|
|
| Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul 184 (XXVIII) - Nr. 852 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE Miercuri, 26 octombrie 2016
SUMAR
LEGI ŞI DECRETE
190. - Lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015
Acord de sediu între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii
874. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
768. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre
ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
883. - Ordin pentru completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 734/2016 privind aprobarea aspectelor specifice procedurale referitoare la condiţiile de participare la concurs, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei contractuale de director general adjunct relaţii cu furnizorii la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTAŢILOR |
SENATUL |
pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Acordul de sediu dintre România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
|
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR |
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, |
|
FLORIN IORDACHE |
AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU |
Bucureşti, 20 octombrie 2016.
Nr. 190.
ACORD DE SEDIU
între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii
Preambul
Luând în considerare prevederile Convenţiei pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnată la Bucureşti la 9 decembrie 2009, care a intrat în vigoare la 7 octombrie 2011,
având în vedere că sediul Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii este stabilit la Bucureşti, conform art. 16 din Convenţia SELEC,
reafirmând că principalul scop al României este să asigure întreaga gamă de privilegii, imunităţi şi facilităţi pentru SELEC, în vederea realizării depline şi eficiente a responsabilităţilor şi a sarcinilor sale,
ţinând seama că Guvernul României va aplica prevederile relevante ale Convenţiei SELEC şi ale Protocolului privind privilegiile şi imunităţile, care a intrat în vigoare la 12 iulie 2014,
România şi SELEC (denumite în cele ce urmează părţi contractante), în spiritul unei bune cooperări, au convenit următoarele:
ARTICOLUL 1
Definiţii
În sensul prezentului acord:
1. sediu înseamnă zona, incinta, clădirile şi facilităţile acestora, utilizate de SELEC, cu caracter permanent sau temporar, în îndeplinirea funcţiilor sate oficiale:
2. ţara gazdă înseamnă România, tara în care este situat sediul SELEC;
3. autorităţile competente din România înseamnă statul, autorităţile locale sau alte autorităţi române, în funcţie de contextul prevederilor specifice din acest acord şi în conformitate cu legislaţia română aplicabilă;
4. SELEC înseamnă Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii;
5. Convenţia SELEC înseamnă Convenţia pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnată la Bucureşti, România, la 9 decembrie 2009;
6. reprezentanţii statelor membre înseamnă membrii delegaţiilor naţionale care participă la reuniunile organizate de către SELEC;
7. personal SELEC înseamnă toate persoanele care lucrează sub comanda şi controlul directorului general şi al directorilor;
8. ofiţeri de legătură înseamnă ofiţerii trimişi de către statele membre la sediul SELEC;
9. reprezentanţii partenerilor operaţionali înseamnă personalul trimis de către partenerii operaţionali la sediul SELEC;
10. membrii SELEC înseamnă directorul general, directorii, personalul SELEC, ofiţerii de legătură şi reprezentanţii partenerilor operaţionali;
11. reuniuni organizate de SELEC înseamnă orice reuniune a oricărui organ ori organ subsidiar al SELEC sau orice conferinţă organizată de SELEC;
12. proprietate înseamnă toate veniturile SELEC şi toate proprietăţile, inclusiv fonduri, bunuri sau alte proprietăţi care aparţin SELEC, fie deţinute, fie aflate în posesia/administrarea SELEC, în conformitate cu însărcinările oficiale exercitate de SELEC;
13. locaţie înseamnă clădirile sau o parte din clădiri, inclusiv terenul aferent, utilizat doar pentru scopurile SELEC, indiferent de proprietate;
14. arhive înseamnă toate înregistrările, corespondenţa, documentele, manuscrisele, datele electronice şi de media, fotografii, filme, materiale video, înregistrări cu sunet şi orice alte date, aparţinând sau care sunt deţinute de către SELEC;
15. Consiliu înseamnă organismul suprem de decizie al SELEC, astfel cum este reglementat în Convenţia SELEC;
16. membrii familiei înseamnă soţul (soţia), copiii şi dependenţii membrilor SELEC.
ARTICOLUL 2
Obiectivul
Obiectivul prezentului acord este de a stabili statutul legal al sediului, de a implementa prevederile relevante ale Convenţiei SELEC şi de a aplica prevederile Protocolului privind privilegiile şi imunităţile Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, astfel încât să permită SELEC să îşi îndeplinească deplin şi eficient funcţiile şi să îşi îndeplinească scopul.
ARTICOLUL 3
Personalitatea juridică a SELEC
1. Guvernul României reafirmă personalitatea juridică internaţională a SELEC, astfel cum este definită de articolul 5 alin. (1) din Convenţia SELEC.
2. SELEC va avea personalitatea juridică necesară pentru exercitarea funcţiilor sale şi îndeplinirea scopurilor sale. În special, va avea capacitatea:
a) de a contracta;
b) de a dobândi şi de a dispune de bunuri mobile şi imobile;
c) de a sta în justiţie.
ARTICOLUL 4
Sediul
1. Sediul SELEC este situat în Bucureşti, România, în Palatul Parlamentului sau într-un alt loc convenit de părţile contractante.
2. Autorităţile competente din România vor lua toate măsurile necesare pentru a garanta că SELEC nu va fi deposedat în totalitate sau în parte de sediul său.
3. Locaţia SELEC va fi folosită conform descrierii din anexa la prezentul acord.
ARTICOLUL 5
Legea şi autoritatea în sediu
1. Sediul se va afla sub controlul şi autoritatea SELEC, în conformitate cu prezentul acord.
2. În scopul stabilirii condiţiilor necesare în vederea exercitării depline a funcţiilor sale, SELEC are competenţa de a emite reglementări aplicabile în sediu.
3. Guvernul României recunoaşte dreptul SELEC de a adopta, în conformitate cu procedurile sale, propriile reglementări aplicabile în sediu.
4. Legea română se aplică în sediul SELEC în măsura în care nu este neconcordantă cu o reglementare adoptată în conformitate cu prevederile Convenţiei SELEC sau cu cele ale prezentului acord.
5. SELEC va informa Guvernul României în legătură cu reglementările adoptate în baza alineatului 3 al prezentului articol.
