economia colaborativă va conduce la dezvoltarea unor modele de afaceri noi care, dacă vor fi aplicate în mod responsabil, pot aduce o contribuţie importantă la creşterea ocupării forţei de muncă şi la creşterea economică din UE;

- dezvoltarea economiei colaborative poate stimula partajarea activelor şi utilizarea mai eficientă a resurselor care vor contribui la atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind durabilitatea şi tranziţia către o economie circulară;

- această comunicare este justificată şi, în consecinţă, se susţine solicitarea lansată de Comisia Europeană privind reexaminarea şi revizuirea legislaţiei existente în domeniu, pentru urgentarea îndeplinirii condiţiilor necesare dezvoltării unei economii colaborative echilibrate;

- prestatorii de servicii din cadrul economiei colaborative şi platformele din domeniu trebuie să plătească impozite la fel ca ceilalţi participanţi la mediul economic;

- este necesar a fi stabilit de către Comisia Europeană un

cadru de monitorizare care să vizeze grila de reglementare aflată în evoluţie, în paralel cu urmărirea evoluţiilor economice şi ale întreprinderilor, pentru a preîntâmpina obstacolele care ar putea surveni şi a previziona tendinţa evoluţiei preţurilor şi calităţii serviciilor.

4. Apreciază că:

- noile modele de afaceri, bazate pe inovare, au un potenţial semnificativ de a contribui la competitivitate şi la creştere economică;

- dezvoltarea economiei colaborative poate stimula partajarea activelor şi o utilizare mai eficientă a resurselor;

- statele membre UE trebuie încurajate să facă progrese în simplificarea şi clarificarea aplicării regulilor fiscale în domeniile acoperite de economia colaborativă; în acest sens platformele din cadrul economiei colaborative ar trebuie să intensifice cooperarea cu autorităţile naţionale în ceea ce priveşte înregistrarea activităţii economice şi facilitarea colectării impozitelor;

- statele membre ar trebui să se asigure că toţi consumatorii beneficiază de un înalt nivel de protecţie împotriva practicilor comerciale incorecte, fără a impune însă obligaţii disproporţionate pentru persoanele fizice care prestează servicii doar ocazional;

- succesul platformelor colaborative constituie o provocare atât pentru participanţii la piaţă, cât şi pentru practicile existente;

- se promovează noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, caracterizate prin condiţii de muncă flexibile şi reprezentând surse de venit suplimentare;

- se susţin demersurile Comisiei Europene de a încuraja comportamentul responsabil al tuturor tipurilor de platforme online sub forma unor acţiuni voluntare (de exemplu: contribuţii la abordarea evaluărilor false sau înşelătoare);

- se aduc contribuţii la valorificarea beneficiilor şi, în paralel, exprimă preocupările privind incertitudinea legată de drepturile şi obligaţiile participanţilor la economia colaborativă;

- valoarea adăugată a acestui document constă în orientările de natură juridică şi politică oferite autorităţilor publice, participanţilor la piaţă şi cetăţenilor interesaţi de o dezvoltare echilibrată şi sustenabilă a economiei colaborative;

- activitatea de monitorizare va contribui la facilitarea inovării şi a spiritului antreprenorial, ca demers pe care Comisia Europeană îl întreprinde pentru realizarea pieţei unice.

5. Atrage atenţia asupra:

- importanţei şi necesităţii asigurării unor condiţii de muncă echitabile şi a unei protecţii sociale şi a consumatorului adecvate şi durabile;

- faptului că abordarea economiei colaborative bazate pe autoreglare, standarde voluntare şi mărci de certificare nu trebuie să fie prea permisivă; ar fi de preferat să fie impuse reglementări mai ferme pentru asigurarea aceluiaşi nivel de protecţie a consumatorului beneficiar de produse şi servicii ca în restul mediului economic; în consecinţă considerăm că trebuie să fie impuse cel puţin regulile comunitare de bază ale protecţiei consumatorului (de* exemplu: excluderea clauzelor abuzive, eliminarea practicilor comerciale incorecte, furnizarea de produse sigure care să nu afecteze viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor etc.).

6. În ceea ce priveşte impactul acestor propuneri asupra României precizează următoarele:

- având în vedere zona în care sunt localizate resursele şi atragerea utilizatorilor interesaţi, principalele aspecte legate de dezvoltarea acestui tip de economie privesc disponibilitatea bunurilor şi serviciilor ce urmează a fi utilizate în comun şi tehnologiile IT;

- întrucât este vorba despre utilizarea în comun a unor bunuri şi servicii, atât pentru utilizatori, cât şi pentru furnizori, încrederea este fundamentală, iar dezvoltarea tehnologiei constituie un element-cheie în dezvoltarea încrederii;

- principalele provocări cărora trebuie să le facem faţă ar fi următoarele:

a) nivelul scăzut de încredere în produsele şi serviciile furnizate;

b) regimul de răspundere;

c) sarcinile administrative suplimentare generate de cererile furnizorilor online şi offline tradiţionali;

- având în vedere provocările menţionate, se impune, în consecinţă, să fie acordată o atenţie sporită pentru:

a) adoptarea unor standarde comune;

b) impozitarea activităţilor, chiar şi celor care au un caracter ocazional, dar făcând distincţia între activităţile cu profit şi cele nonprofit;

c) stabilirea responsabilităţilor legale ale părţilor implicate;

d) diseminarea şi creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice privind iniţiativele economiei colaborative;

- măsurile propuse de această comunicare a Comisiei Europene sunt în principiu în favoarea procesului de reducere a decalajelor sociale dintre ţara noastră şi statele membre dezvoltate ale UE;

- ţara noastră are şansa să îşi promoveze mai mult sectorul IT performant, ceea ce ar conduce la îmbunătăţirea modului în care aceasta este receptată, dacă luăm în considerare faptul că serviciile de internet şi telecomunicaţiile constituie un mecanism solid de promovare a economiei colaborative în Europa. Această imagine ar putea fi consolidată prin deschiderea de parcuri industriale şi centre de cercetare în acest domeniu, investiţii pe care le putem considera strategice pentru economia românească.

Camera Deputaţilor susţine pe fond această comunicare întrucât sprijină proactiv inovarea, competitivitatea şi oportunităţile de creştere oferite de modernizarea economiei, susţine dezvoltarea condiţiilor de muncă echitabile şi o protecţie socială a consumatorului adecvată şi durabilă, promovează normele şi obligaţiile aplicabile cetăţenilor, caracteristici care vizează implicarea cu încredere a consumatorilor, întreprinderilor şi autorităţilor publice în economia colaborativă şi care vor determina statele membre să aplice coerent legislaţia europeană în acest domeniu, în întreaga piaţă unică.

 

Această hotărâre a Fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 77.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Realizarea Agendei privind piaţa unică pentru susţinerea creării de locuri de muncă,

a creşterii economice şi a investiţiilor COM(2016) 361

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/977, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 6 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută această comunicare, deoarece:

- Comisia Europeană îşi face cunoscute o serie de măsuri privind: susţinerea redresării economice, piaţa unică pentru locuri de muncă şi creştere economică şi realizarea agendei privind piaţa unică;

- prezintă stadiul punerii în aplicare a agendei pentru piaţa unică, a Strategiei privind piaţa unică, a Strategiei privind piaţa unică digitală şi a Strategiei pieţei unice de capital şi identifică domeniile care reclamă adoptarea unor decizii politice strategice pentru consolidarea şi accelerarea reformelor necesare;

- reiterează importanţa realizării pieţei unice pentru crearea de locuri de muncă, creştere economică şi un climat atractiv pentru investiţii;

- subliniază necesitatea înregistrării unor progrese rapide în punerea în aplicare a Strategiei privind piaţa unică, a Strategiei privind piaţa unică digitală şi a Planului de acţiune pentru edificarea unei uniuni a pieţelor de capital;

- realizează o radiografie a implementării prevederilor agendei pentru piaţa unică;

- identifică ariile în care sunt necesare decizii politice strategice pentru consolidarea şi accelerarea reformelor necesare;

- are în vedere continuarea acţiunilor privind edificarea unei uniuni a pieţelor de capital, în paralel cu îmbunătăţirea cadrului legislativ existent privind serviciile financiare;

- menţionează că în punerea în aplicare cu succes a agendei pentru piaţa unică o contribuţie hotărâtoare aduc susţinerea fermă şi adoptarea rapidă de către colegiuitori a măsurilor lansate de Comisia Europeană, precum şi instituirea, la nivel naţional, a unor acţiuni complementare pentru transpunerea, aplicarea şi monitorizarea acestora.

2. Susţine propunerea Comisiei Europene, întrucât:

- stabileşte ca priorităţi, în vederea sprijinirii investiţiilor în economia globală, urgenţa realizării unui acord privind securitizarea şi nevoia unor progrese rapide privind propunerea referitoare la prospect;

- prezintă realizările şi direcţiile de dezvoltare ce se impun în sectorul bancar, pieţe şi asigurări în sensul: accelerării transpunerii pachetului pentru securitizare, elaborării unui nou cadru vizând deblocarea finanţărilor pentru întreprinderile mici, revizuirii Regulamentului privind cerinţele de capital, pentru reducerea ponderilor de risc pentru proiectele de infrastructură pentru bănci, modificării legislaţiei referitoare la capitalul de risc în scopul de a spori amploarea, diversitatea şi opţiunile care să permită mai multor întreprinderi să beneficieze de această sursă de finanţare alternativă şi în scopul îmbunătăţirii cadrului legislativ privind serviciile financiare în vigoare, pentru evitarea suprapunerilor, lacunelor, inconsecvenţelor ori sarcinilor disproporţionate;

- necesitatea întreprinderii unor eforturi comune atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, pentru abordarea obstacolelor normative şi administrative care se manifestă la nivelul serviciilor şi pieţelor financiare şi afectează creşterea şi inovarea prin diminuarea opţiunilor şi sporirea preţurilor pentru consumatori;

- Comisia a lansat consultări publice pe toate direcţiile de acţiune, încurajând în acest fel participarea oricărui cetăţean european şi oricărei structuri instituţionale interesate să contribuie în mod direct la procesul legislativ şi să sporească astfel valoarea adăugată;

- propune şi promovează crearea unui sistem TVA simplu, modern şi cu o vulnerabilitate cât mai scăzută la fraude, menit să reducă sarcinile administrative, să îmbunătăţească comerţul transfrontalier şi, în acest fel, să răspundă aşteptărilor consumatorilor şi întreprinderilor;

- reafirmă că transpunerea şi punerea în aplicare adecvată a normelor Uniunii Europene reprezintă o condiţie prealabilă pentru valorificarea avantajelor pieţei unice pentru cetăţeni.

3. Consideră că:

- în continuare, consolidarea economiei şi stimularea investiţiilor pentru crearea de locuri de muncă reprezintă o prioritate absolută la nivelul UE;

- este imperios necesară continuarea eforturilor în domeniul reformelor structurale, politicilor fiscale responsabile şi investiţiilor;

- este esenţială consolidarea parteneriatului Comisiei Europene cu statele membre pentru asigurarea unei aplicări inteligente, precise şi eficiente a legislaţiei şi, în consecinţă, susţine revizuirea Regulamentului privind cooperarea în domeniul protecţiei consumatorilor, vizând comerţul electronic;

- acest document va aduce un plus de motivaţie pentru continuarea eforturilor de consolidare şi accelerare a reformelor, din perspectiva angajamentului comun asumat de statele membre, dar în mod deosebit din perspectiva punerii în aplicare în plan naţional a măsurilor care decurg din Strategia privind piaţa unică, Planul de acţiune privind edificarea uniunii pieţelor de capital şi Strategia privind piaţa unică digitală.

4. Apreciază că:

- este necesară lansarea unei propuneri legislative pentru îmbunătăţirea funcţionării procedurii de notificare în cazul serviciilor, pentru consolidarea transparenţei noilor măsuri sprijinite de statele membre în domeniul serviciilor;

- se impune crearea de locuri de muncă durabile, stimularea creşterii competitivităţii mediului economic şi a atractivităţii pentru investitori, prin perfectarea interacţiunilor între UE şi autorităţile naţionale şi regionale în vederea eliminării obstacolelor din calea investitorilor şi continuării reformelor structurale;

- este necesară reducerea costurilor legate de asigurarea conformităţii prin sporirea securităţii juridice şi simplificarea normelor, care să conducă la stimularea comerţului transfrontalier şi încurajarea investiţiilor;

- legat de interzicerea blocării geografice nejustificate este benefică abordarea Comisiei Europene privind combaterea obstacolelor în calea comerţului electronic transfrontalier în Europa, întrucât stoparea geoblocării nejustificate şi a altor forme de discriminare geografică va avea un impact pozitiv asupra consumatorilor, cărora în prezent le este îngrădit accesul la unele pagini de internet prin aplicarea de tratamente diferenţiate;

- sunt necesare: introducerea paşaportului de servicii, analizarea modului în care funcţionează serviciile financiare cu amănuntul la nivelul statelor membre şi propuneri privind adoptarea unor măsuri consecutive:

- trebuie subliniată importanţa paşaportului pentru servicii în a facilita accesul profesioniştilor pe piaţa muncii În spaţiul european transfrontalier;

- este necesară intensificarea demersurilor şi colaborării dintre Comisie şi statele membre pentru aplicarea noului Regulament general privind protecţia datelor;

- documentul tratează superficial dimensiunea socială a pieţei unice, nu ia în calcul aspectele legate de concurenţa neloială (trebuie acordată o atenţie sporită activităţii false de autoangajare şi muncii nedeclarate).

5. Din perspectiva României:

- reiterează poziţia României de sprijinire a obiectivului general al Uniunii Europene de adâncire a pieţei interne, în vederea stimulării creşterii economice şi generării de noi locuri de muncă şi susţine realizarea agendei privind piaţa unică;

- se va acorda o atenţie sporită asigurării unei implementări eficace şi echilibrate a măsurilor care decurg concomitent cu evitarea generării de sarcini administrative suplimentare şi luarea în considerare a contextului naţional al fiecărui stat membru;

- un domeniu de mare interes îl reprezintă piaţa unică digitală; în consecinţă, obiectivele lansate în acest sector, dezvoltarea infrastructurii internetului de mare viteză, stimularea comerţului electronic şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii online de bună calitate la nivel naţional şi transfrontalier reprezintă priorităţi pentru România;

- este importantă asigurarea conectivităţii în toate regiunile UE, în paralel cu dezvoltarea de reţele şi servicii fiabile, de mare viteză şi la preţuri accesibile, precum şi creşterea competenţelor digitale;

- trebuie acordată o atenţie sporită parteneriatelor pentru inovare şi cercetare, precum şi reducerii decalajelor de dezvoltare între diferitele regiuni ale Uniunii Europene;

- este în favoarea introducerii paşaportului pentru servicii, ca instrument de facilitare a mobilităţii furnizorilor de servicii în alte state membre;

- susţine intenţia de revizuire a Regulamentului privind recunoaşterea reciprocă, având în vedere dificultăţile întâmpinate de autorităţile din statele membre în a demonstra echivalenţa nivelului de securitate (siguranţă) a produselor neacoperite de legislaţia Uniunii, dificultăţi care determină îngreunarea liberei circulaţii a produselor;

- trebuie să participe la punerea în aplicare a măsurilor propuse şi să acorde o atenţie sporită Planului de investiţii pentru Europa, prin identificarea proiectelor strategice care pot fi finanţate corelat cu propunerea Comisiei Europene pentru extinderea Fondului european pentru investiţii strategice şi după anul 2018.

Camera Deputaţilor susţine documentul Comisiei Europene privind Realizarea Agendei privind piaţa unică pentru susţinerea creării de locuri de muncă, a creşterii economice şi a investiţiilor, deoarece piaţa unică este o resursă preţioasă de care depinde prosperitatea economică actuală şi viitoare a Uniunii Europene şi, totodată, identifică ariile în care trebuie să fie adoptate decizii politice strategice pentru consolidarea şi accelerarea reformelor necesare; măsurile vor fi în linie cu apelurile de consolidare a pieţei unice şi concluziile lansate în cadrul Consiliului European din martie 2016, precum şi cu analizele anuale ale creşterii şi recomandările de ţară.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 78.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European - Europa investeşte din nou - Bilanţul Planului de investiţii pentru Europa şi etapele următoare

COM(2016) 359

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/970, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută intenţia Comisiei Europene de a consolida acoperirea sectorială şi geografică a finanţării din Fondul european pentru investiţii strategice (în continuare FEIS).

2. Consideră că numărul de 160 de cereri primite pe Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii este foarte redus, comparat cu nevoia de finanţare şi cu scopurile declarate ale FEIS, şi solicită Băncii Europene de Investiţii şi Comisiei Europene să analizeze impactul şi eficienţa platformei, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă cei care doresc consiliere pe această cale.

3. Recomandă ca analiza aprofundată a naturii obstacolelor în calea investiţiilor din Uniunea Europeană, bazată atât pe informaţiile obţinute din procesul obţinere a finanţării prin FEIS, cât şi pe dialogul structurat al Comisiei Europene cu statele membre, să identifice oportunităţi de modificare a cadrului normativ european şi de îmbunătăţire a obiectivelor programatice de la nivelul Uniunii pentru stimularea antreprenoriatului şi crearea de noi oportunităţi de afaceri şi de locuri de muncă pentru tineri.

4. Recomandă Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii să ia în considerare climatul investiţional specific fiecărui stat membru, în special deficitul de finanţare, ca un criteriu relevant şi chiar determinant în decizia privind investiţia din FEIS, pentru a reflecta semnificativ adiţionalitatea vizată de garanţia acestui fond.

5. Recomandă Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii să ia mai mult în considerare impactul investiţiilor finanţate asupra locurilor de muncă şi asupra capitalului uman din statele membre unde se derulează investiţia finanţată din FEIS.

6. Salută şi sprijină intenţia de elaborare a unor noi instrumente financiare destinate sprijinirii IMM-urilor inovatoare şi cu creştere rapidă, precum şi întreprinderilor cu capitalizare medie, inclusiv crearea unui instrument de capital specific acestora.

7. Recomandă extinderea prioritară şi cu mai multă insistenţă a investiţiilor transfrontaliere strategice la graniţa estică a Uniunii, mai ales în situaţiile în care regiunile geografice respective beneficiază şi de legături istorice preferenţiale cu statele membre.

8. Sprijină obiectivul de consolidare a complementarităţii dintre FEIS şi alte fonduri ale Uniunii şi consideră că reprezintă o bună ocazie pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene în general, atât pentru a spori eficienţa acestora, cât şi pentru a evita ca problemele întâmpinate în gestiunea acestor fonduri să împiedice investiţia vizată.

9. Salută intenţia de a elabora un regulament privind dispoziţiile comune pentru combinarea fondurilor structurale şi de investiţii europene cu FEIS, pentru a facilita utilizarea acestora în cadrul platformelor de investiţii ale FEIS, dar reaminteşte că astfel de soluţii presupun un efort administrativ ridicat şi că sunt necesare proceduri mai simple şi mai prietenoase pentru astfel de situaţii şi care să prevaleze asupra procedurilor naţionale.

10. Recomandă Comisiei Europene să utilizeze experienţa dobândită prin finanţarea IMM-urilor pentru a extinde şi a întări contribuţia FEIS la creşterea investiţiilor microîntreprinderilor care se confruntă cu un deficit de finanţare, în special pentru iniţiativele inovatoare, la capitalizarea entităţilor formate în cadrul economiei sociale, precum şi la sporirea spiritului antreprenorial, în special în rândul tinerilor.

11. Recomandă Comisiei Europene să ia măsuri pentru a promova cât mai echitabil proiectele de infrastructură şi pe cele cu un pronunţat caracter inovativ, astfel încât să beneficieze de sprijin şi statele membre cu pieţe financiare şi sector privat mai puţin dezvoltate.

12. Recomandă Comisiei Europene să recalibreze mecanismul de finanţare prin FEIS, astfel încât, prin proceduri simplificate şi condiţii mai relaxate, să faciliteze accesul entităţilor publice şi private de mici dimensiuni, care dispun de capital propriu de investiţii restrâns, inclusiv al întreprinderilor nou-înfiinţate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016,

Nr. 79.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 391

din 14 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Mona-Maria Pivniceru - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Nitroporos - S.R.L. din Făgăraş, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 601/62/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, care

formează obiectul Dosarului nr. 1.524D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a transmis note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.525D/2015 şi nr. 1.604D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Societatea Comercială Nitroporos - S.R.L. din Făgăraş, judeţul Braşov, în dosarele nr. 602/62/2015 şi nr. 600/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă.

5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosare, autorul excepţiei a transmis note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate.

