MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 866/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 866         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 31 octombrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 533 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Decizia nr. 534 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

70. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.212/889. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

68. - Ordin privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2017 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus

 

69. - Ordin privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

 

75. - Ordin privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 533

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Lia Ardelean în Dosarul nr. 6.695/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 767D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 768D/2016, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, excepţie ridicată de Partidul Mişcarea Populară - Filiala Judeţeană Vâlcea în Dosarul nr. 4.256/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 786D/2016, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, excepţie ridicată de Lia Ardelean în Dosarul nr. 6.696/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă.

6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

7. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.011D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Dreptăţii Sociale în Dosarul nr. 1.187/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

8. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

9. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în acest ultim dosar, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este indicat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Aceasta este, însă, o eroare a instanţei de judecată, în realitate obiectul excepţiei de neconstituţionalitate fiind format din dispoziţiile art. 49 alin. (2) din legea menţionată. Prin urmare, dosarele anterior strigate au acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate,

10. Preşedintele Curţii, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele susmenţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menţionate. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 768D/2016, nr. 786D/2016 şi nr. 1.011D/2016 la Dosarul nr. 767D/2016, care a fost primul înregistrat.

11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru aceleaşi argumente reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

12. Prin Sentinţa civilă nr. 2,404 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.695/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Lia Ardelean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Arad împotriva hotărârii prin care a fost respinsă candidatura propusă de Partidul Puterii Umaniste pentru funcţia de primar al Municipiului Arad a autoarei excepţiei, pe motivul neîntrunirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2), în sensul că nu a fost atins de numărul de susţinători impus de lege.

13. Prin Decizia nr. 803A/2016 din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.256/288/2016, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Partidul Mişcarea Populară - Filiala Judeţeană Vâlcea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Râmnicu Vâlcea împotriva unei hotărâri prin care acesta a respins candidaturile depuse de partidul anterior menţionat pentru funcţia de consilier local, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.

14. Prin Sentinţa civilă nr. 2.405 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.696/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lia Ardelean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Arad împotriva hotărârii prin care a fost respinsă candidatura propusă de Partidul Puterii Umaniste pentru funcţia de consilier local al Consiliului Local al Municipiului Arad a autoarei excepţiei, pe motivul neîntrunirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2), în sensul că nu a fost atins de numărul de susţinători impus de lege.

15. Prin încheierea din 12 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.187/85/2016, Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Dreptăţii Sociale într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva hotărârii Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu de respingere a trei candidaturi depuse de acest partid politic la funcţia de consilier judeţean, pe motivul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.

16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat, prin stabilirea unui prag ridicat/excesiv de semnături, împiedică accesul cetăţenilor la o funcţie publică electivă şi încalcă, astfel, normele art. 2 alin. (1), art. 36 alin. (1) şi ale art. 37 alin. (1) din Legea fundamentală.

17. Judecătoria Arad - Secţia civilă şi Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

18. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

20. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători, cu rolul de a garanta o minimă reprezentativitate a candidatului, nu încalcă principiul suveranităţii naţionale şi dreptul de a fi ales, având în vedere că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituţie, se susţine că înscrierea semnăturii pe lista de susţinere are o dublă semnificaţie: confirmarea voinţei de a susţine un candidat la funcţia de primar sau o listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, pe de o parte, şi acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Totodată, modalitatea concretă în care persoana, desemnată de formaţiunea politică participantă la alegeri să întocmească listele cu susţinători, înţelege să-şi îndeplinească această sarcină, nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. În sensul aceloraşi argumente este indicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 75 din 26 februarie 2015.

21. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege examinate sunt constituţionale, astfel cum s-a exprimat şi în precedent, în dosare ale Curţii Constituţionale având acelaşi obiect, exemplificative fiind, în acest sens, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 şi Decizia nr. 355 din 24 mai 2016.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele [or de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi ale art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015, în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.011 D/2016, Curtea constată că aceasta a fost ridicată, iniţial, în faţa Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, odată cu contestaţia formulată împotriva hotărârii Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu de respingere a trei candidaturi depuse de Partidul Dreptăţii Sociale la funcţia de consilier judeţean. Instanţa judecătorească a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Sentinţa civilă a fost atacată, iar în urma admiterii, în parte, a apelului, instanţa de apei, respectiv Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, a trimis cauza Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în vederea sesizării Curţii Constituţionale, sentinţa atacată fiind menţinută în rest, pe fond. În cuprinsul deciziei instanţei de apel se găsesc lămuriri cu privire la obiectul excepţiei, în sensul că, deşi este indicat art. 50 alin. (2) ca dispoziţie legală criticată, se deduce în mod logic, din cuprinsul contestaţiei formulate de Partidul Dreptăţii Sociale, că nu poate fi vorba decât de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, aplicabil în speţă. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reluând judecarea cererii de sesizare a Curţii, a omis, însă, aceste consemnări din cuprinsul deciziei Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi a sesizat Curtea Constituţională cu menţinerea erorii cuprinse în prima sa sentinţă. Prin urmare, Curtea constată că obiectul real al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicate în Dosarul nr. 1.011D/2016, îl reprezintă dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. În concluzie, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de faţă dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, care au următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.”

25. În susţinerea excepţiei sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 2 alin (1) cu privire la suveranitatea naţională, art. 36 alin. (1) cu referire la dreptul de vot şi ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea Constituţională constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare. Aceste critici urmăresc, în esenţă, să demonstreze caracterul nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, condiţie prevăzută de art. 49 alin. (2) din legea examinată. Obligaţia astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, normele constituţionale referitoare, în principal, la suveranitatea naţională, dreptul de a alege şi de a fi ales.

27. Curtea Constituţională a răspuns pe larg acestor critici şi a constatat, în jurisprudenţa sa în materie, că textul de lege ce reprezintă obiectul excepţiei de faţă respectă normele fundamentale invocate, mai sus referite, în acest sens, exemplificativă este Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.

28. Astfel, în ce priveşte pretinsa încălcare a principiului suveranităţii naţionale, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa în materie (a se vedea Decizia nr. 419 din

26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010 şi Decizia nr. 682 din

27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012), că art. 2 din Constituţie exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Cu referire la procentul de 1%, reglementat de textul de lege criticat, Curtea a statuat că acesta corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că „Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% din alegători.” Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1 % din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţine de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective (paragrafele 103 şi 104 din decizia precitată).