6. Orice persoană autorizată să pătrundă în sediu va exercita acest drept numai cu permisiunea prealabilă a directorului general sau a unei alte persoane desemnate de acesta. Dacă directorul general sau o altă persoană desemnată de acesta solicită părăsirea imediată a sediului de către o persoană care a intrat cu permisiunea directorului, persoana vizată trebuie să părăsească imediat sediul.
7. Respectarea prezentului articol nu va împiedica aplicarea în mod rezonabil a normelor de protecţie împotriva incendiilor şi a celor privind siguranţa publică emise de autorităţile competente din România. În caz de incendiu sau de alte dezastre asemănătoare, care ameninţă siguranţa publică şi necesită acţiune de protecţie imediată, acordul directorului general de a pătrunde în sediu va fi prezumat dacă el/ea sau reprezentantul său autorizat nu poate fi contactat imediat, în vederea desfăşurării unei acţiuni de protecţie în conformitate cu necesităţile.
8. Directorul general va lua măsurile necesare pentru a împiedica să se ascundă în sediu persoanele care se sustrag măsurii arestării sau reţinerii conform legislaţiei române, care sunt căutate de autorităţile române competente pentru a fi extrădate în altă ţară sau care încearcă să se sustragă procedurilor judiciare în ţara gazdă.
ARTICOLUL 6
Sprijinul ţării gazdă
1. Ţara gazdă asigură fără plată:
a) utilizarea locaţiei SELEC, astfel cum aceasta este descrisă în anexa la prezentul acord;
b) securitatea sediului SELEC (paza şi serviciul de prevenire a incendiilor);
c) reparaţii curente şi capitale, întreţinerea şi modernizarea locaţiei SELEC, în conformitate cu legislaţia română.
2. Ţara gazdă asigură, dar nu este responsabilă financiar pentru:
a) asistenţa pentru satisfacerea nevoii de cazare şi înregistrare a copiilor membrilor SELEC în sistemul public de învăţământ;
b) eliberarea permiselor de şedere, în conformitate cu legislaţia română;
c) la solicitarea SELEC, servicii de curăţenie şi igienă.
3. Echipamentele de birou existente în locaţia SELEC, încredinţate spre folosinţă Centrului SECI de către autorităţile competente din tara gazdă, sunt transferate spre folosinţă către SELEC.
4. Taxele aferente proprietăţii pentru locaţie vor fi suportate de Guvernul României.
ARTICOLUL 7
Protecţia sediului
1. Autorităţile competente din România vor lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că securitatea şi protecţia sediului, precum şi liniştea SELEC nu sunt ameninţate de nicio persoană sau grup de persoane care încearcă să pătrundă în sediul SELEC, prin tulburarea liniştii publice în imediata vecinătate a acestuia sau prin prejudicierea imaginii sale şi vor pune la dispoziţia SELEC protecţia adecvată, după caz.
2. La solicitarea directorului general, autorităţile competente din România vor asigura un număr suficient de personal de securitate, în vederea respectării legii şi ordinii în sediu.
3. Autorităţile competente din ţara gazdă vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura că aspectul sediului nu este prejudiciat şi că funcţiile SELEC nu sunt obstrucţionate în niciun fel prin folosirea terenului sau a clădirilor din vecinătatea sediului. SELEC va lua toate măsurile necesare pentru a asigura că folosirea sediului nu prejudiciază aspectul terenului şi al clădirilor vecine.
ARTICOLUL 8
Serviciile publice asigurate sediului
1. Autorităţile competente din ţara gazdă îşi vor exercita atribuţiile, în măsura competenţelor lor şi în limita solicitărilor directorului general, pentru a asigura furnizarea către sediu a serviciilor publice necesare, incluzând, fără însă a fi limitate prin enumerare, electricitatea, căldura, apa, canalizarea, gazul, poşta, telefonia, orice mijloace de comunicaţie, drenajul, colectarea deşeurilor, protecţia împotriva incendiilor şi deszăpezirea.
2. În cazul oricărei întreruperi sau ameninţări cu întreruperea a oricăruia dintre aceste servicii publice, SELEC i se va acorda aceeaşi prioritate ca şi agenţiilor şi autorităţilor române centrale, iar Guvernul va lua măsurile corespunzătoare pentru ca activitatea SELEC să nu fie prejudiciată.
3. Directorul general va facilita, la cerere, verificarea, repararea, întreţinerea, reconstruirea, modernizarea sau realocarea utilităţilor, conductelor, sistemului de canalizare ale sediului, de către reprezentanţii deplin autorizaţi ai organelor române competente, în condiţii care nu vor afecta exercitarea funcţiilor SELEC.
4. În cazul în care serviciile publice la care se face referire în alineatul 1 al acestui articol sunt furnizate de autorităţile competente din România sau în care preţurile respective se află sub controlul acestora, SELEC va beneficia de tarife care nu vor depăşi cele mai scăzute preţuri acordate agenţiilor şi autorităţilor române centrale.
ARTICOLUL 9
Imunitatea faţă de procedurile Judiciare
1. Guvernul României garantează că SELEC şi proprietatea acestuia, oriunde ar fi localizată pe teritoriul României şi de către oricine ar fi deţinută, vor beneficia de imunitate faţă de orice fel de proceduri judiciare, cu excepţia cazului particular în care Consiliul a autorizat, prin decizie, ridicarea acestei imunităţi. Nicio astfel de ridicare a imunităţii nu va fi extinsă către orice măsură de executare, pentru care va fi necesară o ridicare separată a imunităţii.
2. Fără a aduce atingere alineatului precedent, SELEC nu va beneficia de imunitate faţă de:
a) o acţiune civilă bazată pe o obligaţie contractuală a SELEC;
b) O contraplângere legată direct de procedurile instituite de către SELEC;
c) o acţiune civilă privind încălcarea regulilor privind protecţia datelor cu caracter personal, aşa cum acestea sunt definite în Convenţia SELEC;
d) o acţiune civilă pentru daune rezultate în urma unui accident provocat de către un vehicul, o navă, o aeronavă care aparţine sau care este condusă în numele SELEC, în cazul în care aceste daune nu se pot recupera din asigurare.
ARTICOLUL 10
Inviolabilitatea
1. Locaţia SELEC este inviolabilă. Proprietatea acestuia, oriunde ar fi localizată pe teritoriul României şi de către oricine arii deţinută, va deţine imunitate faţă de cercetare, rechiziţie, confiscare, expropriere sau orice altă formă de interferenţă care priveşte o acţiune legislativă, executivă, administrativă sau judiciară.
