MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 842/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 842         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 24 octombrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

186. - Lege privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii

 

870. - Decret pentru promulgarea Legii privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 484 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizia nr. 487 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizia nr. 488 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

776. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

325. - Decizie privind eliberarea doamnei Mariana Vizoli, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice

 

326. - Decizie privind eliberarea domnului Daniel Diaconescu, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

915/1.978. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 284/613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone

 

1.237. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea articolului 4 al anexei nr. 2 la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei care urmează să desfăşoare pe propria răspundere activităţi specifice transportului feroviar

 

1.274. - Ordin al ministrului transporturilor privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 748/2012 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie

 

1.877/1.155. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind modificarea art. 4 din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 1.494/846/2016 pentru aprobarea procedurii şi criteriilor de acordare a licenţei de operare, revizuire, vizare anuală şi anulare a licenţei de operare a organizaţiilor colective şi de aprobare a planului de operare pentru producătorii care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile, acordarea licenţei reprezentanţilor autorizaţi, precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de autorizare, pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

42. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 35/2016 privind desemnarea reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale de circumscripţie şi oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 11 decembrie 2016

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei legi persoanele pentru care exista obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Perioadele pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele anterioare datei la care sunt îndeplinite condiţiile, prevăzute de lege, privind vârsta standard de pensionare.

(4) Vârsta standard de pensionare este prevăzută în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Perioadele pentru care, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, persoanele prevăzute la alin. (1) achită contribuţia de asigurări sociale se consideră stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.

Art. 2. - (1) Persoanele interesate prevăzute la art. 1 alin. (1) încheie un contract de asigurare socială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2) Contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (1) se încheie între persoana interesată sau, după caz, mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, şi casa teritorială de pensii din raza teritorială de domiciliu ori reşedinţă a persoanei interesate.

Art. 3. - Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială potrivit prezentei legi şi ultimii 5 ani anteriori acestei date.

Art. 4. - (1) Contribuţia de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuţiei de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă, reglementată de legislaţia în vigoare pentru fiecare lună/ dintre lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plăţii în vederea considerării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.

(2) Baza lunară de calcul prevăzută la alin. (1) o constituie cel puţin valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, reglementat de legislaţia în vigoare pentru fiecare lună/ dintre lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este cel aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(3) Baza lunară de calcul prevăzută la alin. (2) nu poate fi mai mare decât valoarea corespunzătoare a de cinci ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(4) Valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la alin. (3), este cea prevăzută în actele normative în vigoare la acea dată.

Art. 5. - Cota de contribuţie de asigurări sociale, prevăzută la art. 4 alin. (1), care se utilizează la calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate este cea prevăzută în actele normative în vigoare la acea dată.

Art. 6. - (1) Plata contribuţiei de asigurări sociale se efectuează într-o singură tranşă sau eşalonat, în tranşe lunare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Suma cu titlu de contribuţie de asigurări sociale calculată potrivit prevederilor art. 4 şi 5 se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata contribuţiei faţă de luna pentru care aceasta se datorează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale se efectuează prin mandat poştal sau prin orice alt mijloc de plată prevăzut de lege, inclusiv în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii în raza căreia se află domiciliul persoanei interesate.

Art. 7. - Baza lunară de calcul la care se achită contribuţia de asigurări sociale, respectiv cea prevăzută la art. 4 alin. (2), se foloseşte la calculul punctajului lunar utilizat, potrivit legii, la stabilirea cuantumului pensiei din sistemul public de pensii.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 octombrie 2016.

Nr. 186.

 

ANEXĂ

 

CASA NAŢIONALA DE PENSII PUBLICE

CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ......................................./

CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

 

CONTRACT DE ASIGURARE SOCIALĂ

Nr. ............... din ziua ............ luna..................... anul ............

 

Încheiat între

Casa Teritorială de Pensii .........................................., denumită în continuare Casa, reprezentată prin directorul executiv, în calitate de asigurător, cu sediul în localitatea .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., oficiul poştal .........................................., judeţul ..........................................,/sectorul .................., şi

Titular contract .......................................... (numele şi prenumele), CNP .........................................., sex (M/F) ....., data naşterii .......................................... (an/lună/zi), actul de identitate: ....................... seria ...... nr. .........................................., adresa: localitatea: .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., oficiul poştal .........................................., judeţul/sectorul: .........................................., telefonul: ..........................................,

[ ] reprezentat prin mandatar .......................................... (numele şi prenumele), CNP .........................................., actul de identitate: ....................... seria ...... nr. .......................................... .