29. Cu privire la invocarea dreptului de a alege şi de a fi ales, prin aceeaşi decizie, Curtea a conchis, în urma analizării dispoziţiilor incidente cuprinse în Constituţie, în Primul Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, că dreptul de a fi ales şi de a alege nu este absolut, iar statele membre ale Convenţiei au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Totodată, condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de normele cuprinse În legile electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionala şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010). În acest context, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiţie de exercitare a dreptului constituţional de a fi ales, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.

30. Examinând, în cadrul testului de proporţionalitate efectuat cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 286 din 11 mai 2016, pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiţiei reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 şi a art. 37 din Constituţie, Curtea a subliniat, pentru argumentele acolo expuse, că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, acelaşi raţionament ce a condus la pronunţarea Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, precitată, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic.

31. Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine reconsiderarea jurisprudenţei mai sus referite, Curtea constată că cele reţinute prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, precitată, îşi menţin valabilitatea şi în această cauză.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lia Ardelean în dosarele nr. 6.695/55/2016 şi nr. 6.696/55/2016 ale Judecătoriei Arad - Secţia civilă, de Partidul Mişcarea Populară - Filiala Judeţeană Vâlcea în Dosarul nr. 4.256/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi, respectiv, de Partidul Dreptăţii Sociale în Dosarul nr. 1.187/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 534

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Vasile Cristia în Dosarul nr. 2.610/270/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 785D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 286 din 11 mai 2016, ale cărei considerente apreciază că se menţin, pentru identitate de raţiune, şi în prezenta cauză. Totodată, în privinţa dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din aceeaşi lege, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a acestei excepţii, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea litigiului în care a fost invocată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 309/2016 din 7 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2 610/270/2016, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de contestatorul Vasile Cristia într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei de respingere a contestaţiei formulate cu privire la hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 8 Târgu Ocna de respingere a înregistrării candidaturii sale, propuse de Partidul Naţional Democrat, Organizaţia Târgu Ocna, la funcţia de primar al oraşului Târgu Ocna, pe motivul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 îngrădesc dreptul de a fi ales, având în vedere că din cuprinsul art. 37 din Constituţie lipseşte vreo trimitere la o reglementare sau condiţionare prin lege a exerciţiului acestui drept, Adunarea Constituantă consacrând, astfel, accesul liber al cetăţenilor la funcţiile elective. Se mai arată că textul de lege criticat încalcă, totodată, şi normele constituţionale ale art. 16, 26 şi 53, fără a se explica în ce constă această pretinsă contrarietate.

6. Cât priveşte dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, acestea sunt contrare, în opinia autorului excepţiei, principiilor şi drepturilor consacrate de art. 2, art. 16 şi art. 37 din Constituţie, întrucât, ca efect al aplicării acestora, există probabilitatea ca primarul ales să nu fie reprezentativ pentru majoritatea membrilor comunităţii; or, democraţia înseamnă decizia majorităţii, iar nu a unei minorităţi. Prin sintagma „organele sale reprezentative”, cuprinsă în art. 2 din Legea fundamentală, legiuitorul a urmărit să consacre caracterul reprezentativ al autorităţilor prin care se exercită suveranitatea naţională, însă reprezentativitatea nu poate fi conferită decât prin organe alese de majoritate.

7. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, pentru a se bucura de prezumţia reprezentativităţii, candidatura trebuie să fie rezultatul susţinerii de către un anumit număr de persoane. Astfel, cerinţa reglementată de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 se înscrie în marja de apreciere a statului şi este una necesară, care face să asigure un suport public, o minimă reprezentativitate pentru persoanele care candidează la o funcţie publică, de natură să descurajeze eventualele candidaturi abuzive. Dispoziţiile art. 101 alin. (2) din aceeaşi lege, prin care se stabileşte un alt criteriu pentru desemnarea primarului ales, şi anume în raport de majoritatea simplă, şi nu de majoritatea absolută, sunt expresia exerciţiului democratic şi nu pot fi contrare principiului suveranităţii naţionale şi nici al reprezentativităţii.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este neîntemeiată, deoarece nu se poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor art. 16, 37 şi 53 din Constituţie. Este firesc ca legiuitorul să condiţioneze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat la funcţia de primar sau listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, de prezentarea unei liste de susţinători reprezentând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora (a se vedea, pentru un raţionament similar, deciziile Curţii Constituţionale nr. 252 din 6 mai 2014, nr. 522 din 8 mai 2008 şi nr. 606 din 20 mai 2008). Textul de lege criticat respectă, totodată, şi normele constituţionale ale art. 26 din Constituţie, referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, având în vedere că modalitatea în care persoana desemnată de partidul politic pentru a întocmi listele de susţinători înţelege să îşi îndeplinească această sarcină, şi anume cu bună-credinţă şi cu respectarea confidenţialităţii datelor colectate, nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 75 din 26 februarie 2015).

10. În ce priveşte dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Guvernul susţine că acestea nu contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 2,16,26,36,37 şi 53 din Legea fundamentală, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 246 din 4 mai 2016.

11. Avocatul Poporului apreciază, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea deciziile nr. 287 din 11 mai 2016 şi nr. 354 din 24 mai 2016), că textele de lege criticate sunt constituţionale, menţinându-şi, astfel, opinia exprimată în precedent, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 675D/2016, nr. 686D/2016 şi nr. 696D/2016.

12 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi ale art. 101 alin (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins:

- Art. 49 alin. (2): „Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul (I şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

- Art. 101 alin. (2): „Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mal mare număr de voturi valabil exprimate “

15. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la principiul democraţiei, art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată, art. 37 - Dreptul de ari ales şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea constată că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare. Prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016, Decizia nr. 289 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 1 iulie 2016, precum şi prin Decizia nr. 290 din 11 mai 2016*) şi Decizia nr. 355 din 24 mai 2016**), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunţării prezentei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea reţine că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt criticate, şi în această cauză, din perspectiva înfrângerii, în principal, a dreptului de a fi ales, deoarece condiţiile reglementate pentru exercitarea, în concret, a dreptului de a fi ales în funcţia de primar, consilier local sau consilier judeţean, referitoare la prezentarea, în faza înregistrării candidaturilor, a listei de semnături de susţinere provenite de la minimum de 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în circumscripţia respectivă, depăşesc cadrul constituţional configurat de art. 37 din Legea fundamentală, în sensul că Adunarea Constituantă nu a dorit să lase în seama legiuitorului organic normarea unor cerinţe subsecvente exercitării acestui drept, ci a urmărit să asigure accesul liber al cetăţenilor la funcţiile elective.