2. Arhivele SELEC sunt inviolabile oriunde ar fi localizate şi de către oricine ar fi deţinute.
ARTICOLUL 11
Drapelul şi emblema
SELEC are dreptul de a-şi afişa drapelul şi emblema în locaţia sa, precum şi pe mijloacele sale de transport, atunci când acestea sunt utilizate cu scopuri oficiale. Drapelele statelor membre SELEC sunt afişate în locaţia SELEC, fără a fi instituite restricţii în acest sens.
ARTICOLUL 12
Facilităţile şt imunităţile referitoare la comunicaţii şi publicaţii
1. Guvernul României va permite SELEC să comunice liber şi fără nevoia unei permisiuni speciale, pentru toate scopurile oficiale, şi va proteja dreptul SELEC de a proceda astfel SELEC va avea dreptul de a utiliza sisteme de criptare, precum şi coduri şi de a transmite şi primi corespondenţă oficială şi alte comunicări oficiale prin curier sau în valize sigilate, care vor face obiectul aceloraşi privilegii şi imunităţi precum curierii şi valiza diplomatică.
2. Pentru comunicaţiile sale oficiale, SELEC va beneficia de tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat de către Guvernul României misiunilor diplomatice ale oricărui stat.
3. Toate comunicaţiile oficiale direcţionate către SELEC şi toate comunicaţiile oficiale ale SELEC, transmise prin orice mijloace sau formă, sunt inviolabile.
4. În îndeplinirea scopurilor sale oficiale, SELEC poate instala şi utiliza sisteme de comunicare fără fir, pe baza unei autorizaţii primite din partea Guvernului României, care nu vor fi folosite în mod necorespunzător.
5. Niciun fel de cenzură nu va fi aplicată comunicaţiilor oficiale sau corespondenţei SELEC.
6. Guvernul României recunoaşte dreptul SELEC de a publica pe teritoriul României, pentru scopurile specificate în Convenţia SELEC.
ARTICOLUL 13
Scutiri
1. În sfera de aplicare a activităţilor sale oficiale, SELEC şi proprietatea sa vor fi scutite de:
a) toate impozitele directe, percepute de către autorităţile naţionale, regionale sau locale; cu toate acestea, SELEC nu va putea pretinde scutiri de la plata ratelor, taxelor sau datoriilor care reprezintă plăţi pentru servicii de utilitate publică;
b) taxe vamale, interdicţii sau restricţii privind importul ori exportul de bunuri pentru uz oficial, cu condiţia ca bunurile importate să nu fie vândute sau înstrăinate în alt mod pe teritoriul ţării gazdă, cu excepţia condiţiilor aprobate de către aceasta;
c) taxe vamale, interdicţii sau restricţii privind importul Ori exportul publicaţiilor cu scopuri oficiale;
d) taxarea indirectă a bunurilor şi serviciilor, asigurate pentru scopuri oficiale, inclusiv taxa pe valoarea adăugată asupra acestor bunuri şi servicii, în aceleaşi condiţii aplicate misiunilor diplomatice.
2. Scutirile prevăzute în alin. 1 litera d) a prezentului articol pot fi acordate prin restituire în temeiul aceloraşi proceduri care se aplică misiunilor diplomatice.
ARTICOLUL 14
Libertatea bunurilor financiare de la restricţii
Fără a fi subiect al oricăror controale financiare sau moratorii de orice fel, SELEC, în mod liber, poate:
a) prin intermediul canalelor autorizate, să achiziţioneze, să deţină şi să dispună de orice valută; şi
b) să facă operaţiuni bancare în orice valută.
ARTICOLUL 15
Libertatea de întrunire
1. Ţara gazdă garantează SELEC libertatea absolută de întrunire, de dezbatere şi de decizie. Guvernul României va întreprinde demersurile necesare pentru a garanta că nu există niciun impediment în asigurarea desfăşurării oricărei reuniuni organizate de SELEC.
2. Ţara gazdă recunoaşte dreptul SELEC de a organiza reuniuni la discreţia sa în cadrul sediului sau, la cerere, cu sprijinul autorităţilor competente din România, în orice alt loc pe teritoriul ţării gazde.
ARTICOLUL 16
Privilegii şi imunităţi ale reprezentanţilor statelor membre
1. Reprezentanţii statelor membre ale Convenţiei SELEC, pe durata exercitării misiunii acestora la SELEC şi în timpul călătoriei acestora către şi dinspre Socul reuniunilor stabilite de către SELEC, vor beneficia în ţara gazdă de următoarele privilegii şi imunităţi:
a) imunitate faţă de arestare sau reţinere a persoanelor respective, precum şi faţă de confiscare a bagajului personal;
b) imunitate faţă de procedurile judiciare de orice fel, faţă de cuvintele rostite sau scrise şi toate actele efectuate de către aceştia în calitate de reprezentanţi; această imunitate va continua să fie acordată chiar dacă persoanele respective şi-au încheiat exercitarea funcţiunii ca reprezentanţi;
c) inviolabilitatea documentaţiei oficiale, a datelor şi a altor materiale oficiale aflate în posesia acestora;
d) dreptul de a utiliza coduri şi de a primi documente sau corespondenţă prin curier sau în colet sigilat;
e) exceptarea acestora şi a soţiilor/soţilor de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia privind regimul străinilor în România;
f) facilităţi referitoare la restricţiile valutare sau de schimb valutar similare celor acordate reprezentanţilor guvernelor străine aflaţi în misiuni oficiale temporare;
g) imunităţi şi facilităţi referitoare la bagajul personal al acestora similare celor acordate agenţilor diplomatici.
2. Alin. 1 al prezentului articol nu se va aplica unui reprezentant care este cetăţean sau rezident pe termen lung al ţării gazdă.
ARTICOLUL 17
Privilegii şi imunităţi ale ofiţerilor de legătură
1. Ofiţerilor de legătură li se vor acorda în ţara gazdă, pentru ei înşişi şi pentru membrii familiilor lor care fac parte din gospodărie, privilegii şi imunităţi, scutiri şi facilităţi similare celor acordate agenţilor diplomatici şi membrilor familiilor acestora, conform Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961.