Art. 1. - Obiectul prezentului contract de asigurare socială este asigurarea în sistemul public de pensii solicitată de asigurat sau de mandatar.

Art. 2. - (1) Perioada de asigurare şi venitul asigurat sunt:

a) anul 2011, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

b) anul 2012, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

c) anul 2013, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

d) anul 2014, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

e) anul 2015, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

f) anul 2016, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

g) anul 2017, luna/lunile ..........................................,  venit asigurat ...................... lei;

(2) Cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă este cea prevăzută în actele normative în vigoare în perioada pentru care se încheie asigurarea, potrivit alin. (1).

(3) Totalul cuantumului contribuţiei de asigurări sociale este de .......................................... lei.

(4) Suma totală prevăzută la alin. (3), reprezentând cuantumul contribuţiei de asigurări sociale, se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata, faţă de luna pentru care aceasta se datorează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică,

(5) Plata contribuţiei se efectuează:

a) integral, într-o singură tranşă - în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii;

b) în tranşe lunare - în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

(6) Contul în care se plăteşte contribuţia de asigurări sociale, deschis la Trezoreria Statului pe seama Casei, este .......................................... .

(7) Plata contribuţiei de asigurări sociale se poate face şi în numerar, la casieria Casei, sau prin orice alte mijloace de plată prevăzute de lege.

Art. 3. - Obligaţiile Casei sunt următoarele:

a) plata pensiei cuvenite în sistemul public de pensii;

b) certificarea stagiului de cotizare, a punctajului anual şi a punctajului cumulat pentru perioada de cotizare,

Art. 4. - Obligaţiile asiguratului sunt următoarele:

a) achitarea contribuţiei de asigurări sociale în cuantumul şi în modul stabilite la art. 2;

b) înştiinţarea Casei asupra modificărilor survenite în termenii prezentului contract de asigurare socială;

c) prezentarea asiguratului la sediul Casei atunci când este solicitat, respectând termenul prevăzut în invitaţie.

Art. 5. - Clauze:

(1) Stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.

(2) Prezentul contract de asigurare socială intră în vigoare la data semnării lui de către părţile contractante şi înregistrarea acestuia la Casă.

(3) Durata contractului expiră la împlinirea termenului de 6 luni prevăzut de lege, cu menţinerea efectelor dobândite în temeiul acestuia.

(4) în caz de forţă majoră, părţile contractante sunt exonerate de răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor asumate prin prezentul contract de asigurare socială. Cazul de forţă majoră se dovedeşte de partea care o invocă.

Art. 6. - Litigiile în legătură cu executarea prezentului contract de asigurare socială, nesoluţionate între părţi pe cale amiabilă, sunt de competenţa secţiilor de asigurări sociale, completelor specializate pentru asigurări sociale de la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel sau, după caz, se soluţionează de instanţele competente potrivit legii.

 

Asigurător,

Asigurat,

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 870.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 484

din 30 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 alin.1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Maria Marcu (Vinţan) în Dosarul nr. 6.101/97/2014* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.578D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că asupra constituţionalităţii textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu prin Decizia nr. 317 din 5 martie 2009 sau Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 27 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.101/97/2014*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I Civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 alin.1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Maria Marcu (Vinţan) într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii civile a Tribunalului Hunedoara prin care a fost respinsă cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece se încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi egalitatea în drepturi a cetăţenilor, în măsura în care nu este recunoscută posibilitatea părţii de a ataca o hotărâre pronunţată în recurs, prin care nu s-au soluţionat unele capete de cerere sau nu au fost analizate unele excepţii ori motive de recurs.

6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătoreşti.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conţinut: „Hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită

13. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 17 privind cetăţenii români în străinătate şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, spre exemplu prin Decizia nr. 317 din 5 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, sau Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 octombrie 2007, statuând, în esenţă, că prevederea art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căreia „Hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită9, nu creează nicio discriminare, ea aplicându-se deopotrivă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.

16. De altfel, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994) că la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă. Nu este contrar acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor.

17. Prin deciziile menţionate Curtea a reţinut că acest text de lege este în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, fără a aduce nicio restrângere dreptului la un proces echitabil, şi că nicio dispoziţie constituţională sau reglementare internaţională nu stabileşte gradele de jurisdicţie şi numărul căilor de atac care trebuie prevăzute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrând în atribuţiile exclusive ale legiuitorului naţional.

18. Astfel, dispoziţia legală criticată cuprinde norme de procedură reglementate de legiuitor în virtutea competenţei sale constituţionale, consfinţită prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenta instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, fiind în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 129, potrivit cărora „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legi”.