18. Or, prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, Curtea a reţinut că procentul de 1% reglementat de textul de lege criticat corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că „Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% din alegători.” Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţine de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective (paragrafele 103 şi 104 din decizia precitată).

19. Cât priveşte invocarea principiului suveranităţii, Curtea, prin aceeaşi decizie, reiterând propria jurisprudenţă în materie, a arătat că art. 2 din Constituţie exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010 şi Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012).

20. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Legea fundamentală. Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, precitată). În acest context, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, precitată, că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiţie de exercitare a dreptului constituţional de a fi ales, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.

21. Pornind de la această constatare, Curtea a examinat actele juridice internaţionale în materia drepturilor omului, jurisprudenţă incidenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi Recomandările Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), observând că dreptul de a alege şi de a fi ales nu pot avea caracter absolut, statele membre ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale dispunând de o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral propriu şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut.

22. Pentru identitate de raţiune şi în lipsa unor elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei sale, Curtea constată că argumentele reţinute prin decizia mai sus amintită îşi menţin valabilitatea şi în această cauză.

23. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea reţine că, potrivit acestor norme, „Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.” Aceste prevederi se referă, aşadar, la tururile de scrutin pentru alegerea în funcţia de primar şi modalitatea de desemnare a primarului declarat ales, ele fiind aplicabile în altă etapă a procesului electoral decât cea în care se află autorul excepţiei, respectiv cea a desfăşurării alegerilor şi stabilirii rezultatului votului şi a cărei existenţă este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor şi parcurgerea, în consecinţă, a etapelor premergătoare, inclusiv depunerea/acceptarea candidaturilor. Autorul se află, la momentul invocării excepţiei, abia în această fază premergătoare desfăşurării alegerilor, şi anume în cea a înregistrării/respingerii candidaturii, etapă obligatorie (şi eliminatorie), caracterizată printr-o procedură proprie de formulare şi soluţionare a contestaţiilor, procedură de contestare distinctă de cea specifică etapei desfăşurării alegerii şi stabilirii rezultatului votului.

24. În plus, Curtea constată că acelaşi raţionament a fost enunţat şi în precedent, în cazul unor excepţii de neconstituţionalitate cu obiect identic şi cu elemente comune sub aspectul obiectului litigiului în care a fost formulată excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea a arătat, prin Decizia nr. 246 din 4 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2016, sau Decizia nr. 354 din 24 mai 2016***), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunţării prezentei decizii, că aceste prevederi nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată, etapă guvernată de reguli procedurale exprese şi imperative referitoare la subiecţii care pot formula contestaţie, obiectul contestaţiei şi autorităţile competente a o soluţiona. A accepta ideea că, în acest cadru, poate fi contestată însăşi procedura de desfăşurare a alegerilor (subsecventă acceptării candidaturilor) înseamnă, în realitate, a eluda ansamblul reglementărilor care guvernează procedura electorală, reglementări care conferă calitate procesuală în formularea contestaţiilor în mod distinct şi etapizat, în mod corespunzător .actorilor electorali/autorităţilor/structurilor implicate în fiecare etapă. În plus, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiţia interesului procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate în cazul unei persoane care, în speţă, nu îndeplineşte condiţiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru funcţia de primar, deci nu îndeplineşte condiţia de a participa la etapa alegerilor, de natură a-i conferi calitatea de a contesta modul de organizare şi desfăşurare a acestora (Decizia nr. 246 din 4 mai 2016, paragraful 54).

25. În consecinţă, Curtea constată inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, dată fiind incidenţa prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe oria unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. “

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi cu unanimitate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din aceeaşi lege,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Cristia în Dosarul nr. 2.610/270/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, sunt constituţionale, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 290 din 11 mai 2016 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 1 august 2016.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 355 din 24 mai 2016 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 18 iulie 2016.

***) Decizia Curţii Constituţionale nr. 354 din 24 mai 2016 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 18 iulie 2016.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

În scopul asigurării dreptului de a exercita calea extraordinară de atac a recursului în casaţie împotriva deciziilor pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de completele de 5 judecători, ca instanţe de apel, drept recunoscut prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 540 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) teza I din Codul de procedură penală,

având în vedere faptul că exercitarea acestui drept nu poate fi efectuată în lipsa unui cadru procesual-penal expres prevăzut atât în Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care să reglementeze procedura acestui recurs, respectiv competenţa de a soluţiona acest recurs,

observând că inexistenţa cadrului legai care să permită aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 540 din 12 iulie 2016 constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nefiind de natură să ofere cadrul procesual-penal necesar exercitării dreptului recent recunoscut de Curtea Constituţională, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 434| alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 434. - (1) Pot fi atacate cu^recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.”

2. La articolul 436, alineatul (2) se abrogă.

3. La articolul 437 alineatul (1), literele a) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii ori, după caz, numele şi prenumele procurorului care exercită recursul în casaţie, precum şi organul judiciar din care acesta face parte;

.................................................................................................................................................

d) semnătura persoanei care exercită recursul în casaţie.”

4. La articolul 439, alineatul (41) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(41) în cazul în care cererea de recurs în casaţie este formulată împotriva unei hotărâri prevăzute la art. 434 alin. (2), preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de către acesta restituie părţii, pe cale administrativă, cererea de recurs în casaţie.”

5. La articolul 439, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) În cazul recursurilor în casaţie declarate împotriva deciziilor pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, procedura de comunicare se realizează la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în cazul recursurilor în casaţie declarate împotriva deciziilor pronunţate de completele de 5 judecători, ca instanţe de apel, procedura de comunicare se realizează la nivelul completelor de 5 judecători.”

6. La articolul 440, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

-(2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.”

7. La articolul 440, după alineatul (4) se introduce uri nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) în cazul recursurilor în casaţie declarate împotriva deciziilor pronunţate de completele de 5 judecători, ca instanţe de apel, judecătorul care examinează admisibilitatea cererii de recurs în casaţie în condiţiile prevăzute în alin. (1)-(4) trebuie să facă parte dintr-un complet de 5 judecători.”

Art. II. - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Completele de5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.”

2. La articolul 31 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători.”

Art. III. - Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă privind recursul în casaţie exercitat împotriva deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, se aplică:

a) în cazul recursurilor în casaţie aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

b) în cazul recursurilor în casaţie exercitate împotriva deciziilor pronunţate începând cu data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 540 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 70.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.212 din 27 octombrie 2016

Nr. 889 din 26 octombrie 2016

.

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 5.462 din 27 octombrie 2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 1.890 din 26 octombrie 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi prevederile:

- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul:

- art. 7 alin, (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 şi 477 bis din 27 iunie 2016, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 36, la articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru eliberarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală care se acordă în tratamentul ambulatoriu se utilizează numai prescripţia medicală electronică on-line (componenta eliberare), cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 200 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare, în care se utilizează prescripţia medicală electronică off-line (componenta eliberare).”

2. În anexa nr. 36, la articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) În cazul prescrierii electronice on-line şi off-line, pentru situaţiile prevăzute la art. 200 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, farmaciile eliberează medicamentele în regim off-line.

Farmacia completează componenta eliberare off-line a prescripţiei şi listează un exemplar pe suport hârtie cu confirmarea semnăturii electronice a farmacistului, pe care o păstrează în evidenţa proprie împreună cu prescripţia medicală (componenta prescriere) şi o va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.

Exemplarul listat de farmacie (componenta eliberare) se semnează de către beneficiarul prescripţiei sau de către persoana care ridică medicamentele în numele acestuia, identificarea făcându-se prin prezentarea cărţii de identitate/ buletinului de identitate/paşaportului.

În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei care este titular de cârd european/titular de formular european/pacient din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, este necesară semnarea componentei eliberare.”

3. În anexa nr. 47, după punctul 12 se introduce un nou punct, punctul 121, cu următorul cuprins:

„121. În situaţia producerii unor întreruperi în funcţionarea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), constatate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), acestea vor fi comunicate prin publicare pe site-ul propriu la adresa www.cnas.ro, secţiunea informaţii publice/comunicate de presă. Ordinul emis de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în condiţiile art. 202 din Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se publică pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la adresa www.cnas.ro, secţiunea informaţii publice/comunicate de presă.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2017 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus

 

Având în vedere prevederile art. 79 alin. (7) lit. a) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 21 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015, cu modificările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă preţul de referinţă de 145,68 lei/MWh, exclusiv TVA, pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi vândută în anul 2017 de producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus.

Art. 2. - Se aprobă preţul reglementat de 155,63 lei/MWh, exclusiv TVA, pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi vândută pe bază de contracte reglementate în orele de zi din anul 2017 de producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus.

Art. 3. - Se aprobă preţul reglementat de 117,90 lei/MWh, exclusiv TVA, pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi vândută pe bază de contracte reglementate în orele de noapte din anul 2017 de producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus.

Art. 4. - Prin excepţie de la prevederile art. 2 şi 3 din prezentul ordin, se aprobă preţul reglementat de 145,68 lei/MWh, exclusiv TVA, pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi vândută pe bază de contracte reglementate, atât în orele de zi, cât şi în orele de noapte din anul 2017, de producătorii de energie electrică şi termică ce beneficiază de bonus şi care deţin/operează numai unităţi de cogenerare nedispecerizabile.

Art. 5. - Prevederile prezentului ordin se aplică producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care beneficiază de bonus şi celorlalţi operatori economici implicaţi.

Art. 6. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 152/2015 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2016 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care beneficiază de bonus, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 octombrie 2015.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 68.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, ale art. 76, art. 177 alin. (S3) şi art. 181 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 şi art. 14 alin. (2) lit. a) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 111/2014,

în temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, pentru determinarea preţurilor reglementate pentru energia termică livrată în SACET.

Art. 3. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 156/2015 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 3 noiembrie 2015.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 69.

 

ANEXĂ

 

VALORILE PREŢURILOR DE REFERINŢĂ

pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

 

 

 

- lei/MWh, exclusiv TVA-

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil solid

111,34

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil lemnos

155,98

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu biomasă agricolă

164,42

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport, pentru energia termică destinată consumului populaţiei

140,65

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie, pentru energia termică destinată consumului populaţiei

170,95

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport, pentru energia termică destinată consumatorilor noncasnici

175,73

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie, pentru energia termică destinată consumatorilor noncasnici

202,10

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

Având în vedere prevederile art. 99 lit. I) şi m) şi ale art. 130 alin. (1) lit. o) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (2), definiţiile „Partener” şi „Procedură de corelare” se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Partener al UR - persoană fizică sau juridică ce predă unui UR/preia de la un UR o cantitate de gaze naturale în punctele de intrare/ieşire în/din SNT în baza unui contract de vânzare-cumpărare a gazelor naturale încheiat cu UR respectiv în calitatea sa de furnizor vânzător/cumpărător, după caz, sau în baza unui contract de mandat pentru asigurarea transportului prin SNT a respectivei cantităţi de gaze naturale, încheiat cu UR respectiv. De asemenea, partener al unui UR poate fi însuşi respectivul UR, dacă acesta se află în una dintre următoarele situaţii:

a) deţine calitatea de producător de gaze naturale şi nominalizează în punctele de intrare în SNT, în calitate de UR, cantităţi de gaze naturale din producţia proprie, în vederea transportului;

b) nominalizează în punctele de intrare/ieşire în/din SNT dinspre/către depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, în calitate de UR, cantităţi de gaze naturale înmagazinate/destinate înmagazinării în nume propriu, în baza unui contract de înmagazinare subterană a gazelor naturale încheiat între UR şi OÎ;

c) nominalizează în punctele de ieşire din SNT spre sistemele de distribuţie a gazelor naturale, în calitate de UR, cantităţi de gaze naturale ce urmează a fi distribuite către clienţii finali din portofoliul propriu sau către locurile proprii de consum în situaţia în care este el însuşi client final, în baza unui contract de distribuţie a gazelor naturale încheiat între UR şi OD;

d) deţine calitatea de CD şi nominalizează în punctele de ieşire spre CD reprezentând propriile locuri de consum, în calitate de UR, cantităţi de gaze naturale destinate consumului propriu.

Procedură de corelare - procedură prin care OTS analizează comparativ informaţiile din nominalizările transmise de către un UR cu informaţiile primite de la partenerii acestuia.”

2. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

»Art. 36. - (1) Rezervarea de capacitate de transport în punctul Csanádpalota de interconectare a SNT cu sistemul de transportai gazelor naturale din Ungaria, în punctele Isaccea I, II şi III de interconectare a SNT cu sistemul de transport al gazelor naturale din Ucraina, în punctele Negru Vodă I, II şi III de interconectare a SNT cu sistemul de transport al gazelor naturale din Bulgaria, în punctul fizic de ieşire Negru Vodă - cod SM1149DO, în punctul fizic de ieşire Mangalia - cod SM1262DO şi în punctele noi de interconectare a SNT cu sistemele de transport al gazelor naturale din statele membre U.E. Învecinate României se efectuează în conformitate cu reglementările specifice adoptate de AC.

(2) Rezervarea de capacitate anuală şi trimestrială de transport în alte puncte de intrare/ieşire în/din SNT decât cele prevăzute la alin. (1) se efectuează în conformitate cu următorul calendar:

a) începând cu prima zi de luni a lunii august a fiecărui an calendaristic, în decursul unei perioade de 6 zile lucrătoare, solicitanţii de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din SNT transmit cererile de rezervare de capacitate anuală de transport pentru anul gazier 1 octombrie anul calendaristic în curs - 1 octombrie anul calendaristic următor;

b) începând cu prima zi lucrătoare de la împlinirea termenului prevăzut la lit. a), în decursul unei perioade de 5 zile lucrătoare, OTS analizează cererile de rezervare de capacitate anuală de transport transmise de către solicitanţi şi le comunică acestora aprobarea sau respingerea cererii de rezervare de capacitate anuală de transport, după caz, printr-o notificare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;

c) în termen de două zile lucrătoare de la primirea comunicării OTS cu privire la respingerea cererii de rezervare de capacitate anuală de transport, solicitanţii de capacitate anuală de transport pot transmite OTS, în scris, eventualele obiecţii;

d) în termen de două zile lucrătoare de la primirea obiecţiilor formulate de către solicitanţii de capacitate anuală de transport în conformitate cu dispoziţiile lit. c), OTS formulează şi transmite solicitanţilor răspunsul său cu privire la obiecţiile comunicate;

e) începând cu prima zi lucrătoare de la împlinirea termenului prevăzut la lit. d), în decursul unei perioade de 6 zile lucrătoare, solicitanţii de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din SNT transmit cererile de rezervare de capacitate trimestrială de transport pentru fiecare dintre trimestrele componente ale anului gazier 1 octombrie anul calendaristic în curs - 1 octombrie anul calendaristic următor, respectiv: trimestrul 1 octombrie anul calendaristic în curs - 1 ianuarie anul calendaristic următor, trimestrul 1 ianuarie - 1 aprilie anul calendaristic următor, trimestrul 1 aprilie - 1 iulie anul calendaristic următor şi trimestrul 1 iulie - 1 octombrie anul calendaristic următor:

f) începând cu prima zi lucrătoare de la împlinirea termenului prevăzut la lit. e), în decursul unei perioade de 4 zile lucrătoare, OTS analizează cererile de rezervare de capacitate trimestrială de transport transmise de către solicitanţi şi le comunică acestora aprobarea sau respingerea cererii de rezervare de capacitate trimestrială de transport, după caz, printr-o notificare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;

g) în termen de două zile lucrătoare de la primirea comunicării OTS cu privire la respingerea cererilor de rezervare de capacitate trimestrială de transport, solicitanţii de capacitate trimestrială de transport pot transmite OTS, în scris, eventualele obiecţii;

h) în termen de două zile lucrătoare de la primirea obiecţiilor formulate de către solicitanţii de capacitate trimestrială de transport în conformitate cu dispoziţiile lit. g), OTS formulează şi le transmite solicitanţilor răspunsul său cu privire la obiecţiile comunicate:

i) începând cu prima zi lucrătoare de la împlinirea termenului prevăzut la lit. h), în decursul unei perioade de 4 zile lucrătoare, OTS transmite contractele de transport al gazelor naturale, în două exemplare, spre semnare, solicitanţilor ale căror cereri de rezervare de capacitate anuală şi trimestrială de transport au fost aprobate;

j) în termen de două zile lucrătoare de la primirea contractelor de transport al gazelor naturale, solicitanţii activează garanţia financiară, după caz, potrivit condiţiilor prevăzute la art. 27 pct. A, şi transmit exemplarele semnate ale contractelor de transport către OTS, spre contrasemnare, în situaţia în care sunt de acord cu acestea, respectiv transmit către OTS obiecţiile pe care le au cu privire la conţinutul contractului de transport, în limita prevederilor contractului-cadru de transport al gazelor naturale prevăzut în anexa nr. 1. În situaţia în care sunt formulate obiecţii cu privire la conţinutul contractului de transport, OTS şi solicitanţii de capacitate de transport soluţionează în comun obiecţiile formulate şi se asigură de încheierea contractului de transport înainte de data începerii anului gazier 1 octombrie anul calendaristic în curs - 1 octombrie anul calendaristic următor.

(3) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) lit. e), pentru anul gazier 1 octombrie anul calendaristic în curs - 1 octombrie anul calendaristic următor se pot transmite cereri de rezervare de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din SNT după cum urmează:

a) cereri de rezervare de capacitate trimestrială de transport, doar pentru trimestrele 1 ianuarie-1 aprilie anul calendaristic următor, 1 aprilie-1 iulie anul calendaristic următor, respectiv 1 iulie-1 octombrie anul calendaristic următor rămase până la finele anului gazier - cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data începerii fiecărui trimestru;

b) cereri de rezervare de capacitate lunară de transport, pentru o lună calendaristică sau multiplu de luni calendaristice rămase până la finele anului gazier - cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de data începerii fiecărei luni calendaristice;

c) cereri de rezervare de capacitate zilnică de transport, pentru o zi gazieră sau multiplu de zile gaziere rămase până la finele anului gazier - cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterior datei solicitate pentru intrarea în vigoare a contractului de transport.

(4) OTS are obligaţia de a publica, pe pagina proprie de internet, perioadele prevăzute la alin. (2) lit. a), b), e), f) şi i) pentru rezervarea de capacitate anuală şi trimestrială de transport pentru anul gazier 1 octombrie anul calendaristic în curs - 1 octombrie anul calendaristic următor până cel târziu la data de 15 iulie a fiecărui an calendaristic în curs.”

3. După articolul 36 se introduc două noi articole, articolele 361 şi 36*, cu următorul cuprins:

„Art. 361. - (1) în situaţia în care în cursul unui an gazier sunt puse în funcţiune noi puncte fizice de intrare/ieşire în/din SNT, altele decât punctele noi de interconectare a SNT cu sistemele de transport al gazelor naturale din statele membre U.E. Învecinate României, iar aceste puncte nu au făcut obiectul procedurilor de rezervare de capacitate de transport pentru anul gazier respectiv prevăzute la art. 36, solicitanţii de capacitate de transport pot transmite OTS cereri de rezervare de capacitate anuală de transport pentru punctele noi de intrare/ieşire în/din SNT, cu cel puţin 15 zile lucrătoare anterior datei solicitate pentru intrarea în vigoare a contractului de transport. Durata contractului de transport încheiat în această situaţie va fi cuprinsă între data semnării contractului de transport şi ultima zi a respectivului an gazier inclusiv.

(2) După aprobarea cererii de rezervare de capacitate transmise OTS în conformitate cu dispoziţiile alin. (1), orice altă cerere de rezervare de capacitate de transport transmisă de către acelaşi solicitant de capacitate de transport va fi analizată de către operatorul de transport şi de sistem în conformitate cu dispoziţiile art. 32 sau ale art. 36 alin. (3), după caz.

Art. 362. - (1) Cererile de rezervare de capacitate se transmit, obligatoriu, direct în platforma online pentru rezervarea capacităţii de transport operată de către OTS.

(2) în vederea obţinerii accesului la platforma online pentru rezervarea capacităţii de transport, solicitanţii de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din SNT care nu deţin calitatea de UR la data începerii procesului de rezervare de capacitate de transport vor transmite OTS o cerere de acces la platformă, OTS având obligaţia de a pune la dispoziţia solicitantului numele de utilizator, parola şi token-ul necesare pentru utilizarea platformei în termen de cel mult 3 zile de la data primirii cererii de acces la platformă.

(3) în situaţia în care platforma online pentru rezervarea capacităţii de transport este nefuncţională temporar din motive tehnice, cererile de rezervare de capacitate se vor transmite prin e-mail, în format XML/TXT furnizat de către OTS, cu semnătură electronică extinsă sau, în situaţia în care este indisponibil serviciul de comunicare prin e-mail, prin adresă scrisă comunicată prin fax, utilizând formularele prevăzute în anexa nr. 3,”

4. Articolele 38, 39,42 şi 44 se abrogă.

5. La articolul 53, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) aplică procedura de corelare între nominalizarea UR şi informaţiile primite de la partenerii UR pentru fiecare punct de intrare în SNT şi fiecare punct de ieşire din SNT pentru care UR a transmis nominalizarea. În cazul în care nominalizările UR diferă de nivelurile cantitative primite de către OTS de la partenerii UR pentru un anumit punct de intrare/ieşire în/din SNT, vor fi selectate valorile situate la nivelul cel mai scăzut

dintre cele două. În cazul în care un partener UR nu transmite informaţiile necesare corelării în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (5), OTS va lua în considerare un nivel egal cu zero pentru acele cantităţi de gaze naturale nominalizate de UR ca fiind preluate de la acel partener UR în punctele de intrare/ieşire în/din SNT pentru care nu a putut fi efectuată corelarea informaţiilor comunicate de către UR cu cele care ar fi trebuit să fie comunicate de către partenerul UR.”

6. La articolul 59, alineatele (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) UR pot transmite OTS mai multe NIZ aferente zilei gaziere D, în intervalul 06,00-17,00 al zilei gaziere D.

....................................................................................................................................

(6) în vederea aprobării NIZ transmise de UR, OTS parcurge, în intervalul orar 17,00-20,30, etapele prevăzute la art. 53-55, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 50-52.”

7. La articolul 66, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) OTS afişează în ziua D+1, până la ora 15,00, pentru

fiecare UR, datele privind alocarea şi nivelul dezechilibrului zilnic ale acestora pentru ziua D, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2)7

8. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 67 - (1) în vederea efectuării alocării la punctele virtuale de intrare în SNT din perimetrele de producţie, fiecare producător transmite către OTS, până la ora 10,00 a zilei gaziere D+1, următoarele informaţii referitoare la livrările efectuate în ziua gazieră D:

a) volumele măsurate pe fiecare punct fizic de intrare în SNT din perimetrele de producţie aferente producătorului respectiv;

b) puterea calorifică superioară aferentă gazelor naturale livrate la fiecare punct fizic de intrare în SNT din perimetrele de producţie aferente producătorului respectiv.

(2) în intervalul orar 10,00-10,30 al zilei gaziere D+1, OTS calculează cantitatea de energie pentru ziua gazieră D, aferentă fiecărui punct virtual de intrare în SNT, pe baza informaţiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Fiecare producător de gaze naturale, fiecare client direct al producătorului şi fiecare titular al licenţei de furnizare, denumiţi în continuare participanţi la tranzacţionarea cu gaze naturale până în punctele virtuale de intrare în SNT din perimetrele de producţie, precum şi fiecare UR cu obligaţia de a efectua în platforma informaţională online a OTS, în intervalul orar 10,30-13,00 al zilei gaziere D+1, următoarele operaţiuni:

a) producătorii introduc datele referitoare la cantităţile vândute către fiecare participant la tranzacţionare, respectiv predate către un UR în vederea transportului prin SNT în ziua gazieră D, în limita cantităţilor calculate conform alin. (2);

b) participanţii la tranzacţionare confirmă/resping datele referitoare la cantităţile cumpărate până în punctele virtuale de intrare în SNT în ziua gazieră D. Cantităţile confirmate sunt ferme şi nu pot fi modificate; în cazul în care datele sunt respinse, se reia procesul de transmitere a informaţiilor aferente tranzacţiilor în cauză;

c) participanţii la tranzacţionare introduc datele referitoare la cantităţile vândute către fiecare participant la tranzacţionare partener al său, respectiv predate către un UR în vederea transportului prin SNT în ziua gazieră D, în limita cantităţilor confirmate la lit. b);

d) UR confirmă/resping datele referitoare la cantităţile preluate de la participanţii la tranzacţionarea cu gaze naturale până în punctele de intrare în SNT în ziua gazieră D.

(4) în intervalul orar 13,00-15,00 al fiecărei zile gaziere D+1, pentru fiecare participant la tranzacţionarea cu gaze naturale până în punctele virtuale de intrare în SNT din perimetrele de producţie şi pentru fiecare UR, OTS calculează cantitatea alocată acestuia în punctele de intrare în SNT din perimetrele de producţie pentru ziua gazieră D, după cum urmează:

a) în cazul producătorului, cantitatea alocată acestuia este reprezentată de diferenţa dintre cantitatea calculată conform alin. (2) şi suma cantităţilor vândute către alţi participanţi la tranzacţionare, respectiv predate în punctele de intrare în SNT din perimetrele de producţie către UR în vederea transportului prin SNT, confirmate de către participanţi/UR potrivit prevederilor alin. (3) lit. b) şi d), după caz;

b) în cazul celorlalţi participanţi la tranzacţionare, cantitatea alocată fiecăruia dintre aceştia este reprezentată de diferenţa dintre suma cantităţilor confirmate de respectivul participant ca fiind cumpărate, potrivit prevederilor alin. (3) lit. b), şi suma cantităţilor vândute de respectivul participant către alţi participanţi la tranzacţionare, parteneri ai săi, respectiv predate de către acesta în punctele de intrare în SNT din perimetrele de producţie către UR în vederea transportului prin SNT, confirmate de către aceştia din urmă - parteneri/UR - potrivit prevederilor alin. (3) lit. b) şi d), după caz;

c) în cazul UR, suma cantităţilor confirmate de către fiecare UR până la ora 13,00 potrivit prevederilor alin. (3) lit. d) constituie alocarea iniţială a acestuia pe punctele de intrare în SNT din perimetrele de producţie.

(5) în cazul participanţilor care nu deţin calitatea de UR, plata contravalorii capacităţii de transport aferentă diferenţelor cantitative alocate în conformitate cu prevederile alin. (4), precum şi tranzacţionarea acestor diferenţe cantitative în PVT, prin utilizarea FTG, se efectuează conform prevederilor Convenţiei-cadru încheiate între OTS şi participanţi în acest sens, aprobată de ANRE.”

9. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 68. - (1) în vederea efectuării alocării la punctele virtuale de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare, fiecare OÎ transmite către OTS, până la ora 10,00 a zilei gaziere D+1, următoarele informaţii referitoare la livrările efectuate în ziua gazieră D:

a) volumele măsurate pe fiecare punct fizic de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare operate de către respectivul OÎ;

b) puterea calorifică superioară aferentă gazelor naturale livrate la fiecare punct fizic de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare operate de către respectivul OÎ.

(2) în intervalul orar 10,00-10,30 al zilei gaziere D+1, OTS calculează cantitatea de energie aferentă fiecărui punct virtual de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare subterană, pe baza informaţiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Fiecare OÎ, fiecare client al OÎ şi fiecare titular al licenţei de furnizare, denumiţi în continuare participanţi la tranzacţionarea cu gaze naturale până în punctele virtuale de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare subterană, precum şi fiecare UR au obligaţia de a efectua în platforma informaţională online a OTS, în intervalul orar 10,30-13,00 al zilei gaziere D+1, următoarele operaţiuni:

a) OÎ introduc datele referitoare la cantităţile de gaze naturale extrase pentru fiecare client al OÎ, participant la tranzacţionare, în limita cantităţilor calculate conform alin. (2);

b) clienţii OÎ şi participanţii la tranzacţionare confirmă/resping datele referitoare la cantităţile extrase din depozit sau cumpărate până în punctele virtuale de intrare în SNT în ziua gazieră D. Cantităţile confirmate sunt ferme şi nu pot fi modificate; în cazul în care datele sunt respinse, se reia procesul de transmitere a informaţiilor aferente tranzacţiilor în cauză;

c) clienţii OÎ şi participanţii la tranzacţionare introduc datele referitoare la cantităţile vândute câtre fiecare participant la tranzacţionare, partener al său, respectiv predate către un UR în vederea transportului prin SNT în ziua gazieră D, în limita cantităţilor confirmate la lit. b);

d) UR confirmă/resping datele referitoare la cantităţile preluate de la participanţii la tranzacţionarea cu gaze naturale până în punctele de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare în ziua gazieră D.

(4) în intervalul orar 13,00-15,00 al fiecărei zile gaziere D+1, pentru fiecare participant la tranzacţionarea cu gaze naturale până la intrarea în SNT din depozitele de înmagazinare şi pentru fiecare UR, OTS calculează cantitatea alocată acestuia în punctele de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare pentru ziua gazieră D, după cum urmează:

a) în cazul OÎ, cantitatea alocată acestuia este reprezentată de diferenţa dintre cantitatea calculată conform alin. (2) şi suma cantităţilor extrase pentru clienţii săi, confirmate de către aceştia potrivit prevederilor alin. (3) lit. b);

b) în cazul celorlalţi participanţi la tranzacţionare, cantitatea alocată fiecăruia dintre aceştia este reprezentată de diferenţa dintre suma cantităţilor confirmate de respectivul participant ca fiind cumpărate, potrivit prevederilor alin. (3) lit. b), şi suma cantităţilor vândute de respectivul participant către alţi participanţi la tranzacţionare, parteneri al săi, respectiv predate de către acesta în punctele de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare către UR în vederea transportului prin SNT, confirmate de către aceştia din urmă - parteneri/UR -, potrivit prevederilor alin. (3) lit. b) şi d), după caz;

c) în cazul UR, suma cantităţilor confirmate de către fiecare UR până la ora 13,00 potrivit prevederilor alin. (3) lit. d) constituie alocarea iniţială a acestuia pe punctele de intrare în SNT din depozitele de înmagazinare.

(5) în cazul participanţilor care nu deţin calitatea de UR, plata contravalorii capacităţii de transport aferentă diferenţelor cantitative alocate în conformitate cu prevederile alin. (4), precum şi tranzacţionarea acestor diferenţe cantitative în PVT, prin utilizarea FTG, se efectuează conform prevederilor Convenţiei-cadru încheiate între OTS şi participanţi în acest sens, aprobată de ANRE.

10. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 69. - (1) în vederea efectuării alocării în punctele de intrare în SNT Isaccea (UA-RO) şi Medieşu Aurit (UA-RO), OTS afişează în platforma informaţională, în ziua D+1, până la ora 10,00, următoarele informaţii:

a) volumele măsurate pe fiecare dintre cele două puncte de intrare în SNT;

b) puterea calorifică superioară aferentă gazelor naturale, la fiecare din punctele menţionate,

(2) în intervalul orar 10,00-10,30 al zilei gaziere D+1, OTS efectuează următoarele operaţiuni:

a) calculează cantitatea de energie aferentă punctului virtual de interconectare, format din cele două puncte de intrare în SNT menţionate la alin. (1), pe baza informaţiilor prevăzute la acelaşi alineat;

b) alocă, pe baza informaţiilor transmise OTS de către furnizorii externi, cantităţile de gaze naturale pe fiecare client al acestora.

(3) Fiecare client al furnizorilor externi şi fiecare titular al licenţei de furnizare, denumiţi în continuare participanţi la tranzacţionarea cu gaze naturale în punctul virtual de interconectare, precum şi fiecare UR au obligaţia de a efectua în platforma informaţională online a OTS, în intervalul orar 10,30-13,00 al fiecărei zile gaziere D+1, următoarele operaţiuni:

a) confirmă/resping cantităţile cumpărate/preluate în punctul virtual din interconectare în ziua gazieră D. Cantităţile confirmate sunt ferme şi nu pot fi modificate;

b) introduc datele referitoare la cantităţile vândute către fiecare participant la tranzacţionarea cu gaze naturale în punctul virtual de interconectare partener al său, respectiv predate către un UR în vederea transportului prin SNT în ziua gazieră D, în limita cantităţilor confirmate la lit. a).

(4) în intervalul orar 13,00-15,00 al fiecărei zile gaziere D+1, pentru fiecare participant la tranzacţionarea cu gaze naturale în punctul virtual de interconectare şi pentru fiecare UR, OTS calculează cantitatea alocată acestuia în punctul virtual de interconectare pentru ziua gazieră D, după cum urmează:

a) în cazul unui participant la tranzacţionare, cantitatea alocată acestuia este reprezentată de diferenţa dintre suma cantităţilor confirmate de respectivul participant ca fiind cumpărate, potrivit prevederilor alin. (3) lit. a), şi suma cantităţilor vândute de respectivul participant către alţi participanţi la tranzacţionare, parteneri ai săi, respectiv predate de către acesta în punctul virtual de interconectare către UR în vederea transportului prin SNT, confirmate de către aceştia din urmă - parteneri/UR - potrivit prevederilor alin. (3) lit. a);

b) în cazul unui UR, suma cantităţilor confirmate de către acesta până la ora 13,00, potrivit prevederilor alin. (3) lit. a), constituie alocarea iniţială a UR în punctul virtual de interconectare.

(5) în cazul participanţilor care nu deţin calitatea de UR, plata contravalorii capacităţii de transport aferentă diferenţelor cantitative alocate în conformitate cu prevederile alin. (4), precum şi tranzacţionarea acestor diferenţe cantitative în PVT, prin utilizarea FTG, se efectuează conform prevederilor Convenţiei-cadru încheiate între OTS şi participanţi în acest sens, aprobată de ANRE.”

11. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 73. - (1) în vederea efectuării alocării la punctele virtuale de ieşire din SNT către depozitele de înmagazinare, OTS transmite către OÎ, până la ora 12,00 a zilei gaziere D+1, următoarele informaţii referitoare la livrările efectuate în ziua gazieră D

a) volumele măsurate pe fiecare punct fizic de ieşire din SNT către depozitele de înmagazinare aferente OÎ respectiv;

b) puterea calorifică superioară aferentă gazelor naturale livrate la fiecare punct fizic de ieşire din SNT către depozitele de înmagazinare aferente OÎ respectiv.

(2) OÎ efectuează alocarea pe fiecare UR în baza informaţiilor transmise de OTS către OÎ în conformitate cu prevederile alin. (1) referitoare la punctele de ieşire din SNT către depozitele de înmagazinare subterană.”

12. La articolul 74, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) OTS efectuează alocarea lunară utilizând informaţiile asumate şi transmise de către operatorii sistemelor adiacente referitoare la nivelurile volumelor lunare măsurate, exprimate în mii Sm3, rotunjite la 3 zecimale, şi, respectiv, valorile energiei lunare a gazelor naturale, exprimate în MWh sau GJ, rotunjite la 6 zecimale. Stabilirea cantităţilor de volum şi energie se realizează la toate punctele de intrare/ieşire în/din SNT, având în vedere citirea indexurilor contoarelor şi eventualele corecţii convenite cu operatorii sistemelor adiacente pe baza analizării descărcărilor datelor din sisteme de măsurare - valori măsurate, jurnale de configurare, jurnale de alarme şi evenimente.”

Art. II. - La intrarea în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2016 privind stabilirea calendarului de desfăşurare a procesului de rezervare de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din Sistemul naţional de transport al gazelor naturale pentru anul gazier 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 5 august 2016.

Art. III. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz”-S.A. Mediaş, utilizatorii Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, operatorii sistemelor adiacente Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, titularii de licenţă de furnizare a gazelor naturale, precum şi participanţii la tranzacţionarea cu gaze naturale până în punctele virtuale de intrare în SNT vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2016.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 28 octombrie 2016.

Nr. 75.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.