2. În completarea excepţiilor menţionate în alineatul precedent, ofiţerilor de legătură SELEC li se va acorda scutirea de la taxarea indirectă a bunurilor şi serviciilor pentru uz personal, precum şi de la taxa pe valoarea adăugată asupra acestor bunuri şi servicii.
3. Ofiţerii de legătură nu se vor angaja în nicio activitate generatoare de venit în ţara gazdă, alta decât cea care rezultă din funcţiile oficiale ale acestora la SELEC.
4. Ofiţerii de legătură care sunt cetăţeni sau rezidenţi pe termen lung ai ţării gazdă vor beneficia de imunitate faţă de procedurile judiciare şi inviolabilitate doar în legătură cu actele oficiale îndeplinite în exercitarea funcţiilor acestora.
ARTICOLUL 18
Privilegiile şi imunităţile directorului general, directorilor şi personalului SELEC
1. Directorul general, directorii şi personalul SELEC:
a) vor beneficia de imunitate faţă de procedurile judiciare, chiar şi după încheierea îndatoririlor acestora la SELEC, referitoare la cuvintele rostite sau scrise şi toate actele derulate de către aceştia în calitate oficială şi în limitele autorităţii acestora;
b) vor fi scutiţi de impozit pe salarii, remuneraţii şi retribuţii plătite acestora de către SELEC;
c) vor fi scutiţi, împreună cu membrii familiilor lor care fac parte din gospodărie, de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia privind regimul străinilor în România;
d) vor beneficia de facilităţi referitoare la restricţii valutare sau de schimb valutar similare celor acordate membrilor de rang comparabil ai misiunilor diplomatice;
e) vor beneficia, împreună cu membrii familiilor acestora care fac parte din gospodărie, de aceleaşi facilităţi de repatriere pe timp de criză internaţională celor acordate membrilor de rang comparabil ai misiunilor diplomatice;
f) vor avea dreptul în ţara gazdă, în conformitate cu legile şi regulamentele acesteia, să importe fără taxe efectele personale, inclusiv un autovehicul, la data primei preluări a postului, şi dreptul de a le exporta fără taxe la încheierea funcţiilor acestora în SELEC;
g) nu vor fi obligaţi să depună mărturie, ca martor, referitor la însărcinările oficiale ale acestora; şi
h) vor beneficia de inviolabilitatea tuturor actelor, documentelor şi a altor materiale oficiale privind SELEC.
2. În completarea privilegiilor şi imunităţilor prevăzute în alin. 1 al prezentului articol, directorului general şi directorilor li se va acorda în ţara gazdă, pentru aceştia şi pentru membrii familiilor acestora care fac parte din gospodărie, privilegii şi imunităţi, scutiri şi facilităţi similare celor acordate agenţilor diplomatici şi membrilor familiilor acestora, conform Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961.
3. Pe lângă excepţiile menţionate în alineatele precedente, directorului general SELEC şi directorilor SELEC li se va acorda scutirea de la taxarea indirectă a bunurilor şi serviciilor pentru uz personal, precum şi de la taxa pe valoarea adăugată asupra acestor bunuri şi servicii.
4. Privilegiile şi imunităţile acordate directorului general, directorilor şi personalului SELEC, stabilite în alin. 1 al prezentului articol literele b)-f), alin. 2 şi 3 ale prezentului articol, nu se vor aplica dacă directorul general, directorii sau un membru al personalului SELEC este cetăţean sau rezident pe termen lung în România.
ARTICOLUL 19
Privilegiile şi imunităţile reprezentanţilor partenerilor operaţionali
Reprezentanţii partenerilor operaţionali care sunt detaşaţi la SELEC în baza unui acord de cooperare vor beneficia de
privilegiile şi imunităţile care sunt acordate ofiţerilor de legătură ai statelor membre, în măsura în care aceste privilegii şi imunităţi nu sunt limitate prin acorduri de cooperare încheiate între partenerii operaţionali şi SELEC.
ARTICOLUL 20
Notificarea
1. SELEC va informa ţara gazdă când directorul general, directorii, membrii personalului SELEC, ofiţerii de legătură şi reprezentanţii partenerilor operaţionali îşi încep sau încheie activitatea la SELEC. În plus, directorul general al SELEC va preciza, într-o listă actualizată periodic, care va fi comunicată ţării gazdă, numele şi poziţiile persoanelor enumerate mai sus, indicând în cazul fiecăreia din ele dacă este naţional sau rezident pe termen lung în România.
2. Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, va elibera directorului general, directorilor, membrilor personalului SELEC, ofiţerilor de legătură şi reprezentanţilor partenerilor operaţionali, care nu sunt naţionali sau rezidenţi pe termen lung în România, cărţi de identitate similare celor eliberate membrilor misiunilor diplomatice acreditate în România.
ARTICOLUL 21
Intrarea, şederea, plecarea şi tranzitul
1. Ţara gazdă va facilita, dacă este necesar, intrarea şi şederea pe teritoriul său şi nu va împiedica în niciun fel plecarea de pe teritoriul său a persoanelor enumerate mai jos, atunci când acea intrare sau şedere priveşte activităţile oficiale ale SELEC, şi va asigura că nu va exista niciun impediment privind tranzitul acestora către sau dinspre un loc al misiunii oficiale referitoare la SELEC:
a) reprezentanţii statelor membre SELEC;
b) ofiţerii de legătură; şi
c) directorul general, directorii şi personalul SELEC.
2. Persoanele la care se face referire în acest articol la alin. 1 literele b) şi c) vor fi scutite, de la caz la caz, de taxa de viză, validitatea vizelor acordate fiind proporţională cu durata misiunii solicitantului de viză.
ARTICOLUL 22
Durata privilegiilor şi a imunităţilor
1. Pe teritoriul ţării gazdă, fiecare persoană care are dreptul la privilegii şi imunităţi va beneficia de acele privilegii şi imunităţi din momentul în care acesta/aceasta intră în ţara gazdă, cu scopul de a-şi prelua postul, sau, dacă se află deja în ţara gazdă, din momentul în care sosirea acestuia/acesteia este notificată de către partea trimiţătoare autorităţilor competente ale ţării gazdă. În momentul în care însărcinările acestor persoane încetează, privilegiile şi imunităţile de care beneficiază în ţara gazdă se încheie, în mod normai, în momentul în care aceştia părăsesc ţara gazdă sau la expirarea unei perioade rezonabile în care să procedeze astfel. Totuşi, referitor la actele efectuate de către acele persoane în exerciţiul funcţiunii acestora, imunitatea va continua să producă efecte.