19. De aceea, nici accesul liber la justiţie nu este încălcat, întrucât stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului. Principiul accesului liber la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi modalităţile instituite de lege. Or, dispoziţia legală criticată dă expresie acestui principiu, reglementând o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate asupra cererilor de revizuire, permiţând astfel accesul liber la justiţie tuturor celor interesaţi.

20. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea fundamentală potrivit cărora „Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară”, Curtea observă că aceasta nu poate fi reţinută. Cetăţenii români aflaţi în străinătate bucurându-se de protecţia statului român, trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile ce le revin potrivit legilor române, iar această obligaţie de a folosi căile de atac în termenele stabilite de legiuitor este, de principiu, compatibilă cu absenţa acestora din ţară.

21. Referitor la susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora dispoziţia legală criticată este neconstituţională în măsura în care nu este recunoscută posibilitatea părţii de a ataca o hotărâre pronunţată în recurs, prin care nu s-au soluţionat unele capete de cerere sau nu au fost analizate unele excepţii ori motive de recurs. Curtea reţine că, potrivit art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Aşadar, chiar din conţinutul normativ al textului rezultă că poate fi formulată revizuire în ipoteza unei hotărâri date în recurs care evocă fondul.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Marcu (Vinţan) în Dosarul nr. 6 101/97/2014* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 487

din 30 Iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava în Dosarul nr. 252/39/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.644D/2015.

2. La apelul nominal răspunde pentru partea Curtea de Conturi a României domnul consilier juridic Cătălin Gentimir, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că dispoziţiile legale criticate stabilesc ca motiv pentru contestaţia în anulare specială situaţia în care instanţa de judecată, respingând sau admiţând în parte recursul, a omis, din greşeală, să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de modificare sau casare. Susţine că din analiza textului de lege criticat rezultă că acesta se adresează exclusiv recurentului, deoarece acesta este singurul care are interesul de a ataca, pe calea contestaţiei în anulare specială, hotărârea pronunţată în recurs. Arată că, printr-o interpretare per a contrario s-ar ajunge la o situaţie ilogică în care intimatul ar susţine contrar propriilor interese chiar cererea de recurs a reclamantului. Mai apreciază că legiuitorul a stabilit şi pentru intimat accesul la justiţie prin contestaţia în anulare specială, numai că pentru alte motive. Textele constituţionale atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei instanţelor şi procedura de judecată, inclusiv asupra exercitării căilor de atac. Consideră că atât timp cât instanţa constituţională a statuat că legiuitorul este suveran în a reglementa în mod diferit situaţii diferite în ceea ce priveşte căile de atac ordinare, cu atât mai mult legiuitorul poate reglementa în ceea ce priveşte o cale extraordinară de atac. În final menţionează Decizia nr. 76 din 23 februarie 2016 prin care Curtea a analizat textul de lege criticat şi a constatat constituţionalitatea acestuia.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia nr. 2.877 din 14 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 252/39/2015, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii a Curţii de Apel Suceava prin care a fost admis recursul declarat şi a fost respinsă ca nefondată acţiunea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate s-a consacrat doar pentru recurent posibilitatea de a-şi valorifica susţinerile formulate prin cererea de recurs şi omise de instanţă, legiuitorul deschizând calea contestaţiei în anulare doar uneia din părţi, intimatul din aceeaşi cauză neputându-şi valorifica susţinerile omise a fi cercetate. Legiuitorul pune într-o poziţie dezavantajată intimatul căruia, ca urmare a admiterii recursului părţii adverse, i se respinge acţiunea, dar nu i se deschide calea contestaţiei atunci când apărările sale nu au fost analizate. Dreptul de a invoca omisiunea cercetării motivelor este un drept garantat pentru ambele părţi, în temeiul art. 21 alin. (3) din Constituţie. Această omisiune nu poate avea relevanţă diferită în funcţie de calitatea părţilor, de natură a justifica o cale de atac doar pentru recurent.

7. În concluzie solicită constatarea faptului că dispoziţiile art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit ambelor părţi procesuale posibilitatea de a formula calea de atac.

8. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009 sau Decizia nr. 557 din 16 octombrie 2014.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Avocatul Poporului precizează că punctul său de vedere potrivit căruia dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale a fost reţinut şi în deciziile nr. 557 din

16 octombrie 2014, nr. 646 din 14 iunie 2012 şi nr. 199 din

17 februarie 2009. În consecinţă, menţionează că îşi menţine punctul de vedere exprimat.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conţinut: „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.

15. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora,.Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea observă că prin Decizia nr. 76 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 25 aprilie 2016, paragrafele 15-22, a reţinut că textul de lege criticat reglementează unul dintre motivele care pot justifica introducerea contestaţiei în anulare, cale extraordinară de atac, prin care, în anumite cazuri expres prevăzute de lege şi în condiţiile impuse prin aceasta, instanţa care a pronunţat hotărârea atacată este chemată să o anuleze şi să procedeze la O nouă judecată. Curtea a reţinut că textul legal criticat vizează ipoteza hotărârilor instanţelor de recurs care pot fi atacate cu contestaţie în anulare în situaţia în care instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Din textul de lege criticat rezultă că acesta se adresează exclusiv recurentului, această împrejurare determinându-l pe autorul excepţiei să susţină că este nesocotit principiul egalităţii armelor în proces, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, de vreme ce intimatul care nu a obţinut o „satisfacţie echitabilă” nu are posibilitatea ca, în virtutea acestui text de lege. să invoce omisiunea de a-i fi analizate apărările.

18. Faţă de această critică, Curtea a observat că este neîntemeiată susţinerea potrivit căreia ar fi încălcat dreptul la apărare prin faptul că textul de lege criticat nu îi permite unei părţi să atace cu contestaţie în anulare hotărârea instanţei de recurs întrucât nu a avut calitatea de recurent. Curtea a reţinut, cu acel prilej, că recurentul este singurul care are interesul de a ataca pe calea contestaţiei în anulare specială hotărârea pronunţată în recurs, pentru motivul că instanţa a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate. Curtea a apreciat că, altminteri, s-ar ajunge în situaţia ilogică în care intimatul ar susţine, contrar propriilor interese, motivele invocate de recurent în cererea sa.

19. Curtea a observat că lipsa din cuprinsul textului de lege criticat a posibilităţii intimatului de a utiliza calea extraordinară a contestaţiei în anulare pentru ipoteza în care nu i-au fost examinate apărările formulate cu prilejul soluţionării recursului nu poate fi echivalată cu situaţia în care nu au fost analizate de către instanţă unul sau mai multe dintre motivele de recurs. O asemenea variantă s-ar constitui într-un recurs la recurs, inadmisibil în configuraţia proiectată de legiuitorul român pentru căile de atac, ordinare şi extraordinare. Raţiunea pentru care nu a fost instituit şi în beneficiul intimatului dreptul de a formula contestaţie în anulare ca urmare a neanalizării de către instanţă a apărărilor formulate de acesta în cursul soluţionării recursului rezidă chiar în necesitatea asigurării exigenţelor unui proces echitabil, desfăşurat într-un termen rezonabil, care să fie susceptibil de a se finaliza cu o soluţie judicioasă, pronunţată de o instanţă independentă şi imparţială. Or, eventuala exercitare de către intimat a unei astfel de contestaţii, pentru motivul menţionat, ar conduce la o relativizare a autorităţii hotărârilor judecătoreşti, precum şi la o incertitudine cu privire la finalizarea procesului, care este conceput ca o succesiune de etape procesuale şi de acte procedurale riguros înlănţuite, astfel organizate încât să ofere eficienţă actului de justiţie.

20. Prin decizia menţionată, Curtea nu a reţinut nici pretinsa încălcare a art. 16 din Legea fundamentală, întrucât recurentul şi intimatul nu se află în situaţii juridice identice din perspectiva interesului pe care îi pot avea în promovarea contestaţiei în anulare. Astfel,, intimatului nu îi este prevăzută prin lege posibilitatea de a formula contestaţie în anulare pentru motivul cuprins la art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865, dar poate uza de această cale extraordinară de atac în ipoteza în care situaţia sa se circumscrie celorlalte cazuri de contestaţie în anulare prevăzute de lege, respectiv când procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă sau când dezlegarea dată de instanţa de recurs este rezultatul unei greşeli materiale.

21. De altfel, dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin mai multe decizii, dintre care se reţin cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, Decizia nr. 71 din

15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009, Decizia nr. 557 din

16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 4 decembrie 2014, şi Decizia nr. 646 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 31 iulie 2012 prin care Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate ca neîntemeiate, stabilind, printre altele, că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 21 din Constituţie. În acest sens, Curtea a statuat că, de vreme ce legiuitorul este suveran în a reglementa în mod diferit, în situaţii diferite, accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat liberul acces la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie, şi deci poate fi valorificată numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege. În caz contrar există riscul producerii unor perturbări majore ale stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice.

22. De asemenea, Curtea a mai avut în vedere şi dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum şi pe cele ale art. 129 din Legea fundamentală, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”, texte constituţionale care atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba soluţia şi considerentele deciziilor menţionate, cele statuate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava în Dosarul nr. 252/39/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 318 teza a două din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 488

din 30 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Grupul Industrial & Distribuţie Gerald - S.R.L, din Iaşi în Dosarul nr. 17.233/245/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.682D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei partea Asociaţia de Proprietari Independenţei 25-31 din Iaşi a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu prin Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015 sau Decizia nr. 27 din 20 ianuarie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 11 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 17,233/245/2015, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Grupul Industrial & Distribuţie Gerald - S.R.L. din Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de evacuare dintr-un imobil folosit sau ocupat fără drept.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că posibilitatea judecării procedurii de evacuare fără citarea părţilor, în regim de urgenţă, fără ca întâmpinarea să fie obligatorie, fără oferirea posibilităţii de formulare a cererii reconvenţionale constituie elemente de natură a conduce la neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate,

7. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate îi conferă reclamantului locator privilegiul de a obţine evacuarea fără respectarea normelor legale referitoare la preavizarea încetării contractului, rezilierea contractului şi a somaţiei privind evacuarea voluntară. Dreptul la apărare este încălcat şi prin prevederea care impune efectuarea unei cercetări judecătoreşti sumare.

8. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următorul conţinut:

- Art. 1,042 - Procedura de judecată. Calea de atac:

„(1) Cererea de evacuare se judecă cu citarea părţilor, în afară de cazul în care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei sau a arenzii se solicită în baza unui contract care constituie, pentru plata acestora, titlu executoriu, potrivit legii.

(2) Cererea de evacuare se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părţilor

(3) întâmpinarea nu este obligatorie.

(4) Dacă s-a solicitat şi plata chiriei ori a arenzii exigibile, instanţa, cu citarea părţilor, va putea dispune odată cu evacuarea şi obligarea pârâtului la plata acestora, inclusiv a sumelor devenite exigibile în cursul judecăţii.

(5) Hotărârea de evacuare este executorie şi poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, sau de la comunicare, când s-a dat fără citarea lor. “

- Art. 1 043 - Apărările pârâtului în cazul judecării cu citare:

„(1) Pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

(2) Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că potrivit art. 1.042 din Codul de procedură civilă, cererea de evacuare se soluţionează, de principiu, cu citarea părţilor în vederea unor dezbateri sumare, în camera de consiliu. Ca excepţie, atunci când cererea de evacuare este întemeiată pe un contract ce reprezintă titlu executoriu, citarea nu mai este necesară. Curtea reţine că hotărârea de evacuare este executorie şi poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă părţile au fost citate, sau de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor, ceea ce denotă faptul că procedura specială de soluţionare a cererii de evacuare are un caracter urgent. Împotriva executării hotărâri de evacuare cei interesaţi pot introduce contestaţie la executare potrivit legii. Apărările pârâtului în cazul judecării cu citare sunt cele referitoare la temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii introductive, precum şi cele privind lipsa titlului în virtutea căruia reclamantul solicită evacuarea.

16. Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reglementează procedura de judecată şi calea de atac, precum şi apărările permise pârâtului în cadrul procedurii speciale a evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept şi au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale astfel cum este consacrată prin prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi art. 129 potrivit cărora „Competenţa Instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.

17. În consecinţă, Curtea observă că procedura evacuării reglementată de dispoziţiile legale criticate conţine prevederi care asigură dreptul părţilor la un proces echitabil, prin garantarea exercitării tuturor drepturilor procesuale, fără a fi încălcate dispoziţiile art. 21 din Constituţie.

18. În continuare, Curtea reţine că prin Decizia nr. 576 din 29 septembrie 2015, publicată îh Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 5 noiembrie 2015, paragrafele 12-17, a statuat că dispoziţiile art. 1.043 cuprinse în titlul XI - Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept al cărţii a VI-a - Proceduri speciale din Codul de procedură civilă prevăd că pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii reglementate din acest titlu, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată. Spre deosebire de acţiunea în evacuare promovată pe calea dreptului comun, în cadrul procedurii speciale pârâtul nu are posibilitatea formulării unor asemenea cereri, situaţie care se justifică prin caracterul urgent al soluţionării cererii principale şi prin caracterul sumar al dezbaterilor care privesc condiţiile în care pârâtul ocupă imobilul, precum şi obligaţia acestuia de a părăsi imobilul. Însă pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului, astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 1.043, De altfel, Curtea a mai reţinut că cererile menţionate de dispoziţia legală criticată pot fi promovate în cadrul unui litigiu distinct.

19. Prin urmare, faptul că pârâtul nu poate formula cerere reconvenţională, deci nu poate emite pretenţii proprii împotriva reclamantului, nu este de natură a afecta caracterul echitabil al procedurii, având în vedere că, potrivit art. 1.043 şi următoarele din Codul de procedură civilă, procedura evacuării este una contradictorie, în cadrul căreia pârâtul poate depune întâmpinare şi are posibilitatea de a-şi formula apărările necesare.

20. În această situaţie Curtea a constatat că dispoziţia legală criticată nu încalcă dreptul la un proces echitabil, iar pârâţii nu pot fi consideraţi dezavantajaţi faţă de reclamant în cadrul procedurii speciale a evacuării, având la îndemână mijloacele necesare şi suficiente pentru a-şi formula apărarea.

21. De altfel, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, Că principiul egalităţii armelor constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil care urmăreşte crearea unui just echilibru procesual între părţile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părţilor, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părţi, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 19).

22. Prin aceeaşi decizie Curtea a mai reţinut că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la apărare. Textul de lege criticat nu conţine norme care prin natura lor ar îngrădi posibilitatea autoarei excepţiei de a se apăra, aceasta putându-se prevala de toate garanţiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba soluţia şi considerentele deciziilor menţionate, cele statuate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Distinct de cele arătate, cu privire la invocarea încălcării art. 44 din Constituţie, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate nu pun în discuţie protecţia dreptului de proprietate privată.

25. Cu privire la invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea fundamentală, Curtea reţine că autorul acesteia nu motivează în ce fel dispoziţiile legale criticate înfrâng principiul constituţional al universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor cetăţenilor.

În lipsa unei motivări instanţa constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei ca pe cale de deducţie să formuleze, respectiv să răspundă unor posibile critici de neconstituţionalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Grupul Industrial & Distribuţie Gerald - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 17.233/245/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1.042şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, după capitolul V se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu următorul cuprins:

„VI. Proiecte şi programe pentru protecţia mediului prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

1. Lucrări de investiţii

a) existenţa unor contracte ferme încheiate în condiţiile legii;

b) se pot acorda avansuri în procent de până la 30% din valoarea contractului, stabilit prin actul normativ de aprobare al proiectului sau programelor de finanţare.

2. Livrări de bunuri sau prestări de servicii

a) existenţa unor contracte ferme încheiate în condiţiile legii;

b) se pot acorda avansuri în procent de până la 30% din valoarea contractului, stabilit prin actul normativ de aprobare al proiectului sau programelor de finanţare.”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 776.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Mariana Vizoli, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice

 

Având în vedere Cererea doamnei Mariana Vizoli, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/6.697 din 21 octombrie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mariana Vizoli se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

 

Bucureşti, 24 octombrie 2016.

Nr. 325.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Daniel Diaconescu, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală

 

Având în vedere Cererea domnului Daniel Diaconescu, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/6.696 din 21 octombrie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, şi al art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Daniel Diaconescu se eliberează, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

 

Bucureşti, 24 octombrie 2016.

Nr. 326.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 915 din 23 septembrie 2016

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

Nr. 1.978 din 12 octombrie 2016

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 284/613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 6.857 din 1 septembrie 2016 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura şi Referatul de aprobare nr. 112.368 din 11 octombrie 2016 al Direcţiei biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

în temeiul:

- art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 7 lit. Ag) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificările ulterioare;

- art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 284/613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 13 aprilie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Achim Irimescu

Cristiana Pasca Palmer

 

ANEXA

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 284/613/2016)

 

Capturile totale admisibile şi efortul de pescuit la principalele specii de peşti din Marea Neagră pentru anul 2016

 

Specia

Stoc (t)

(sector românesc)

Captura totală admisibilă

(tone)

Efort de pescuit

(nr. de ambarcaţiuni)

Şprot*

40.000

3.442,5

Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înregistrate şi raportate în anul 2015.

Bacaliar

7,112-4.939

500

(captură complementară)

Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înregistrate şi raportate în anul 2015.

Guvizi

300-350

30

Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înregistrate şi raportate în anul 2015.

Calcan*

742-1.000

43,2

setei de calcan - 3.500 bucăţi.

Rechin

1.244-235

13,2

Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înregistrate şi raportate în anul 2015.

Rapană

13.000

8.000

Efortul de pescuit nu va depăşi valorile înregistrate şi raportate în anul 2015.

 

Cantităţile pe specii includ cantităţile prevăzute pentru respectivele specii în anexa nr. 2 la ordin pentru zona „Marea Neagră” şi zona „Bazinele Mării Negre”.


* Stabilite conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 73/2016 al Consiliului din 18 ianuarie 2016 de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte din Marea Neagră.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea articolului 4 al anexei nr. 2 la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei care urmează să desfăşoare pe propria răspundere activităţi specifice transportului feroviar

 

În temeiul art. 3 alin. (2) lit. m) (iv) din anexa nr. 1 „Regulament de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR” la anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Feroviare Române - AFER” la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 4 al anexei nr. 2 la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei care urmează să desfăşoare pe propria răspundere activităţi specifice transportului feroviar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 7 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Operaţiile specifice altor funcţii şi tipurile de instalaţii de siguranţă a circulaţiei pentru care este obligatorie autorizarea sunt următoarele:

a) Operaţiile specifice altor funcţii pentru care este obligatorie autorizarea

- efectuarea probelor de frână la trenuri:

- manipularea instalaţiilor de încălzit şi iluminat de la vagoane;

- manipularea instalaţiilor de încărcare/descărcare a vagoanelor şi asigurarea părţilor mobile ale vagoanelor;

- manipularea instalaţiilor de siguranţa circulaţiei cu care sunt echipate locomotivele pentru menţinerea pe loc a acestora la manevră şi/sau în circulaţia trenurilor, în cazul conducerii simplificate - fără mecanic ajutor;

- manevrarea macazului necentralizat;

- manipularea barierei mecanice necentralizate;

- amplasarea, supravegherea şi ridicarea semnalelor mobile;

b) Tipurile de instalaţii de siguranţă a circulaţiei pentru care este obligatorie autorizarea

- instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei şi tablou cu ştifturi*);

- instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei şi tablou mecanic*);

- instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei şi bloc*);

- instalaţii de centralizare electromecanică tip CFR*);

- instalaţii de centralizare electromecanică de alte tipuri cu manipulare similară*);

- instalaţii de centralizare electrod inamică cu interfaţă cu pupitru vertical**);

- instalaţii de centralizare electrod inamică cu interfaţă cu pupitru DOMINO**);

- instalaţii de centralizare electrod inamică cu interfaţă cu manipulator şi luminoschemă**);

- instalaţii de centralizare electronică şi instalaţii de centralizare electrodinamică cu post de comandă computerizat**);

- instalaţii de mecanizare şi automatizare a cocoaşelor de triere;

- încuietori individuale de semnal, macaz şi sabot de deraiere necentralizate;

- electromecanism de macaz/sabot centralizat acţionat cu manivelă;

- pupitru local instalaţie de semnalizare automată fără semibariere - SAT, instalaţie de semnalizare automată - BAT;

- masă de manevră şi coloană de manevră;

- manipularea instalaţiilor de comandă de la distanţă a separatoarelor de la instalaţiile fixe de tracţiune electrică - IFTE;

- manipularea instalaţiilor de telecomunicaţii din staţii, linie curentă, regulator de circulaţie - RC;

- instalaţii de siguranţă nou-construite, reînnoite sau modernizate, alte instalaţii de siguranţă neclasificate în tipul celor mai sus prezentate**) (de exemplu, instalaţii dispecer, instalaţie telecomandă locomotivă etc.).

La stabilirea tipurilor de instalaţii de siguranţa circulaţiei s-au avut în vedere următoarele criterii:

- interfaţa din postul de comandă pe care personalul o manipulează;

- instalaţii/interfeţe exterioare postului de comandă pe care personalul le manipulează pe teren;

- instalaţii/interfeţe diferite ale aceluiaşi post de comandă;

- instalaţii care nu pot fi grupate conform criteriilor menţionate anterior ***).

Art. II. - (1) Autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin pentru efectuarea de operaţii specifice altor funcţii şi pentru manipularea unor tipuri de instalaţii de siguranţă a circulaţiei care nu se regăsesc la art. I rămân valabile până la expirarea vizei periodice înscrise pe acestea.

(2) Pentru preschimbarea autorizaţiilor prevăzute la alin. (1), Autoritatea Feroviară Română - AFER, Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. vor stabili cerinţele şi condiţiile de preschimbare a acestora pe operaţiile specifice altor funcţii şi pe tipurile de instalaţii prevăzute la art. I, până la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(3) Preschimbarea autorizaţiilor prevăzute la alin. (1) se face de către Autoritatea Feroviară Română - AFER, la solicitarea unităţilor feroviare, după verificarea cerinţelor şi condiţiilor de preschimbare de către aceasta şi cu plata aferentă eliberării autorizaţiei.

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Ion Trocaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 7 octombrie 2016.

Nr. 1.237.


*) Autorizarea la oricare dintre aceste tipuri de instalaţii include şi instalaţia de control electric al liniilor din staţii - CELS, respectiv instalaţia de interdependenţă cu staţiile vecine bloc de linie semiautomat cu relee - BLSAR.

**) Autorizarea la oricare dintre aceste tipuri de instalaţii include şi instalaţiile din linie curentă şi de interdependenţă cu staţiile vecine (bloc da linie automat - BLA, bloc de linie automat simplificat - BLAS, bloc de linie semiautomat cu relee - BLSAR, instalaţie de semnalizare automată - BAT, instalaţie de semnalizare automată fără semibariere - SAT).

***) Pentru instalaţiile/interfeţele diferite ale aceluiaşi post de comandă autorizaţia emisă va include nominalizarea fiecărei instalaţii/interfeţe, conform criteriilor de la lit. b) ultimul paragraf.”

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 748/2012 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie

 

Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 748/2012 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie,

luând în considerare prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional,

în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Aeronautice Civile Române, anexa la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b), e) şi f) şi ale art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completărilor ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Autoritatea Aeronautică Civilă Română exercită calitatea de autoritate competentă în sensul Regulamentului (UE) nr. 748/2012 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie.

Art. 2. - (1) în calitate de autoritate competentă potrivit art. 1, Autoritatea Aeronautică Civilă Româna poate decide aplicarea, pentru conformare cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii Europene de Siguranţă a Aviaţiei şi de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1.592/2002 şi a Directivei 2004/36/CE şi cu normele sale de aplicare, a mijloacelor acceptabile de conformare adoptate de Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei.

(2) Aplicarea mijloacelor acceptabile de conformare prevăzute la alin. (1) sau a unor mijloace de conformare alternative se aprobă prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.

Art. 3. - Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează proceduri şi instrucţiuni de aviaţie civilă pentru asigurarea aplicării la nivel naţional a Regulamentului (UE) nr. 748/2012 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Ion Trocaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 octombrie 2016.

Nr. 1.274.

 

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Nr. 1.877 din 30 septembrie 2016

Nr. 1.155 din 12 octombrie 2016

 

ORDIN

privind modificarea art. 4 din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 1.494/846/2016 pentru aprobarea procedurii şi criteriilor de acordare a licenţei de operare, revizuire, vizare anuală şi anulare a licenţei de operare a organizaţiilor colective şi de aprobare a planului de operare pentru producătorii care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile, acordarea licenţei reprezentanţilor autorizaţi, precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de autorizare, pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 101.650/MF din 23 septembrie 2016 al Direcţiei generale deşeuri, situri contaminate şi substanţe periculoase, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor şi viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emit prezentul ordin.

Art. I. - Articolul 4 din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 1.494/846/2016 pentru aprobarea procedurii şi criteriilor de acordare a licenţei de operare, revizuire, vizare anuală şi anulare a licenţei de operare a organizaţiilor colective şi de aprobare a planului de operare pentru producătorii care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile, acordarea licenţei reprezentanţilor autorizaţi, precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de autorizare, pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 2 septembrie 2016, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Componenţa nominală a Comisiei se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza nominalizărilor primite din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi din partea direcţiilor de specialitate menţionate la art. 2 lit. b), g)-h), din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viceprim-ministru, ministrul economiei. comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Simona Olimpia Negru,

Costin Grigore Borc

secretar de stat

 

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 35/2016 privind desemnarea reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale de circumscripţie şi oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 11 decembrie 2016

 

Având în vedere dispoziţiile art. 13 alin. (1)-(3), (9) şi (12) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, văzând Notele Departamentului pentru coordonarea filialelor şi relaţia cu autorităţile locale nr. 27.223 din 19 octombrie 2016 şi 27.224 din 19 octombrie 2016,

în temeiul art. 104 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre:

Art. I. - Anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 35/2016 privind desemnarea reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale de circumscripţie şi oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 11 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 773 din 10 octombrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. Biroul electoral de circumscripţie judeţeană Bihor - Birău Diana Ioana;”.

2. Punctul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„43. Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării - Bicu Ingrid Ioana;”.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Pătru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 20 octombrie 2016.

Nr. 42.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.