7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 11525D/2015 şi nr. 1.604D/2015 la Dosarul nr. 1.524D/2015, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 814 din 24 noiembrie 2015 şi pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 13 octombrie 2015, astfel cum a fost îndreptată potrivit încheierii din 11 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 601/62/2015, prin încheierea din 16 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 602/62/2015 şi prin încheierea din 4 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 600/62/2015, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială Nitroporos - S R L. din Făgăraş, judeţul Braşov, în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor împotriva unor decizii de concediere.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 60 alin (1) lit. g) din Codul muncii încalcă dreptul de proprietate al angajatorului asupra bunurilor şi veniturilor pe care acesta le realizează, obligând practic să suporte cheltuieli salariale fără ca acestea să se justifice din punct de vedere economic şi organizatoric. Consideră că, atât timp cât angajatorul poate face dovada faptului că disponibilizarea liderilor de sindicat a avut la bază un motiv obiectiv, care nu are nicio legătură cu activitatea sindicală desfăşurată, disponibilizarea acestora se poate realiza. De asemenea, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece calitatea de „lider de nucleu” în cadrul unui sindicat nu este mai presus de calitatea de salariat al unei societăţi. Prin urmare, acestui lider sindical nu i se poate oferi un privilegiu, pe toată durata mandatului de lider de nucleu în cadrul sindicatului, astfel încât să nu poată fi dispusă concedierea sa nici măcar pentru motive obiective, precum desfiinţarea postului. Cu atât mai mult, Legea dialogului social nr. 62/2011 nu impune ca un reprezentant sindical să fie în mod necesar şi salariat al societăţii comerciale. Se mai susţine încălcarea dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, deoarece, prin prevederile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, angajatorul nu mai are posibilitatea de a-şi organiza activitatea economică, astfel încât să aducă la îndeplinire obiectivele economice. De asemenea, încălcarea dreptului de proprietate privată, a liberului acces la o activitate economică şi a principiului egalităţii în drepturi determină şi încălcarea art. 53 din Constituţie, măsura instituită prin prevederile de lege criticate nefiind proporţională cu situaţia care a determinat-o. Contrar dispoziţiilor art. 57 din Constituţie, prevederile de lege criticate permit folosirea calităţii de lider de nucleu în cadrul unui sindicat în detrimentul angajatorului şi al celorlalţi salariaţi ai societăţii.

11. În final, autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate au un caracter imprecis, neclar, contrar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie şi nomelor de tehnică legislativă stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, sintagma „funcţie eligibilă în cadrul unui organism sindical”nu este definită nici îh cadrul Legii nr. 53/2003 şi nici în cadrul Legii dialogului social nr. 62/2011, astfel încât destinatarul normei nu poate înţelege dacă această prevedere de lege se referă la liderii de sindicat, liderii de nuclee, lider de federaţii sau confederaţii sau la cei care sunt aleşi în funcţiile de conducere ale organizaţiilor sindicale.

12. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, în dosarele nr. 1.524D/2015 şi nr. 1.604D/2015, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. În Dosarul nr. 1.525D/2015, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă opinează că art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii poate reprezenta o încălcare a dispoziţiilor constituţionale doar în situaţia în care s-ar aprecia că poate fi aplicat de sine stătător, şi nu în coroborare cu dispoziţiile art. 220 din Codul muncii şi cu cele ale art. 10 din Legea nr. 62/2011, deoarece prin aceste din urmă două articole legiuitorul a înţeles să restrângă măsurile de protecţie a liderilor sindicali împotriva concedierii, interzicând-o numai în situaţia în care concedierea ar fi determinată de activitatea sindicală. Această modalitate de abordare a dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 53/2003 satisface prevederile instituite prin Convenţia Organizaţiei internaţionale a Muncii nr. 135/1971, care circumscriu „imunitatea” la concediere a liderilor sindicali „doar în legătură cu executarea mandatului sindical”. Necesitatea aplicării coroborate a celor trei texte de lege este impusă şi de intenţia clară a legiuitorului, care prin Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii a modificat dispoziţiile anterioare cuprinse în art. 220, potrivit cu care liderii de sindicat nu puteau fi concediaţi nici pentru motive care nu ţin de persoana salariatului şi nici pentru necorespundere profesională.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Guvernul, în Dosarul nr. 1.604D/2015, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din data de 22 decembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

15. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1 604D/2015, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii este inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 814 din 24 noiembrie 2015, citată mai sus.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului, în dosarele nr. 1.524D/2015 şi nr. 1.525D/2015, nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 60 alin.(1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, având următorul cuprins: „Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: [...] g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat;”.

19. În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.

20. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 17 - Interzicerea abuzului ide drept şi art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii sunt neconstituţionale. Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea, aplicând considerentele de principiu statuate în jurisprudenţa sa cu privire la principiul proporţionalităţii, a constatat că limitarea activităţii economice a angajatorului, prin interdicţia de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, este justificată de interesul asigurării libertăţii sindicale prin protejarea acelor salariaţi care au rol de reprezentare, promovare şi apărare a drepturilor şi intereselor profesionale şi economice ale salariaţilor, scopul reglementării prevăzute de art. 60 alin, (1) lit. g) fiind unul legitim. Măsura de limitare este adecvată, fiind capabilă să ducă la îndeplinirea scopului protejării activităţii sindicale şi este necesară pentru îndeplinirea acestui scop, însă, întrucât dispoziţiile criticate prezumă absolut existenţa unei legături între motivul de concediere şi activitatea sindicală, fără a lăsa posibilitatea angajatorului de a concedia salariatul care ocupă şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, pentru motive care nu ţin de activitatea sindicală, această soluţie legislativă impune angajatorului o sarcină nerezonabilă şi excesivă în raport cu obiectivul care trebuie atins – protecţia libertăţii sindicale, neexistând astfel un just echilibru între interesele concurente. Prin urmare, Curtea a constatat că soluţia legislativă criticată nu este proporţională cu obiectivul urmărit prin limitarea activităţii economice a angajatorului. În concluzie, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate, prin interzicerea de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, în cazurile în care concedierea nu are legătură cu activitatea sindicală, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 45 privind activitatea economică.

22. Totodată, Curtea a menţionat că, în consecinţă, instanţele judecătoreşti, în cadrul analizării legalităţii deciziei de concediere a unui salariat care are şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art. 61 - motive care ţin de persoana salariatului sau art. 65 - motive care nu ţin de persoana salariatului din Codul muncii) şi îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă în cadrul organismului sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere. În cazul în care se constată vreo legătură între motivul de concediere şi activitatea de îndeplinire a mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă într-un organism sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, decizia de concediere a acestuia este nelegală, în baza art. 220 alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia, „Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate

23. În aceste condiţii, Curtea constată că, în cauzele de faţă, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”,

24. Pe cale de consecinţă, având în vedere că datele încheierilor de sesizare a Curţii Constituţionale în prezentele cauze sunt anterioare Deciziei nr. 814 din 24 noiembrie 2015, citată mai sus, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii a devenit inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE.

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Nitroporos - S.R.L. din Făgăraş, judeţul Braşov, în dosarele nr. 601/62/2015, nr. 602/62/2015 şi nr. 600/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

 

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRATEI PUBLICE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Nr. 1.018 din 14 iulie 2016

Nr. 2.239 din 15 septembrie 2016

Nr. 1.643 din 19 august 2016

 

 

ORDIN

pentru completarea art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului fondurilor europene nr. 340/607/190/2016

 

În temeiul art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ministrul finanţelor publice şi ministrul fondurilor europene emit următorul ordin:

Art. I. - După alineatul (8) al articolului 4 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014- 2020, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului fondurilor europene nr. 340/607/190/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 1 iunie 2016, se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Pentru beneficiarii programelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c)-e) şi alin. (3) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul «Cooperare teritorială europeană», în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, rambursarea cofinanţării acordate de la bugetul de stat se efectuează conform prevederilor contractelor de cofinanţare semnate cu fiecare beneficiar lider/beneficiar partener din România Prin excepţie de la prevederile alin. (8) lit. b), beneficiarul lider/beneficiarul partener din România va solicita semnarea contractului de cofinanţare cu Autoritatea Naţională ulterior primirii tranşei finale aferente finanţării externe nerambursabile, pentru fiecare etapă de implementare a proiectului respectiv.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul fondurilor europene,

Vasile Dîncu

Anca Dana Dragu

Cristian Ghinea

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.