2. Nimic din prezentul acord nu va împiedica autorităţile competente ale ţării gazdă să solicite o dovadă rezonabilă furnizată de către SELEC prin care să se confirme faptul că persoanele care pretind tratamentul prevăzut în prezentul acord călătoresc în misiune oficială a SELEC.
ARTICOLUL 23
Limitarea imunităţilor
Imunitatea faţă de procedurile judiciare nu se va aplica referitor la o acţiune civilă pentru pagube care rezultă dintr-un accident pe teritoriul ţării gazdă, provocat de către un vehicul, o navă sau o aeronavă, conduse de către orice reprezentant al unui stat membru SELEC, ofiţer de legătură, director general, director, membru al personalului SELEC sau reprezentant al unui partener operaţional, imunitatea faţă de procedurile judiciare nefiind aplicabilă nici referitor la o infracţiune rutieră.
ARTICOLUL 24
Ridicarea imunităţii
1. Privilegiile şi imunităţile nu se acordă în beneficiul personal al indivizilor, ci pentru a proteja exercitarea independentă a funcţiunilor acestora referitor la SELEC.
2. Fără a aduce atingere privilegiilor şi imunităţilor acestora, datoria tuturor persoanelor care beneficiază de astfel de privilegii şi imunităţi este să respecte legile şi reglementările ţării gazdă.
3. Competenţa ridicării imunităţii aparţine după cum urmează:
a) referitor la reprezentanţii statelor membre şi ofiţerilor de legătură, competenţa ridicării imunităţii va aparţine părţii trimiţătoare. Acea parte va avea dreptul şi obligaţia să ridice imunitatea în cazurile în care, în opinia acesteia, imunitatea ar impieta cursul justiţiei şi nu ar prejudicia scopurile pentru care este acordată;
b) referitor la directorul general şi directori, Consiliul va avea dreptul şi obligaţia să ridice imunitatea, atunci când imunitatea ar impieta cursul justiţiei şi poate fi ridicată fără a aduce atingere intereselor SELEC;
c) referitor la un membru al personalului SELEC, directorul general va avea dreptul şi obligaţia să ridice imunitatea, dacă imunitatea ar impieta cursul justiţiei şi poate fi ridicată fără a aduce atingere intereselor SELEC;
d) referitor la reprezentanţii partenerilor operaţionali, competenţa ridicării imunităţii va aparţine partenerului operaţional trimiţător. Partenerul operaţional respectiv va avea dreptul şi obligaţia să ridice imunitatea în cazurile în care, în opinia acestuia, imunitatea ar impieta cursul justiţiei şi nu ar prejudicia scopurile pentru care se acordă aceasta.
4. Nicio astfel de ridicare a imunităţii nu va fi extinsă către orice altă măsură de executare, pentru care va fi necesară o ridicare separată.
5. SELEC va coopera de fiecare dată cu autorităţile competente ale ţării gazdă pentru a facilita administrarea corectă a justiţiei şi va preveni orice abuz de privilegii şi imunităţi acordate prin prezentul acord.
6. Cu excepţia oficialilor organizaţiilor internaţionale ale căror proceduri de expulzare sunt acoperite de acorduri speciale la care România este parte şi cu excepţia comiterii unui abuz al privilegiului de reşedinţă, reprezentanţilor sau oficialilor unor organizaţii internaţionale, aflaţi în misiune oficială la SELEC, sau membrilor familiilor lor nu li se va solicita să părăsească România. Aceste proceduri de solicitare vor fi aprobate în prealabil de ministrul afacerilor externe din România, care se va consulta cu directorul general. Dacă procedurile de expulzare sunt folosite împotriva unei astfel de persoane, directorul general va avea dreptul de a apărea sau de a fi reprezentat în astfel de proceduri în numele persoanei împotriva căreia sunt instituite astfel de proceduri.
ARTICOLUL 25
Asigurare socială
1. Pentru programul de asigurare socială instituit sau administrat sub autoritatea SELEC, directorul general, directorii şi membrii SELEC cărora li se aplică programul menţionat mai sus vor fi scutiţi de toate contribuţiile obligatorii către instituţiile de asigurări sociale din ţara gazdă. Prin urmare, ei nu vor fi subiectul reglementărilor privind asigurările sociale din ţara gazdă.
2. Membrii SELEC care contribuie la instituţiile de asigurări sociale din ţara lor de origine sunt scutiţi de orice reglementare privind asigurările sociale din ţara gazdă.
3. Orice fond de rezervă instituit sau administrat sub autoritatea SELEC va beneficia de capacitate juridică în ţara gazdă, dacă SELEC solicită acest lucru, şi va beneficia de aceleaşi scutiri, privilegii şi imunităţi ca şi SELEC.
4. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, mutatis mutandis, soţului/soţiei şi celorlalţi membri de familie ai persoanelor la care se face referire în alineatul 1 al prezentului articol, în afară de cazul în care aceştia sunt angajaţi în ţara gazdă de un alt angajator decât SELEC, caz în care se aplică legislaţia română privind asigurările sociale.
ARTICOLUL 26
Angajarea
Membrii de familie ai membrilor SELEC pot primi, dacă este necesar, permise de şedere în scop de muncă pe durata angajării acelor persoane la SELEC în ţara gazdă. Legislaţia privind calificările profesionale se va aplica în consecinţă,
ARTICOLUL 27
Reglementarea diferendelor
1. Orice diferend între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord sau orice nelămurire cu privire la sediu sau la relaţiile dintre SELEC şi Guvernul României vor fi rezolvate prin consultări şi negocieri între părţile contractante sau prin orice alt mijloc agreat.
2. Orice astfel de diferend care nu poate fi soluţionat potrivit alineatului 1 al prezentului articol va fi înaintat, la cererea oficială a oricărei părţi contractante, pentru o decizie finală, unui tribunal arbitrai. Tribunalul arbitrai va fi compus din trei membri. În termen de două luni de la primirea cererii de arbitrare, fiecare parte contractantă va numi câte un membru al tribunalului arbitrai. Cei doi membri astfel numiţi vor selecta apoi al treilea arbitru, ca preşedinte al tribunalului, care nu este nici cetăţean al vreunui stat membru SELEC şi nici nu a fost vreodată membru al SELEC.
