MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 699/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 699         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 8 septembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 437 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 452 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (i) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării d8 război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Decizia nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

629. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 23 la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

 

631. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţilor Margina, din judeţul Timiş, Brănişca şi Şoimuş, din judeţul Hunedoara

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.155. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului şi al ariilor naturale protejate conexe

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 437

din 21 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală

 

Mona-Maria Pivniceru - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Caras în Dosarul nr. 3.804/229/2014 al Judecătoriei Feteşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.720D/2015.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) şi (11) din Codul de procedură penală, deoarece nu au legătură cu soluţionarea cauzei şi, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 17 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3 804/229/2014, Judecătoria Feteşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Caras într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de neurmărire/netrimitere în judecată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale împiedică total accesul la justiţie, anulează celelalte căi de atac şi nu permite contestarea ordonanţei procurorilor, deoarece instanţa de fond pronunţă o hotărâre definitivă. Mai arată că art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală rezumă doar la 3 zile dreptul de a formula contestaţie, iar cu privire la alin. (11) se arată că probele care au fost respinse nu mai pot fi admise. Or, dimpotrivă, probele şi mijloacele de probă pot fi admise, iar dacă se resping nu mai are parte de o judecată echitabilă, întrucât probele excluse nu pot fi avute la judecata în fond a cauzei.

6. Judecătoria Feteşti opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, eliminarea căilor de atac în această materie fiind justificată de caracterul special al procedurii instituite, care asigură obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.

7. Totodată, nici prin instituirea caracterului definitiv al sentinţei prin care se soluţionează plângerea, nici prin reglementarea unui termen de 3 zile şi nici prin excluderea de probe nu se aduce atingere prevederilor art. 51 şi art. 52 din Constituţie, care reglementează vătămarea adusă de O autoritate publică a cărei protejare este garantată de legiuitorul român, inclusiv prin acţiuni reglementate în mod expres de normele de drept civil, respectiv, penal.

8. De altfel, dreptul de petiţionare nu presupune pronunţarea unor hotărâri de instanţele judecătoreşti pentru a se pune problema dreptului de exercitare a căilor de atac sau de administrare a probelor, ci doar existenţa unor răspunsuri date de alte organe ale statului care nu sunt incluse în sfera instanţelor judecătoreşti.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are prerogativa constituţională prevăzută de art. 129 din Legea fundamentală de a stabili căile de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti. De asemenea, nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul de a exercita căi de atac în orice cauză. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin numeroase decizii, constatând compatibilitatea art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală cu prevederile art. 21 din Constituţie.

11. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) şi (11) din Codul de procedură penală, Guvernul apreciază că este inadmisibilă, deoarece acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Astfel, din încheierea de sesizare se reţine că autorul excepţiei a formulat o plângere împotriva rezoluţiei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăriri penale faţă de persoana cercetată, deci fără a se fi pus în mişcare acţiunea penală. Or, prevederile art. 341 alin. (9) şi (11) din Codul de procedură penală au în vedere o cu totul altă ipoteză, şi anume aceea a contestării în instanţă a unei soluţii de neurmărire sau netrimitere în judecată ulterioară punerii în mişcare a acţiunii penale.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Legea fundamentală, deoarece aceste nu prevăd obligativitatea regulii posibilităţii de exercitare a căilor de atac în orice fel de cauză, iar conform art. 129 din Constituţie căile de atac se exercită în condiţiile legii. Totodată, eliminarea căilor de atac în această materie a fost determinată de nevoia de a asigura celeritatea procesului penal.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (8), (9) şi (11) cu denumirea marginală Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară din Codul de procedură penală. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) şi (9) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au fost modificate prin art. II pct. 94 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Cu toate acestea, ţinând seama de raţiunile avute în vedere de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra prevederilor art. 341 alin. (8) şi (9) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:

(8) încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă. [...)

(9) în cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 IU. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

(11) Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei

16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la Dreptul la apărare, art. 51 referitor la Dreptul de petiţionare şi art. 53 referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) şi (11) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece în cauza de dedusă judecăţii nu s-a pus în mişcare acţiunea penală. Or, prevederile legale contestate reglementează cu privire la cazul în care se dispune începerea judecăţii şi la faptul că probele excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, momente procesuale care pot surveni numai ulterior punerii în mişcare a acţiunii penale.

18. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin numeroase decizii, a respins ca neîntemeiate excepţii similare. Astfel, prin Decizia nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, paragrafele 15 şi 16, Curtea a statuat că „stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului”. Atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, urmând a fi prevăzute „numai prin lege”. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.

19. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu îngrădesc în niciun fel dreptul părţii interesate de a-şi angaja un apărător care să îl reprezinte sau să îl asiste în faţa judecătorului de cameră preliminară cu prilejul soluţionării plângerii formulate ori a contestaţiei şi, în condiţiile inexistenţei unei limitări a drepturilor sau a libertăţilor fundamentale, respectiv a dreptului de acces liber la justiţie sau a dreptului la apărare, nu se poate reţine nici critica referitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie.

21. În sfârşit, dispoziţiile art. 51 referitoare la Dreptul de petiţionare nu au incidenţă în cauză, deoarece acestea au în vedere dreptul cetăţenilor de a se adresa prin petiţii altor autorităţi publice decât instanţele judecătoreşti. În acest sens, Curtea constată că dreptul de petiţionare se concretizează în cereri, reclamaţii, sesizări şi propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei, la care autorităţile publice au obligaţia de a răspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii, în timp ce cererile de chemare în judecată, care declanşează procesul civil/penal, se rezolvă după reguli specifice, proprii activităţii de judecată.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) şi (11) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Caras în Dosarul nr. 3.804/229/2014 al Judecătoriei Feteşti.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor, în acelaşi dosar, al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Feteşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2016.

 

PREŞEDINTE,

MONA-MARIA PIVNICERU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 452

din 28 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Joiţa Ianuş în Dosarul nr. 1.073/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.290D/2015 al Curţii Constituţionale,

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis la dosar note scrise prin care susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând considerente de principiu reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la legislaţia reparatorie în Hotărârea din 29 aprilie 2014 pronunţată în Cauza Preda împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.046 din 7 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.073/118/2015, Tribunalul Constanţa - Secţia

de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/12014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Joiţa Ianuş într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea unei decizii de validare a unei hotărâri a Comisiei judeţene Constanţa de aplicare a Legii nr. 9/1998,

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că, prin textul de lege criticat, s-a stabilit un nou termen de soluţionare a cererilor, de 18 luni, termen care este favorabil doar Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, ignorându-se faptul că titularii despăgubirilor sunt, în marea majoritate, oameni în vârstă. Se susţine că textul de lege criticat are caracter retroactiv în măsura în care sunt aplicabile şi cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 anterioare ultimei modificări pentru care s-au emis hotărâri de către comisiile judeţene, fără a fi validate/invalidate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Stabilirea acestui termen încalcă şi dreptul de acces liber la justiţie, câtă vreme restricţionează timp de 18 luni dreptul persoanei de a se adresa instanţei, în condiţiile în care cererile pentru despăgubiri au fost formulate sub imperiul legii vechi şi soluţionate parţial prin hotărârile comisiilor judeţene, dând astfel Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor posibilitatea să invoce excepţia prematurităţii.

6. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 încalcă prevederile art. 15 alin. (2) şt art. 21 din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, normele de procedură criticate aplicându-se numai pentru viitor, iar nu retroactiv. Totodată, acestea nu încalcă accesul liber la justiţie, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti atât în cazul în care este nemulţumită de soluţia dată, cât şi atunci când entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal al plăţii eşalonate stabilite de legiuitor.

9. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, din perspectiva pretinsei retroactivităţi, arată că Legea nr. 164/2014 nu face altceva decât să refuze supravieţuirea anumitor dispoziţii din legislaţia anterioară în materie şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare. Face trimitere la Hotărârea din 29 aprilie 2014 pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că, deşi termenele instituite pot conduce la finalizarea procesului de restituire peste un număr mare de ani, această situaţie excepţională este inerentă având în vedere complexitatea factuală şi juridică ce priveşte chestiunea restituirii bunurilor naţionalizate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 184/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase În Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, care au următoarea redactare: „(1) Hotărârile emise de comisiile judeţene în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi pentru care nu s-a emis decizie de validare/invalidare, se validează/invalidează în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia celei penale şi contravenţionale mai favorabile şi art. 21 alin. (1) referitor la dreptul de acces liber la justiţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat stabileşte obligaţia Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor de a valida sau invalida în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 hotărârile emise de comisiile judeţene în baza Legii nr. 9/1998, înregistrate anterior acestui moment. În prezenta cauză, acţiunea a fost înregistrată la Tribunalul Constanţa după intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, având ca scop obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea unei decizii de validare a unei hotărâri emise în anul 2010 de Comisia judeţeană Constanţa de aplicare a Legii nr. 9/1998.

15. Curtea constată că nu poate fi reţinută critica referitoare la pretinsa retroactivitate a textului de lege supus controlului de constituţionalitate, întrucât prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 nu produc niciun fel de efecte pentru trecut, fiind aplicabile exclusiv din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014. Faţă de situaţia concretă din cauză, nu se poate pune problema intervenţiei în cursul procesului a unei legi noi care să mai acorde un termen în favoarea autorităţii statale, favorizând-o în raport cu partea adversă şi rupând astfel echilibrul procesual. De vreme ce textul era deja în vigoare la momentul sesizării instanţei cu acţiunea introductivă, rezultă că situaţia este diferită de cea ipotetică în care legiuitorul ar fi acordat Autorităţii un nou termen de soluţionare, suplimentar faţă de cel iniţial, ceea ce ar fi fost de natură să pună în situaţia de a nu mai putea continua demersurile judiciare declanşate conform normelor în vigoare la momentul introducerii acţiunii de către persoanele care se consideră îndreptăţite, reclamante în acţiuni introduse în justiţie ca urmare a nerespectării de către Autoritate a termenului de 60 de zile prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998 pentru emiterea deciziei de validare sau invalidare, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014.

16. Diferenţa faţă de ipoteza înfăţişată este dată, în circumstanţele cauzei de faţă, de momentul sesizării instanţei de judecată cu soluţionarea cererii de obligare a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea deciziei de validare. Astfel, este esenţială împrejurarea că autorul excepţiei a promovat acţiunea în justiţie după ce legiuitorul oferise Autorităţii un nou termen în care să finalizeze analizarea hotărârilor comisiilor judeţene de aplicare a Legii nr. 9/1998. Acest moment este important, deoarece prin raportare la acesta se determină legea aplicabilă cauzei. La momentul introducerii acţiunii deja intrase în vigoare Legea nr. 164/2014, astfel că autorul-reclamant avea cunoştinţă - în virtutea prezumţiei cunoaşterii legii, rezultantă a principiului nemo censetur ingnorare legem - de faptul că aceasta este cea care guvernează raporturile juridice puse în discuţie. Ca atare, instanţa de judecată urma să soluţioneze procesul în baza unor norme a căror existenţă era cunoscută încă de la începutul procesului, neintervenind pe parcursul desfăşurării acestuia şi nefiind, aşadar, de natură să rupă echilibrul procesual între părţile adverse prin crearea unei situaţii mai avantajoase doar pentru una dintre acestea.

17. Prin urmare, nu poate fi reţinută critica referitoare la pretinsa retroactivitate a textului menţionat, întrucât legea nouă este, de principiu, aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare.

18. Faptul că prin art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 se stabilesc noi termene în care Autoritatea trebuie să verifice hotărârile se înscrie în raţiunea pentru care legea însăşi a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficienţă măsurilor reparatorii luate de statul român în vederea compensării pierderilor suferite de anumiţi cetăţeni români în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Se asigură, în acelaşi timp, şi certitudinea finalizării acestui demers reparatoriu.

19. În sensul celor mai sus arătate, a se vedea, mutatis mutandis, şi cele reţinute prin Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care stabileşte termenele în care entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi de a emite decizii de admitere sau de respingere a acestora.

20. Totodată, în ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie, garantat la nivel constituţional, este de observat că atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că acesta nu este un drept absolut, ci poate fi condiţionat, exercitarea acţiunilor fiind supusă exigenţei respectării unor termene, de decădere sau de prescripţie, sau a anumitor condiţii stabilite de lege, fără să fie, în acest fel, nesocotite dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie,

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Joiţa Ianuş în Dosarul nr. 1.073/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 573

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil

.

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil, excepţie ridicată de Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 34.066/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 48D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi în prezenţa autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Gheorghe Sorin Florea, şi a părţii Dana Ionela Florea şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 27 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 34.066/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâtul Gheorghe Sorin Florea într-o cauza având ca obiect soluţionarea cererii de modificare a programului de vizitare a minorului, cerere formulată de reclamantă, având în vedere intervenirea unei cauze legale de modificare a împrejurărilor reţinute de către instanţă la stabilirea programului de vizitare iniţial.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 22, art. 29, art. 30, art. 31, art. 48, art. 61, art. 73 şi art. 124, dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 8, art. 10 alin. (1), art. 12, art. 13 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţiilor art. 1-5, art. 7, art. 8, art. 11, art. 18 şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi celor ale art. 7 şi art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. În acest sens, solicită Curţii Constituţionale să oblige Parlamentul să stabilească, prin lege, că legătura personală înseamnă că părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a menţine legături personale cu copilul său, de la naştere până la împlinirea vârstei de 18 ani, după un program fixat prin lege. Or, Parlamentul nu a prevăzut prin lege un program de vizitare, ceea ce este neconstituţional. Fixarea unui program de vizitare prin lege ar putea degreva instanţele judecătoreşti de procesele privind stabilirea programului de vizitare a minorului. Astfel, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către judecători. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece judecătorii acordă un număr diferit de ore părinţilor în cadrul programului de vizitare, în alte dosare acordând 2.376 ore pe an. Autorul excepţiei mai susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 22 din Constituţie, deoarece îi încalcă integritatea psihică, art. 29 din Constituţie, întrucât judecătorul care stabileşte un program de vizitare a minorului încalcă libertatea conştiinţei, art. 30 din Constituţie, deoarece încalcă libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor, art. 48 alin. (1) din Constituţie, deoarece judecătorul i-a încălcat dreptul şi îndatorirea de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copilului, art. 61 şi art. 73 din Constituţie, deoarece Parlamentul nu a legiferat un program de vizitare şi art. 124 din Constituţie, întrucât competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul legislativ este transmisă unei autorităţi unipersonale din puterea judecătorească, judecătorul emiţând hotărâri cu putere de lege. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 361 din 7 mai 2015.

5. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, deoarece interpretarea şi aplicarea normelor legale prin raportare la situaţia de fapt dedusă judecăţii constituie prerogativa puterii judecătoreşti prin excelenţă.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece susţinerea autorului excepţiei are la bază o greşită înţelegere a rolului şi scopului legii în general, precum şi a rolului autorităţii judecătoreşti şi a funcţiei judecătorului. Norma juridică, normativ al comportamentului social, are un anumit grad de generalitate şi abstractizare, dată fiind adresabilitatea sa generală; prin norma juridică se recunosc în mod general şi abstract anumite drepturi şi libertăţi şi se impun anumite obligaţii. În ceea ce priveşte dreptul copilului de a păstra legături personale cu părinţii săi, acesta este recunoscut de lege, însă condiţionat de satisfacerea interesului superior al copilului. Or, interesul superior al copilului nu este o noţiune generală şi abstractă, ci trebuie analizat şi evaluat în mod individual, pentru fiecare caz în parte şi în funcţie de circumstanţele speţei, analiză pe care nu o poate face decât judecătorul, în aplicarea legii şi prin evaluarea elementelor de fapt astfel cum rezultă din materialul probator. Activitatea de legiferare şi cea de judecată sunt două atribuţii esenţiale ale statului, aflate în strânsă legătură, dar distincte ca izvor; în mod evident, legea, dată fiind generalitatea ei, are diferite niveluri de interferenţă în viaţa socială, în funcţie de domeniul la care se referă. Or, în ceea ce priveşte viaţa privată şi viaţa de familie, interferenţa legii trebuie să fie una rezervată, rezumându-se doar la reglementarea acelor aspecte care exced interesul strict privat al individului şi care prezintă şi aspecte de interes public, cum este, în speţă, protecţia minorului într-un sens foarte larg. Abţinerea legiuitorului de a stabili un anumit program în care să se desfăşoare relaţiile personale părinte-copil este, în acest context, firească, pentru că modul în care se realizează, de la caz la caz, dreptul la relaţii personale, trebuie să ţină seama de particularităţile fiecărui caz şi de măsura în care acest exerciţiu este sau nu în interesul minorului. În niciun caz nu se poate susţine că această reglementare la nivel general reprezintă o „delegare” de atribuţii neconstituţională către autoritatea judecătorească. Dimpotrivă, o reglementare în sensul dorit de autorul excepţiei ar putea constitui un amestec inacceptabil şi disproporţionat al statului, prin funcţia de legiferare, în viaţa familială şi privată a persoanelor fizice.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece legea proclamă supremaţia criteriului interesului superior al copilului, care are caracter obligatoriu şi care trebuie respectat în luarea oricărei măsuri privitoare la copil, indiferent de autorul ei. Principiul interesului superior al copilului este deopotrivă opozabil părinţilor şi autorităţilor învestite cu competenţa de a lua măsuri în legătură cu copilul. Ca atare, susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora programul de vizitare al părintelui la care copilul nu locuieşte în mod statornic ar trebui fixat prin lege de către Parlament, iar nu de judecător, nu sunt de acord cu scopul urmărit de legiuitor, acela de a apăra interesul superior al fiecărui copil în parte. Legea, ca act normativ care emană de la Parlament, este generală. Legea trebuie să se adreseze impersonal destinatarilor ei, spre deosebire de actul juridic, care este, prin natura sat concret şi personal. În procesul de elaborare a legii, legiuitorul are în vedere o generalitate de relaţii şi o medie de comportament, astfel că legea conţine doar un model abstract de comportament reclamat destinatarilor săi, fără a putea cuprinde şi a reglementa cazuri particulare în care s-ar putea afla un anumit subiect de drept. Însă, confruntarea modelului general de conduită, construit de legiuitor, cu realitatea concretă se realizează de către judecătorul învestit să soluţioneze o anumită cauză, în funcţie de împrejurările concrete ale raportului dedus judecăţii. Astfel, programul de vizitare al copilului separat de părinţi nu poate fi stabilit de legiuitor, aşa cum solicită autorul excepţiei, pentru că fiecare copil este unic, la fel şi situaţia în care se află acesta. În literatura de specialitate (Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei, Noul Cod civil - comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014) s-a arătat că „pot exista similitudini, nu şi suprapuneri perfecte de situaţii, astfel că interesul superior al unui copil nu coincide cu interesul superior al altui copil, nici ca reper şi nici ca argument în luarea unei măsuri. Din această perspectivă, laitmotivul interesului superior al copilului în tot cuprinsul Cărţii a II-a din Codul civil este semnalul dat libertăţii de apreciere, după cum în alte materii aceeaşi funcţie este asigurată de sintagma «pentru motive temeinice». Flexibilitatea principiului îndeamnă la evaluări şi aprecieri contextuale; ascultarea copilului informat, obligatorie dacă a împlinit 10 ani, altminteri facultativă [art. 264 alin. (1) NCC], în orice procedură administrativă sau judiciară care îl priveşte, poate contribui la determinarea sensului interesului său superior”. De altfel, în soluţionarea cererilor referitoare la copii formulate de părinţi în legătură cu exercitarea drepturilor şi îndatoririlor părinteşti, instanţa de judecată este datoare să ofere părinţilor lămuririle necesare şi să încurajeze rezolvarea amiabilă a diferendelor. Totodată, în orice procedură referitoare la relaţia dintre părinţi şi copii, părinţii trebuie să îşi poată face cunoscut punctul de vedere, astfel încât legiuitorul a instituit regula ascultării ori a citării obligatorii a părinţilor în cuprinsul prevederilor referitoare la orice intervenţii asupra relaţiei dintre părinţi şi copii. Or, aceste drepturi nu ar putea fi exercitate dacă programul de vizitare ar fi stabilit de legiuitor, cu titlu generic, şi nu ar exista posibilitatea unui proces soluţionat de judecător, în funcţie de împrejurările concrete ale fiecărei cauze. Pentru aceste motive, Avocatul Poporului apreciază că nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi nici ale art. 16 din Constituţie, textele de lege criticate fiind aplicabile fără discriminări oricărei persoane aflate în ipoteza reglementată de lege.

9. În ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea unui text de lege, Avocatul Poporului apreciază că, aşa cum s-a pronunţat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mod constant, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Drept consecinţă logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generate fiind preferată unor liste exhaustive. Rezultă că interpretarea acestor norme depinde de practică şi nu încape îndoială că instanţele interne sunt cele mai în măsură să examineze şi să interpreteze legislaţia naţională; o astfel de interpretare nu este în sine incompatibilă cu art. 7 din Convenţie [a se vedea Hotărârea pronunţată în Cauza Garda Ruiz împotriva Spaniei nr. 30544/96, pct. 28, CEDO 1999 I; Streletz, Kessler şi Krenz împotriva Germaniei (MC), nr. 34044/96, 35532/97 şi 44801/98, paragraful 50, CEDO 2001 II; şi Sud Fondi S.r.l. şi alţii, pct. 108]. Sub acest aspect, Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt suficient de clare, predictibile şi neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil că îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, în concordanţă cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor.

10 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar de autorul excepţiei, susţinerile autorului excepţiei şi ale părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004

privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014 şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 272/2004 au următorul cuprins:

- Art. 17: „(1) Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament

(2) Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3) Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

(4) în caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

(5) Criteriile prevăzute la alin. (4) vor fi avute în vedere şi la stabilirea programului de relaţii personale şi cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

- Art. 19:„(1) Copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

(2) Instanţa judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.”;

- Art. 36: „(1) Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor.

(2) Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu ei, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său.

(3) în situaţia în care ambii părinţi exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinţi.

(4) în situaţia în care, din orice motiv, un părinte nu îşi exprimă voinţa pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuieşte, cu excepţia situaţiei Pi care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

(5) Ambii părinţi, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita şi de a primi informaţii despre copil din partea unităţilor şcolare, unităţilor sanitare sau a oricăror altor instituţii ce intră în contact cu copilul.

(6) Un părinte nu poate renunţa la autoritatea părintească, dar se poate înţelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti, în condiţiile art. 506 din Codul civil.

(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acei părinte a autorităţii părinteşti.

(8) în cazul existenţei unor neînţelegeri între părinţi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, instanţa judecătorească, după ascultarea ambilor părinţi, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. *

Dispoziţiile criticate din Codul civil au următoarele denumiri marginale: art. 262: „Relaţiile dintre părinţi şi copii”, art. 263: „Principiul interesului superior al copilului” şi art. 401: „Drepturile părintelui separat de copil”.

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 22, art. 29, art. 30, art. 31, art. 48, art. 61, art. 73 şi art. 124, prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 8, art. 10 alin. (1), art. 12, art. 13 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevederile art. 1-5, art. 7, art. 8, art. 11, art. 18 şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi cele ale art. 7 şi art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, din examinarea notelor scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că toate aspectele invocate de acesta cu privire la stabilirea programului de vizitare a minorului nu privesc aspecte de constituţionalitate a textelor criticate din Legea nr. 272/2004 şi din Codul civil, ci vizează chestiuni ce ţin de aplicarea legii la cazul dedus judecăţii, şi anume la dreptul copilului care nu locuieşte la unul dintre părinţii săi de a avea legături personale cu acesta, instanţa ţinând cont de principiul interesului superior al copilului. Astfel, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 272/2004, „în caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copii şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.” Aşadar, aspectele invocate de autorul excepţiei ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.

15. Pe de altă parte, Curtea constată că autorul excepţiei critică faptul că legea nu prevede un program fix de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, ceea ce nu poate fi primit, întrucât instanţele aplică legea, iar legea - având aplicabilitatea generală - nu poate stabili o soluţie concretă pentru cazurile deduse judecăţii instanţelor.

16. Având în vedere acestea şi ţinând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]”, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată de autorul acesteia, este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil, excepţie ridicată de Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 34.066/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 23 la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Anexa nr. 23 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Crăcăoani” la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 şi 628 bis din 23 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile”, se modifică şi se completează după cum urmează:

a) se abrogă poziţia nr. 27;

b) la poziţia nr. 10, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Cămin cultural şi atelier sculptură tradiţională - satul Crăcăoani, comuna Crăcăoani1, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Crăcăoani; Sc = 701 mp, St = 1.756 mp”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „1980, reabilitat în perioada 2010-2014 prin Program FEADR - Măsura 322, Contract de finanţare nr. C322010912900068/18.06.2010”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „854.445,31 din care, 437.055,06 investiţie realizată în perioada 2010-2014”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public - Investiţie realizată prin Program FEADR - Măsura 322, Contract de finanţare nr. C322010912900068/18.06.2010, în perioada 2010-2014; autorizaţii de construire nr. 6/29.06.2011, nr. 21/12.2013, emise de Primăria Comunei Crăcăoani; procese-verbale de recepţie terminare lucrări nr. 493/09.08.2013, nr. 572/17.01.2014”;

- la poziţia nr. 17, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Cracăul Negru: suprafaţa totală construită = 276 mp, suprafaţa totală teren = 5.752 mp, din care teren curţi - construcţii - 1.831 mp şi teren fâneţe - 3.921 mp”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „2012”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „868.525,72”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public - autorizaţie de construire nr. 4/05.05.2011, emisă de Primăria Comunei Crăcăoani; proces-verbal de recepţie nr. 149/10.07.2012”;

- la poziţia nr. 33, coloana 1 va avea următorul cuprins: „1.3.7.1. - de la km 0+000 la 5+000 şi 1.3.7.2. de la km 5+000 la km 17+838”, coloana 2 va avea următorul cuprins: „DC 164 Crăcăoani - Magazia - Mitocu Bălan”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Km 0+000 - 17+838, modernizat de la km 0+000 la 5+000 în perioada 2011--2014 prin Programul FEADR - Măsura 322”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „2006, sectorul modernizat dat în folosinţă în 2014”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „6.017.418,45, din care 5.234.837,45 lucrări de modernizare”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „HG nr. 1.127/2006; Protocol nr. 3.154/2006; Modernizare realizată prin Program FEADR - Măsura 322, conform Contractului de finanţare nr. C322010912900068/18.06.2010; autorizaţii de construire nr. 42/27.06.2011, nr. 107/28.11.2013, emise de Consiliul Judeţean Neamţ; procese-verbale de recepţie nr. 495/09.08.2013, nr. 571/17.01.2014”;

- la poziţia nr. 36, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Centru school after school şi teren aferent”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Crăcăoani; Sc = 203 mp, St = 1.000 mp situat în intravilan sat Crăcăoani, nr. cadastral 50023, înscris în Cartea funciară cu nr. 50023”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „2014”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „542.239,91, din care, 530.697,28 investiţie realizată în perioada 2010-2014”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public - Investiţie realizată prin Program FEADR - Măsura 322, conform Contractului de finanţare nr. C322010912900068/18.06.2010; autorizaţii de construire nr. 8/30.06.2011, nr. 20/21.11.2013, emise de Primăria Comunei Crăcăoani; procese-verbale de recepţie terminare lucrări nr. 494/09.08.2013, nr. 571/17.01.2014”;

- la poziţia nr. 37, coloana 1 va avea următorul cuprins: „1.8.6.”, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Reţele de alimentare cu apă potabilă, sat Magazia, comuna Crăcăoani”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Staţie captare/pompare apă potabilă, sat Magazia, comuna Crăcăoani; Sc = 36 mp, St = 17.541 mp; rezervor apă, sat Magazia; Sc = 49 mp, St = 772 mp; lungimea reţelei de alimentare cu apă: 2.946 km”,

coloana 4 va avea următorul cuprins: „2013”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „2.319.092,87”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public - Investiţie realizată prin Program FEADR - Măsura 322, conform Contractului de finanţare nr. C322010912900068/18.06.2010; Autorizaţie de construire nr. 40/23.06.2011, emisă de Consiliul Judeţean Neamţ; proces-verbal de recepţie nr. 492/09.08.2013”;

- la poziţia nr. 38, coloana 1 va avea următorul cuprins: „1.8.7.”, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Reţele de canalizare apă menajeră şi staţie de epurare, sat Magazia, comuna Crăcăoani”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Staţie epurare, sat Magazia, comuna Crăcăoani; Sc = 77 mp, St = 733 mp; lungimea reţelei de canalizare: 3,066 km”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „2013”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „3.246.642,18”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public - Investiţie realizată prin Program FEADR - Măsura 322, conform Contractului de finanţare nr. C322010912900068/18.06.2010; în perioada 2010-2013; autorizaţii de construire nr. 35/17.06.2011, nr. 69/03.09.2013, emise de Consiliul Judeţean Neamţ; procese-verbale de recepţie nr. 532/30.10.2013, nr. 548/20.11.2013”;

c) la secţiunea I „Bunuri imobile”, după poziţia nr. 39 se introduc trei noi poziţii, poziţiile nr. 40-42, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 31 august 2016.

Nr. 629.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Crăcăoani

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elementele de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţa

Valoarea de inventar

(mii lei)

Situaţia juridică actuală

Denumire act proprietate sau alta acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

40

1.3.17.2.

Pod betonat armat situat pe DC164

Situat la km 16 + 157 L= 12,5 ml S = 46 mp

2014

107.625

Domeniul public al comunei Crăcăoani, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 12/2015 Cartea funciară nr. 51003

41

1.3.17.2.

Pod betonat armat situat pe DCI 64

Situat la km 15 + 204 L = 7,6 ml S = 33 mp

2014

65.436

Domeniul public al comunei Crăcăoani, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 12/2015 Cartea funciară nr. 51002

42

 

Teren neproductiv aferent staţiei captare apă potabilă pentru sat Crăcăoani, comuna Crăcăoani, judeţul Neamţ

S teren = 4.303 mp extravilan

Nr. cadastral 51112

2015

43.111,00

Domeniul public al comunei Crăcăoani, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 50/2015 Cartea funciară nr. 51112

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţilor Margina, din judeţul Timiş, Brănişca şi Şoimuş, din judeţul Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 563/2010 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Autostrada Lugoj-Deva”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul suplimentar, care face parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, potrivit planului de amplasament/hărţii topografice prevăzut în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA.

(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii, situate pe raza localităţilor Margina din judeţul Timiş, Brănişca şi Şoimuş din judeţul Hunedoara, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzuta în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţilor Margina din judeţul Timiş, Brănişca şi Şoimuş din judeţul Hunedoara, sunt în cuantum de 295 mii lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, la capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul 03 „Transport rutier”, titlul 58 „Proiecte cu finanţare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) aferente cadrului financiar 2014-2020”, articolul 58.03 - „Programe din Fondul de Coeziune - FC.

(2) Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, Situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţilor Margina din judeţul Timiş, Brănişca şi Şoimuş din judeţul Hunedoara, prevăzute la alin. (1) se încadrează în sumele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.232/2010 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Lugoj-Deva”, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 4 - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5, - Planul cu amplasamentul suplimentar, care face parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1, se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliilor locale implicate, respectiv şi prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 6. - Anexele nr. 1-2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 31 august 2016.

Nr. 631.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hârtii topografice/planului de amplasament fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţilor Margina, din judeţul Timiş, Brănişca şi Şoimuş, din judeţul Hunedoara, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului terenului

Număr cadastral

(nr. topo)

Numărul cărţii funciare

Categoria de folosinţă

Poziţionare faţă de localitate

Suprafaţă de expropriat

(mp)

Valoarea despăgubirii terenului, conform Legii nr. 255/2010

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

Timiş

Margina

Comuna Margina*

876

 

PS

extravilan

38.281,00

21.820,17

2

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

838

401965

PDT

extravilan

1.101,00

627,57

3

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

837/5

401982

PS

extravilan

333,00

189,81

4

Timiş

Margina

Turcu C. Serafin

836/1

401754

A

extravilan

1.343,00

913,24

5

Timiş

Margina

Jurna V. Ionel, Jurna V. Vasile

836/2

401789

A

extravilan

1.067,00

725,56

6

Timiş

Margina

Popovici V. Felicia

836/3

401766

A

extravilan

877,00

596,36

7

Timiş

Margina

Hanus Ana. Hanus L. Vasile

836/4

401800

A

extravilan

719,00

488,92

8

Timiş

Margina

Barbatei S. Marioara, Vacarsu C. Gheorghe

836/5

401747

A

extravilan

193,00

131,24

9

Timiş

Margina

Inisconi V. Ioan-Viorel-Caius, Inisconi I. Valeria

836/6

401769

A

extravilan

57,00

38,76

10

Timiş

Margina

Inisconi N. Ana

836/7

401783

A

extravilan

16,00

10,88

11

Timiş

Margina

Comuna Margina

877

402004

PS/PDT

extravilan

2.066,00

1.177,62

12

Timiş

Margina

Crişan Gheorghe

831/2/3

401774

A

extravilan

36,00

24,48

13

Timiş

Margina

Bologa P. Ana

831/2/4

401703

A

extravilan

531,00

361,08

14

Timiş

Margina

Ionasiu Eva. Murariu V. S. Didi

831/2/5

401715

A

extravilan

635,00

431,80

15

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

830

401895

PDT

extravilan

570,00

324,90

16

Timiş

Margina

Jurma V. Ionel, Jurma V. Vasile

831/2/6

401786

A

extravilan

358,00

243,44

17

Timiş

Margina

Inisconi S. Vasile

831/2/7

401699

A

extravilan

336,00

228,48

18

Timiş

Margina

Titel A. Valeriu

831/2/8

401713

A

extravilan

345,00

234,60

19

Timiş

Margina

Uscat T. Valeriu

831/2/9

401719

A

extravilan

249,00

169,32

20

Timiş

Margina

Balintoni S. Vasile

831/2/10

401633

A

extravilan

210,00

142,80

21

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

831/1

401891

DE

extravilan

14,00

9,52

22

Timiş

Margina

Nemeşan Serafin

831/2

401477

A

extravilan

66,00

44,88

23

Timiş

Margina

Boian A. Vasile Ionel

831/3

402039

A

extravilan

54,00

36,72

24

Timiş

Margina

Costa-Sava P. Aurel

831/4

401458

A

extravilan

75,00

51,00

25

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

831/5

400900

A

extravilan

115,00

78,20

26

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

831/6

400897

A

extravilan

13,00

8,84

27

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

830

401893

PDT

extravilan

253,00

144,21

28

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

828

 

PS

extravilan

2.081,00

1.186,17

29

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

830

401892

PDT

extravilan

78,00

44,46

30

Timiş

Margina

Uscat T. Valeriu

831/15

401411

A

extravilan

120,00

81,60

31

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

CV2 PDT107

 

PDT

extravilan

390,00

222,30

32

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

830

401892

PDT

extravilan

19,00

10,83

33

Timiş

Margina

Cristas. Simion-Serafin

807/3

401378

A

extravilan

40,00

27,20

34

Timiş

Margina

Bureriu R. Ioan-Petru, Bureriu R. Raveca

807/4

401533

A

extravilan

107,00

72,76

35

Timiş

Margina

Jucu I. Victor

807/5

401508

A

extravilan

81,00

55,08

36

Timiş

Margina

Costa Elisabeta

807/8

401372

A

extravilan

2,00

1,36

37

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

807/9

401888

DE

extravilan

32,00

21,76

38

Timiş

Margina

Stoica E. Eva

805/1

401400

F

extravilan

148,00

84,36

39

Timiş

Margina

Costai. Vasile

805/10

401471

F

extravilan

560,00

319,20

40

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

804

402107

PDT

extravilan

298,00

169,86

41

Timiş

Margina

Balintoni S. Valeria

803/1

401149

F

extravilan

7,00

3,99

42

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

804

402106

PDT

extravilan

71,00

40,47

43

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

802/3

400883

A

extravilan

294,00

199,92

44

Timiş

Margina

Jucu Fibia

802/4

401406

A

extravilan

170,00

115,60

45

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

801/5

401912

F

extravilan

248,00

141,36

46

Timiş

Margina

Şuba I. Ioan

799/1

401403

F

extravilan

420,00

239,40

47

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

804

402106

PDT

extravilan

324,00

184,68

48

Timiş

Margina

Miron A. Iuliana

799/2

401474

F

extravilan

426,00

242,82

49

Timiş

Margina

Nemeşan Serafin

799/3

401395

F

extravilan

239,00

136,23

 

50

Timiş

Margina

Bucur F. Valeria

799/4

401528

F

extravilan

224,00

127,68

51

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

804

402106

PDT

extravilan

3.347,00

1.907,79

52

Timiş

Margina

Bălan G. Simion

799/5

401453

F

extravilan

154,00

87,78

53

Timiş

Margina

Costa S. Elisabeta

799/6

401375

F

extravilan

58,00

33,06

54

Timiş

Margina

Crişan Gheorghe

799/7

401153

F

extravilan

44,00

25,08

55

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

513/4

 

PDT

extravilan

29,00

16,53

56

Timiş

Margina

Crişan Eva

515/1

 

A

extravilan

221,00

150,28

57

Timiş

Margina

Bucur F. Valeria

796/1

401523

F

extravilan

34,00

19,38

58

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

796/2

400856

F

extravilan

201,00

114,57

59

Timiş

Margina

Birău I. Petru

796/3

401187

F

extravilan

334,00

190,38

60

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

795

401934

PDT

extravilan

539,00

307,23

61

Timiş

Margina

Costa V. Ioan

796/4

401258

F

extravilan

918,00

523,26

62

Timiş

Margina

Balintoni S. Vasile

796/5

401363

F

extravilan

822,00

468,54

63

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

796/6

400853

F

extravilan

839,00

478,23

64

Timiş

Margina

Irimie Aurel

796/7

401495

F

extravilan

389,00

221,73

65

Timiş

Margina

Dobrean Z. Ioan

796/8

401492

F

extravilan

409,00

233,13

66

Timiş

Margina

Nemeşan Serafin

796/10

401379

F

extravilan

2.876,00

1 639,32

67

Timiş

Margina

Bucur F. Valeria

796/9

401524

F

extravilan

285,00

162,45

68

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

795

401933

PDT

extravilan

651,00

371,07

69

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

794

401927

PDT

extravilan

939,00

535,23

70

Timiş

Margina

Balintoni S. Valeria

791/2

401146

F

extravilan

128,00

72,96

71

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

513

 

PD

extravilan

2.915,00

3.031,60

72

Timiş

Margina

David Ana

373/31/12

400868

F

extravilan

321,00

182,97

73

Timiş

Margina

Bulcian Moise

373/31/11

400865

F

extravilan

31,00

17,67

74

Timiş

Margina

Uscat Iulca

373/34/37

401039

F

extravilan

1.278,00

728,46

75

Timiş

Margina

Sudresan Eva

373/34/36

401037

F

extravilan

309,00

176,13

76

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/35/22

401042

F

extravilan

1.301,00

741,57

77

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/35/21

401040

F

extravilan

1,215,00

692,55

78

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

513

 

PD

extravilan

176,00

183,04

79

Timiş

Margina

Lisibian Popa

373/35/20

401046

F

extravilan

1,238,00

705,66

80

Timiş

Margina

Dehelean Sofronie

373/35/19

401044

F

extravilan

1.250,00

712,50

81

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

513

 

PD

extravilan

474,00

492,96

82

Timiş

Margina

Sudresan Isaia

373/35/18

401052

F

extravilan

1.066,00

607,62

83

Timiş

Margina

Ursu Teodor

373/35/17

401050

F

extravilan

1.202,00

685,14

84

Timiş

Margina

Bodea Cornel Daniel, Bodea Eudochina

373/35/16

401048

F

extravilan

996,00

567,72

85

Timiş

Margina

Fordian Trandafir

373/35/15

401054

F

extravilan

992,00

565,44

86

Timiş

Margina

Mureşan Vasile

373/35/14

401056

F

extravilan

675,00

384,75

87

Timiş

Margina

Jekei Vasile

373/35/13

401058

F

extravilan

712,00

405,84

88

Timiş

Margina

Buciută Ioan, Buciută Parasca

373/35/12

401060

F

extravilan

1.758,00

1.002,06

89

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/35/11

 

F

extravilan

496,00

282,72

90

Timiş

Margina

Musta Vasile

373/35/25

400879

F

extravilan

789,00

449,73

91

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/34/24

400881

F

extravilan

1.433,00

816,81

92

Timiş

Margina

Grcu Eva

373/34/23

400873

F

extravilan

44,00

25,08

93

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

373/34/1-20

 

F

extravilan

979,00

558,03

94

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/30/19

400970

F

extravilan

5,00

2,85

95

Timiş

Margina

Ursu Trandafir

373/30/18

400967

F

extravilan

99,00

56,43

96

Timiş

Margina

Ursu Iosif

373/30/17

400964

F

extravilan

353,00

201,21

97

Timiş

Margina

Cerean Elisaveta

373/30/16

400961

F

extravilan

615,00

350,55

98

Timiş

Margina

Popa Samson

373/30/12

400913

F

extravilan

26,00

14,82

99

Timiş

Margina

Popa Simion

373/30/11

400931

F

extravilan

89,00

50,73

 

100

Timiş

Margina

Iliescu Ioan Petru

373/30/10

400934

F

extravilan

148,00

84,36

101

Timiş

Margina

Birău Carolina

373/30/9

400937

F

extravilan

216,00

123,12

102

Timiş

Margina

Uscat Raveca

373/30/8

400916

F

extravilan

275,00

156,75

103

Timiş

Margina

Mihuţ Maria, Mihuţ Petre

373/30/7

400919

F

extravilan

184,00

104,88

104

Timiş

Margina

Sava Ioan, Sava Elisabeta

373/30/6

400922

F

extravilan

230,00

131,10

105

Timiş

Margina

Sava Vasile

373/30/5

401023

F

extravilan

142,00

80,94

106

Timiş

Margina

Birău Iosif Minor

373/30/4

400891

F

extravilan

225,00

128,25

107

Timiş

Margina

Rădulescu Serafin

373/30/3

400894

F

extravilan

229,00

130,53

108

Timiş

Margina

Cerian Veta Minora

373/30/2

400925

F

extravilan

142,00

80,94

109

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/30/1

400928

F

extravilan

155,00

88,35

110

Timiş

Margina

Lazăr Victoria

373/27/5

400990

A

extravilan

2.938,00

1.997,84

111

Timiş

Margina

Ticula Gheorghe

373/27/6

400998

A

extravilan

2.480,00

1 685,40

112

Timiş

Margina

Uscat Ioan

373/27/7/1

400995

A

extravilan

897,00

609,96

113

Timiş

Margina

Uscat Iuliana

373/27/7/2

401000

A

extravilan

1.881,00

1.279,08

114

Timiş

Margina

Cristea Ioan

373/27/8

401003

A

extravilan

1.902,00

1.293,36

115

Timiş

Margina

Căliman Romulus

 

401024

A

extravilan

76,00

51,68

116

Timiş

Margina

Popa Simion, Mihuţ Victoria, Popa Ana Mândra

373/27/4

400986

F

extravilan

1.456,00

829,92

117

Timiş

Margina

Lupulescu Gheorghe

 

400982

F

extravilan

491,00

279,87

118

Timiş

Margina

Rădulescu Serafin

373/30/3

400892

F

extravilan

21,00

11,97

119

Timiş

Margina

Birău Iosif Minor

373/30/4

400889

F

extravilan

78,00

44,46

120

Timiş

Margina

Sava Vasile

373/30/5

401021

F

extravilan

96,00

54,72

121

Timiş

Margina

Sava Ioan, Sava Elisabeta

373/30/6

400920

F

extravilan

155,00

88,35

122

Timiş

Margina

Mihuţ Maria, Mihuţ Petre

373/30/7

400917

F

extravilan

114,00

64,98

123

Timiş

Margina

Uscat Raveca

373/30/8

400914

F

extravilan

133,00

75,81

124

Timiş

Margina

Birău Carolina

373/30/9

400935

F

extravilan

122,00

69,54

125

Timiş

Margina

Iliescu Ioan Petru

373/30/10

400932

F

extravilan

127,00

72,39

126

Timiş

Margina

Popa Simion

373/30/11

400929

F

extravilan

123,00

70,11

127

Timiş

Margina

Popa Simion

373/30/12

400911

F

extravilan

111,00

63,27

128

Timiş

Margina

Iliescu Samson; Iliescu Maria; Iliescu Samson Jr; Iliescu Adrian Ciprian Min.

373/30/13

400950

F

extravilan

47,00

26,79

129

Timiş

Margina

Uscat Vasile

373/30/14

400953

F

extravilan

171,00

97,47

130

Timiş

Margina

Cerean Elisaveta

373/30/15

400956

F

extravilan

137,00

78,09

131

Timiş

Margina

Cerean Elisaveta

373/30/16

400959

F

extravilan

124,00

70,68

132

Timiş

Margina

Ursu Iosif

373/30/17

400962

F

extravilan

105,00

59,35

133

Timiş

Margina

Ursu Trandafir

373/30/18

400965

F

extravilan

49,00

27,93

134

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/30/19

400968

F

extravilan

74,00

42,18

135

Timiş

Margina

Cerean Maria

373/30/20

400971

F

extravilan

873,00

497,61

136

Timiş

Margina

Cirlig Gligor, Sudresianu Sever

373/30/21

400948

F

extravilan

757,00

431,49

137

Timiş

Margina

Nicorescu Rusandra

373/30/22

400946

F

extravilan

325,00

185,25

138

Timiş

Margina

Grcu Eva

373/30/23

400944

F

extravilan

510,00

290,70

139

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/30/24

400942

F

extravilan

402,00

229,14

140

Timiş

Margina

Musta Vasile

373/30/25

400940

F

extravilan

501,00

285,57

141

Timiş

Margina

Jekes Vasile

373/30/26

400938

F

extravilan

740,00

421,80

142

Timiş

Margina

Mureşan Vasile

373/30/27

400907

F

extravilan

394,00

224,58

143

Timiş

Margina

Fordian Trandafir

373/30/28

400973

F

extravilan

237,00

135,09

144

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

373/31/1-7

 

F

extravilan

1.093,00

623,01

145

Timiş

Margina

Sudresan Gheorghe

373/34/31

400875

F

extravilan

568,00

323,76

146

Timiş

Margina

Dehelean Sofronie

373/34/32

400877

F

extravilan

676,00

385,32

147

Timiş

Margina

Lisibian Popa

373/34/33

401030

F

extravilan

666,00

379,62

148

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/34/34

401032

F

extravilan

668,00

380,76

149

Timiş

Margina

Sudresianu Sever

373/34/35

401034

F

extravilan

181,00

103,17

 

150

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

373/31/8

 

F

extravilan

130,00

74,10

151

Timiş

Margina

Sudresan Eva

373/31/9

400871

F

extravilan

606,00

345,42

152

Timiş

Margina

Uscat Iulca

373/31/10

400861

F

extravilan

314,00

178,98

153

Timiş

Margina

Bulcian Moise

373/31/11

400863

F

extravilan

651,00

371,07

154

Timiş

Margina

David Ana

373/31/12

400866

F

extravilan

299,00

170,43

155

Timiş

Margina

Balintoni S. Valeria

791/2

401144

F

extravilan

426,00

242,82

156

Timiş

Margina

Bocseri G. Carolena

971/1

401475

F

extravilan

2.803,00

1.597,71

157

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

794

401929

PDT

extravilan

758,00

432,06

158

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

795

401931

PDT

extravilan

342,00

194,94

159

Timiş

Margina

Dobrean Z. Ioan

796/8

401490

F

extravilan

416,00

237,12

160

Timiş

Margina

Irimie Aurel

796/7

401493

F

extravilan

19,00

10,83

161

Timiş

Margina

Costa V. Ioan

799/15

401359

F

extravilan

681,00

388,17

162

Timiş

Margina

Proprietar Particular*

800

 

CC

extravilan

81,00

110,16

163

Timiş

Margina

Şubai. Ioan

801/6

401404

F

extravilan

136,00

77.52

164

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

801/5

401910

F

extravilan

121,00

68,97

165

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

801/4

401907

DE

extravilan

12,00

8,16

166

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

 

400909

F

extravilan

253,00

144,21

167

Timiş

Margina

Balintoni S. Valeria

 

401141

F

extravilan

64,00

36,48

168

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

 

402108

F

extravilan

9,00

5,13

169

Timiş

Margina

Costai. Vasile

 

401469

F

extravilan

160,00

91,20

170

Timiş

Margina

Birău I. Petru

 

401182

F

extravilan

183,00

104,31

171

Timiş

Margina

Bălan Simion

 

401430

F

extravilan

217,00

123,69

172

Timiş

Margina

Irimie Aurel

 

401511

F

extravilan

317,00

180,69

173

Timiş

Margina

Dobrean Ioan

 

401487

F

extravilan

359,00

204,63

174

Timiş

Margina

Dobrean I. Simon

 

401484

F

extravilan

201,00

114,57

175

Timiş

Margina

Balintoni S. Valeria

 

401193

F

extravilan

84,00

47,88

176

Timiş

Margina

Balintoni S. Valeria

 

401191

PDT

extravilan

39,00

22,23

177

Timiş

Margina

Nemeşan Serafin

 

401386

PDT

extravilan

45,00

25,65

178

Timiş

Margina

Nemeşan Serafin

 

401388

F

extravilan

66,00

37,62

179

Timiş

Margina

Lăpugean A. Vasile

 

401381

F

extravilan

102,00

58,14

180

Timiş

Margina

Stoica V. Eva

 

401398

F

extravilan

155,00

88,35

181

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

 

401886

DE

extravilan

24,00

16,32

182

Timiş

Margina

Costa Elisabeta

 

401370

A

extravilan

63,00

42,84

183

Timiş

Margina

Boian A. Vasile Ionel

 

402057

A

extravilan

89,00

60,52

184

Timiş

Margina

Costa Sava Aurel

 

401459

A

extravilan

106,00

72,08

185

Timiş

Margina

Jucu Victor

 

401506

A

extravilan

111,00

75,48

186

Timiş

Margina

Bureriu R. Ioan-Petru, Bureriu R. Raveca

 

401531

A

extravilan

114,00

77,52

187

Timiş

Margina

Cristas. Simion-Serafin

 

401376

A

extravilan

80,00

54,40

188

Timiş

Margina

Birău I. Petru

 

401188

A

extravilan

38,00

25,84

189

Timiş

Margina

Costa Vasile

 

401466

A

extravilan

46,00

31,28

190

Timiş

Margina

Uscat T. Valeriu

831/15

401409

A

extravilan

96,00

65.28

191

Timiş

Margina

Lăpurean A. Vasile

831/14

401498

A

extravilan

93,00

63,24

192

Timiş

Margina

Costa V. Ioan

831/13

401354

A

extravilan

128,00

87.04

193

Timiş

Margina

Lazăr  N. Ligia + Ana

831/12

401462

A

extravilan

106,00

72,08

194

Timiş

Margina

Costa V. Ioan

831/11

401351

A

extravilan

68,00

46.24

195

Timiş

Margina

Bulzan Valeria

831/10

401727

A

extravilan

66,00

44,88

196

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

831/9

400869

A

extravilan

118,00

80.24

197

Timiş

Margina

Jurmas. Ioan

831/8

401504

A

extravilan

80,00

54,40

198

Timiş

Margina

Izdrescu I. Carolina

831/7

401454

A

extravilan

49,00

33,32

199

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

831/6

400895

A

extravilan

87,00

59,16

 

200

Timiş

Margina

Palconi Ioan, Palconi Mariana

831/5

400898

A

extravilan

51,00

34,88

201

Timiş

Margina

Costa Sava Aurel

831/4

401456

A

extravilan

39,00

26,52

202

Timiş

Margina

Boian A. Vasile Ionel

831/3

402037

A

extravilan

34,00

23,12

203

Timiş

Margina

Nemeşan Serafin

831/2

401477

A

extravilan

49,00

33,32

204

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

831/1

401889

DE

extravilan

33,00

22,44

205

Timiş

Margina

Balintoni S. Vasile

831/2/10

401629

A

extravilan

612,00

416,16

206

Timiş

Margina

Uscat T. Valeriu

831/2/9

401717

A

extravilan

409,00

278,12

207

Timiş

Margina

Ţiţel A. Valeriu

831/2/8

401712

A

extravilan

434,00

295,12

208

Timiş

Margina

Inisconi S. Vasile

631/2/7

401701

A

extravilan

396,00

270,64

209

Timiş

Margina

Jurma V. Ionel, Jurma V. Vasile

831/2/6

401790

A

extravilan

357,00

242,76

210

Timiş

Margina

Jurma V. Ionel, Jurma V. Vasile

831/2/6

401784

A

extravilan

46,00

31,28

211

Timiş

Margina

Ionasiu Eva, Murariu V.S. Didi

831/2/5

401748

A

extravilan

215,00

146,20

212

Timiş

Margina

Bologa P. Ana

831/2/4

401705

A

extravilan

287,00

195,16

213

Timiş

Margina

Crişan Gheorghe

831/2/3

401770

A

extravilan

599,00

407,32

214

Timiş

Margina

Crişan Gheorghe

831/2/3

401772

A

extravilan

156,00

106,08

 

215

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

831/2/2

401926

HCN

extravilan

49,00

33,32

216

Timiş

Margina

Crişan Gheorghe

831/2/1

401775

A

extravilan

596,00

405,28

217

Timiş

Margina

Murari I. Sefarin, Murari I. Viorel Ignatie

836/10

401742

A

extravilan

2.309,00

1.570,12

218

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

835

401936

HCN

extravilan

25,00

17,00

219

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

836/9

401967

A

extravilan

115,00

78,20

220

Timiş

Margina

Barboni I. Lia; Barboni I. Caius

Remus; Barboni I. Mircea-Titus-Tiberiu, Ardelean I. Ligia-Victoria, Vadasan I. Deli

836/8

401707

A

extravilan

129,00

87,72

221

Timiş

Margina

Inisconi Ana

 

401781

A

extravilan

13,00

8,84

222

Timiş

Margina

Inisconi V. Ioan-Viorel-Caius, Inisconi I. Valeria

 

401767

A

extravilan

4,00

2,72

223

Timiş

Margina

Comuna Margina domeniu privat

837/5

401980

PS

extravilan

281,00

160,17

224

Timiş

Margina

Besicuţă D. Dumitru

839/8

401779

A

extravilan

449,00

305,32

225

Hunedoara

Brănişca

Comuna Brănişca

61616

 

păşune

extravilan

1381

1,036

226

Hunedoara

Brănişca

Pogan Viorica

61021

 

arabil

extravilan

186

256,68

227

Hunedoara

Brănişca

Josan Lazăr, Nistor Petru, Nistor Avram

60791

 

arabil

extravilan

149

205,62

228

Hunedoara

Brănişca

Ciun Galenia

61435

 

arabil

extravilan

335

462,30

229

Hunedoara

Brănişca

Ghiura Miron

60769

 

arabil

extravilan

168

231,84

230

Hunedoara

Brănişca

Florea Ştefan

61098

 

arabil

extravilan

128

176,64

231

Hunedoara

Brănişca

Gaspar Petru

61002

 

arabil

extravilan

146

201,48

232

Hunedoara

Brănişca

Popa Rusanda

60869

 

arabil

extravilan

202

278,76

233

Hunedoara

Brănişca

Bac Valeria

60700

 

arabil

extravilan

272

375,36

234

Hunedoara

Brănişca

Mot Gaspar

60723

 

arabil

extravilan

54

74,52

235

Hunedoara

Brănişca

Betea Aurelia, Gaspar Letiţia

61180

 

arabil

extravilan

217

299,46

236

Hunedoara

Brănişca

Ciun Galenia, Bozan Aron

61662

 

arabil

extravilan

128

176,64

237

Hunedoara

Brănişca

Gaspar Partenie

61600

 

arabil

extravilan

57

78,66

238

Hunedoara

Brănişca

Jusca Petru

60935

 

arabil

extravilan

123

169,74

239

Hunedoara

Brănişca

Popa Aurelia

61501

 

arabil

extravilan

178

245,64

240

Hunedoara

Brănişca

Cornea Elena

61469

 

arabil

extravilan

116

160,08

241

Hunedoara

Brănişca

Brumar Ioan, Sav Manuel, Cornea Lazar

60780

 

arabil

extravilan

59

81,42

242

Hunedoara

Brănişca

Comuna Brănişca

61616

 

păşune

extravilan

4969

3.726,75

243

Hunedoara

Brănişca

Doda Magdalena

61114

 

arabil

extravilan

156

215,28

244

Hunedoara

Brănişca

Lazar Cătălina

61352

 

arabil

extravilan

608

839,04

245

Hunedoara

Brănişca

Betea Maria

61328

 

arabil

extravilan

59

81,42

246

Hunedoara

Brănişca

Neamţu Zenovia

 

 

arabil

extravilan

6

8,28

247

Hunedoara

Brănişca

Lazar Cătălină

61354

 

arabil

extravilan

209

288,42

248

Hunedoara

Brănişca

Betea Maria

61329

 

arabil

extravilan

249

343,62

249

Hunedoara

Brănişca

Neamţu Zenovia

 

 

arabil

extravilan

2

2,76

250

Hunedoara

Brănişca

Comuna Brănişca

61290

 

HB

extravilan

47

35,25

251

Hunedoara

Brănişca

Lazar Pascu

60718

 

arabil

extravilan

9

12,42

252

Hunedoara

Brănişca

Iordănescu Ioan

61653

 

arabil

extravilan

31

42,78

253

Hunedoara

Brănişca

Rapas Mihail

60755

 

arabil

extravilan

162

223,56

254

Hunedoara

Brănişca

Motius Gaspar

61169

 

arabil

extravilan

36

49,68

255

Hunedoara

Brănişca

Irimie Mariana

60958

 

arabil

extravilan

40

55,20

256

Hunedoara

Brănişca

Cozma Camelia Carmen

61277

 

arabil

extravilan

41

56,58

257

Hunedoara