MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 693/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 693         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 7 septembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 570 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

632. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 3A, subsecţiunea 3A1 şi 3A2 de la km 8 + 700 - km 25 + 500 pe teritoriul localităţilor Gârbău şi Sânpaul, din judeţul Cluj, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

95. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea procedurii de monitorizare în abator a nivelului dermatitei de contact la puii destinaţi producţiei de carne

 

1.191. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 465

din 28 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 884/197/2015/a1 al Judecătoriei Braşov. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 88D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, apreciază că prin criticile formulate autoarea excepţiei vizează, de fapt, o propunere de modificare legislativă, aspect de excedează, însă, competenţei Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 7 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 884/197/2015/a1, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Popescu într-o cauză având ca obiect reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorată pentru o acţiune în revendicare asupra unui imobil.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că textul criticat, „care face trimitere la valoarea imobilului stabilită în grilele notarilor publici pentru determinarea taxei de timbru, creşte artificial costurile unui proces pentru reclamant, obligându-l pe acesta la plata unei taxe de timbru în cuantum mărit, ştiut fiind că valorile imobilelor din grilele notarilor publici sunt mai mari decât valoarea de piaţă a imobilului respectiv.” Apreciază că această prevedere diferă de reglementările cuprinse în Codul de procedură civilă, invocând în acest sens art. 104 alin. (2) din acest act normativ, potrivit căruia „în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscale”, iar „în cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită sunt aplicabile dispoziţiile art. 98 din Codul de procedură civilă”. În acest context, susţine că „impunerea grilelor notariale drept criteriu unic de determinare a valorii cererii sub aspectul taxei judiciare de timbru se îndepărtează de soluţia consacrată de art. 104 din Codul de procedură civilă, creând premisele unei inacceptabile bivalenţe în ceea ce priveşte valoarea aceleiaşi cereri”, ceea ce „îngrădeşte proprietarului neposesor accesul la justiţie pentru valorificarea dreptului său de proprietate, prin impunerea unor costuri suplimentare crescute artificial”, ceea ce contravine şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

6. Autoarea excepţiei apreciază că „taxarea unei acţiuni în revendicare în funcţie de valoarea imobilului din grilele notarilor publici este discriminatorie pentru reclamant, favorizându-l pe pârât”, context în care face referire şi la prevederile art. 111 alin. (4) din noul Cod fiscal (Legea nr. 227/2015) prin care legiuitorul a abandonat raportarea la grilele notarilor publici pentru impozitarea construcţiilor la transferul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii, în favoarea valorii declarate de părţi în actul juridic translativ de proprietate. Prin analogie, „având în vedere că şi taxa judiciară de timbru este tot o contribuţie în sarcina contribuabilului datorată, însă, pentru accesul la justiţie”, consideră că „ar trebui ca şi pentru determinarea acesteia să se adopte soluţia din noul cod fiscal.”

7. În fine, face referire şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, exemplu fiind Cauza Weissman contra României, prin care a fost constatată încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin fixarea unor taxe de timbru excesive, de natură a aduce atingere esenţei dreptului de acces la justiţie.

8. Judecătoria Braşov opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, şi arată că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili norme de procedură, precum şi reguli speciale, derogatorii de la normele generale, în materie fiscală, fără ca prin aceasta să fie încălcat accesul la justiţie al titularilor drepturilor procesuale care îşi vor exercita aceste drepturi în cadrul procesual şi cu respectarea exigenţelor stabilite de legiuitor.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Faptul că legiuitorul a stabilit un criteriu alternativ de calculare a taxei judiciare de timbru în cazul acţiunilor având ca obiect dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unui imobil, ţine de dreptul acestuia de a stabili nivelul taxelor şi impozitelor. Această opţiune nu contravine accesului la justiţie, deoarece suma rezultată are regimul general al taxelor de timbru, fiind susceptibilă de reducere, eşalonare, scutire în cadrul ajutorului public judiciar încuviinţat de instanţă, dacă prin calculul procentual s-ar ajunge la un cuantum nerezonabil. Soluţia legală criticată ţine seama de faptul că ceea ce părţile urmăresc printr-o astfel de acţiune este aducerea în patrimoniul lor a unor drepturi reale asupra unor imobile, la valoarea lor de piaţă, astfel încât timbrarea ar trebui să fie corespunzătoare acestui nivel. Precizează, totodată, că nu poate fi reţinută nici afirmaţia potrivit căreia norma criticată „favorizează” pe una din părţi şi le plasează pe acestea pe „poziţii inechitabile”, dat fiind faptul că diferenţa de reguli între reclamant şi pârât este firească şi justificată, rezultată din însăşi poziţia procesuală diferită a acestora.

11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere faptul că autoarea acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative, în sensul că taxarea cererilor de chemare în judecată ar trebui să se realizeze conform normelor fiscale, raportat la valoarea declarată a imobilului, şi nu la valoarea din grilele notarilor publici. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni atât dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, cât şi prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 31 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit prevederilor criticate, „(...) Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare, “

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1)-(3) care consacră accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (1) şi (2) referitor la înfăptuirea justiţiei, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine că potrivit art. 31 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută În acţiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă, adică după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi. De asemenea, art. 31 alin. (3) teza întâi din ordonanţa de urgenţă precizează că, în cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa judiciară de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil. Potrivit art. 31 alin. (3) teza a doua, dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.

17. Curtea apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile autoarei excepţiei în sensul că reglementarea criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 ar conduce la creşterea artificială a costurilor unui proces. Aceasta, deoarece valorile stabilite prin ghidul orientativ privind valorile proprietăţilor imobiliare sunt avute în vedere pentru calculul taxei judiciare de timbru doar în situaţii strict prevăzute de lege, respectiv atunci când valoarea impozabilă este contestată sau considerată de instanţă vădit derizorie.

18. Curtea reţine, totodată, că aceste grile notariale, menţionate în cuprinsul dispoziţiilor criticate în prezenta cauză, sunt folosite drept criteriu de referinţă şi în alte reglementări legale, exemplu fiind art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, ele fiind publice şi previzibile.

19. Soluţia legală criticată are în vedere faptul că, ceea ce părţile urmăresc printr-o astfel de acţiune (revendicare imobiliară), este aducerea în patrimoniul lor a unor drepturi reale asupra unor imobile, la valoarea lor de piaţă, astfel încât este firesc ca timbrarea să fie corespunzătoare acestui nivel. Dacă această valoare este stabilită prin grilele notariale sau rezultată din alte evidenţe sau evaluări, aceasta este o problemă ce ţine de opţiunea legiuitorului şi de politica de stabilire a taxelor şi impozitelor. Atâta vreme cât aceste criterii de evaluare sunt obiective, iar taxele judiciare stabilite pe baza lor sunt supuse regulilor de acordare a ajutorului public judiciar, Curtea apreciază că nu se pune problema obstrucţionării accesului la justiţie.

20. Astfel, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa în materie, în situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept ori interes legitim în justiţie, potrivit art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea de a obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Această reglementare vizează tocmai situaţiile în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind chiar o garanţie a liberului acces la justiţie.

21. Curtea a constatat că cerinţa plăţii taxelor judiciare de timbru în procedurile civile, pentru acţiunile introduse, nu poate fi privită ca o restricţie a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti incompatibilă „per se” cu art. 6 paragraful 1 din Convenţie, care consacră dreptul la un proces echitabil. De altfel, „la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie.”

22. Referitor la critica potrivit căreia impunerea grilelor notariale drept criteriu unic de determinare a valorii cererii sub aspectul taxei judiciare de timbru se îndepărtează de soluţia consacrată de art. 104 din Codul de procedură civilă, creând premisele unei inacceptabile bivalenţe în ceea ce priveşte valoarea aceleiaşi cereri, Curtea reţine faptul că, potrivit art. 104 alin. (1) din actul menţionat, „În cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unul imobil, valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscale” în acest context, în considerentele Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 32 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, s-a reţinut că „legea privind taxele judiciare de timbru este o lege fiscală, circumscrisă dreptului financiar, şi nu dreptului procesual civil. Actul normativ menţionat conţine o reglementare specială, limitată la materia taxelor judiciare de timbru, reglementare ale cărei consecinţe procedurale nu se pot produce decât în legătură cu condiţia de formă a timbrării. Obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligaţie fiscală şi este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiţie”. Astfel, instanţa supremă a subliniat că între beneficiarul serviciului public al justiţiei şi instanţa de judecată, ca exponent al puterii publice, se stabileşte un raport de drept fiscal, caracterizat prin relaţia de subordonare a părţilor. „Clasificarea pe care legea taxelor de timbru o face în acţiuni neevaluabile şi evaluabile în bani are la bază raţiuni fiscale şi nu are nimic comun cu natura patrimonială sau nepatrimonială a dreptului dedus judecăţii şi deci cu caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al proceselor şi cererilor în materie civilă şi comercială pentru delimitarea competenţei materiale de primă instanţă. Aşadar, pentru stabilirea taxei judiciare de timbru urmează să fie avute în vedere dispoziţiile şi categoriile de acţiuni folosite de legea specială, în timp ce pentru determinarea competenţei materiale după valoare şi, implicit, a căilor de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauzele civile şi comerciale se va avea în vedere natura dreptului care fundamentează acţiunea, particularizând-o şi transferându-i din caracterele sale.

23. Curtea constată, de altfel, că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate doreşte, în realitate, modificarea soluţiei legislative actuale cuprinsă în textul criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în sensul că ar trebui, ca şi în cazul determinării taxei judiciare de timbru, legiuitorul să adopte soluţia din noul Cod fiscal - Legea nr. 227/2015, în sensul de a abandona raportarea la grilele notarilor publici pentru impozitarea construcţiilor la transferul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii, în favoarea valorii declarate de părţi în actul juridic translativ de proprietate. Or, Curtea constată că o critică astfel formulată este inadmisibilă, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 884/197/2015/a1 al Judecătoriei Braşov şi constată că prevederile art. 31 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 565

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Nicolae Ioţcu în Dosarul nr. 6.310/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului  Curţii Constituţionale nr. 1.828D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 7 iulie 2016, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 iulie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 8 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.310/30/2015, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Nicolae Ioţcu într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 din Codul penal raportată la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece creează un impediment în contestarea legalităţii anumitor probe care fundamentează trimiterea în judecată a unei persoane în condiţiile în care suspiciunea asupra legalităţii acestora ar reieşi ulterior, din administrarea probelor în faza de judecată. Arată că în cursul urmăririi penale nu a avut posibilitatea concretă de a lua cunoştinţă de conţinutul suporţilor optici şi nici posibilitatea de a contesta legalitatea obţinerii probei constând în interceptările şi înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, deşi în timpul judecăţii pe fond, s-ar constata nelegalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, părţile nu mai au posibilitatea de a invoca nulitatea lor şi nici instanţa nu are la dispoziţie vreun mijloc procedural pentru a le înlătura. O astfel de situaţie permite posibilitatea soluţionării unei cauze penale în baza unor probe administrate în mod neloial, fapt care contravine flagrant principiului legalităţii procesului penal.

5. Tribunalul Timiş - Secţia penală, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocata.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală este, în principal, inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 76 din 26 februarie 2015, Curtea Constituţională a constatat neconstituţională soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în textul contestat. Pe fond, Guvernul susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile art. 374 din Codul de procedură penală permit judecătorului să administreze din oficiu, atât probele la care se referă prevederile criticate, precum şi orice alte probe pe care le apreciază a fi necesare pentru aflarea adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei. Revine judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei să aprecieze, în concret, de la caz Sa caz, care probe trebuie administrate. De aceea, elemente de fapt, respectiv faptul că judecătorul unei cauze nu a dispus readministrarea, în faza cercetării judecătoreşti, a uneia sau a mai multor dintre probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi, nu pot conduce la concluzia că dispoziţiile art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală afectează dreptul la un proces echitabil.

8. Guvernul mai arată că nu poate fi primită nici susţinerea referitoare la afectarea dreptului la apărare, deoarece prevederile legale criticate nu restrâng în niciun fel dreptul la apărare al inculpatului, acesta putând să fie asistat de un avocat în tot cursul judecăţii, avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să îl asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii şi obiecţiuni (a se vedea şi dispoziţiile art. 88-96 din Codul de procedură penală).

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, textul legal criticat prevede faptul că doar acele probe care au fost administrate în cursul urmăririi penale şi nu au fost contestate de către părţi urmează să nu mai fie readministrate în cursul cercetării judecătoreşti, însă, şi aceste probe sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor. În plus, art. 374 din Codul de procedură penală permite judecătorului să administreze din oficiu atât probele la care se referă alin. (7), precum şi orice alte probe pe care le apreciază a fi necesare pentru aflarea adevărului. Revine judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei să aprecieze, de la caz la caz, care dintre probe trebuie să fie administrate.

10. Prin deciziile nr. 342 din 7 mai 2015, nr. 245 din 7 aprilie 2015 şi nr. 486 din 23 iunie 2015, Curtea Constituţională a statuat că faptul că instanţa de judecată, nereadministrând probele în condiţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ţine seama de ele la judecarea cauzei, nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Prin urmare, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile legale criticate dispun cu privire la nereadministrarea probelor necontestate şi nicidecum cu privire la imposibilitatea contestării lor. Aşa fiind, nimic nu opreşte partea căreia probele avute în vedere Ti sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului -, cerând astfel readministrarea/refacerea lor de către instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit art. 374 alin. (5) din Codul de procedură penală „Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe “, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost administrate sau nu în faza de urmărire penală.

11. De altfel, legiuitorul nu a exclus posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi, întrucât, potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţa de judecată dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Aducerea la cunoştinţă a învinuirii, lămuriri şi cereri. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au fost modificate prin art. II pct. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Cu toate acestea, ţinând seama de raţiunile avute în vedere de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra prevederilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, deoarece acestea erau aplicabile la momentul invocării excepţiei. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:

„(7) Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

(8) Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.”

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin mai multe decizii s-a pronunţat asupra unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării deciziilor nr. 342 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 3 iunie 2015, nr. 245 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iunie 2015, şi nr. 486 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015, Curtea a Statuat că dispoziţiile legale criticate dispun cu privire la imposibilitatea nuanţată/condiţionată a readministrării ope legis în cursul cercetării judecătoreşti a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi care nu au fost contestate. Din această perspectivă, Curtea a constatat că legiuitorul a impus o singură condiţie cu privire la soluţia legislativă aleasă, respectiv absenţa unei manifestări univoce de voinţă a părţii interesate sau a persoanei vătămate de a contesta probele administrate în cursul urmăririi penale.

17. Faptul că instanţa de judecată, nereadministrând probele în condiţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ţine seama de ele la judecarea cauzei nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil al inculpatului, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Totodată, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat (a se vedea, în acest, sens Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunţată în Cauza Saidi împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44, şi Hotărârea din 13 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Bracci împotriva Italiei, paragrafele 51 şi 54.) De aceea, utilizarea unei probe aşa cum a fost administrată în faza de urmărire penală nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, să o conteste. Prin urmare, nu se poate susţine că prin dispoziţiile legale criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, câtă vreme acuzatul, deşi a avut posibilitatea, nu a contestat temeinicia acestor probe. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece obiectul acţiunii penale constă în tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în cadrul unui proces guvernat de principiul aflării adevărului. De altfel, soluţionarea unei cauze penale în baza unei probe nereadministrate de instanţa de judecată în faţa acuzatului nu este incompatibilă în sine cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în procesul penal, cerinţa ca elementele de probă să fie produse întotdeauna în faţa persoanei acuzate nu este absolută, putând exista situaţii particulare de excepţie cu respectarea dreptului persoanei acuzate de a fi avut ocazia adecvată şi suficientă de a contesta proba şi de a solicita refacerea ei sau de a fi participat la administrarea probei (a se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 27 martie 2014, pronunţată în Cauza Matytsina împotriva Rusiei, paragrafele 151-153).

18. Totodată, Curtea a constatat că, întrucât legalitatea şi temeinicia sunt însuşiri fundamentale ale oricărei probe care, prin elementele de fapt conţinute, serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei contribuind la aflarea adevărului în procesul penal, s-ar putea pune în discuţie afectarea dreptului la apărare ori a dreptului la un proces echitabil dacă, în pofida faptului că părţile sau persoana vătămată nu au avut posibilitatea contestării tor în faţa unui judecător anterior cercetării judecătoreşti, probele nu sunt readministrate.

19. Or, dimpotrivă, din perspectiva legalităţii administrării probelor, Curtea a constatat că aceste aspecte pot fi cenzurate, în acord cu art. 342 din Codul de procedură penală, în faţa judecătorului de cameră preliminară, care, potrivit art. 346 alin. (4) din acelaşi cod, va exclude una, mas multe sau toate probele administrate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, odată validată legalitatea lor în cadrul procedurii de cameră preliminară, este evident că în faţa judecătorului de fond pot fi puse în discuţie numai aspecte ce ţin de temeinicie referitoare la împrejurări de fapt ce reies din proba contestată şi care, raportat la acuzaţia concretă pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată, prezintă relevanţă.

20. Analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor legale criticate, Curtea a mai constatat că acestea dispun cu privire la nereadministrarea probelor necontestate şi nicidecum cu privire la imposibilitatea contestării lor. Aşa fiind, nimic nu opreşte partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului -, cerând astfel readministrarea/refacerea lor de către instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea a reţinut alineatul (5) al art. 374 din Codul de procedură penală, conform căruia „Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe”, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost administrate sau nu în faza de urmărire penală.

21. În sfârşit, este de observat că legiuitorul nu a exclus posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi, întrucât, tocmai potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţă dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Faptul că această posibilitate este atributul exclusiv al instanţei de judecată nu este de natură a afecta în vreun fel dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, pentru că, potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii.”

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, Curtea constată că soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală pronunţată prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petru Nicolae Ioţcu în Dosarul nr. 6.310/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 570

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelian Liviu Danco, Remus Claudiu Paneş, Radu Ovidiu Ciascai, Paul Grigore Covaci, Ionuţ-Valeriu Crişan şi Alexandru Mircea Gâlgău în Dosarul nr. 2.205/84/2015 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.859D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 7 iulie 2016, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 iulie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea nr. 257 din 24 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.205/84/2015, Tribunalul Sălaj - Secţia penali a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelian Liviu Danco, Remus Claudiu Paneş, Radu Ovidiu Ciascai, Paul Grigore Covaci, Ionuţ-Valeriu Crişan şi Alexandru Mircea Gâlgău în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea de către judecătorul de drepturi şi libertăţi a cererii de prelungire a măsurii arestării preventive pentru autorii excepţiei, precum şi a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru alt inculpat.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece acelaşi judecător de drepturi şi libertăţi care a încuviinţat măsuri de supraveghere tehnică poate să soluţioneze ulterior cereri privitoare la luarea unei măsuri preventive.

5. Tribunalul Sălaj - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece deşi cu ocazia soluţionării ambelor categorii de cereri judecătorul de drepturi şi libertăţi este chemat să se pronunţe în sensul constatării suspiciunii rezonabile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, pentru niciuna dintre cereri, aceasta nu este singura condiţie de admisibilitate. Astfel, pentru a se putea emite un mandat de supraveghere tehnică, judecătorul trebuie să constate că există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni, măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar proba să nu poată fi obţinută în alt mod sau obţinerea ei să presupună dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta. În cazul soluţionării propunerii de arestare preventivă, pentru ca aceasta să fie admisă, judecătorul trebuie să constate că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi că există una dintre situaţiile expres prevăzute la alin. (1) sau (2) al art. 223 din Codul de procedură penală. Mai mult, judecătorul trebuie să analizeze şi necesitatea, proporţionalitatea şi oportunitatea luării măsurii arestării preventive, astfel că simpla constatare a existenţei probelor care confirmă suspiciunea rezonabilă de comitere a faptei nu este suficientă pentru admiterea unei propuneri de arestare preventivă,

6. În aceste condiţii în care simpla suspiciune rezonabilă de comitere a unei infracţiuni nu este suficientă pentru niciuna dintre situaţii, instanţa de judecată apreciază că nu se poate discuta despre o eventuală incompatibilitate a judecătorului de drepturi şi libertăţi prin prisma unei ante pronunţări şi, implicit, nici despre încălcarea dreptului la un proces echitabil.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, Legea nr. 135/2010 reglementează competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, acesta fiind acel magistrat care dispune asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, acte şi măsuri care restrâng drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei (dreptul la viaţă privată, libertatea individuală, dreptul de proprietate etc. ).

9. Art. 124 din Constituţie reglementează înfăptuirea justiţiei şi prevede faptul că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Dispoziţiile legale criticate nu contravin în niciun fel acestor principii constituţionale, astfel încât acestea sunt conforme cu prevederile art. 125 din Constituţie.

10. Nu poate fi primită nici pretinsa nerespectare a art. 24 din Constituţie referitor la dreptul la apărare, deoarece dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a fi asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să îl asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii şi obiecţiuni şi nici nu afectează dreptul acestora de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi competent să se pronunţe atât asupra măsurilor de supraveghere tehnică, cât şi asupra cererilor privitoare la măsurile preventive, în cadrul aceluiaşi dosar, nu este de natură a afecta dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, este în interesul înfăptuirii actului de justiţie ca acelaşi judecător să aprecieze asupra actelor şi măsurilor de natură a restrânge drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei.

12. În plus, această dispoziţie legală trebuie corelată cu alte prevederi constituţionale şi legale care instituie suficiente garanţii de independenţă şi imparţialitate a judecătorilor, astfel: art. 124 alin. (3) din Constituţie potrivit căruia „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, potrivit căruia „Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali”, art. 8 din Codul de procedură penală care instituie ca principiu caracterul echitabil şi rezonabil al procesului penal şi potrivit căruia „Organele Judiciare au obligaţia de a desfăşura urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali, astfel încât să fie constatate la timp şi în mod complet faptele care constituie infracţiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.”

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 53 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, care au următorul conţinut:

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia, soluţionează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte sesizări privind:

a) măsurile preventive;

b) măsurile asigurătorii;

c) măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu;

d) actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege;

e) încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii;

f) procedura audierii anticipate;

g) alte situaţii expres prevăzute de lege. “

16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare şi art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitate şi egalitatea justiţiei.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate dispun cu privire la competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa, în cursul urmăririi penale, asupra anumitor cereri, propuneri, plângeri, contestaţii sau orice alte sesizări referitoare la drepturi şi libertăţi fundamentale. În acest sens se constată că legiuitorul a înţeles să asigure o suită de garanţii specifice referitoare la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale care ţin de libertatea individuală (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa asupra măsurilor preventive), de dreptul de proprietate privată (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa asupra măsurilor asigurătorii), de dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul oricărei persoane de a dispune de a însăşi (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa asupra măsurilor cu caracter provizoriu cum ar fi obligarea provizorie la tratament medical a suspectului/inculpatului ori internarea medicală provizorie), de dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa asupra actelor procurorului în cazurile expres prevăzute de lege, cum ar fi contestaţia privind durata procesului, cererea de anulare sau de reducere a amenzii aplicate de procuror prin ordonanţă), de inviolabilitatea domiciliului, de dreptul la viaţa intimă, familială şi privată şi de secretul corespondenţei (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa asupra încuviinţării percheziţiilor, a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii), de dreptul la un proces echitabil (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a dispune cu privire la procedura audierii anticipate atunci când există riscul ca persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente sau un martor să nu mai poată fi audiat în cursul judecăţii), precum şi de inviolabilitatea domiciliului şi dreptul de proprietate privată (prin posibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi de a se pronunţa, în condiţiile art. 265 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care pentru executarea mandatului de aducere este necesară pătrunderea fără consimţământ într-un domiciliu sau sediu, ori de a se pronunţa, în condiţiile art. 255 din Codul de procedura penală cu privire la restituirea lucrurilor dacă lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deţinerea acestora.

18. Chiar dacă în sarcina judecătorului de drepturi şi libertăţi cad şi alte atribuţii care nu ţin în mod direct de un anume drept sau libertate fundamentală, cum ar fi posibilitatea abţinerii ori recuzării grefierului, se constată că şi acestea se circumscriu unui drept fundamental ce ţine de garantarea dreptului la un proces echitabil.

19. Aşa fiind, faptul că judecătorul de drepturi şi libertăţi se poate pronunţa atât asupra cererilor referitoare la măsurile preventive, cât şi asupra celor referitoare la încuviinţarea folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere nu este de natură a afecta unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, deoarece dimpotrivă, o astfel de posibilitate este menită să asigure un plus de consistenţă garanţiilor specifice referitoare la libertatea individuală şi la dreptul la viaţă, intimă familială şi privată. Mai mult, se constată că potrivit dispoziţiilor art. 3 din Codul de procedură penală, legiuitorul a avut în vedere patru funcţii judiciare, şi anume: funcţia de urmărire penală, funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimitere în judecată şi funcţia de judecată. Prin urmare, competenţa stabilită în condiţiile art. 53 din Codul de procedură penală se circumscrie funcţiei de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, funcţie care, potrivit art. 3 alin. (3) din Codul de procedură penală, „în desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare Prin urmare, nu s-ar putea pune în discuţie vreo eventuală afectare a prevederii constituţionale care consacră imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, deoarece judecătorul de drepturi şi libertăţi care a exercitat astfel funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală nu poate, în aceeaşi cauză, să exercite şi funcţia de judecată.

20. De asemenea, nu poate fi primită nici susţinerea referitoare la încălcarea dreptului constituţional la apărare, întrucât prevederile legale criticate nu împiedică exercitarea dreptului constituţional, persoana interesată având deplina libertate de a se apăra singură ori de a fi asistată de un avocat ales sau numit din oficiu.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Stelian Liviu Danco, Remus Claudiu Paneş, Radu Ovidiu Ciascai, Paul Grigore Covaci, Ionuţ-Valeriu Crişan şi Alexandru Mircea Gâlgău în Dosarul nr. 2.205/84/2015 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 53 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 3A, subsecţiunea 3A1 şi 3A2 de la km 8 + 700 - km 25 + 500 pe teritoriul localităţilor Gârbău şi Sânpaul, din judeţul Cluj, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.363/2003 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 3At subsecţiunea 3A1 şi 3A2 de la km 8 + 700- km 25 + 500 pe teritoriul localităţilor Gârbău şi Sânpaul, din judeţul Cluj, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»”, potrivit planului de amplasament/hărţii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 3A, subsecţiunea 3A1 şi 3A2 de la km 8 + 700-km 25 + 500 pe teritoriul localităţilor Gârbău şi Sânpaul, din judeţul Cluj, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţilor Gârbău şi Sânpaul din judeţul Cluj, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 3A, subsecţiunea 3A1 şi 3A2 de la km 8 + 700-km 25 + 500 pe teritoriul localităţilor Gârbău şi Sânpaul, din judeţul Cluj, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada

Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, prevăzut la art. 1, sunt în cuantum total de 632 mii lei şi sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, conform Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 55 „Alte transferuri”, alineatul 55.01.12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 4. - Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S A., la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 5. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - Planul cu amplasamentul lucrării de utilitate publică se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediile consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 31 august 2016.

Nr. 632.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice/planului de amplasament fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 3A, subsecţiunea 3A1 şi 3A2 de la km 8 + 700-km 25 + 500 pe teritoriul localităţilor Gârbău şi Sânpaul din judeţul Cluj, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea

administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului imobilului

Categoria de folosinţă

Tarlaua

Parcela

Nr. cadastral

Suprafaţa totală

(mp)

Suprafaţa de expropriat

(mp)

Valoarea despăgubirii conform Legii nr. 255/2010

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Cluj

Gârbău

Kovacs Ştefan

Arabil Extravilan

71

77/1

1440

6.000

1.109

449,00

2

Cluj

Gârbău

Kovacs Ştefan

Arabil Extravilan

71

76/1

1467

6.000

1.076

436,00

3

Cluj

Gârbău

Szallos Ioan

Arabil Extravilan

71

75

1410

6.000

892

361,00

4

Cluj

Gârbău

Szallos Elisabeta

Arabil Extravilan

71

74/1

1415

3.000

399

162,00

5

Cluj

Gârbău

Andras Martin

Arabil Extravilan

71

73

1405

2.500

281

114,00

6

Cluj

Gârbău

Simonca Katalina

Arabil Extravilan

71

72/1

1433

3.000

827

335,00

7

Cluj

Gârbău

Szekely Ştefan

Arabil Extravilan

71

72/2

2057

2.500

480

195,00

8

Cluj

Gârbău

Diosi Ioan

Arabil Extravilan

71

70/3

2070

1.600

159

64,00

9

Cluj

Gârbău

Szallos Ştefan

Arabil Extravilan

71

70

2065

2.000

271

110,00

10

Cluj

Gârbău

Kovacs Ştefan

Arabil Extravilan

71

69

2052

3.000

159

64,00

11

Cluj

Gârbău

Kovacs Ecaterina

Arabil Extravilan

71

68

1315

3.000

42

17,00

12

Cluj

Gârbău

Kovacs Ştefan

Arabil Extravilan

71

4641/18

1832

2.000

629

255,00

13

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Arabil Extravilan

71

4641/17

2155

14.327

3.458

1 401,00

14

Cluj

Gârbău

Gaspar Ioan (Szekely Istvan)

Arabil Extravilan

71

4641/16

2210, 2213

1.600

922

373,00

15

Cluj

Gârbău

Szekely Ecaterina (Szallos Fran)

Arabil Extravilan

71

4641/15

1839, 1842, 1844

3.000

2.121

859,00

16

Cluj

Gârbău

Szallos Ştefan

Arabil Extravilan

71

4641/14

1794, 1796

3.000

1.174

475,00

17

Cluj

Gârbău

Szallos Ecaterina

Arabil Extravilan

71

4641/13

1789, 1792

2.400

94

38,00

18

Cluj

Gârbău

Simonca Katalin

Arabil Extravilan

71

4641/12

1847

1.800

93

38,00

19

Cluj

Gârbău

Matyas Istvan

Arabil Extravilan

71

4641/11

1774

1.500

88

36,00

20

Cluj

Gârbău

Nagy Ioan

Arabii Extravilan

71

4641/10

1785

2.200

68

27,00

21

Cluj

Gârbău

Szucs Ecaterina

Arabil Extravilan

71

4641/9

1835

1.000

43

18,00

22

Cluj

Gârbău

Szucs Elisabeta

Arabil Extravilan

71

4641/8

1810

1.600

65

27,00

23

Cluj

Gârbău

Gergely Istvan

Arabil Extravilan

71

4641/7

1814

2.500

111

45,00

24

Cluj

Gârbău

Szucs Ecaterina

Arabil Extravilan

71

4641/6

1822

2.200

106

43,00

25

Cluj

Gârbău

Matyas Istvan

Arabil Extravilan

71

4641/5

1799

3.100

135

54,00

26

Cluj

Gârbău

Barth A Cătălina

Arabil Extravilan

71

4641/4

1803

2.500

105

42,00

27

Cluj

Gârbău

Diosi Francisc

Arabil Extravilan

71

4641/3

2317

2.500

202

82,00

28

Cluj

Gârbău

Parohia Reformată

Arabil Extravilan

71

4641/2

2353

2.800

22

9,00

29

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

1845

145

145

66,00

30

Cluj

Gârbău

Gaşpar Ioan

Arabil Extravilan

71

4605/7

2306

2.400

4

2,00

31

Cluj

Gârbău

Szucs Ecaterina

Arabil Extravilan

71

4605/5

1782

1.600

330

134,00

32

Cluj

Gârbău

Szallos Ioan

Arabil Extravilan

71

4605/4

1818

2.800

611

247,00

33

Cluj

Gârbău

Barta Szallos Levente

Arabil Extravilan

71

4605/1

1778

4.000

1.462

592,00

34

Cluj

Gârbău

Kocsis Cătălina

Arabil Extravilan

71

4605/3

1829

2.700

32

13,00

35

Cluj

Gârbău

Kocsis Francisc

Arabil Extravilan

71

4605/2

2327

2.245

205

83,00

36

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău (Parohia Reformată)

Fâneaţă Extravilan

54

 

2456

10.409

463

139,00

37

Cluj

Gârbău

Matyas Martin

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/82

551

622

48

15,00

38

Cluj

Gârbău

Kockis Iuliu

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/81

541

622

545

164,00

39

Cluj

Gârbău

Kallo Eusabeta

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/80

572

622

107

32,00

40

Cluj

Gârbău

Matyas Istvan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/77

569

1.866

1.416

425,00

41

Cluj

Gârbău

Szekely Istvan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/75

560

931

931

279,00

42

Cluj

Gârbău

Szallos Eusabeta

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/76

536

935

935

281,00

43

Cluj

Gârbău

Szekely Istvan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/74

559

1.866

1.866

560,00

44

Cluj

Gârbău

Kovacs Ştefan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/72

566

935

886

266,00

45

Cluj

Gârbău

Covacs Ianos

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/73

561

931

931

279,00

46

Cluj

Gârbău

Matyas Ilonka

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/70

2312

931

911

273,00

47

Cluj

Gârbău

Gas Par Ştefan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/71

538

935

254

76,00

48

Cluj

Gârbău

Szallos Ştefan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/68

544

467

53

16,00

49

Cluj

Gârbău

Szallos Ştefan

Fâneaţă Extravilan

54

598/1/69

557

467

313

94,00

 

50

Cluj

Gârbău

Szallos Ioan (Kovacs Ecaterina)

Arabil Extravilan

54

598/3/8

1826

1.000

115

47,00

51

Cluj

Gârbău

Szallos Ioan (Szallos Bandi Ioan)

Arabii Extravilan

54

598/3/7

1768

1.500

1.292

523,00

52

Cluj

Gârbău

Szallos Ştefan

Arabil Extravilan

54

598/3/6

1807

1.500

824

333,00

53

Cluj

Gârbău

Delean Mircea Vasile

Arabil Extravilan

54

38

496

7.000

4.179

1.692,00

54

Cluj

Gârbău

Farago Florin Lucian

Fâneaţă Extravilan

54

37

515

2.500

180

54,00

55

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

613

219

219

99,00

56

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Arabil Extravilan

55

44/1

905

9.442

1.059

429,00

57

Cluj

Gârbău

Toşa Maria

Fâneaţă Extravilan

55

44

483

4.300

2.774

832,00

58

Cluj

Gârbău

Şerdean Eugen, Şerdean Emil, Şerdean Vasile

Fâneaţă Extravilan

55

47

505

7.414

2.205

662,00

59

Cluj

Gârbău

Şerdean Eugen

Fâneaţă Extravilan

55

45

480

11.500

3.006

902,00

60

Cluj

Gârbău

Lăpuşan Eugen, Lăpuşan Emil

Fâneaţă Extravilan

55

46/1

509

20.800

4.737

1.421,00

61

Cluj

Gârbău

Lăpuşan Eugen, Lăpuşan Emil

Neproductiv extravilan

55

46/2

512

5.000

1.798

81,00

62

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

617

812

812

366,00

63

Cluj

Gârbău

Danciu Ionel

Arabil Extravilan

55

67

2405

2.951

1.624

657,00

64

Cluj

Gârbău

Gilăuan Viruca, Toşa Eugenia-Marioara, Gilovean Eugen

Arabil Extravilan

55

68

500

5.800

5.683

2 301,00

65

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Arabil Extravilan

55

69

2400

1.400

1.400

567,00

66

Cluj

Gârbău

Şerdean Valeria, Şerdean Eugen-Marin

Arabil Extravilan

55

70

494

1.400

1.400

567,00

67

Cluj

Gârbău

Toşa Mircea

Arabil Extravilan

55

71

507

1.400

1.400

567,00

68

Cluj

Gârbău

Toşa Cornelia

Arabil Extravilan

55

72

452

2.900

2.900

1.175,00

69

Cluj

Gârbău

Danciu Daniel Traian, Danciu Dorin

Arabil Extravilan

55

73

453

2.900

2.900

1 175,00

70

Cluj

Gârbău

Toşa Gh. Ioan, Toşa Gh. Maria

Arabil Extravilan

55

74

503

1.400

1.400

567,00

71

Cluj

Gârbău

Mocan Anuţa, Mocan Anna

Arabil Extravilan

55

75

493

1.400

1.400

567,00

72

Cluj

Gârbău

Ducai Emil

Arabil Extravilan

55

76

502

1.400

1.400

567,00

73

Cluj

Gârbău

Toşa Valeria

Arabil Extravilan

55

77/1

2121

1.400

1.400

567,00

74

Cluj

Gârbău

Bodo Lajos Zoltan

Fâneaţă Extravilan

55

77

138

2.500

2.500

750,00

75

Cluj

Gârbău

Bodo Lajos Zoltan

Fâneaţă Extravilan

55

79

141

3.600

3.600

1.080,00

76

Cluj

Gârbău

Lăpuşan Ioan

Fâneaţă Extravilan

55

80

192

2.100

2.100

630,00

77

Cluj

Gârbău

Cadis Maria

Fâneaţă Extravilan

55

81

196

2.000

2.000

600,00

78

Cluj

Gârbău

Şerdean Ana

Arabil Extravilan

55

82

886

2.530

1.852

750,00

79

Cluj

Gârbău

Toşa Cornelia

Arabil Extravilan

55

83

2362

1.500

362

147,00

80

Cluj

Gârbău

Jilovan V. Ioan

Fâneaţă Extravilan

55

84

518

2.600

28

9,00

81

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

608

1.349

1.349

607,00

82

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

 

48

48

21,00

83

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

609

204

204

92,00

84

Cluj

Gârbău

Ducai Emil

Fâneaţă Extravilan

56

120

593

7.000

6.845

2.054,00

85

Cluj

Gârbău

Sîmpetrean Dan Vasile, Popovici Traian

Fâneaţă Extravilan

56

119/1

925

8.700

1.139

342,00

86

Cluj

Gârbău

Jilovan V. Ioan

Arabil Extravilan

56

1

577

2.900

2.900

1.175,00

87

Cluj

Gârbău

Gilăuan Viruca, Toşa Eugenia-Marioara, Gilovean Eugen

Arabil Extravilan

56

137

548, 547

2.900

1.125

456,00

88

Cluj

Gârbău

Bodo Lajos Zoltan, Panaite Ioan

Arabil Extravilan

56

136

605

1.000

173

70,00

89

Cluj

Gârbău

Lăpuşan Eugen, Lăpuşan Emil

Arabil Extravilan

56

135

582

10.000

62

25,00

90

Cluj

Gârbău

Pasca Maria, Mocan Gheorghe Ioan

Arabil Extravilan

56

134

563

1.000

55

22,00

91

Cluj

Gârbău

Salanţa Maria

Arabil Extravilan

56

133

579

1.400

58

24,00

92

Cluj

Gârbău

Danciu Daniel Traian, Danciu Dorin

Arabil Extravilan

56

125

584

6.993

127

51,00

93

Cluj

Gârbău

Avram Eugen. Avram Ioan

Fâneaţă Extravilan

56

124/1

602

700

36

11,00

94

Cluj

Gârbău

Avram Eugen

Arabil Extravilan

56

124

2132, 2133

2.900

317

129,00

95

Cluj

Gârbău

Faraga Florin

Arabil Extravilan

56

123

2365, 2366

2.200

502

204,00

96

Cluj

Gârbău

Faraga Florin Lucian, Popovici Cristina-Adriana-Victoria

Fâneaţă Extravilan

56

123/1

598

5.000

3.782

1 134,00

97

Cluj

Gârbău

Ciotlăuş Ghedeon, Ciotlăuş Marioara, Creţu Cornel, Creţu Sorina-Monica

Fâneaţă Extravilan

56

122/1

575

7.900

6.953

2 086,00

98

Cluj

Gârbău

Ciotlăuş Ghedeon, Ciotlăuş Marioara, Creţu Cornel, Creţu Sorina-Monica

Arabil Extravilan

56

122

554

2.900

1.380

559,00

99

Cluj

Gârbău

Pop Mircea, Pop Emil, Pop Florin, Vasut Ioana-Florina

Arabil Extravilan

56

121

596

2.900

1.169

474,00

 

100

Cluj

Gârbău

Bălaş Cristian Marius

Neproductiv Extravilan

56

111

469

6.000

215

9,00

101

Cluj

Gârbău

Costea V. Vasile-Gheorghe, Costea Mircea

Arabil Extravilan

56

110

465, 466

10.800

6.265

2.538,00

102

Cluj

Gârbău

Cornea I. Ioan

Arabil Extravilan

56

109

471

1.920

1.920

777,00

103

Cluj

Gârbău

Tantos Ioan

Arabil Extravilan

56

108

300

2.000

1.903

771,00

104

Cluj

Gârbău

Trifan Maria

Arabil Extravilan

56

107

328

2.900

977

396,00

105

Cluj

Gârbău

Toşa Maria

Arabil Extravilan

56

106

325

1.800

258

105,00

106

Cluj

Gârbău

Crişan Rodica, Salanţă Corn Elia-Elvira, Călugaru Maria

Arabil Extravilan

56

105

336

1.600

126

52,00

107

Cluj

Gârbău

Deritei Lucia

Arabil Extravilan

56

104

335

1.300

80

33,00

108

Cluj

Gârbău

Toşa Gh. Traian

Arabil Extravilan

56

103

331

2.200

152

62,00

109

Cluj

Gârbău

Şerdean Eugen

Arabil Extravilan

56

102

920 (278)

1.400

20

8,00

110

Cluj

Gârbău

Şerdean Eugen

Arabil Extravilan

56

102

922 (279)

1.400

31

12,00

111

Cluj

Gârbău

Parohia Ortodoxa Nădăşelu

Fâneaţă Extravilan

56

97

587,588

25.700

8.004

2.401,00

112

Cluj

Gârbău

Toşa Mircea

Arabil Extravilan

56

98

287

1.800

774

313,00

113

Cluj

Gârbău

Toşa I. Eugen, Toşa C. Eugen

Arabil Extravilan

56

99

317

1.800

726

294,00

114

Cluj

Gârbău

Parohia Ortodoxa Nădăşelu

Arabil Extravilan

56

96/2

2334

180.000

13.759

5.572,00

115

Cluj

Gârbău

Fargo Eugen

Fâneaţă Extravilan

56

96/1

284

8.000

4.610

1.383,00

116

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Canal

 

 

618,884

1.244

1.244

354,00

117

Cluj

Gârbău

Pop Mariţie, Baias Eugenia

Fâneaţă Extravilan

11

279/1

 

9.500

3.340

1.002,00

118

Cluj

Gârbău

Moldovan Viorel

Fâneaţă Extravilan

11

251

 

3.300

672

201,00

119

Cluj

Gârbău

Roba Florica

Arabil Extravilan

56

91

2126

4.000

2.943

1.192,00

120

Cluj

Gârbău

Pintea V. Victoria

Fâneaţă Extravilan

56

92

248

8.700

8.674

2.602,00

121

Cluj

Gârbău

Popovici G. Ioan

Fâneaţă Extravilan

56

93

245

2.900

2.258

678,00

122

Cluj

Gârbău

Farago Maria

Fâneaţă Extravilan

56

94

257

4.800

2.639

792,00

123

Cluj

Gârbău

Farago Maria

Neproductiv Extravilan

56

94/1

254

3.700

786

36,00

124

Cluj

Gârbău

Mocan Marioara, Mocan Cornel

Fâneaţă Extravilan

56

95

251

2.700

24

7,00

125

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

619

723

723

325,00

126

Cluj

Gârbău

Mocan Floare

Arabil Extravilan

56

79

2369

9.200

2.999

1.215,00

127

Cluj

Gârbău

Crişan Vasile

Arabil Extravilan

56

78

290

9.800

9.800

3 969,00

128

Cluj

Gârbău

Oltean A. Nastasia

Arabil Extravilan

56

77

240

2.900

2.900

1 175,00

129

Cluj

Gârbău

Avram Eugen. Avram Ioan

Fâneaţă Extravilan

56

76

259

5.800

5.800

1 740,00

130

Cluj

Gârbău

Oltean A. Nastasia

Fâneaţă Extravilan

56

75

242

2.500

2.191

657,00

131

Cluj

Gârbău

Toşa Maria

Arabil Extravilan

56

74

261

5.000

1.407

570,00

132

Cluj

Gârbău

Toşa Gheorghe (Moldovan Maria)

Arabil Extravilan

56

67

2359

5.800

8

3,00

133

Cluj

Gârbău

Crişan Rodica, Salanţă Cornelia-Elvira, Călugaru Maria

Fâneaţă Extravilan

56

66

368

4.400

204

61,00

134

Cluj

Gârbău

Toşa Ioan

Arabil Extravilan

56

65

263

4.200

501

203,00

135

Cluj

Gârbău

Mocan Florica, Mocan I Veronica. Mocan Gheorghe

Arabil Extravilan

56

64

303

4.400

730

296,00

136

Cluj

Gârbău

Toşa I. Maria

Arabil Extravilan

56

63

365

8.400

1.873

759,00

137

Cluj

Gârbău

Toşa Valeria, Şerdean Florica

Arabil Extravilan

56

62

306

5.800

1.965

796,00

138

Cluj

Gârbău

Gergely Katalin

Arabil Extravilan

56

61

2338

4.900

1.871

758,00

139

Cluj

Gârbău

Lapuşan Eugen, Lăpuşan Emil

Arabil Extravilan

56

60

281

4.900

2.170

879,00

140

Cluj

Gârbău

Mocan Marioara, Mocan Cornel

Arabil Extravilan

56

59/1

362

2.400

1.059

429,00

141

Cluj

Gârbău

Mocan Marioara. Mocan Cornel

Arabil Extravilan

56

59

343

4.300

2.184

885,00

142

Cluj

Gârbău

Jilovan V. Ioan

Arabil Extravilan

56

58

346

5.400

2.762

1.119,00

143

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău (Salanţa Firuca)

Arabil Extravilan

56

57

2451

5.800

3.143

1.273,00

144

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău (Pop Ana)

Arabil Extravilan

56

56

2442

3.300

1.501

608,00

145

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău (Pop Ana)

Arabil Extravilan

56

55

2447

3.300

1.371

555,00

146

Cluj

Gârbău

Moldovan T. Livia, Varga Maria, Oros Petru, Oros F. Traian

Arabil Extravilan

56

54

292

3.300

1.252

507,00

147

Cluj

Gârbău

Câmpean Aurel, Tomaş Veronica

Arabil Extravilan

56

53/1

309

2.900

1.045

423,00

148

Cluj

Gârbău

Petruş  I. Silvia

Fâneaţă Extravilan

56

53

296

2.900

1.015

305,00

149

Cluj

Gârbău

Oltean A. Nastasia

Arabil Extravilan

56

52

313

10.000

3.511

1.422,00

 

150

Cluj

Gârbău

Crăciun V. Valeria

Arabil Extravilan

56

51

349

2.000

741

300,00

151

Cluj

Gârbău

Toşa P. Ana

Arabil Extravilan

56

50

2103

1.900

770

312,00

152

Cluj

Gârbău

Crisan Rodica, Salanţă Cornelia-Elvira, Călugaru Maria

Arabil Extravilan

56

49

266

11.800

4.522

1.831,00

153

Cluj

Gârbău

Mureşan Ioan

Arabil Extravilan

56

48

359

8.700

2.412

977,00

154

Cluj

Gârbău

Farago Maria

Arabil Extravilan

56

47

356

10.400

1.140

462,00

155

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

610

428

428

192,00

156

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău (Farago Gheorghe)

Arabil Extravilan

56

10

2439

5.800

926

375,00

157

Cluj

Gârbău

Toşa Ana, Lucaci Olga-Claudia, Porumb Nadia-Claudia

Păşune Extravilan

56

9

353

2.900

1.775

533,00

158

Cluj

Gârbău

Bălaş Cristian Marius

Fâneaţă Extravilan

56

8

322

2.800

2.394

718,00

159

Cluj

Gârbău

Tantos I. Ioan

Fâneaţă Extravilan

56

7

320

2.800

2.800

840,00

160

Cluj

Gârbău

Rusu Dan

Fâneaţă Extravilan

56

6

340(113) 1300 N- Gârbău

4.000

1.220

366,00

161

Cluj

Gârbău

Toşa Valeria, Şerdean Florica

Arabil Extravilan

59

103

423

11.600

4.661

1.887,00

162

Cluj

Gârbău

Avram Eugen, Avram Ioan

Arabil Extravilan

59

102

408

1.400

1.393

564,00

163

Cluj

Gârbău

Avram Eugen, Avram Ioan

Arabil Extravilan

59

101

414

2.900

2.391

969,00

164

Cluj

Gârbău

Băican Vasile, Bălan Viorel

Arabil Extravilan

59

100

430

4.900

1.142

462,00

165

Cluj

Gârbău

Maier Victoria, Maier Ioan

Arabil Extravilan

59

94

436

10.000

6.679

2.705,00

166

Cluj

Gârbău

Bonczi Eugen Cornel

Arabil Extravilan

59

9

404

3.400

3.289

1.332,00

167

Cluj

Gârbău

Bonz Dominica, Boncz St. Ioan

Arabil Extravilan

59

10

420

5.000

1.026

416,00

168

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

621

100

100

45,00

169

Cluj

Gârbău

Avram Dorinel

Fâneaţă Extravilan

59

6

2402

3.300

1.789

537,00

170

Cluj

Gârbău

Andreica Ioan

Arabil Extravilan

59

7

2109

2.500

2.500

1.013,00

171

Cluj

Gârbău

Petruş Silvia

Arabil Extravilan

59

8

2107

2.500

825

334,00

172

Cluj

Gârbău

Gilovan Viruca, Gilovean Eugen, Toşa Eugenia Marioara

Fâneaţă Extravilan

59

73

2398

2.600

16

5,00

173

Cluj

Gârbău

Ducai Emanuil-Ioan-Octavian, Ducai Vasile

Fâneaţă Extravilan

59

72

477

 

30

9,00

174

Cluj

Gârbău

Moldovan Viorel

Fâneaţă Extravilan

59

348/22

2395

2.100

104

31,00

175

Cluj

Gârbău

Salanţa V. Marioara

Fâneaţă Extravilan

59

70/1

440

1.800

255

77,00

176

Cluj

Gârbău

Delean Mircea Vasile, Delean Veronica

Fâneaţă Extravilan

59

69

443

1.800

526

158,00

177

Cluj

Gârbău

Hornoi Ioan

Arabil Extravilan

59

68

473, 474

5.800

2.667

1.080,00

178

Cluj

Gârbău

Bălaş Maria Fira

Arabil Extravilan

59

67

446, 447

1.700

1.038

420,00

179

Cluj

Gârbău

Ducai Emanuil, Ioan Octavian

Arabil Extravilan

59

66

487, 488

1.000

662

268,00

180

Cluj

Gârbău

Gilovan Viruca, Gilovean Eugen, Toşa Eugenia Marioara

Arabil Extravilan

59

65

371, 372

2.600

2.156

873,00

181

Cluj

Gârbău

Trif Maria

Fâneaţă Extravilan

59

64

388

1.800

1.596

479,00

182

Cluj

Gârbău

Ducai Emil

Fâneaţă Extravilan

59

63

398

3.900

3.079

924,00

183

Cluj

Gârbău

Jilovan Ioan

Fâneaţă Extravilan

59

62

382

1.900

1.194

358,00

184

Cluj

Gârbău

Delean Mircea Vasile

Fâneaţă Extravilan

59

61

450

1.900

708

213,00

185

Cluj

Gârbău

Lăpuşan Emil, Lăpuşan Eugen

Fâneaţă Extravilan

59

60

379

1.200

251

75,00

186

Cluj

Gârbău

Pop Mircea, Pop Emil, Pop Florin. Văsuţ Ioana-Florina

Fâneaţă Extravilan

59

59

395

4.200

207

62,00

187

Cluj

Gârbău

Moldovan Maria, Toşa Gheorghe

Arabil Extravilan

59

58

2378

3.400

56

23,00

188

Cluj

Gârbău

Moldovan Livia, Oros Traian, Varga Maria, Oros Petru

Arabil Extravilan

59

57

2187

3.300

33

13,00

189

Cluj

Gârbău

Toşa Valeria

Fâneaţă Extravilan

59

56

2196

3.400

12

3,00

190

Cluj

Gârbău

Toşa Valeria, Şerdean Florica

Fâneaţă Extravilan

59

45

 

5.100

66

20,00

191

Cluj

Gârbău

Avram Eugen, Avram Ioan

Fâneaţă Extravilan

59

44

 

2.900

1.075

323,00

192

Cluj

Gârbău

Crişan Rodica, Salanţă Cornelia-Elvira, Călugaru Maria

Fâneaţă Extravilan

59

43

385

2.900

2.689

807,00

193

Cluj

Gârbău

Moldovan Gh. Viorel

Arabil Extravilan

59

364/5

454

2.900

2.900

1.175,00

194

Cluj

Gârbău

Salanţa Maria

Fâneaţă Extravilan

59

37

411

2.900

2.879

864,00

195

Cluj

Gârbău

Salanţa V. Mari Oara

Fâneaţă Extravilan

59

36

462

4.200

851

255,00

196

Cluj

Gârbău

Ranta Traian, Ranta Ioan

Fâneaţă Extravilan

59

35

459

2.900

9

3,00

197

Cluj

Gârbău

Şerdean V. Valeria

Fâneaţă Extravilan

59

41

456

2.900

1.320

396,00

198

Cluj

Gârbău

Crişan Rodica

Arabil Extravilan

59

40

2082

2.900

1.201

486,00

199

Cluj

Gârbău

Avram Eugen, Avram Ioan

Neproductiv Extravilan

59

39

401

2.900

1.356

61,00

 

<

200

Cluj

Gârbău

Teren la Dispoziţia Comisiei Locale Gârbău*

Arabil Extravilan

59

26

2385, 2386

48.276

26.985

10.929,00

201

Cluj

Gârbău

Cornea Valeria, Rogozan P. Pavel

Fâneaţă Extravilan

59

38

491

5.800

1.615

485,00

202

Cluj

Gârbău

Toşa P. Ana

Arabil Extravilan

59

29

2100

11.600

3.160

1.280,00

203

Cluj

Gârbău

Toşa Gh. Viorel Gheorghe, Toşa Viorel Gheorghe

Arabil Extravilan

59

22

428

5.800

5.800

2 349,00

204

Cluj

Gârbău

Toşa Ana, Lucaci Olga-Claudia, Porumb Nadia-Claudia

Neproductiv Extravilan

59

21

392

2.900

1.857

84,00

205

Cluj

Gârbău

Pop I. Silvia

Arabil Extravilan

59

24

406

4.200

4.200

1.701,00

206

Cluj

Gârbău

Uţiu Gheorghe, Uţiu M. Vasile

Arabil Extravilan

59

23

433

7.700

7.660

3 102,00

207

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău (Cristorean Ioan)

Arabil Extravilan

59

140

2433

4.300

4.300

1.742,00

208

Cluj

Gârbău

Pop Rodica

Arabil Extravilan

59

141

2375

9.700

3.888

1.575,00

209

Cluj

Gârbău

Maier Victoria

Arabil Extravilan

59

142

2372

9.700

276

112,00

210

Cluj

Gârbău

Braica G. Nastasia

Fâneaţă Extravilan

59

25

899

8.600

69

21,00

211

Cluj

Gârbău

Comuna Gârbău

Drum de exploatare

 

 

817

564

564

254,00

212

Cluj

Sânpaul

Composesorat Topa Mică

Păşune Extravilan

3

 

 

414.549,00

17,226,00

5 167,80

213

Cluj

Sânpaul

Composesorat Topa Deşartă

Păşune Extravilan

3

 

 

169.627,00

29.790,00

8.937,00

214

Cluj

Sânpaul

Composesorat Topa Deşartă

Păşune Extravilan

26

 

 

690.186,00

7.377,00

2 213,10

215

Cluj

Sânpaul

Teren la Dispoziţia Comisiei Locale  Sânpaul*

Arabil Extravilan

3

 

 

34.915,00

34.915,00

14.140,58

216

Cluj

Sânpaul

Cîmpean Ioan Andrei

Arabil Extravilan

3

 

 

5.107,00

269,00

108,95

217

Cluj

Sânpaul

Şandor Florica

Arabil Extravilan

3

 

 

4.500,00

88,00

35,64

218

Cluj

Sânpaul

Şandor Vasile

Arabil Extravilan

3

 

 

4.500,00

43,00

17,42

219

Cluj

Sânpaul

Teren la Dispoziţia Comisiei Locale Sânpaul*

Arabil Extravilan

3

 

 

19.204,00

6.075,00

2.460,38

220

Cluj

Sânpaul

Podoabă Ioan, Podoabă Guşti

Fâneaţă Extravilan

3

 

 

10.000,00

8.925,00

2.677,50

221

Cluj

Sânpaul

Podoabă Ioan, Podoabă Guşti

Arabil Extravilan

3

 

 

18.585,00

17,00

6,89

222

Cluj

Sânpaul

Podoabă Romi

Arabil Extravilan

3

 

 

4.300,00

1.301,00

526,91

223

Cluj

Sânpaul

Zahan Vasile

Arabil Extravilan

3

 

 

5.800,00

1.860,00

753,30

224

Cluj

Sânpaul

Pop Mircea

Arabil Extravilan

3

 

 

4.300,00

1.497,00

606,29

225

Cluj

Sânpaul

Clejie

Arabil Extravilan

3

 

 

7.200,00

2.812,00

1.138,86

226

Cluj

Sânpaul

David Pavel

Arabil Extravilan

3

 

 

1.200,00

519,00

210,20

227

Cluj

Sânpaul

David Maria

Arabil Extravilan

3

 

 

2.900,00

1.326,00

537,03

228

Cluj

Sânpaul

Lar Ioan

Arabil Extravilan

3

 

 

5.800,00

3.023,00

1.224,32

229

Cluj

Sânpaul

Ciupei Ovidiu

Arabil Extravilan

3

 

 

5.000,00

492,00

199,26

230

Cluj

Sânpaul

Zahan

Arabil Extravilan

3

 

 

2.900,00

1.215,00

492,08

231

Cluj

Sânpaul

Cîmpian Gheorghe

Arabil Extravilan

3

 

 

1.900,00

1.035,00

419,18

232

Cluj

Sânpaul

Cocuţ Ioan

Arabil Extravilan

3

 

 

4.300,00

2.499,00

1 012,10

233

Cluj

Sânpaul

Teren la Dispoziţia Comisiei Locale  Sânpaul*

Arabil Extravilan

25

 

 

1.268.684,00

87.255,00

35.338,28

234

Cluj

Sânpaul

Zahan Ioan

Arabil Extravilan

25

4

 

8.700,00

159,00

64,40

235

Cluj

Sânpaul

Crişan Teofil

Arabil Extravilan

25

5

 

5.800,00

911,00

368,96

236

Cluj

Sânpaul

Podoabă V.

Arabil Extravilan

25

6

 

8.700,00

3.165,00

1.281,83

237

Cluj

Sânpaul

Podoaba Petru

Arabil Extravilan

25

7

 

8.700,00

5.387,00

2 181,74

238

Cluj

Sânpaul

Rogozan Petru

Arabil Extravilan

25

8

 

14.500,00

13.096,00

5.303,88

239

Cluj

Sânpaul

Şandor Grigore

Arabil Extravilan

25

9

 

2.900,00

2.900,00

1.174,50

240

Cluj

Sânpaul

Cîmpian Ion

Arabil Extravilan

25

10

 

8.700,00

5.356,00