3. Dacă una dintre părţile contractante eşuează în desemnarea unui arbitru şi nu a luat măsurile necesare în acest sens în termen de două luni de la data notificării cererii de arbitraj din partea celeilalte părţi contractante, aceasta poate să ceară preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirea necesară. Dacă primii doi arbitri nu reuşesc să fie de acord în legătură cu cel de-al treilea arbitru într-un termen de două luni după numirile lor, orice parte contractantă poate solicita preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirea necesară.
4. Tribunalul va lua o decizie cu o majoritate de voturi. Decizia va fi finală şi obligatorie pentru părţile în dispută.
ARTICOLUL 28
Amendamente
1. Prezentul acord poate fi amendat oricând, la cererea oricărei părţi contractante.
2. Orice astfel de amendament va fi agreat de comun acord de părţile contractante şi va intra în vigoare conform procedurii prevăzute la art. 30 (Intrarea în vigoare şi încetarea).
3. Consultările privind amendamentele la prezentul acord vor începe în termen de 30 de zile de la primirea notificării scrise de la cealaltă parte contractantă, cu excepţia situaţiei în care se convine altfel.
ARTICOLUL 29
Implementarea acordului
1. Prezentul acord va fi interpretat în lumina scopului său principal, şi anume acela de a facilita SELEC în îndeplinirea deplină şi eficientă a scopurilor sale, în sediul său.
2. Nicio prevedere a prezentului acord nu va fi interpretată ca permiţând vreo interferenţă în fondurile sau activităţile necesare pentru funcţionarea SELEC.
3. În toate cazurile în care acest acord presupune obligaţii din partea autorităţilor competente ale ţării gazdă, responsabilitatea finală pentru îndeplinirea acestora revine Guvernului României.
4. În vederea implementării prezentului acord, SELEC poate încheia înţelegeri administrative separate cu autorităţile competente din ţara gazdă.
ARTICOLUL 30
Intrarea în vigoare şi încetarea
1. Prezentul acord va intra în vigoare în ziua următoare celei în care Guvernul României a notificat SELEC că au fost îndeplinite cerinţele de ordin legal pentru intrarea în vigoare.
2. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea prin consimţământul scris al părţilor contractante.
3. În cazul în care sediul SELEC este mutat de pe teritoriul ţării gazdă, prezentul acord îşi va înceta aplicabilitatea după trecerea unei perioade rezonabile, necesare pentru transferul şi dispunerea de proprietăţi de către SELEC.
Semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015, în două exemplare originale, în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, va prevala textul în limba engleză.
|
Pentru România, |
Pentru SELEC, |
|
George Ciamba, |
Gurbuz Bahadir, |
|
secretar de stat |
director general |
ANEXĂ
la Acordul de sediu dintre România şi SELEC
Guvernul României alocă următoarele clădiri sau părţi ale clădirilor din Palatul Parlamentului (adresa: calea 13 Septembrie nr. 1, sectorul 5, Bucureşti), care reprezintă locaţia SELEC în conformitate cu Acordul de sediu dintre România şi SELEC, astfel cum sunt descrise mai jos:
- secţiunea C6 a clădirii, nivelul + 84,00 m (terasă);
- secţiunile C4, C5, C6 ale clădirii, nivelul +74,00 m;
- secţiunea C2 a clădirii, nivelul -9,00 m, zonele nr. 1-12;
- secţiunea C5 a clădirii, nivelul -9,00 m, zonele nr. 2-4; liftul dintre nivelurile -9,00 m-+84,00 m;
- secţiunea C3 a clădirii, nivelul -9,00 m, zonele nr. 1, 2, 8-19;
- secţiunea C6 a clădirii, nivelul -9,00 m, zonele nr. 32 şi 33; liftul dintre nivelurile -9,00 m-+84,00 m;
- tunel de acces, nivel -9,00 m, din calea 13 Septembrie nr. 1, către axul 8 al secţiunii C2 a clădirii.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,
Preşedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului de sediu dintre România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Bucureşti, 19 octombrie 2016.
Nr. 874.
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. VI lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre, denumită în continuare Platforma naţională, se organizează şi funcţionează ca organism naţional multisectorial şi interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor şi programelor privind reducerea riscurilor la dezastre.
(2) Platforma naţională este formată din Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare Comitet naţional, grupurile de suport tehnico-ştiinţific şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei.
Art. 2. - Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) capacitate de adaptare - abilitatea persoanelor, organizaţiilor şi sistemelor de a utiliza cunoştinţele şi resursele disponibile pentru a face faţă şi a gestiona efectele negative produse în urma manifestării unui hazard;
b) evaluarea riscurilor - procesul de identificare, analiză şi estimarea riscurilor, în vederea stabilirii necesităţii implementării de măsuri de reducere a acestora;
c) element expus - entitate care poate suferi pierderi în cazul manifestării unui tip de risc şi care poate fi omul, proprietatea, mediul, infrastructura sau alte elemente de interes din zona de manifestare;
d) hazard - un proces sau fenomen periculos, substanţă, activitate umană sau situaţie care poate cauza pierderea de vieţi omeneşti, răni sau care poate genera alt impact asupra sănătăţii, daune aduse proprietăţilor, pierderi ale mijloacelor de trai şi serviciilor, perturbări sociale şi economice sau daune asupra mediului;
e) impact - totalitatea efectelor negative care se manifestă asupra elementelor expuse unui tip de risc;
f) managementul riscurilor - aplicarea sistematică a politicilor, procedurilor şi practicilor de management a activităţilor de evaluare, tratare, monitorizare şi reevaluare a riscurilor;
g) reconstrucţie durabilă - îmbunătăţirea condiţiilor fizice, sociale, de mediu şi economice ale unei comunităţi afectate de dezastru în vederea creşterii rezilienţei acesteia;
h) reducerea riscurilor la dezastre - planificarea şi implementarea de măsuri sistematice care vizează analiza şi gestionarea riscurilor, prin reducerea expunerii şi a vulnerabilităţii, managementul durabil al terenurilor şi al resurselor de mediu şi îmbunătăţirea pregătirii în caz de dezastre;
i) rezilienţa - abilitatea unui sistem, a unei comunităţi sau a unei societăţi expuse la un tip de risc de a face faţă, a se adapta şi a se reface după un dezastru, prin menţinerea şi reabilitarea structurilor şi funcţiilor sale esenţiale;
j) UN/ISDR - Organizaţia Naţiunilor Unite - Strategia Internaţională de Reducere a Dezastrelor;
k) vulnerabilitatea - caracteristicile şi circumstanţele unei comunităţi, sistem sau bun care fac ca respectiva comunitate, sistem sau bun să fie susceptibil(ă) la efectele dăunătoare ale unui hazard. Vulnerabilitatea este un număr adimensional, subunitar, cu valoarea 0 pentru elemente neafectate şi 1 pentru elementele afectate total;
l) tip de risc - potrivit definiţiei prevăzute la art. 2 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
m) dezastru - potrivit definiţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 3. .-(1) Platforma naţională sprijină implementarea în România a obiectivelor Strategiei internaţionale de reducere a dezastrelor stabilite la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a politicilor şi programelor pe această linie elaborate la nivelul Uniunii Europene, NATO şi al celorlalte organisme şi organizaţii internaţionale sau regionale la care România este parte.
(2) Pentru scopul prevăzut la alin. (1), Platforma naţională contribuie la realizarea următoarelor obiective strategice:
a) reducerea mortalităţii provocate de dezastre până în 2030, prin reducerea mediei ratei de mortalitate la 100.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-2015;
b) reducerea numărului de persoane afectate la nivel naţional până în 2030, prin reducerea mediei naţionale raportată la î 00.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-2015;
c) reducerea pierderilor economice directe ca efecte ale dezastrelor, raportată la produsul intern brut până în 2030;
d) reducerea substanţială a daunelor şi perturbărilor provocate de dezastre asupra infrastructurii critice şi a serviciilor de bază, cum ar fi sănătatea şi educaţia, prin dezvoltarea rezilienţei acestora până în 2030;
e) sporirea cooperării internaţionale pe domeniul reducerii riscului de dezastre;
f) creşterea accesului populaţiei la sisteme de avertizare timpurie şi la informaţii cu privire la riscul la dezastre.
Art. 4. - Platforma naţională acţionează pentru realizarea, în principal, a următoarelor direcţii de acţiune:
a) cunoaşterea şi conştientizarea tipurilor de risc în ceea ce priveşte amploarea manifestării, expunerea, vulnerabilitatea, impactul, capacitatea de adaptare;
b) creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor de către autorităţile administraţiei publice prin susţinerea colaborării interinstituţionale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi;
c) abordarea integrată, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre;
d) contribuirea la dezvoltarea de strategii, politici şi planuri care să vizeze încurajarea investiţiilor în măsuri structurale şi nestructurale de reducere a riscului la dezastre şi de creştere a rezilienţei;
e) consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile;
f) integrarea conceptului de „reconstrucţie durabilă” în acţiunile de refacere a zonelor afectate de manifestarea unui tip de risc.
Art. 5. - (1) Activitatea Platformei naţionale este condusă de preşedintele Comitetului naţional.
(2) în vederea stabilirii componenţei instituţionale şi nominale, alături de membrii Comitetului naţional şi ai grupurilor de suport tehnico-ştiinţific, celelalte entităţi care formează Platforma naţională pot desemna membri, după cum urmează:
a) structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile de învăţământ superior, institutele de cercetare, instituţiile culturale şi ale cultelor - câte un membru titular şi un înlocuitor;
b) asociaţiile profesionale, sindicale şi religioase, precum şi organizaţiile neguvernamentale şi mass-media - 1-3 membri pentru fiecare din sectoarele reprezentate.
(3) Membrii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) sunt desemnaţi de către conducerea entităţilor respective, iar cei prevăzuţi la alin. (2) lit. b) se stabilesc prin consensul entităţilor reprezentate.
(4) Propunerile nominale se comunică în scris preşedintelui Comitetului naţional, împreună cu dovada consensului prevăzut la alin. (3).
Art. 6. - (1) în vederea îndeplinirii direcţiilor de acţiune prevăzute la art. 4, în cadrul Platformei naţionale, membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific şi membrii nominalizaţi potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri.
(2) Grupurile de lucru sunt coordonate de către reprezentanţii ministerelor sau autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă desemnaţi ca membri ai Comitetului naţional.
(3) Activitatea fiecărui grup de lucru prevăzut la alin. (1) se desfăşoară în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice.
(4) Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situaţii de urgentă.
(5) în vederea îndeplinirii prevederilor art. 4 lit. c) se constituie, ca secţiune distinctă în cadrul Platformei naţionale, Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional, denumit în continuare GLERN.
(6) GLERN este format din reprezentanţi ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, constituite potrivit prevederilor alin. (1), nominalizaţi de către coordonatorii acestora.
(7) GLERN îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 7. - (1) Platforma naţională se poate întruni în plen, de regulă în cadrul unei şedinţe anuale.
(2) Platforma naţională se poate întruni pe secţiuni, ori de câte ori situaţia o impune, şi poate viza aspecte referitoare la evaluarea, prevenirea, pregătirea pentru asigurarea unui răspuns eficient, reconstrucţia/reabilitarea, pentru unul sau mai multe tipuri de risc.
(3) Convocarea Platformei naţionale pentru întâlnirea în plen sau pe secţiuni se realizează la solicitarea preşedintelui Comitetului naţional.
(4) Orice membru al Platformei naţionale poate transmite preşedintelui Comitetului naţional propuneri de convocare a acesteia în plen sau pe secţiuni.
(5) Ordinea de zi a şedinţelor este întocmită de către secretariatul Platformei naţionale, în baza propunerilor componentelor Platformei naţionale, şi se adoptă prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
(6) Aspectele convenite în cadrul şedinţelor organizate potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) stau la baza fundamentării hotărârilor Comitetului naţional.
Art. 8. - (1) în vederea realizării direcţiilor de acţiune prevăzute la art. 4, Platforma naţională desfăşoară următoarele activităţi:
a) elaborează studii, analize, documentaţii şi evaluări pe domeniul riscurilor la dezastre în România;
b) oferă consultanţă şi sprijină autorităţile publice centrale cu rol principal în managementul tipurilor de risc în elaborarea de strategii şi concepţii de acţiune pentru reducerea riscurilor repartizate;
c) propune implementarea de planuri şi programe în domeniul reducerii riscurilor;
d) propune elaborarea sau, după caz, modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul reducerii riscurilor de dezastre;
e) propune măsuri de corelare între obiectivele, strategiile, planurile şi programele adoptate la nivel naţional şi cele adoptate la nivel internaţional şi al Uniunii Europene.
(2) La solicitarea UN/ISDR sau a Comisiei Europene, Platforma naţională elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de dezastre.
(3) La primirea solicitărilor prevăzute la alin. (2), secretariatul Platformei naţionale informează preşedintele Comitetului naţional, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.
Art. 9. - (1) în vederea elaborării şi transmiterii către Comisia Europeană a sintezei evaluării riscurilor, potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din Decizia nr. 1.313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii, grupurile de lucru pe tipuri de risc transmit contribuţia lor către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Contribuţia vizează, în principal, următoarele aspecte pe linia reducerii riscurilor la dezastre:
a) politici, strategii, cadru de implementare şi proiecte europene;
b) evaluarea şi monitorizarea riscurilor la nivel naţional;
c) dezvoltarea culturii de rezilienţă la dezastre;
d) planificarea şi dezvoltarea capabilităţilor de management al riscurilor.
Art. 10. - Funcţia de secretariat al Platformei naţionale se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, şi constă în:
a) asigurarea convocării Platformei naţionale şi a grupurilor de lucru şi transmiterea ordinii de zi;
b) primirea propunerilor formulate de grupurile de lucru şi de GLERN şi includerea acestora pe ordinea de zi a şedinţei Platformei naţionale;
c) pregătirea materialelor pentru şedinţele Platformei naţionale şi punerea la dispoziţia membrilor prezenţi;
d) asigurarea colaborării şi comunicării între grupurile de lucru;
e) asigurarea includerii contribuţiei grupurilor de lucru în sinteza privind evaluarea riscurilor;
f) supunerea sintezei privind evaluarea riscurilor spre aprobare preşedintelui Comitetului naţional şi transmiterea sintezei aprobate către Comisia Europeană;
g) asigurarea suportului logistic necesar desfăşurării şedinţelor organizate conform prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2);
h) gestionarea documentelor necesare desfăşurării şedinţelor organizate conform prevederilor art. 7 alin. (1)şi (2);
i) asigurarea difuzării la componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi la alte autorităţi interesate a documentelor emise de Platforma naţională.
Art. 11. - (1) Reprezentarea Platformei naţionale la acţiunile internaţionale pe linia reducerii riscului la dezastre se asigură de către persoane desemnate de preşedintele Comitetului naţional, la propunerea şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Concluziile rezultate din participarea la activităţile prevăzute la alin. (1), de interes în reducerea riscului de dezastre la nivel naţional, sunt diseminate către Comitetul naţional şi comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă, prin grija secretariatului Platformei naţionale.
Art. 12. - (1) Obiectivele, scopul, reglementările, activitatea Platformei naţionale şi date statistice/imagini foto/video privind evenimente în curs sau de arhivă sunt postate pe un website dedicat, ale cărui realizare şi actualizare se asigură de către secretariatul Platformei naţionale.
(2) Platforma naţională, prin structura care asigură secretariatul acesteia, este punct naţional de contact cu UN/ISDR, precum şi cu alte organizaţii regionale sau internaţionale care desfăşoară activităţi în domeniu.
Art. 13. - (1) Fondurile necesare pentru activităţile de secretariat în cadrul Platformei naţionale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital ale Platformei naţionale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare, precum şi din alte surse constituite potrivit legii.
Art. 14. - Elementele de identitate vizuală ale Platformei naţionale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 15. - (1) Regulamentele de organizare şi funcţionare a grupurilor de lucru prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (7) se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, secretariatul Platformei naţionale solicită desemnarea membrilor, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3). Propunerile nominale se comunică în conformitate CU prevederile art. 5 alin. (4), în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Ioan-Dragoş Tudorache
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Paul Gheorghiu
Ministrul transporturilor,
Petru Sorin Buşe
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Achim Irimescu
Ministrul apărării naţionale,
Mihnea Ioan Motoc
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Cristiana Pasca Palmer
Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,
Mircea Dumitru
Ministrul culturii,
Corina Şuteu
Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,
Delia Popescu
Ministrul sănătăţii,
Vlad Vasile Voiculescu
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Ministrul fondurilor europene,
Cristian Ghinea
Ministrul energiei,
Victor Vlad Grigorescu
Bucureşti, 19 octombrie 2016.
Nr. 768.
ANEXĂ*)
Elemente de identitate vizuală ale Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
pentru completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 734/2016 privind aprobarea aspectelor specifice procedurale referitoare la condiţiile de participare la concurs, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei contractuale de director general adjunct relaţii cu furnizorii la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti
Având în vedere:
- titlul VIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001;
- dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare;
- dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- existenţa postului contractual vacant de director general adjunct relaţii cu furnizorii la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti;
- Referatul de aprobare al Direcţiei resurse umane, salarizare şi evaluare personal nr. RU 3.662 din 14 octombrie 2016 privind reluarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei contractuale de conducere de director general adjunct relaţii cu furnizorii la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, rămasă neocupată în urma concursului organizat în data de 10 octombrie 2016,
în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:
Art. I. - La articolul 1 din Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 734/2016 privind aprobarea aspectelor specifice procedurale referitoare la condiţiile de participare la concurs, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei contractuale de director general adjunct relaţii cu furnizorii la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 21 septembrie 2016, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) în data de 21 noiembrie 2016 se organizează şi se desfăşoară proba scrisă a concursului prevăzut la alin. (1), ca urmare a neocupării postului de director general adjunct relaţii cu furnizorii, în condiţiile alin. (2), iar proba de interviu, în maximum 4 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise. Proba scrisă şi proba de interviu se desfăşoară începând cu ora 10,00.”
Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Gheorghe-Radu Ţibichi
Bucureşti, 24 octombrie 2016.
Nr. 883.
|
|
|
| Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |