MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 791/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 791         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 7 octombrie 2016

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

603. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 85/2016 privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente primului ciclu de acreditare şi a modelului certificatului de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi

 

642. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind aprobarea Instrumentului standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele internate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

1.096. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

 

1.101. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare

 

1.176. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa

 

1.178. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 13 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

1.200. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 85/2016 privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente primului ciclu de acreditare şi a modelului certificatului de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi

 

Având în vedere:

- Referatul Unităţii de evaluare şi acreditare a spitalelor, aprobat cu nr. 2.073/C.V. din data de 29 septembrie 2016;

- prevederile art. 173 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 9 lit. c) şi art. 10 alin, (1) din Hotărârea Guvernului nr. 629/2015 privind componenţa, atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate emite prezentul ordin.

Art. L - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 85/2016 privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente primului ciclu de acreditare şi a modelului certificatului de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Se aprobă modelul Certificatului de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi şi al suplimentului descriptiv la acesta, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. “

2 După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

„Art. 41. - Modelul certificatului de acreditare emis în vederea înlocuirii celui eliberat de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.”

3. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

4. După anexă se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - (1) Pentru certificatele de acreditare al căror model este prevăzut în anexa nr. 2 se rezervă plaja de numere 001-100, iar pentru certificatele de acreditare al căror model este prevăzut în anexa nr. 1 se rezervă plaja de numere 101-500.

(2) Inscripţionarea numerelor în certificat de face după seria ANMCS, în ordinea cronologică a actelor administrative de încadrare în categoria de acreditare, începând cu numărul 001.

Art. III. - Structurile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

Vasile Copoi,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 septembrie 2016.

Nr. 603.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 85/2016)

 

Sigla

AUTORITATEA NAŢIONLĂ

 

Guvern

DE MANAGEMENT AL

ANMCS

 

CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

 

Certificat de Acreditare

Se confirma încadrarea în categoria

Nivel Acreditat

pentru

(rândul 1) persoana juridică deţinătoare a Unităţii Sanitare cu Paturi

 

 

Atribut fiscal

 

 

 

CUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(rândul 1) obiectivele pentru care se acordă acreditarea Unităţii Sanitare cu Paturi

 

 

Prezentul certificat este emis pentru primul ciclu de acreditare (2011-2016) de către

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate

în baza Ordinului Preşedintelui A.N.M.C.S. nr.

 

 

 

din

 

 

 

 

 

 

 

Preşedinte

Secretar de stat

 

 

L.S.

 

Serie ANMCS   nr. .............................

.............................

Data eliberării:

Valabil de la ............................. până la .............................

(semnătura)

.............................

Certificatul este valabil doar însoţit de suplimentul descriptiv, anexă a prezentului.

 

 

 

 

SUPLIMENT DESCRIPTIV AL

CERTIFICATULUI DE ACREDITARE

 

1. CERTIFICATUL

 

SERIA ................................................

 

DATA ELIBERĂRII ................................................

NUMĂR ................................................

 

 

 

2. NIVELUL ACREDITAT

 

ORDINUL PREŞEDINTELUI AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN

SĂNĂTATE NR. ................................................ DIN DATA DE ................................................

PUNCTAJ OBTINUT ................................................

 

 

3. TERMEN DE VALABILITATE

 

............................................................................................

 

 

4. CLASIFICAREA SPITALULUI ÎN FUNCŢIE DE COMPETENTĂ

 

............................................................................................

 

CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI SĂNĂTĂŢII NR. ................................................ DIN DATA

DE ................................................

 

 

5. DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI

 

DENUMIRE INSTITUŢIE  ................................................

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ EVALUATĂ ŞI ACREDITATĂ CONFORM AUTORIZAŢIEI SANITARE DE

FUNCŢIONARE (ASF) NR  ................................................ DIN  ................................................

PENTRU OBIECTIVUL  ................................................

CU SEDIULÎN*  ................................................

Excepţie fac secţiile/departamentele/serviciile suspendate la momentul vizitei de evaluare conform

prevederilor legale: ................................................

 

Servicii TESA** evaluate şi acreditate:

 

 

 

Servicii externalizate:

 

 

 

 

 

* În cazul spitalelor cu sedii exterioare şi ASF-uri diferite pentru locaţiile respective se vor adăuga câmpuri pentru introducerea tuturor ASF-urilor valabile pentru spitalul acreditat.

** Se completează cu secţiile/departamentele/serviciile conform ASF; nu se completează cu secţiile/departamentele/serviciile suspendate conform prevederilor legale.

*** Tehnic, Economic şi Socio-Administrativ

 

 

6. INSTITUŢIA EMITENTĂ

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

REPREZENTATĂ DE ................................................

 

 

Semnătura ................................................

 

 

L.S.

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 85/2016)

 

 

Sigla

AUTORITATEA NAŢIONLĂ

 

Guvern

DE MANAGEMENT AL

ANMCS

 

CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

 

Certificat de Acreditare

Se confirma încadrarea în categoria

Nivel Acreditat

pentru

(rândul 1) persoana juridică deţinătoare a Unităţii Sanitare cu Paturi

 

 

Atribut fiscal

 

 

 

CUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(rândul 1) obiectivele pentru care se acordă acreditarea Unităţii Sanitare cu Paturi

 

 

Prezentul certificat este emis pentru primul ciclu de acreditare (2011-2016) de către

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate

în baza Ordinului Preşedintelui A.N.M.C.S. nr. 85 din 2016

cu modificările si completările ulterioare

 

Preşedinte

Secretar de stat

 

 

L.S.

 

Serie ANMCS   nr. .............................

.............................

Data eliberării:

Valabil de la ............................. până la .............................

(semnătura)

.............................

Certificatul este valabil doar însoţit de suplimentul descriptiv, anexă a prezentului.

 

 

 

SUPLIMENT DESCRIPTIV AL

CERTIFICATULUI DE ACREDITARE

 

1. CERTIFICATUL

 

SERIA ................................................

 

DATA ELIBERĂRII ................................................

NUMĂR ................................................

 

 

 

2. NIVELUL ACREDITAT

 

ORDINUL PREŞEDINTELUI AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN

SĂNĂTATE NR. ................................................ DIN DATA DE ................................................

PUNCTAJ OBTINUT ................................................

 

 

3. TERMEN DE VALABILITATE

 

............................................................................................

 

 

4. CLASIFICAREA SPITALULUI ÎN FUNCŢIE DE COMPETENTĂ

 

............................................................................................

 

CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI SĂNĂTĂŢII NR. ................................................ DIN DATA

DE ................................................

 

 

5. DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI

 

DENUMIRE INSTITUŢIE  ................................................

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ EVALUATĂ ŞI ACREDITATĂ CONFORM AUTORIZAŢIEI SANITARE DE

FUNCŢIONARE (ASF) NR  ................................................ DIN  ................................................

PENTRU OBIECTIVUL  ................................................

CU SEDIULÎN*  ................................................

Excepţie fac secţiile/departamentele/serviciile suspendate la momentul vizitei de evaluare conform

prevederilor legale: ................................................

 

Servicii TESA** evaluate şi acreditate:

 

 

 

Servicii externalizate:

 

 

 

 

 

* În cazul spitalelor cu sedii exterioare şi ASF-uri diferite pentru locaţiile respective se vor adăuga câmpuri pentru introducerea tuturor ASF-urilor valabile pentru spitalul acreditat.

** Se completează cu secţiile/departamentele/serviciile conform ASF; nu se completează cu secţiile/departamentele/serviciile suspendate conform prevederilor legale.

*** Tehnic, Economic şi Socio-Administrativ

 

 

6. INSTITUŢIA EMITENTĂ

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

REPREZENTATĂ DE ................................................

 

 

Semnătura ................................................

 

 

L.S.

 

 

 

 

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

privind aprobarea Instrumentului standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele internate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

În temeiul prevederilor art. 153 alin. (3) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu dispoziţiile art. 97 alin. (4) şi art. 180 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă utilizarea Instrumentului standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele internate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumit în continuare instrument, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Aplicarea instrumentului contribuie la identificarea nevoilor şi resurselor persoanelor internate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, furnizând informaţii utile pentru individualizarea aplicării măsurilor educative privative de libertate.

Art. 3. - Instrumentul se utilizează în centrele educative, centrele de detenţie şi penitenciarele în care funcţionează secţii speciale pentru continuarea executării măsurii educative privative de libertate.

Art. 4. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate duc la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marius Vulpe

 

Bucureşti, 19 septembrie 2016.

Nr. 642.

 

ANEXĂ

 

INSTRUMENTUL STANDARD DE EVALUARE

a activităţilor desfăşurate de persoanele internate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionala a Penitenciarelor

 

Partea I

Evaluare iniţială

 

Date generale de identificare

Unitatea ................................................

Data aplicării ................................................

Numele şi prenumele................................................

Numele evaluatorului ................................................

Data naşterii ................................................

Vârsta: ................................................

Genul: M      F

Numărul de clase absolvite ................................................

Infracţiunea ................................................

Durata măsurii educative: ................................................

 

A. INVENTAR FACTORI DE VULNERABILITATE, RISC, NEVOI

 

RI. Infracţiunea actuală

1. Tipul infracţiunii

 

a) Infracţiune contra siguranţei statului

5

b) Infracţiune contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii

5

c) Infracţiune contra libertăţii persoanei

3

d) Infracţiune contra patrimoniului

1

e) Infracţiune privitoare la viaţa sexuală

5

f) Infracţiune economică

3

g) Infracţiuni legate de droguri

3

h) Alte infracţiuni

1

Scor

 

 

2. Natura şi modalitatea săvârşirii infracţiunii

 

a) Exercitare de violenţă sau constrângere

3

b) Exercitarea unei violenţe exagerate

5

c) Înşelăciune, manipulare

1

d) Comportament de urmărire, obsesiv

3

e) Ritualuri, bizarerii comportamentale

3

f) Încălcarea proprietăţii, incendiere

3

g) Planificarea faptei

5

h) Elemente sexuale

5

i) Altele

1

Scor

 

 

3. Circumstanţe favorizante în săvârşirea infracţiunii

 

a) Fapta a fost săvârşită în grup

3

b) Fapta a fost săvârşită pe fondul consumului de alcool

3

c) Fapta a fost săvârşită pe fondul consumului de droguri

5

d) Fapta a fost săvârşită pe timp de noapte

1

e) Victimă vulnerabilă (de exemplu: copil, vârstnic, bolnav mintal)

5

f) Victime multiple

5

g) Apartenenţa la grup infracţional organizat

5

h) Infracţiunea actuală face parte dintr-un model infracţional stabilizat

3

i) Infracţiunea actuală prezintă un grad sporit de periculozitate comparativ cu cele săvârşite anterior

3

Scor

 

Scor total R1

 

 

RII. Istoricul infracţional

1. Aspecte relevante privind istoricul infracţional

 

a) 1-2 măsuri educative înregistrate în stare de minorat

3

b) 3 sau mai multe măsuri educative înregistrate în stare de minorat

5

c) Săvârşirea primei infracţiuni înainte de împlinirea vârstei de 16 ani

3

d) Figurează cu încălcarea liberării

3

e) Figurează cu revocarea măsurilor educative neprivative de libertate

3

f) A săvârşit infracţiuni pe timpul executării unei măsuri educative neprivative de libertate

3

g) A săvârşit infracţiuni pe timpul executării unei măsuri educative privative de libertate

5

h) Este Cunoscut cu tentativă de evadare sau evadare

5

i) Este cunoscut cu atac asupra personalului sau ameninţări cu privire la siguranţa locului de deţinere

5

Scor

 

 

2. Tipul măsurilor educative

 

a) Stagiu de formare civică

1

b) Supravegherea

1

c) Consemnarea la sfârşit de săptămână

1

d) Asistarea zilnică

3

e) Amenda penală (în cazul persoanelor majore)

1

f) Măsuri educative privative de libertate

5

Scor

 

Scor total RII

 

 

RIII. Atitudinea

1. Atitudinea faţă de infracţiunea săvârşită

 

a) Neasumarea responsabilităţii pentru faptele săvârşite

3

b) Neînţelegerea motivelor pentru care i-a fost aplicată măsura privativă de libertate

5

c) Lipsa compasiunii faţă de victimă

5

d) Consideră că a primit o condamnare mult prea aspră pentru fapta comisă

1

e) Se consideră nevinovat pentru fapta comisă

3

f) Îşi justifică infracţiunea ca pe o modalitate de rezolvare a anumitor probleme

1

Scor

 

 

2. Atitudinea faţă de respectarea legilor, a regulilor şi a normelor sociale

 

a) Tolerarea comportamentelor şi faptelor antisociale

1

b) Insensibilitatea faţă de suferinţa altor persoane

3

c) Neconştientizarea necesităţii de a respecta drepturile celorlalţi

3

d) Respingerea autorităţii

3

Scor

 

Scor total RIII

 

 

RIV. Instruirea şcolară, vocaţională şi integrarea profesională

1. Tipul şi nivelul studiilor

 

a) Analfabet

5

b) Nivel primar

3

c) Nivel gimnazial

1

d) Şcolarizat în instituţii de învăţământ special

1

Scor

 

 

2. Probleme de şcolarizare

 

a) Absenţe nemotivate

1

b) Corigenţe

1

c) Media scăzută la purtare

3

d) Repetenţie

1

e) Exmatriculări

5

f) Abandon şcolar sau nefrecventarea şcolii

5

Scor

 

 

3. Dificultăţi în procesul de instruire şcolară

 

a) Dificultăţi de scris, citit, socotit

1

b) Dificultăţi de învăţare

1

c) Dificultăţi de integrare în colectivul şcolar

3

d) Dezinteres pentru activităţi educative şi de instruire şcolară

5

Scor

 

 

4. Dificultăţi de integrare profesională

 

a) Inapt de muncă

1

b) Refuză desfăşurarea de activităţi lucrative

5

c) Lipsa calificării profesionale

1

d) Dezinteres pentru participarea la activităţi de formare profesională

5

Scor

 

Scor total RIV

 

 

RV. Condiţiile de viaţă

1. Forma de locuire

 

a) Centre de plasament, familie de plasament, locuinţă socială

3

b) Necunoscut, instabil, a locuit la cunoştinţe, prieteni

3

c) Fără locuinţă sau locuit pe stradă

5

Scor

 

 

2. Condiţii neadecvate de locuit

 

a) Supraaglomerare

1

b) Absenţa utilităţilor

3

c) Amplasarea locuinţei într-o zonă cu infracţionalitate crescută

3

d) Amplasarea locuinţei într-o zonă izolată

1

Scor

 

Scor total RV

 

 

RVI. Situaţia financiară

1. Situaţia financiară, veniturile familiei

 

a) Familia are venituri ocazionale

1

b) Familia beneficiază de ajutor social, alte forme de protecţie socială

3

c) Fără venituri

5

Scor

 

 

2. Modalităţi de cheltuire a veniturilor

 

a) Droguri

5

b) Jocuri de noroc

5

c) Consum de alcool

5

d) Activităţi excesive în reţeaua internet, servicii de telefonie

3

e) Tendinţa de a achiziţiona produse, bunuri şi servicii prea scumpe raportat la veniturile proprii

3

f) Alte comportamente compulsive

3

Scor

 

 

RVII. Relaţiile intrafamiliale

1. Tipul familiei de origine

 

a) Familie monoparentală

3

b) Uniune consensuală

1

c) Familie reorganizată

1

d) Părinţi prea tineri (deveniţi părinţi la mai puţin de 18 ani)

3

e) Fără familie, instituţionalizat

5

f) Alte tipuri de familie (adoptivă, de plasament etc.)

1

Scor

 

 

2. Modalitatea de exercitare a funcţiilor parentale în familia de origine

 

a) Neglijare, indiferenţă, pasivitate

3

b) Abuzivă sau punitivă

5

c) Abandon

5

Scor

 

 

3. Disfuncţii în familia de origine (climatul anterior arestării)

 

a) Relaţii distante

1

b) Relaţii tensionate

3

c) Relaţii slabe sau intermitente

1

d) Violenţă psihică sau emoţională (autor sau victimă)

3

e) Violenţă fizică (autor sau victimă)

5

f) Abuz sexual (autor sau victimă)

5

g) Exploatare prin muncă, sexuală etc.

5

h) Alte forme de abuz

3

Scor

 

 

4. Climat familial de risc

 

a) Marginalizare socială (apartenenţa la grupuri cu risc de excluziune socială)

5

b) Consum de alcool în familie

3

c) Consum de droguri în familie

5

d) Alte comportamente adictive în familie

1

e) Prezenţa unor probleme de sănătate grave sau dizabilităţi la unul sau mai mulţi membri ai familiei

3

f) Antecedente penale în familie

5

g) Absenţa îndelungată a unuia sau ambilor părinţi (cel puţin 6 luni)

3

Scor

 

 

5. Disfuncţii în relaţia cu partenerul de viaţă actual

 

a) Relaţii tensionate sau separare

3

b) Violenţă domestică

5

c) Neglijare sau abuzul copiilor

5

Scor

 

Scor total RVII

 

 

RVIII. Stilul de viaţă şi anturajul

1. Caracteristici ale sistemului de relaţii sociale

 

a) Reţea săracă de relaţii sociale (izolat social)

1

b) Lipsa de suport social

3

c) Anturaj infracţional

5

Scor

 

 

2. Comportamente disfuncţionale prezente în relaţiile sociale

 

a) Uşor influenţabil, comportamente de dependenţă faţă de ceilalţi

1

b) Comportament de persecutare, de hărţuire sau manipulativ

3

c) Comportamente riscante (căutare de senzaţii tari)

1

d) Comportament sexual deviant (gerontofilia, pedofilia, zoofilia etc.)

5

e) Afilieri la grupări deviante sau extremiste

5

Scor

 

Scor total RVIII

 

 

RIX. Consumul sau dependenţa de substanţe

1. Dependenţa de substanţe psihoactive

 

a) Nicotină

1

b) Alcool

5

c) Etnobotanice

5

d) Solvenţi

5

e) Halucinogene

5

f) Amfetamine

5

g) Barbiturice

5

h) Cannabis

5

i) Steroizi

5

j) Medicamente

5

k) Altele

3

Scor

 

 

2. Probleme asociate consumului de droguri

 

a) Probleme de sănătate

3

b) Probleme socioprofesionale (în familie, la şcoală, la locul de muncă, în comunitate etc.)

3

c) Internări în centre de dezintoxicare

3

d) Recăderi după tratamentul de dezintoxicare

5

e) A desfăşurat activităţi legate de producerea, procurarea, traficarea drogurilor

5

f) Neasumarea sau neconştientizarea problemelor asociate consumului de substanţe

3

g) Lipsa motivaţiei de recuperare

5

Scor

 

Scor total RIX

 

 

RX Aspecte privind sănătatea fizică şi mentală

1. Prezenţa unor afecţiuni fizice

 

a) Prezenţa unor dizabilităţi (fizice, senzoriale sau asociate)

3

b) Boli cronice (hepatită, cancer etc.)

3

c) Cu tratament sub supraveghere

1

d) Spitalizări anterioare

1

Scor

 

 

2. Prezenţa unor afecţiuni psihiatrice

 

a) Diagnostic psihiatric confirmat

3

b) Cu tratament psihiatric

5

c) Internări anterioare în instituţii de psihiatrie

5

Scor

 

 

3. Condiţii favorizante pentru dezvoltarea unor afecţiuni psihice

 

a) Prezenţa unor dizabilităţi (mentale, epilepsie, mixte)

3

b) Antecedente psihice sau psihiatrice în familie

3

c) Evenimente şi experienţe deosebite negative sau traume în dezvoltarea personală

3

d) Diminuarea abilităţilor de reflecţie

3

e) Dezorientare, dezorganizare temporo-spaţială

3

Scor

 

 

4. Prezenţa unor stări de disconfort psihic

 

a) Sentimente de inutilitate sau stimă de sine scăzută

1

b) Sentimente de culpă excesivă

1

c) Trăiri anxioase (frică, angoasă)

1

d) Sentiment de abandon

1

e) Absenţa sensului în viaţă

3

f) Ideaţie suicidară

3

g) Tulburări de somn

3

h) Existenţa unor automutilări

5

i) Tentative de suicid

5

Scor

 

 

5. Comportamente heteroagresive

 

a) Distrugere de bunuri

1

b) Tendinţe şi comportamente agresive faţă de animale

3

c) Tendinţe şi comportamente agresive faţă de alte persoane

5

d) Incapacitatea de a-şi controla impulsurile sexuale

5

e) Incapacitatea de a-şi controla stările de furie

5

Scor

 

Scor total RX

 

SCOR TOTAL INVENTAR FACTORI DE RISC

 

 

RXI. Anexa (Se utilizează în cazul tinerilor pentru care instanţa a dispus continuarea executării măsurii educative în penitenciar la sesizarea locului de deţinere.)

Scorul obţinut se adăugă scorului total obţinut la secţiunile RI-RX.

1. Numărul sancţiunilor aplicate în timpul executării măsurii educative

 

a) Cel mult 6

1

b) Mai mult de 6

3

Scor

 

 

2. Tipul abaterilor săvârşite

 

a) Nerespectarea Regulamentului de ordine interioară

1

b) Procurarea, confecţionarea, deţinerea sau utilizarea unor obiecte interzise (arme, bani, telefoane, materiale explozive)

5

c) Producerea, deţinerea, comercializarea sau consumul de substanţe interzise

5

d) Lovire deţinuţi

5

e) Distrugere

3

f) Automutilări

5

g) Atitudine necuviincioasă faţă de cadre

5

Scor

 

 

3. Implicarea în producerea unor evenimente negative deosebit de grave

 

a) Evadare sau tentativă de evadare

5

b) Atac asupra personalului

5

c) Revoltă sau instigare la revoltă

5

d) Luare de ostateci

5

e) Incendiere

5

Scor

 

 

B. INVENTAR FACTORI DE PROTECŢIE

FPI. Infracţiunea actuală

Natura şi modalitatea săvârşirii infracţiunii

 

a) Faptă fără violenţă

3

b) Comportament reparatoriu consecutiv comiterii infracţiunii

5

c) Faptă neplanificată, săvârşită fără intenţie

1

Scor

 

Scor total FPI

 

 

FPII. Istoricul infracţional

Aspecte relevante privind istoricul infracţional

 

a) Fără măsuri educative anterioare

5

b) Săvârşirea primei infracţiuni după vârsta de 16 ani

3

c) Fără încălcări ale liberării

1

Scor

 

Scor total FPII

 

 

FPIII. Atitudinea

1. Atitudinea faţă de infracţiunea săvârşită

 

a) Asumarea responsabilităţii pentru faptele săvârşite

5

b) Înţelege motivele pentru care i-a fost aplicată măsura privativă de libertate

3

c) Manifestă compasiune faţă de victimă

5

d) Se simte vinovat pentru fapta comisă

3

e) Este capabil să vorbească despre fapta comisă

3

Scor

 

 

2. Atitudinea faţă de respectarea legilor, a regulilor şi a normelor sociale

 

a) Este conştient de importanţa respectării drepturilor celorlalţi

3

b) Acceptarea autorităţii

5

c) Este încrezător în posibilităţile proprii de recuperare socială

5

Scor

 

Scor total FPIII

 

 

FPIV. Instruirea şcolară, vocaţională şi integrarea profesională

1. Tipul şi nivelul studiilor

 

a) Nivel de şcolarizare conform vârstei

5

b) Nivel liceal

5

c) Nivel postliceal, universitar sau postuniversitar

5

d) Absolvirea unei şcoli vocaţionale sau profesionale

5

Scor

 

 

2. Domenii de interes

 

a) Activităţi desfăşurate în exteriorul sau interiorul centrului - agricultură

3

b) Activităţi sportive

3

c) Activităţi domestice (gătit, spălat etc.)

3

d) Mecanice (reparaţii auto etc.)

3

e) Construcţii (zidărie, tâmplărie, instalaţii sanitare etc.)

3

f) Numerice, de calcul

3

g) Ştiinţifice (istorie, geografie, botanică, astronomie etc.)

3

h) Interes pentru afaceri, spirit antreprenorial

3

i) Artistice

3

j) Literare

3

k) Muzicale

3

l) Servicii sociale (interesat în sprijinirea persoanelor aflate în dificultate)

3

m) Muncă de birou, bibliotecă, informatică, calculatoare

3

Scor

 

 

3. Aptitudini şi abilităţi manifestate într-un anumit domeniu de activitate

 

a) Capacitate de reflecţie (gândire, analiză, planificare)

3

b) Aptitudini verbale sau de comunicare

5

c) Aptitudini tehnico-ştiinţifice

3

d) Orientare temporo-spaţială

3

e) Aptitudini fizice sau sportive

3

f) Aptitudini de relaţionare (cooperare, rezolvarea conflictelor, sprijin pentru persoanele aflate în dificultate)

5

g) Abilităţi manuale

3

h) Aptitudini artistice

3

Scor

 

 

4. Integrarea profesională

 

a) A urmat, până la data arestării, activităţi de formare profesională (iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare)

5

b) Are experienţă în câmpul muncii anterior arestării

5

c) Disponibilitatea de a participa la activităţi lucrative

5

d) Disponibilitatea de a participa la activităţi de formare profesională

5

Scor

 

Scor total FPIV

 

 

FPV. Condiţiile de viaţă

Forma şi condiţiile de locuire

 

a) Locuieşte cu familia

3

b) Domiciliu stabil

3

c) Locuinţă proprietate personală sau a familiei

1

d) Condiţii adecvate (existenţa utilităţilor)

3

e) Accesul la servicii (medicale, educative, de informare etc.)

3

Scor

 

Scor total FPV

 

 

FPVI. Situaţia financiară

Situaţia financiară sau veniturile familiei

 

a) Familia are venituri constante şi suficiente pentru un trai decent

5

b) A contribuit la veniturile familiei prin desfăşurarea de activităţi lucrative legale

3

c) Dispune de capacitatea de a-şi gestiona bugetul

5

Scor

 

Scor total FPVI

 

 

FPVII. Relaţiile intrafamiliale

1. Aspecte pozitive privind familia de origine

 

a) Familie legal constituită

3

b) Relaţii armonioase în cadrul familiei

5

c) Sprijin constant între membrii familiei

5

d) Disponibilitatea familiei de a menţine legătura pe perioada detenţiei

5

e) Stare generală de sănătate bună în familie

3

f) Părinţi bine integraţi socioprofesional

5

Scor

 

 

2. Modalitatea de exercitare a funcţiilor parentale în familia de origine

 

a) Părinţi interesaţi de educaţia şi dezvoltarea copiilor

5

b) Părinţi capabili să fixeze limite şi reguli în comportamentul copiilor

3

c) Părinţi capabili să negocieze cu copiii

3

d) Echitate şi responsabilitate în exercitarea rolurilor în familie

3

Scor

 

 

3. Aspecte pozitive în relaţia cu partenerul de viaţă actual

 

a) Capacitatea de a se angaja într-o relaţie stabilă

3

b) Relaţii armonioase în cuplu

5

c) Preocupat de creşterea şi îngrijirea copiilor

5

Scor

 

Scor total FPVII

 

 

FPVIII. Stilul de viaţă şi anturajul

Caracteristici ale sistemului de relaţii sociale

 

a) Relaţii sociale stabile

3

b) Sprijin în rezolvarea problemelor personale

5

c) Modele pozitive în reţeaua de suport

5

d) Apartenenţă şi participare la viaţa comunităţii (cu care împărtăşeşte valori, norme, tradiţii, sărbători etc.)

3

Scor

 

Scor total FPVIII

 

 

FPIX. Consumul de substanţe

Aspecte pozitive privind consumul de substanţe

 

a) Absenţa comportamentelor adictive (alcool, droguri, medicamente)

5

b) Nefumător

3

c) Urmează tratament pentru dezintoxicare

3

d) Conştientizează efectele negative ale consumului de substanţe

5

e) Disponibilitate de a participa la activităţi şi programe orientate spre prevenirea şi combaterea consumului de droguri

5

f) Nu a desfăşurat activităţi legate de producerea, procurarea şi traficarea drogurilor.

3

Scor

 

Scor total FPIX

 

 

FPX. Aspecte privind sănătatea fizică şi mentală

1. Aspecte privind sănătatea fizică

 

a) Absenţa dizabilităţilor

5

b) Absenţa bolilor cronice

3

c) Stare de sănătate fizică bună

5

Scor

 

 

2. Aspecte privind sănătatea psihică

 

a) Fără antecedente psihiatrice

5

b) Fără evenimente traumatice anterioare

3

c) Stimă de sine bună

3

d) Strategii bune de a face faţă dificultăţilor (umor, vorbeşte cu alte persoane, cere ajutor etc.)

5

e) Preocupări spirituale (religioase, culturale etc.)

3

f) Ataşament sau grijă faţă de plante, animale

3

g) Absenţa comportamentelor hetero sau autoagresive (capacitate de control al furiei şi gestionarea agresivităţii)

5

h) Capacitatea de a-şi controla impulsurile sexuale

5

i) Disponibilitate de participare la programe şi activităţi de recuperare

5

Scor

 

Scor total FPX

 

SCOR TOTAL INVENTAR FACTORI DE PROTECŢIE

 

 

Partea a II-a

Evaluare periodică

 

Date generale de identificare

Unitatea ................................................

Data aplicării ................................................

Numele şi prenumele................................................

Numele evaluatorului ................................................

Data naşterii ................................................

Vârsta: ................................................

Genul: M      F

Numărul de clase absolvite ................................................

Infracţiunea ................................................

Durata măsurii educative: ................................................

 

A. INVENTAR FACTORI DE VULNERABILITATE, RISC, NEVOI

 

RI. Traseul execuţional

1. Aspecte privind situaţia juridică

 

a) Este urmărit penal sau cercetat în alte dosare

3

b) A primit o altă măsură privativă de libertate, mai severă, în perioada analizată

5

Scor

 

 

2. Sancţiuni disciplinare aplicate în timpul executării măsurii educative

 

a) Cel mult 3

3

b) Mai mult de 3

5

După caz, specificaţi numărul de credite pierdute prin sancţionare

 

Scor

 

 

3. Tipul abaterilor săvârşite

 

a) Nerespectarea Regulamentului de ordine interioară

1

b) Procurarea, confecţionarea, deţinerea sau utilizarea unor obiecte interzise (arme, bani, telefoane, materiale explozive)

5

c) Producerea, deţinerea, comercializarea sau consumul de substanţe interzise

5

d) Lovire deţinuţi

5

e) Distrugere

3

f) Automutilări

5

g) Atitudine necuviincioasă faţă de cadre

5

Scor

 

 

4. Implicarea în producerea unor evenimente negative deosebit de grave

 

a) Evadare sau tentativă de evadare

5

b) Atac asupra personalului

5

c) Revoltă sau instigare la revoltă

5

d) Luare de ostateci

5

e) Incendiere

5

Scor

 

Scor total RI

 

 

RII. Atitudinea

1. Atitudinea faţă de infracţiunea săvârşită

 

a) Neasumarea responsabilităţii pentru faptele săvârşite

3

b) Neînţelegerea motivelor pentru care i-a fost aplicată măsura privativă de libertate

5

c) Lipsa compasiunii faţă de victimă

5

d) Consideră că a primit o condamnare mult prea aspră pentru fapta comisă

1

e) Se considera nevinovat pentru fapta comisă

3

f) Îşi justifică infracţiunea ca pe o modalitate de rezolvare a anumitor probleme

1

Scor

 

 

2. Atitudinea faţă de respectarea legilor, a regulilor şi a normelor sociale

 

a) Tolerarea comportamentelor şi faptelor antisociale

1

b) Insensibilitatea faţă de suferinţa altor persoane

3

c) Neconştientizarea necesităţii de a respecta drepturile celorlalţi

3

d) Respingerea autorităţii

3

Scor

 

Scor total RII

 

 

RIII. Instruirea şcolară, vocaţională şi integrarea profesională

1. Probleme de şcolarizare pe perioada detenţiei

 

a) Absenţe nemotivate

1

b) Corigenţe

3

c) Media scăzută la purtare

3

d) Repetenţie

3

e) Exmatriculări

5

f) Abandon şcolar sau refuz de participare

5

g) Nicio clasă absolvită

3

Scor

 

 

2. Dificultăţi în procesul de instruire şcolară, pe timpul internării

 

a) Dificultăţi de scris, citit, socotit

1

b) Dificultăţi de învăţare

1

c) Dificultăţi de integrare în colectivul şcolar

3

d) Dezinteres pentru activităţi educative şi de instruire şcolară

5

Scor

 

 

3. Dificultăţi de integrare profesională

 

a) Refuzul desfăşurării unor activităţi lucrative

5

b) Dezinteresul sau refuzul privind participarea la activităţi de formare profesională

5

Scor

 

Scor total RIII

 

 

RIV. Situaţia familială

Elemente noi de vulnerabilitate în situaţia familială

 

a) Deteriorarea condiţiilor de locuit ale familiei

1

b)Agravarea situaţiei financiare a familiei

1

c) Deteriorarea relaţiilor cu familia sau intrafamiliale

3

d) Legături sporadice cu familia

3

e) Absenţa legăturilor cu familia

5

f) Deteriorarea relaţiilor cu partenerul de viaţă actual

3

g) Manifestă dezinteres faţă de copii

3

Scor

 

Scor total RIV

 

 

RV. Stilul de viaţă şi anturajul

Caracteristici ale sistemului de relaţii sociale

 

a) Întreruperea relaţiilor cu prietenii din exterior pe timpul detenţiei

1

b) Comportament de izolare faţă de colectiv

1

c) Comportament neadecvat faţă de colectiv (de persecutare, de hărţuire, manipulativ, violent)

5

d) Comportament neadecvat faţă de cadre

5

e) Uşor influenţabil sau comportamente de dependenţă faţă de ceilalţi

1

f) Comportament sexual deviant (victimă sau agresor)

5

Scor

 

Scor total RV

 

 

RVI. Consumul de substanţe

Probleme asociate consumului de droguri

 

a) Suspiciuni privind consumul de substanţe

5

b) A desfăşurat activităţi legate de producerea, procurarea, traficarea drogurilor

5

c) Neasumarea sau neconştientizarea problemelor asociate consumului de substanţe

3

d) Lipsa motivaţiei de recuperare

3

e) Refuzul sau abandonul activităţilor şi programelor de recuperare

5

Scor

 

Scor total RVI

 

 

RVII. Aspecte privind sănătatea fizică şi mentală

1. Prezenţa unor afecţiuni psihiatrice

 

a) Diagnostic psihiatric confirmat

3

b) Refuzul tratamentului

5

Scor

 

 

2. Condiţii favorizante pentru dezvoltarea unor afecţiuni psihice în timpul detenţiei

 

a) Evenimente şi experienţe deosebite negative sau traume

3

b) Apariţia unor dizabilităţi (senzoriale, fizice, mentale, epilepsia sau dizabilităţi asociate)

3

c) Boli cronice (hepatită, cancer etc.)

3

d) Necooperarea sau refuzul de a participa la activităţi şi programe de asistenţă psihologică

5

Scor

 

 

3. Prezenţa unor stări de disconfort psihic

 

a) Sentimente de inutilitate sau stimă de sine scăzută

1

b) Sentimente de culpă excesivă

1

c) Trăiri anxioase (frică, angoasă)

1

d) Sentiment de abandon

1

e) Absenţa sensului în viaţă

3

f) Ideaţie suicidară

3

g) Tulburări de somn

3

h) Existenţa unor automutilări

5

i) Tentative de suicid

5

j) Refuz de hrană

1

Scor

 

 

4. Comportamente heteroagresive

 

a) Distrugere de bunuri

3

b) Tendinţe şi comportamente agresive faţă de animale

3

c) Tendinţe şi comportamente agresive faţă de alte persoane

5

d) Incapacitatea de a-şi controla impulsurile sexuale

5

e) Incapacitatea de a-şi controla stările de furie

5

Scor

 

Scor total RVII

 

SCOR TOTAL INVENTAR FACTORI DE RISC

 

 

B. INVENTAR FACTORI DE PROTECŢIE

 

FPI. Traseul execuţional

1. Aspecte privind situaţia juridică

 

a) Nu este implicat în alte cauze penale

5

Scor

 

 

2. Situaţia disciplinară în perioada analizată

 

a) Cu credite, nerecompensat (sub efectul unei sancţiuni disciplinare)

1

b) Cu credite, dar încă nerecompensat

1

c) Sancţionat disciplinar, dar şi recompensat

1

d) Fără sancţiuni disciplinare şi fără recompense

1

e) Fără sancţiuni, cu cel mult 3 recompense

3

f) Fără sancţiuni, cu mai mult de 3 recompense

5

Scor

 

 

3. Tipul recompenselor primite

 

a) Ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior

3

b) Suplimentarea numărului de convorbiri on-line

1

c) Suplimentarea drepturilor la pachete, vizite

1

d) Trimiterea în tabere şi excursii organizate de centru sau în colaborare cu alte instituţii ori organizaţii

3

e) Învoirea, cu o durată de maximum 24 de ore, în localitatea în care este situat centrul

5

f) Învoirea, la sfârşit de săptămână, cu o durată de maximum 48 de ore, în localitatea de domiciliu a persoanei internate

5

g) Învoiri în familie, în timpul vacanţelor şcolare, pe o perioada de cel mult 15 zile, dar nu mai mult de 45 de zile pe an

5

h) Învoirea pentru motive umanitare, pe o durată de cel mult 10 zile

1

Scor

 

Scor total FPI

 

 

FPII. Atitudinea

1. Atitudinea faţă de infracţiunea săvârşită

 

a) Asumarea responsabilităţii pentru faptele săvârşite

5

b) Înţelege motivele pentru care i-a fost aplicată măsura privativă de libertate

3

c) Manifestă compasiune faţă de victimă

5

d) Se simte vinovat pentru fapta comisă

3

e) Este capabil să vorbească despre fapta comisă

3

Scor

 

 

2. Atitudinea faţă de respectarea legilor, a regulilor şi a normelor sociale

 

a) Este conştient de importanţa respectării drepturilor celorlalţi

3

b) Acceptă autoritatea

5

c) Este încrezător în posibilităţile proprii de recuperare socială

5

d) Respectă Regulamentul de ordine interioară

3

Scor

 

Scor total FPII

 

 

FPIII. Instruirea şcolară, vocaţională şi integrarea profesională

1. Evoluţia situaţiei şcolare şi profesionale

 

a) A absolvit un semestru, o clasă, un an de studiu

3

b) A absolvit un curs de formare profesională

5

c) Conduită şcolară cu rezultate foarte bune

3

d) A desfăşurat activităţi cu caracter lucrativ

5

Scor

 

 

2. Participare la activităţi şi programe în domeniile de interes

 

a) Activităţi desfăşurate în exteriorul sau interiorul centrului - agricultură

3

b) Activităţi sportive

3

c) Activităţi domestice (gătit, spălat etc.)

3

d) Activităţi mecanice (reparaţii auto etc.)

3

e) Construcţii (zidărie, tâmplărie, instalaţii sanitare etc.)

3

f) Activităţi numerice, de calcul

3

g) Activităţi ştiinţifice (istorie, geografie, botanică, astronomie etc.)

3

h) Interes pentru afaceri, spirit antreprenorial

3

i) Activităţi artistice

3

j) Activităţi literare

3

k) Activităţi muzicale

3

l) Servicii sociale (interesat în sprijinirea persoanelor aflate în dificultate)

3

m) Muncă de birou, bibliotecă, informatică, calculatoare

3

Scor

 

 

3. Aptitudini şi abilităţi dobândite în perioada analizată

 

a) Capacitate de reflecţie (gândire, analiză, planificare)

3

b) Aptitudini verbale sau de comunicare

5

c) Aptitudini tehnico-ştiinţifice

3

d) Orientare temporo-spaţială

3

e) Aptitudini fizice sau sportive

3

f) Aptitudini de relaţionare (cooperare, rezolvarea conflictelor, sprijin pentru persoanele aflate în dificultate)

5

g) Abilităţi manuale

3

h) Aptitudini artistice

3

Scor

 

Scor total FPIII

 

 

FPIV. Situaţia familială

Factori protectivi în situaţia familială

 

a) Menţinerea condiţiilor de locuit, de viaţă ale familiei

1

b) Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit sau de viaţă ale familiei

3

c) Ameliorarea situaţiei financiare a familiei

1

d) Sprijinit moral sau financiar de către cel puţin un membru al familiei

3

e) Legături constante cu familia (vizită, pachet, telefon - cel puţin o dată pe lună)

5

f) Menţinerea relaţiilor cu partenerul de viaţă actual

3

g) Manifestă ataşament şi comportament protectiv faţă de copiii din familia proprie

5

Scor

 

Scor total FPIV

 

 

FPV. Stilul de viaţă şi anturajul

Caracteristici ale sistemului de relaţii sociale

 

a) Menţinerea relaţiilor sociale pozitive cu prietenii din exterior

3

b) Comportamente de integrare în colectivitate

1

c) Comportament adecvat faţă de cadre

5

d) Identificarea unui model pozitiv în rândul personalului (educatorul, şeful secţiei etc.)

3

Scor

 

Scor total FPV

 

 

FPVI. Consumul de substanţe

Aspecte pozitive privind consumul de substanţe

 

a) Absenţa comportamentelor adictive (alcool, droguri, medicamente)

5

b) Nefumător

3

c) Urmează tratament pentru dezintoxicare

3

d) Conştientizează efectele negative ale consumului de substanţe

5

e) Disponibilitate de a participa la activităţi şi programe orientate spre prevenirea şi combaterea consumului de droguri

5

f) Absenţa activităţilor legate de producerea, procurarea şi traficarea drogurilor

3

Scor

 

Scor total FPVI

 

 

FPVII. Aspecte privind sănătatea fizică şi mentală

1. Aspecte privind sănătatea fizică

 

a) Absenţa dizabilităţilor dobândite în timpul detenţiei

1

b) Absenţa bolilor cronice dobândite în timpul detenţiei

3

c) Menţinerea unei stări de sănătate fizică bună

5

Scor

 

 

2. Aspecte privind sănătatea psihică

 

a) Fără patologie psihiatrică dobândită în perioada analizată

1

b) Fără evenimente traumatice în perioada analizată

3

c) Stimă de sine crescută

3

d) A dovedit bune strategii de a face faţă unor situaţii dificile (umor, vorbeşte cu alte persoane, cere ajutor etc.)

5

e) A dovedit preocupări spirituale constante (religioase, culturale etc.)

3

f) A manifestat grijă faţă de plante, animale

3

g) A dovedit capacitate de autocontrol privind comportamentele hetero sau autoagresive (capacitate de control al furiei şi gestionarea agresivităţii)

5

h) A dovedit control al impulsurilor sexuale în perioada analizată

5

i) Nu a dezvoltat stări de dezechilibru psihoemoţional (anxietăţi, depresii, ideaţie suicidară, tentative de suicid), în perioada analizată

5

j) A participat la activităţi şi programe de asistenţă psihologică în perioada analizată

5

k) A participat la activităţi şi programe de asistenţă socială în perioada analizată

5

Scor

 

Scor total FPVII

 

SCOR TOTAL INVENTAR FACTORI DE PROTECŢIE

 

 

NOTĂ:

Aplicarea instrumentului se realizează prin intermediul unui program informatic special destinat, cu respectarea indicaţiilor specifice de lucru incluse în Manualul de instrucţiuni privind aplicarea Instrumentului standard de evaluare a activităţilor persoanelor internate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

 

Văzând Referatul de aprobare nr. VW 4.261 din 29 septembrie 2016, întocmit de Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 163 alin. (1) şi art. 171 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În tot cuprinsul ordinului, sintagmele: „secţia de spitalizare de o zi”, „compartimentul de spitalizare de o zi” şi „unitate de spitalizare de o zi” se înlocuiesc cu sintagma „structura de spitalizare de zi”.

2. În anexa nr. 2 „Norme privind organizarea funcţională generală a spitalului”, la articolul 1 litera A, punctul A2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„A2. Structura de spitalizare de zi (după caz)”

3. În anexa nr. 3 „Norme privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital”, articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 39. - (1) Spitalizarea de zi este o formă de internare prin care se asigură asistenţa medicală de specialitate, curativă şi de recuperare, concentrând într-un număr maxim de 12 ore, în timpul zilei, efectuarea de examinări, investigaţii, acte terapeutice realizate sub supraveghere medicală. La nivelul acestor structuri se pot furniza servicii programabile de diagnostic, tratament şi monitorizare pentru pacienţii care nu necesită internare în regim continuu şi care nu se pot rezolva în ambulatoriu.

(2) La nivelul spitalelor, structura de spitalizare de zi se organizează de regulă unitar şi/sau pe grupe de specialităţi, medicale şi chirurgicale, având sau nu corespondenţă cu secţiile/compartimentele cu spitalizare continuă, după cum urmează:

a) separat faţă de zona de spitalizare continuă, cu acces facil la ambulatoriu, serviciul de urgenţă, laboratoarele de investigaţii şi tratament, cu respectarea criteriilor de organizare spaţial-funcţionale prevăzute de prezentele norme;

b) cu asigurarea unei zone de aşteptare pentru pacienţi şi însoţitori.

(3) în situaţia în care spitalul este pavilionar, structura de spitalizare de zi se poate organiza la parterul sau la etajul 1 al clădirilor în care funcţionează secţiile/compartimentele respective, separat de zona de spitalizare continuă.”

4. În anexa nr. 3, articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 40. - (1) în structura de spitalizare de zi, internarea pacienţilor se face în saloane şi/sau rezerve, cu respectarea condiţiilor menţionate la art. 5,6 şi 9 din prezenta anexă.

(2) Structură de spitalizare de zi va cuprinde următoarele:

a) cabinet/cabinete consultaţii medicale;

b) săli de aşteptare separate pentru adulţi şi pentru copii;

c) post de lucru pentru asistenţi medicali;

d) saloane şi rezerve;

e) sala de tratamente/pansamente;

f) sală mici intervenţii/operaţii, după caz;

g) salon ATI (SPA), după caz, organizat cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare;

h) structuri paraclinice proprii sau acces facil la astfel de structuri;

i) punct de recoltare probe biologice;

j) spaţii prevăzute cu hotă cu flux laminar pentru unităţi sanitare care oferă servicii în specialitatea oncologie medicală;

k) mic oficiu alimentar;

l) grupuri sanitare pacienţi;

m) grupuri sanitare personal;

n) spaţii pentru materiale sanitare şi consumabile;

o) spaţii pentru depozitare lenjerie curată/lenjerie murdară;

p) spaţiu pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase;

q) spaţiu pentru ustensile de curăţenie;

r) vestiare, dacă saloanele nu sunt prevăzute cu spaţiu cu această destinaţie;

s) serviciul de internare-externare al pacientului;

t) farmacie proprie sau contract cu o farmacie autorizată, în funcţie de serviciile oferite;

u) dotare minimă, pentru acordarea serviciilor de urgenţă pentru situaţiile neprevăzute, precum şi contract încheiat cu o unitate de profil, după caz, conform anexei nr. 2 la prezentul ordin.

(3) în situaţia în care structura de spitalizare de zi face parte din structura unei unităţi sanitare cu paturi de spitalizare continuă, structurile prevăzute la alin. (2) lit. e), g), i), k), n), o) şi t) pot fi comune cu ale unităţii sanitare cu paturi.”

5. Anexa nr. 4 „Norme privind asigurarea condiţiilor generale de igien㔠se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

6. După anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. II. - În termen de 12 luni de la publicarea prezentului ordin, unităţile sanitare cu paturi care au în structură paturi de spitalizare de zi îşi vor reorganiza această structură în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Unităţile sanitare cu paturi, cu personalitate juridică, direcţiile de specialitate implicate, din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 30 septembrie 2016.

Nr. 1.096.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 914/2006)

 

NORME

privind asigurarea condiţiilor generale de igienă

 

Art. 1. - Incinta spitalului, toate clădirile şi anexele care asigură desfăşurarea activităţii, trebuie să fie:

a) delimitată de zonele din jur, astfel încât accesul în incintă să fie controlat;

b) zonată astfel încât sectoarele în care se desfăşoară activităţile medicale să fie separate de cele tehnice şi gospodăreşti;

c) prevăzută cu căi de acces pietonal şi pentru autovehicule;

d) prevăzută cu o zonă verde cu o suprafaţă de minimum 20 mp/pat;

e) dotată cu facilităţi adaptate persoanelor cu handicap fizic locomotor;

f) dotată cu ascensoare adaptate pentru transportul cu targa/cărucior al pacienţilor, după caz, pentru toate clădirile în care se acordă servicii medicale.

Art. 2. - Distanţele minime faţă de alte clădiri sau surse de nocivităţi din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitară care să evite depăşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior. Perimetrul de protecţie sanitară se stabileşte pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 3. - (1) Finisajele încăperilor de spital în care staţionează sau se deplasează bolnavii ori în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi:

a) lavabile;

b) rezistente la dezinfectante şi alte substanţe biocide, avizate pentru uz spitalicesc;

c) rezistente la decontaminări radioactive (după caz);

d) fără asperităţi care să reţină praful şi să favorizeze dezvoltarea germenilor;

e) negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer;

f) rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi săli de tratamente).

(2) Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alcătuirea lor sau prin modul de punere în operă pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau a substanţelor nocive ce pot periclita sănătatea omului.

(3) Este interzisă amenajarea de tavane false în spaţiile frecventate de bolnavi.

(4) Unghiurile dintre pardoseală şi pereţi trebuie să fie concave.

(5) Se interzice mochetarea pardoselilor sau utilizarea covoarelor.

Art. 4. - (1) Toate încăperile din spital în care au acces bolnavii vor beneficia obligatoriu de lumină naturală.

(2) La proiectarea sau reamenajarea spitalului, ferestrele din încăperile unde au acces bolnavii vor fi astfel dimensionate încât să asigure următoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor şi suprafaţa pardoselii, realizând un coeficient de luminozitate, cu valori de:

a) 1/3-1/4 în săli de operaţie, de naştere, de tratamente şi laboratoare;

b) 1/4-1/5 în saloane pentru alăptare, nou-născuţi, sugari şi farmacii;

c) 1/4-1/6 în cabinete de consultaţii şi saloane pentru bolnavi;

d) 1/5-1/8 în spaţii de lucru, bucătării şi spaţii de sterilizare;

e) 1/6-1/7 în săli de aşteptare şi de fizioterapie.

Art. 5. - (1) Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încăperile din spital unde au acces utilizatorii.

(2) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a se asigura continuarea activităţii în cazul întreruperii distribuţiei energiei electrice.

Art. 6. - În încăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve), instalaţiile şi corpurile de iluminat vor fi amplasate în aşa fel încât să asigure funcţionarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal:

a) iluminat general;

b) iluminat local la pat, pentru lectură;

c) iluminat local la pat, pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor;

d) iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii.

e) iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea de asistenţă medicală, să evite efectele de pâlpâire (stroboscopic), fenomene de strălucire şi de modificare a culorii. În acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat vor fi utilizate tuburi de cel puţin două culori diferite, prevăzute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor.

Art. 7. - (1) în cazul în care în toate încăperile spitalului în care au acces utilizatorii nu există sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, se vor asigura condiţii pentru ventilaţia prin aerisire.

(2) Pentru aerisirea permanentă pe timpul verii, ferestrele vor fi astfel construite încât să permită deschiderea parţială a treimii sau jumătăţii superioare a acestora.

Art. 8. - (1) Ventilaţia mecanică a încăperilor se va asigura cu predilecţie în sălile de tratament al pacienţilor, în unităţile de tratament intensiv, în spaţiile de izolare, în blocurile de operaţie şi în grupurile igienico-sanitare

(2) Este obligatorie asigurarea ventilaţiei mecanice a încăperilor prin exhaustare în spaţiile prevăzute în normele de protecţie a muncii.

(3) Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanică prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevăzute de norme.

(4) în cazul utilizării aparatelor de climatizare a aerului, acestea se vor întreţine conform cărţii tehnice a aparatului, seva efectua controlul bacteriologic periodic, respectiv igienizarea şi decontaminarea periodică şi consemnarea acestor activităţi în registrul de întreţinere a aparatului, conform planului de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din unitatea sanitară.

Art. 9. - (1) Se recomandă dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru compartimentele de transplant, mari arşi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresaţi), a serviciilor de terapie intensivă şi a unităţilor de prematuri din spitalele existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme cu instalaţii de tratare specială a aerului (în cazul în care spitalul nu este încă dotat cu astfel de instalaţii).

(2) Pentru prevenirea contaminării virale şi bacteriene a aerului aparatele de aer condiţionat trebuie să fie dotate cu filtre HEPA şi/sau filtre cu penetrare ultra-uşoară (Ultra-Low Penetration-ULPA); camerele de izolare trebuie să asigure un raport adecvat între ventilaţie şi presiune pentru a preveni contaminarea mediului intraspitalicesc cu virusuri cu transmitere prin aer; direcţia curenţilor de aer trebuie să fie dinspre zonele curate spre cele mai puţin curate; pentru a preveni refularea aerului într-o zonă curată, rata fluxului de aer printr-o uşă deschisă trebuie să fie de 0,28-0,47 m/s.

(3) Zonarea blocurilor operatorii se realizează după cerinţele de asepsie:

a) zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor-anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgenţă etc.) fac parte din zona „neutră”;

b) zona „curat㔠cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă pentru medici, camera de gipsare etc.;

c) zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei operatorii.

(4) Aparatele de aer condiţionat în blocurile operatorii vor asigura filtrarea aerului în 3 trepte:

a) treapta I în amonte de unitatea de tratare primară a aerului;

b) treapta a II-a după ventilatorul de introducere a aerului;

c) treapta a III-a cât mai aproape de gurile de introducere a aerului în încăperea deservită.

(5) Aerul condiţionat în blocurile operatorii trebuie să asigure un schimb de aer cu o rată de 15-20 m3 pe oră pentru a asigura confortul, presurizarea adecvată, precum şi a menţine un control strict al microorganismelor cu transmitere aeriană într-o sală de operaţii de aproximativ 40 m2.

(6) Pentru sălile de operaţie, parametrii critici care trebuie monitorizaţi pentru a asigura calitatea aerului includ:

a) verificarea frecventă a eficienţei filtrelor (în concordanţă cu cerinţele producătorului):

b) gradientul de presiune între patul filtrului şi sala de operaţie;

c) numărul de schimburi de aer pe oră (minimum 15);

d) temperatura constantă între 20°C şi 22°C, iar umiditatea între 30% şi 60% pentru a inhiba multiplicarea bacteriană.

(7) Se recomandă urmarea unui program de curăţenie şi dezinfecţie a blocurilor operatorii, după cum urmează:

a) în fiecare dimineaţă, înainte de orice intervenţie: curăţarea tuturor suprafeţelor orizontale;

b) între proceduri: curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor orizontale şi a articolelor chirurgicale (de exemplu, mese, coşuri etc.);

c) la sfârşitul zilei de lucru: curăţarea completă a blocului operator folosind substanţele de curăţare şi dezinfectanţii adecvaţi;

d) o dată pe săptămână se recomandă închiderea pentru curăţenie atât a sălii de operaţie, cât şi a anexelor acesteia (vestiare, camere tehnice, dulapuri etc.);

e) sterilizarea cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului în boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică.

(8) Pentru controlul infecţiilor în saloanele de izolare se vor folosi sisteme specifice, după cum urmează:

a) camera presurizată standard - pentru pacienţi care necesită izolare de contact sau de transmiterea prin picături a agenţilor patogeni;

b) cameră cu presiune negativă - pentru pacienţii care necesită izolare din cauza transmiterii prin aerosoli a microorganismelor, pentru a limita contaminarea pe calea aerului;

c) sistem separat de evacuare a aerului pentru fiecare încăpere, cantitatea de aer evacuată fiind mai mare decât cea furnizată;

d) menţinerea unei rate de schimb a aerului mai mare sau egal cu 12schimburi pe oră sau 1451 pe secundă pe pacient;

e) direcţionarea aerului evacuat spre exterior - în aerul atmosferic;

f) camera cu presiune pozitivă - camerele cu presiune pozitivă raportată la presiunea ambientală pentru a izola pacienţii imunodepresaţi (în cazul bolnavilor care necesită un transplant sau al bolnavilor de cancer); scopul este de a reduce riscul de transmitere a agenţilor patogeni pe calea aerului la pacienţii receptivi.

(9) Pentru pacienţii cu risc infecţios se vor lua măsuri de izolare, de îndată ce se suspicionează o infecţie transmisibilă, pe baza unor protocoale scrise de instituire şi de încetare a izolării. Există următoarele tipuri de izolare:

a) Izolarea protectivă - necesară în cazul pacienţilor cu imunitate compromisă, aceştia prezentând un risc crescut de infectare, atât de la ceilalţi pacienţi, cât şi de contaminare prin contact cu mediul intraspitalicesc. Măsurile de izolare sunt maximale, precum în cazul pacienţilor care sunt transplantaţi, în acest caz izolarea se realizează într-un salon prevăzut cu ventilaţie cu presiune pozitivă şi filtre HEPA, curăţirea regulată a robinetelor de distribuţie a apei, reducerea încărcării cu praf (inclusiv interzicerea prezenţei plantelor în salon).

b) Izolarea sursei:

1. Precauţiile standard, valabile pentru toţi pacienţii, indiferent de statusul de boală; acestea reduc riscul de transmitere al agenţilor patogeni atât de la sursele cunoscute, cât şi de la cele necunoscute şi includ: spălatul mâinilor, mănuşi, mască etc.

2. Precauţiile adiţionale care sunt dependente de diferitele moduri de transmitere.

(10) în cadrul precauţiilor adiţionale există următoarele categorii de izolare:

a) izolarea strictă (pentru cazuri ca varicelă etc.) - transmiterea se realizează pe calea aerului. Măsuri recomandate: rezervă cu uşa închisă; mănuşi, mască, halat pentru toţi cei care intră;

b) izolarea de contact - transmiterea se face prin contact (pentru afecţiuni ca infecţia cu Clostridium difficile, infecţii cu virus sinciţial respirator, scabia, escare suprainfectate, celulite, inclusiv arsuri contaminate cu microorganisme multiplu - rezistente, herpes simplex, herpes zoster). Măsuri recomandate: pacienţii vor fi internaţi într-un salon dedicat cu un pat; în cazul în care nu este posibil, vor fi internaţi într-un salon cu mai multe paturi împreună cu alţi pacienţi cu aceeaşi infecţie/colonizare. În salon vor exista grup sanitar, chiuvetă cu distribuitor de săpun lichid, prosoape de hârtie, dezinfectant, mănuşi, protecţie pentru încălţăminte şi halat, pentru a reduce posibilitatea contactului, echipament medical dedicate. Aceste precauţii sunt mai stricte în anumite cazuri precum infecţii/colonizări cu Enterobacterii producătoare de carbapenemaze. Măsuri recomandate: rezervă cu uşa închisă; mănuşi, mască, halat pentru toţi cei care intră în salon, eventual anticameră (sas).

c) precauţii la contactul cu picături de mari dimensiuni (în cazuri ca meningită sau alte infecţii invazive cu meningococs au Haemophilus influenza tip B, infecţie urliană, gripă, tuse convulsivă, difterie, scarlatină şi angină streptococică) - transmiterea se realizează prin picături, fiind posibilă contaminarea mucoaselor persoanelor receptive. Măsuri recomandate: cele de la izolare de contact, la care se adaugă rezervă sau salon cu pacienţi cu aceeaşi infecţie, dar cel puţin 1 m distanţă între aceştia; mască pentru cei care au contact apropiat;

d) precauţii la contactul cu aerosoli - transmiterea se realizează prin picături de mici dimensiuni, spre exemplu, în cazul tuberculozei pulmonare sau laringiene (când pacientul prezintă spută BK pozitivă), rujeolei, varicelei sau în cazul efectuării unei bronhoscopii. Picături mici rămân în suspensie pentru perioade lungi de timp, existând pericolul să fie purtate la distanţă. Se recomandă rezervă cu un singur pacient, cu uşa închisă, cu presiune negativă şi cel puţin şase schimburi de aer pe oră; masca trebuie să fie de tip respirator cu filtru. Aceleaşi condiţii sunt recomandate pentru pacienţii infectaţi cu HIV care au semne de infecţie respiratorie, până la elucidarea diagnosticului etiologic.

Art. 10. - Nivelul de zgomot interior (echivalent continuu Leq) în încăperile unităţilor medicale (spital, ambulator, cabinete medicale etc.) nu va depăşi valoarea de 35 dB (A) pe perioada de zi. În alte spaţii în care nu se desfăşoară servicii de asistenţă medicală, valoarea nivelului de zgomot interior poate atinge 45 dB (A).

Art. 11. - Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apă potabilă prin cel puţin una dintre variantele următoare:

a) racord la sistem public;

b) sistem individual din sursă proprie.

Art. 12. - (1) Indiferent de sursă, calitatea apei va trebui să corespundă normelor în vigoare.

(2) Indiferent de scop se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale.

(3) Certificarea calităţii apei distribuite în interiorul spitalului se face pe baza unui plan de monitorizare a calităţii apei avizat de direcţia de sănătate publică teritorială. Punctele de prelevare a apei se vor stabili de către DSP judeţene de comun acord cu Serviciul de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale (SPCIN), cu precădere în secţiile ce prezintă prin specificul activităţii risc crescut la infecţii, precum şi în blocul alimentar, spaţiile de distribuţie a alimentelor tip bufet etc.

Art. 13. - Toate tipurile de distribuţie a apei îmbuteliate gen dozatoare din incinta spitalului trebuie să deţină aviz sanitar conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 14. - Se recomandă ca pentru spitalele cu peste 400 de paturi să se prevadă şi o sursă proprie de apă (puţ-foraj). Producerea de apă potabilă se supune normativelor legale în vigoare, inclusiv asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară. Calitatea apei furnizate din sursă proprie trebuie să corespundă prevederilor Legii privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 15. - Pentru siguranţa în consum a spitalelor alimentate cu apă potabilă din reţeaua publică, racordarea se va face prin două branşamente. Pe aceste branşamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publică spre spital).

Art. 16. - (1) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel încât să asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.

(2) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenţă proaspătă.

(3) în afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu conform normativelor în vigoare.

Art. 17. - (1) Pentru a asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.

(2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încât să nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugină sau microorganisme.

Art. 18. - Fiecare salon şi rezervă de bolnavi, cabinet de consultaţie, sală de tratamente va fi prevăzut/prevăzută cu lavoar amplasat cât mai aproape de intrarea în încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea şi va fi prevăzut cu următoarele:

a) baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul;

b) dispenser de săpun lichid;

c) suport/dispenser de hârtie-prosop;

d) dispenser de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale);

e) dispenser pentru substanţă dezinfectantă;

f) uşile facilităţilor pentru toaleta pentru pacienţi trebuie să fie deblocabile din afară;

g) facilităţile de spălare a mâinilor, cu apă caldă şi rece trebuie să fie furnizate în vecinătatea imediată a tuturor toaletelor, camere separate pentru bărbaţi şi femei.

Art. 19. - Produsele, materialele, echipamentele, substanţele chimice (amestecuri) care vin în contact cu apa potabilă trebuie să fie avizate/notificate conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 20. - (1) Alimentarea cu apă caldă menajeră a spitalului se face centralizat, de la centrala termică sau punctul termic propriu.

(2) Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apă punctul termic va fi prevăzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere.

Art. 21. - Apa caldă se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie prevăzute cu lavoare, căzi/cădiţe de baie, duşuri.

Art. 22. - Instalaţia de apă caldă va fi astfel construita încât să permită accesul uşor pentru dezinfecţia rezervoarelor, turnurilor de răcire şi condensatoarelor.

Art. 23. - Măsuri de rutină pentru prevenirea contaminării microbiene cu transmitere prin apa din sistemul de distribuţie:

a) menţinerea temperaturii apei calde la o valoare mai mare de 510C, şi a apei reci la o valoare mai mică de 20°C; în cazul în care temperatura apei calde poate fi menţinută la valoarea specificată trebuie luate măsuri tehnice (de exemplu, valve termostatice) pentru a minimiza riscul de opărire;

b) dacă temperatura apei calde este sub valori cuprinse între 40.6°C-49°C pentru spitale sau 35°C-43.3°C pentru unităţi medicale cu specific pediatric, atunci se vor avea în vedere măsuri pentru a minimiza proliferarea Legionella spp. În sistemele de distribuţie a apei:

- creşterea periodică a temperaturii apei calde la peste 66°C la punctul de utilizare;

- alternativ, clorinarea apei şi distribuirea ei în jet prin sistem;

- menţinerea constantă a recirculării apei calde în sistemele de distribuţie din zonele de îngrijire a pacienţilor.

Art. 24. - (1) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucătărie şi spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (de la laboratoare de medicină nucleară), contaminate cu agenţi patogeni (de la secţii şi laboratoare clinice), pluviale.

(2) Apele uzate din spital se colectează prin reţele interioare separate şi se evacuează în reţeaua de canalizare a incintei, după tratarea celor care nu corespund normativelor în vigoare, după cum urmează:

a) apele uzate cu nisip, pământ şi grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare;

b) apele uzate de la secţiile de gipsare vor fi decantate în decantoare locale;

c) apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilor din norme;

d) apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi, după un control al radioactivităţii, vor fi evacuate la canalizarea publică sau tratate;

e) apele uzate de la secţiile de boli infecţioase şi/sau de la laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni se vor dirija spre o staţie de dezinfecţie locală, în care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor Ministerului Sănătăţii.

Art. 25. - (1) în cazul în care spitalul este conectat direct la reţeaua publică de canalizare, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

a) staţia de tratare a apelor uzate trebuie să deţină o tehnologie eficientă, care să permită îndepărtarea bacteriilor în procent de cel puţin 90%;

b) nămolul rezultat în urma tratării apelor reziduale este supus digestiei anaerobe, scăzând numărul de ouă de helminţi la maximum 1/1;

c) sistemul de management al apelor uzate din spital menţine un standard înalt, asigurând absenţa unor cantităţi semnificative de substanţe chimice toxice, farmaceutice, citotoxice, antibiotice în reţeaua de canalizare;

d) excreţiile pacienţilor sub tratament cu citotoxice se recomandă să fie colectate separat şi tratate adecvat (ca şi celelalte substanţe citotoxice).

(2) în circumstanţe normale, tratamentul bacteriologic secundar folosit în mod obişnuit, aplicat în mod corect, completat de digestia anaerobă a nămolului, poate fi considerat suficient.

(3) Pentru spitale care nu sunt conectate la reţeaua publică de canalizare direct, şi ca urmare asigură pretratarea apelor uzate care comportă următoarele operaţiuni:

a) tratamentul primar;

b) tratamentul secundar de purificare biologică - determină scăderea drastică a numărului de ouă de helminţi, dar permite prezenţa unor concentraţii încă ridicate de bacterii şi virusuri;

c) tratamentul terţiar - efluentul secundar va conţine probabil cel puţin 20mg/l materii organice în suspensie, ceea ce reprezintă o concentraţie prea mare pentru ca dezinfecţia prin clorinare să fie eficientă. Ca urmare se aplică tratamentul terţiar - lagunarea: dacă nu există spaţiul necesar pentru crearea unei lagune, aceasta se poate înlocui cu filtrarea rapidă prin strat de nisip, care poate reduce conţinutul de materii organice în suspensie sub 10 mg/L

(4) Dezinfecţia prin clorinare - se poate realiza prin tratarea efluentului terţiar cu dioxid de clor (cel mai eficient), hipoclorit de sodiu; o altă opţiune este dezinfecţia cu lumină ultravioletă.

Art. 26. - Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de postcură, caz în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Art. 27. - Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care vor fi exploatate astfel încât să prevină inundarea clădirilor, subsolurilor, băltirile favorabile dezvoltării insectelor vectoare/ţânţarilor.

Art. 26. - Compartimentele spitalului se dotează obligatoriu cu echipamente frigorifice, după cum urmează:

a) camere reci:

- bucătăria;

- prosectura;

b) frigidere tip domestic:

- maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline);

- unitatea de transfuzii sanguine (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator);

- laboratorul de analize medicale (teste);

- farmacia (specialităţi perisabile);

- secţia de terapie intensivă;

- secţiile de spitalizare - minimum 1 frigider de cel puţin 90 de litri la 20 de paturi de spital;

c) congelatoare tip ladă:

- laboratorul;

- banca de ţesuturi şi organe.

Art. 29. - Se va asigura depozitarea separată pentru lenjerie şi echipamente murdare şi curate, inclusiv facilităţi pentru respectarea normelor tehnice privind modul de colectare şi ambalare, transport, prelucrare, depozitare şi returnare a lenjeriei, cu scopul de a diminua riscurile pentru infecţiile asociate îngrijirilor medicale, de a proteja pacienţii, personalul şi de a preveni contaminarea mediului prin asigurarea şi controlul calităţii, precum şi prin ameliorarea continuă a calităţii serviciilor de spălătorie şi pentru crearea confortului psihic al pacienţilor şi personalului faţă de un standard hotelier normal.

Art. 30. - (1) Măsurile de igienizare trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:

a) detalierea standardelor de igienizare în funcţie de specificul fiecărei secţii;

b) stabilirea orarului cu privire la frecvenţa acţiunilor de igienizare (curăţenie);

c) asigurarea aprovizionării cu materiale necesare proceselor de igienizare;

d) stabilirea metodelor de curăţare şi decontaminare a echipamentelor/dispozitivelor utilizate.

(2) Igienizarea trebuie asigurată ori de câte ori există posibilitatea contaminării; metodele de igienizare nu trebuie să producă aerosoli sau dispersia prafului în zonele de spitalizare a pacienţilor; nu este recomandată folosirea măturilor în secţiile de terapie intensivă; soluţiile de spălare trebuie să fie proaspete, pregătite înainte de fiecare procedură de igienizare şi aruncate după folosire; trebuie să existe un spaţiu de depozitare specific a instrumentelor şi materialelor de curăţenie.

(3) Igienizarea se va realiza diferit pentru:

a) pardoseală; aspirare sau curăţare uscată de două ori pe zi. Curăţare umedă (mop) cu soluţie de fenol 1%. Folosirea concentraţiei de 2% se recomandă în cazul contaminării evidente;

b) mobilier şi canaturi/pervaze: curăţare zilnică cu apă caldă şi detergent;

c) bazine WC şi chiuvete: spălare cu detergent; în cazul contaminării se recomandă hipoclorit 0,5%;

d) saltele şi perne: acestea ar trebui acoperite de învelitori de protecţie rezistente la apă, care ar trebui spălate cu detergent după ce pacientul se externează şi eventual dezinfectate cu hipoclorit 0,5% dacă sunt contaminate;

e) tăvile pentru medicamente: se depozitează în dulapuri închise sau, dacă se află în spaţii deschise, se ţin acoperite şi la distanţă de geamul deschis;

f) paturile/ramele de paturi: pentru curăţarea uzuală se foloseşte apă caldă şi detergent; se recomandă spălarea la externarea pacientului sau săptămânal, în cazul în care pacientul este spitalizat pentru mai mult timp; se recomandă folosirea soluţiei de hipoclorit 0,5% dacă este posibilă contaminarea cu sânge (spre exemplu, în secţiile de ginecologie sau urologie);

g) igienizarea rezervei în cazul unui pacient contagios: îngrijitoarea trebuie să poarte mănuşi de menaj şi şorţ; se recomandă curăţarea umedă a pervazurilor, canaturilor, robinetelor şi clanţelor; podeaua se aspiră, după care se spală cu detergent şi soluţie de fenol 1%; salteaua se stropeşte cu soluţie proaspătă de hipoclorit 0,5%.

Art. 31. - (1) Gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

(2) Unitatea sanitară trebuie să elaboreze şi să aplice planul intern de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(3) Planul intern de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală cuprinde practicile de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară, proceduri pentru situaţii de urgenţă, în cazul împrăştierii deşeurilor infecţioase şi chimice periculoase, instruirea personalului şi planul de acţiune.

(4) Unităţile sanitare care desfăşoară activităţi medicale şi care generează mai puţin de 300 kg de deşeuri periculoase pe an nu au obligaţia de a elabora planul propriu de gestionare a deşeurilor medicale, ci doar de a raporta cantităţile de deşeuri produse şi modul de gestionare a acestora, conform reglementărilor legale în vigoare.

(5) Colectarea şi separarea pe categorii a deşeurilor medicale se vor realiza la locul de producere în recipiente specifice fiecărui tip de deşeu în parte, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

(6) Recipientele în care se realizează colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activităţi medicale sunt de unică folosinţă şi se tratează/elimină odată cu conţinutul.

(7) Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi „Deşeuri nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori.

(8) Personalul care manipulează deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală trebuie să poarte echipamentul de protecţie corespunzător, în vederea minimizării riscurilor ce pot apărea.

(9) Este interzisă utilizarea de către unităţile sanitare a altor tipuri de ambalaje pentru deşeurile medicale, care nu prezintă documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor CE, precum şi acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.

(10) Stocarea temporară se realizează separat pentru deşeurile periculoase şi nepericuloase. Se vor respecta cu stricteţe condiţiile funcţionale, igienico-sanitare, precum şi timpul de stocare temporară în incinta unităţii sanitare. Durata stocării temporare în incinta unităţii sanitare nu va depăşi 48 de ore, doar dacă există un spaţiu prevăzut cu sistem de răcire unde se asigură o temperatură mai mică de 4°C, în această situaţie deşeurile putând fi stocate pentru o perioadă de maximum 7 zile.

(11) Transportul deşeurilor în incinta unităţii se va realiza pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor pe cât posibil, cu respectarea unui anumit interval orar. Se vor utiliza cărucioare/containere mobile care vor fi dezinfectate după fiecare utilizare. Aceste echipamente de transport nu vor fi utilizate şi în alte scopuri.

(12) Transportul extern până la locul de tratare/eliminare finală a deşeurilor periculoase medicale se va efectua de către operatori economici autorizaţi în acest scop.

(13) Deşeurile medicale periculoase se tratează fie prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în incinta unităţii sanitare şi în staţii de tratare amplasate la nivel zonal, fie se elimină prin incinerare în incineratoare regionale, conform reglementărilor legale în vigoare,

(14) Fiecare unitate sanitară trebuie să aibă un coordonator al activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul, certificat de către institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, o dată la 3 ani, ce coordonează şi răspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară.

(15) Unităţile sanitare sunt obligate să asigure instruirea şi formarea profesională continuă pentru angajaţi, cu privire la gestionarea deşeurilor medicale.

(16) Unităţile sanitare, care sunt producători de deşeuri, au obligaţia să ţină o evidenţă internă, separată, pentru fiecare categorie de deşeuri, în conformitate cu Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii.

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 5 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 914/2006)

 

Dotarea minimă pentru acordarea serviciilor de urgenţă

 

DISPOZITIVE ŞI MATERIALE

UTILIZARE

REPER

CANTITATE MINIMĂ

CALEAAERIANĂ

SET CĂI OROFARINGIENE (ADULT/COPIL)

1

 

ASPIRATOR SECREŢII

1

 

SONDĂ ASPIRAŢIE RIGIDĂ TIP YANKAUER

1

 

SONDĂ ASPIRAŢIE FLEXIBILĂ MĂRIMI DIFERITE

2

 

PENSĂ MCGILL MĂRIMI DIFERITE (ADULT/COPIL)

2

RESPIRAŢIE

BALON VENTILAŢIE (ADULT/COPIL)

2

 

MASCĂ VENTILAŢIE MĂRIMI DIFERITE (ADULT/COPIL)

4

 

MASCĂ ADM INISTRARE OXIGEN (ADULT/COPIL)

2

 

TUB OXIGEN PORTABIL (5 L)

1

UTILIZARE

REPER

CANTITATE MINIMA

CIRCULAŢIE

DEFIBRILATOR SEMIAUTOMAT

1

 

TENSIOMETRU MANUAL

1

 

STETOSCOP

1

 

CANULĂ ACCES INTRAVENOS DIFERITE MĂRIMI

5

 

TRUSĂ PERFUZIE

2

 

SERINGĂ 5 ML

5

 

SERINGĂ 10 ML

5

TRAUMĂ

GULER CERVICAL MĂRIMI DIFERITE (ADULT/COPIL)

2

 

FAŞĂ DIFERITE DIMENSIUNI

10

 

PANSAMENT STERIL DIFERITE DIMENSIUNI

5

 

LEUCOPLAST ROLĂ

1

 

MĂNUŞI EXAMINARE

10

 

MĂNUŞI STERILE PERECHI

5

 

ALCOOL SANITAR FLACON

1

 

SOLUŢIE ANTISEPTICĂ FLACON

1

ALTELE

GLUCOMETRU

1

 

PULSOXIMETRU PORTABIL

1

MEDICAMENTE

DENUMIRE

FORMA DE PREZENTARE

CANTITATE MINIMĂ

ADRENALINĂ

FIOLE

5

ATROPINĂ

FIOLE

5

AMIODARONĂ

FIOLE

5

GLUCOZĂ 33%

FIOLE

5

NITROGLICERINĂ SPRAY

FLACON

1

ASPIRINĂ

CP

5

DIAZEPAM

FIOLE

2

METOPROLOL

CP

5

CAPTOPRIL

CP

5

AMLODIPINĂ

CP

5

FUROSEMID

FIOLE

5

HEMISUCCINAT HIDROCORTIZON 100 MG

FIOLE

5

ALGOCALMIN

CP

5

ALGOCALMIN

FIOLE

5

PARACETAMOL

CP

5

BETA2 MIMETIC INHALATOR

FLACON

1

ANTIHIPERTENSIV INJECTABIL

FIOLE

2

METOCLOPRAMID

FIOLE

2

ANTISPASTIC INJECTABIL

FIOLE

2

SOLUŢII PERFUZABILE

DENUMIRE

FORMA DE PREZENTARE

CANTITATE MINIMĂ

SER FIZIOLOGIC 500 ML

FLACON

2

GLUCOZĂ 5% 500 ML

FLACON

1

GLUCOZĂ 10% 500 ML

FLACON

1

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare

 

Văzând Referatul de aprobare nr. V.V.V. 4.289 din 30 septembrie 2016, întocmit de Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) şi art. 166 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, prevăzute în anexele nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Normele prevăzute la alin. (1) cuprind:

a) Organizarea activităţilor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare publice şi private cu paturi - anexa nr. 1;

b) Supravegherea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale - anexa nr. 2;

c) Metodologia de supraveghere a expunerii accidentale a personalului care lucrează în domeniul sanitar la produse biologice - anexa nr. 3;

d) Precauţiunile standard - măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale - anexa nr. 4

Art. 2. - Definiţii de caz utilizate pentru supravegherea infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt cele prevăzute în Decizia 2012/506/UE.

Art. 3. - Depistarea/identificarea, înregistrarea şi declararea/ raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale de către orice unitate sanitară sunt obligatorii.

Art. 4. - Fiecare unitate sanitară elaborează anual un program propriu de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Art. 5. - Fondurile necesare îndeplinirii activităţilor din programul prevăzut la art. 4 vor fi asigurate din bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii şi vor fi afişate pe site-ul unităţii, defalcat pe tip de cheltuieli (teste screening pacienţi, teste de autocontrol, dezinfectanţi, controlul microbiologic al personalului etc.).

Art. 6. - Costurile aferente activităţilor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale se vor regăsi în valoarea serviciilor medicale decontate de fiecare plătitor/asigurător/finanţator aflat în relaţie contractuală cu unităţile sanitare, pentru fiecare dintre pacienţii eligibili asistaţi.

Art. 7. - În toate unităţile sanitare activitatea de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale face parte din obligaţiile profesionale ale personalului şi va fi înscrisă în fişa postului fiecărui salariat.

Art. 8. - Orice daună adusă pacienţilor prin nerespectarea prevederilor prezentului ordin sau a normativelor profesionale privind asigurarea calităţii asistenţei medicale acordate pacienţilor în scopul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale atrage responsabilitatea individuală sau, după caz, instituţională, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 9. - Direcţiile/Serviciile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi unităţile sanitare din sistemul public şi privat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 septembrie 2006.

Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 30 septembrie 2016.

Nr. 1.101.

 

ANEXA Nr. 1

 

Organizarea activităţilor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare publice şi private cu paturi

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

1. Unităţile sanitare publice şi private cu paturi asigură organizarea şi funcţionarea serviciilor/compartimentelor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, după cum urmează:

a) la nivelul tuturor unităţilor sanitare cu paturi, de stat sau private, se organizează servicii/compartimente specializate de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

b) activitatea serviciilor/compartimentelor este asigurată prin personal propriu, angajat în acest scop, sau prin contractarea de prestări de servicii specifice cu direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, sau cu furnizori privaţi care oferă servicii de consultanţă de epidemiologie;

c) serviciul/compartimentul trebuie să aibă în componenţă cel puţin un medic epidemiolog, cu funcţie/atribuţii de şef serviciu/coordonator compartiment şi membru în Comitetul director al unităţii sanitare, direct subordonat managerului unităţii;

d) şeful serviciului/coordonatorul compartimentului va fi autorizat prin decizie administrativă a managerului atât pentru verificarea modului de respectare a protocoalelor şi procedurilor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, cât şi pentru a propune managerului sancţiuni administrative pentru tot personalul unităţii sanitare cu abateri de la acestea;

e) în cadrul serviciului/compartimentului trebuie asigurată funcţia de responsabil al politicii de utilizare a antibioticelor de către un medic de boli infecţioase încadrat la unitatea sanitară sau prin contractarea de prestări de servicii specifice, iar în lipsa acestuia de către un medic clinician care a absolvit un curs de perfecţionare profesională în domeniu;

f) serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale se va constitui cu minimum 5 posturi, compartimentul se va constitui cu minimum 3 posturi, iar în cadrul unităţilor sanitare cu paturi cu o capacitate redusă (sub 50 de paturi) va fi desemnată o persoană, medic epidemiolog sau medic boli infecţioase;

g) în cadrul serviciului/compartimentului se va asigura 1 post de asistent medical cu pregătire postliceală de profil sau de asistent medical generalist care a absolvit un curs de perfecţionare profesională în domeniu, la 250 de paturi;

h) în cadrul serviciului/compartimentului se vor asigura cel puţin un medic epidemiolog şi cel puţin un medic boli infecţioase la 400 de paturi.

2. Unităţile sanitare publice şi private cu paturi vor răspunde pentru activităţile de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, prin asumarea responsabilităţii profesionale şi juridice, în conformitate cu legislaţia.

3. În toate unităţile sanitare cu paturi se va înfiinţa Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, din care vor face parte: şeful serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, medicul responsabil de politica de utilizare a antibioticelor, directorul medical, directorul de îngrijiri, după caz, farmacistul, microbiologul/medicul de laborator din laboratorul propriu sau desemnat de laboratorul cu care unitatea are contract, toţi şefii de secţie. Comitetul este condus de şeful serviciului/coordonatorul compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi are obligaţia de a se întâlni trimestrial sau la nevoie pentru analiza situaţiei şi elaborarea de propuneri către Comitetul director.

4. Unităţile sanitare ambulatorii de specialitate cu paturi, de spitalizare de zi, centrele multifuncţionale, unităţile sanitare de asistenţă medico-socială, sanatoriile, alte tipuri de unităţi sanitare, indiferent de forma de organizare, vor desemna, din personalul propriu, un medic care a absolvit un curs de perfecţionare profesională în domeniu, responsabil pentru activităţile specifice de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, cu activitate de 0,5 normă, în conformitate cu legea.

5. Îndrumarea metodologică a personalului şi a activităţilor desfăşurate în cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile sanitare publice se realizează de către compartimentul de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

6. Intervenţia şi expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice sau situaţii de risc declarat, sunt asigurate, la solicitarea unităţii sau prin autosesizare, de către compartimentele/structurile specializate ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu titlu de gratuitate, cu finanţare din bugetul de stat, din venituri proprii sau din fonduri ale programului naţional de sănătate, după caz.

 

CAPITOLUL II

Atribuţiile unităţii sanitare în activitatea de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale

 

1. Atribuţiile Comitetului director al unităţii sanitare:

a) organizează Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează regulamentul de funcţionare al acestuia;

b) se asigură de organizarea şi funcţionarea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi/sau realizarea contractelor de furnizare de prestări servicii specifice;

c) aprobă planul anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

d) asigură condiţiile de implementare a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

e) efectuează analiza anuală a îndeplinirii obiectivelor planului de activitate;

f) verifică şi aprobă alocarea bugetului aferent derulării activităţilor din planul anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) se asigură de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscurilor;

h) se asigură de derularea legală a achiziţiilor şi aprovizionarea tehnico-materială, prevăzute în planul de activitate sau impuse de situaţia epidemiologică din unitate, în vederea diminuării ori evitării situaţiilor de risc sau limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale;

i) deliberează şi decide, la propunerea Colegiului Medicilor din România, în urma sesizării pacienţilor sau în urma autosesizării în privinţa responsabilităţii instituţionale ori individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situaţii care au dus la lezarea drepturilor ori au prejudiciat starea de sănătate a asistaţilor prin infecţii asociate asistenţei medicale;

j) asigură dotarea necesară organizării şi funcţionării sistemului informaţional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind infecţiile asociate asistenţei medicale în registrul de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;

k) asigură condiţiile de îngrijire la pacienţii cu infecţii/colonizări cu germeni multiplurezistenţi.

2. Atribuţiile managerului unităţii sanitare:

a) răspunde de organizarea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în conformitate cu prevederile prezentului ordin;

b) participă la definitivarea propunerilor de activităţi şi achiziţii cuprinse în planul anual al unităţii pentru supravegherea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

c) răspunde de asigurarea bugetară şi achiziţia de bunuri şi servicii aferente activităţilor cuprinse în planul anual aprobat pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

d) răspunde de înfiinţarea şi funcţionarea registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;

e) răspunde de organizarea activităţii de screening al pacienţilor în secţii de terapie intensivă şi în alte secţii cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi, în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;

f) răspunde de organizarea anuală a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice din spital;

g) răspunde de afişarea pe site-ul propriu al unităţii a informaţiilor statistice (rata trimestrială şi anuală de incidenţă, rata de prevalenţă, incidenţa trimestrială şi anuală defalcată pe tipuri de infecţii şi pe secţii) privind infecţiile asociate asistenţei medicale, a rezultatelor testelor de evaluare a eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei, a consumului de antibiotice, cu defalcarea consumului antibioticelor de rezervă;

h) răspunde de organizarea înregistrării cazurilor de expunere accidentală la produse biologice în registrele înfiinţate pe fiecare secţie/compartiment şi de aplicarea măsurilor de vaccinare a personalului medico-sanitar;

i) răspunde de aplicarea sancţiunilor administrative propuse de şeful serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;

j) controlează şi răspunde pentru organizarea serviciului/ compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii sau, după caz, pentru contractarea responsabilului cu prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale, în directa subordine şi coordonare;

k) analizează şi decide soluţii de rezolvare, după caz, alocare de fonduri ca urmare a sesizărilor serviciului/compartimentului specializat, în situaţii de risc sau focar de infecţie asociate asistenţei medicale;

l) verifică şi aprobă evidenţa informaţiilor transmise eşaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legală, aferente activităţii de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologică, şi măsurile de limitare a focarului de infecţie asociată asistenţei medicale din unitate;

m) solicită, la propunerea şefului serviciului/coordonatorului compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale/medicului responsabil sau din proprie iniţiativă, expertize şi investigaţii externe, consiliere profesională de specialitate şi intervenţie în focare;

n) angajează unitatea pentru contractarea unor servicii şi prestaţii de specialitate;

o) reprezintă unitatea în litigii juridice legate de răspunderea instituţiei în ceea ce priveşte infecţiile asociate asistenţei medicale, inclusiv în cazul acţionării în instanţă a persoanelor fizice, în cazul stabilirii responsabilităţii individuale.

3. Atribuţiile directorului medical:

a) se asigură şi răspunde de aplicarea în activitatea curentă a procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, a standardelor de sterilizare şi sterilitate, asepsie şi antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentaţia şi condiţiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate;

b) pentru spitalele care nu îndeplinesc condiţiile legale de a avea director de îngrijiri, funcţia acestuia este preluată de directorul medical, care va avea şi responsabilităţile acestuia;

c) răspunde de raportarea la timp a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi implementarea măsurilor de [imitare a acestora;

d) răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor în unitatea sanitară;

e) implementează activitatea de screening al pacienţilor îh secţii de terapie intensivă şi alte secţii cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;

f) controlează şi răspunde pentru derularea activităţilor proprii ale serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) controlează respectarea procedurilor şi protocoalelor implementate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul secţiilor şi serviciilor din unitate, în colaborare cu medicii şefi de secţie;

h) organizează şi controlează evaluarea imunizării personalului împotriva HBV şi efectuarea vaccinărilor recomandate personalului din unitatea medicală respectivă (gripal, HBV, altele);

i) controlează şi răspunde de organizarea registrelor de expunere accidentală la produse biologice pe secţii/compartimente şi aplicarea corectă a măsurilor.

4. Atribuţiile directorului de îngrijiri:

a) prelucrează procedurile şi protocoalele de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale elaborate de serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale cu asistentele şefe de secţie şi răspunde de aplicarea acestora;

b) răspunde de implementarea şi respectarea precauţiunilor standard şi specifice la nivelul unităţii sanitare;

c) răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta;

d) controlează respectarea circuitelor funcţionale din spital/secţie;

e) verifică starea de curăţenie din secţii, respectarea normelor de igienă şi controlează respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie;

f) propune directorului economic/financiar-contabil planificarea aprovizionării cu materiale necesare prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale, elaborată de secţiile spitalului, cu aprobarea şefului serviciului/coordonatorului compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) supraveghează şi controlează activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activităţii la bucătăria dietetică, lactariu, biberonerie etc.;

h) supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor efectuate la spălătorie;

i) constată şi raportează serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi managerului spitalului deficienţe de igienă (alimentare cu apă, instalaţii sanitare, încălzire) şi ia măsuri pentru remedierea acestora;

j) verifică efectuarea corespunzătoare a operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie în secţii;

k) coordonează şi verifică aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecţios şi a măsurilor pentru supravegherea contacţilor, în conformitate cu ghidul de izolare elaboratele şeful serviciului/coordonatorul compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale;

l) instruieşte personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor şi urmăreşte realizarea acestei proceduri;

m) semnalează medicului şef de secţie cazurile de boli transmisibile pe care le observă în rândul personalului;

n) instruieşte asistentele-şefe asupra măsurilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale care trebuie implementate şi respectate de vizitatori şi personalul spitalului;

o) coordonează şi verifică respectarea circuitului lenjeriei şi al deşeurilor infecţioase şi neinfecţioase, depozitarea lor la nivelul depozitului central şi respectarea modului de eliminare a acestora;

p) instruieşte asistentele-şefe asupra echipamentului de protecţie şi comportamentului igienic, precum şi asupra respectării normelor de tehnică aseptică şi propune măsuri disciplinare în cazurile de abateri;

q) organizează şi coordonează procesul de elaborare a procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pe secţii, în funcţie de manevrele şi procedurile medicale identificate cu risc pentru pacienţi, şi se asigură de implementarea acestora;

r) răspunde de întocmirea şi completarea registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pe secţii şi pe unitatea sanitară;

s) răspunde de întocmirea şi completarea registrului de expunere accidentală la produse biologice pe secţii/ compartimente;

t) organizează şi răspunde de igienizarea ţinutelor de spital pentru întreg personalul implicat în îngrijirea pacienţilor, în mod gratuit şi obligatoriu.

5. Atribuţiile directorului economic/financiar-contabil:

a) răspunde de planificarea bugetară în conformitate cu planul de activitate aprobat;

b) răspunde de asigurarea întocmai şi la timp a necesarului de materiale şi consumabile necesare implementării procedurilor şi protocoalelor de limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

6. Atribuţiile medicului şef de secţie:

a) organizează, controlează şi răspunde pentru derularea activităţilor proprii secţiei, conform planului anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;

b) răspunde de activităţile desfăşurate de personalul propriu al secţiei, cu respectarea procedurii de declarare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, elaborată de serviciul/ compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) răspunde de depistarea şi raportarea la timp a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

d) răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

e) răspunde de efectuarea de către asistenta şefă de secţie a triajului zilnic al personalului din subordine şi declararea oricărei suspiciuni de boală transmisibilă către serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

f) în cazul şefilor de secţie în secţii cu risc, răspunde de derularea activităţii de screening al pacienţilor pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi, în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) răspunde de luarea deciziei de izolare/tip de precauţii şi de aplicarea ei, împreună cu serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi cu directorul medical;

h) răspunde de elaborarea procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pe secţie.

7. Atribuţiile medicului curant (indiferent de specialitate):

a) protejarea propriilor pacienţi de alţi pacienţi infectaţi sau de personalul care poate fi infectat, cu respectarea ghidului de izolare elaborat de serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

b) aplicarea procedurilor şi protocoalelor implementate de serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

c) obţinerea specimenelor microbiologice necesare atunci când o infecţie este prezentă sau suspectă, în conformitate CU protocolul de diagnostic şi cu definiţiile de caz şi înainte de iniţierea tratamentului antibiotic;

d) răspunde de depistarea şi raportarea la timp a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

e) consilierea pacienţilor, vizitatorilor şi a personalului în legătură cu procedurile de prevenire a transmiterii infecţiilor;

f) instituirea tratamentului adecvat pentru infecţiile pe care le au ei înşişi şi implementarea măsurilor instituite de serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru a preveni transmiterea acestor infecţii altor persoane, în special pacienţilor;

g) solicitarea consultului de boli infecţioase în situaţiile în care consideră necesar şi/sau conform ghid uri lor/protocoalelor locale, cu respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

h) respectă procedura de declarare a infecţiilor asociate asistenţei medicale elaborată de serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

i) după caz, răspunde de derularea activităţii de screening al pacienţilor în secţii de terapie intensivă şi alte secţii cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi, în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;

j) comunică infecţia/portajul de germeni importanţi epidemiologie la transferul pacienţilor săi în altă secţie/altă unitate medicală.

8. Atribuţiile serviciului/compartimentului pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale:

a) organizează şi participă la întâlnirile Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

b) propune managerului sancţiuni pentru personalul care nu respectă procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

c) şeful/responsabilul contractat participă în calitate de membru la şedinţele Comitetului director al unităţii sanitare şi, după caz, propune acestuia recomandări pentru implementarea corespunzătoare a planului anual de prevenire a infecţiilor, echipamente şi personal de specialitate;

d) elaborează şi supune spre aprobare planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;

e) organizează, în conformitate cu metodologia elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, anual, un studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice din spital;

f) organizează şi derulează activităţi de formare a personalului unităţii în domeniul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) organizează activitatea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru implementarea şi derularea activităţilor cuprinse în planul anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;

h) propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de limitare cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau al unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale;

i) elaborează ghidul de izolare al unităţii sanitare şi coordonează aplicarea precauţiilor specifice în cazul depistării colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi la pacienţii internaţi;

j) întocmeşte harta punctelor şi zonelor de risc pentru apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare în conformitate cu aceasta;

k) implementează metodologiile naţionale privind supravegherea bolilor transmisibile şi studiile de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

l) verifică completarea corectă a registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de pe secţii şi centralizează datele în registrul de monitorizare a infecţiilor al unităţii;

m) raportează la direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti infecţiile asociate asistenţei medicale ale unităţii şi calculează rata de incidenţă a acestora pe unitate şi pe secţii;

n) organizează şi participă la evaluarea eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie prin recoltarea testelor de autocontrol;

o) colaborează cu medicul de laborator pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor, cu precădere a celor multirezistente şi/sau cu risc epidemiologie major, pe baza planului de efectuare a testelor de autocontrol;

p) solicită trimiterea de tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinţă, în conformitate cu metodologiile elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare;

q) supraveghează şi controlează buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;

r) supraveghează şi controlează activitatea de triere, depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;

s) organizează, supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;

t) avizează orice propunere a unităţii sanitare de modificare în structura unităţii;

u) supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor de triaj, depistare şi izolare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

v) răspunde prompt la informaţia primită din secţii şi demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecţie asociată asistenţei medicale;

w) dispune, după anunţarea prealabilă a managerului unităţii, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare;

x) întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;

y) solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern de la direcţia de sănătate publică sau Institutul Naţional de Sănătate Publică - centru regional la care este arondat, conform reglementărilor în vigoare;

z) raportează managerului problemele depistate sau constatate în prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

aa) întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia managerului spitalului, în cazurile de investigare a responsabilităţilor pentru infecţii asociate asistenţei medicale.

9. Atribuţiile medicului de boli infecţioase sau medicului responsabil de politica de utilizare a antibioticelor din cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale:

a) efectuează consulturile de specialitate în spital, în vederea diagnosticării unei patologii infecţioase şi a stabilirii tratamentului etiologic necesar;

b) elaborează politica de utilizare judicioasă a antibioticelor în unitatea sanitară, inclusiv ghidurile de tratament iniţial în principalele sindroame infecţioase şi profilaxie antibiotică;

c) coordonează elaborarea listei de antibiotice esenţiale care să fie disponibile în mod permanent în spital;

d) elaborează lista de antibiotice care se eliberează doar cu avizare din partea sa şi derulează activitatea de avizare a prescrierii acestor antibiotice;

e) colaborează cu farmacistul unităţii în vederea evaluării consumului de antibiotice în unitatea sanitară;

f) efectuează activităţi de pregătire a personalului medical în domeniul utilizării judicioase a antibioticelor;

g) oferă consultanţă de specialitate medicilor de altă specialitate în stabilirea tratamentului antibiotic la cazurile internate, în cooperare cu medicul microbiolog/de laborator (pentru a se utiliza eficient datele de microbiologie disponibile);

h) oferă consultanţă pentru stabilirea profilaxiei antibiotice perioperatorii şi în alte situaţii clinice, pentru pacienţii la care nu este aplicabilă schema standard de profilaxie;

i) cooperează cu medicul microbiolog/de laborator în stabilirea testelor de sensibilitate microbiană la antibioticele utilizate, pentru a creşte relevanţa clinică a acestei activităţi;

j) evaluează periodic cu fiecare secţie clinică în parte modul de utilizare a antibioticelor în cadrul acesteia şi propune modalităţi de îmbunătăţire a acestuia (educarea prescriptorilor);

k) elaborează raportul anual de evaluare a gradului de respectare a politicii de utilizare judicioasă a antibioticelor, a consumului de antibiotice (în primul rând, al celor de rezervă) şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire.

10. Atribuţiile laboratorului unităţii sanitare/laboratorului în contract cu o unitate sanitară:

a) efectuarea testelor pentru stabilirea agenţilor etiologici ai infecţiilor la pacienţii internaţi;

b) efectuarea testelor de detecţie a portajelor de germeni cu risc individual sau de focar epidemic dificil de controlat (multirezistenţi la antibiotice);

c) şeful laboratorului răspunde de implementarea sistemului de asigurare a calităţii;

d) şeful laboratorului răspunde de elaborarea ghidurilor pentru recoltarea, manipularea, transportul şi prezervarea corectă a probelor biologice, care vor fi însoţite de cererea de analiză completată corect;

e) şeful laboratorului răspunde de elaborarea manualului de biosiguranţă al laboratorului, utilizând recomandările din Ghidul naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale (cea mai recentă ediţie), în scopul evitării contaminării personalului şi a mediului;

f) şeful laboratorului răspunde de întocmirea şi derularea programului de instruire a personalului din subordine în domeniul specific al prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) identificarea corectă a microorganismelor patogene; în cazul suspiciunii de infecţie asociată asistenţei medicale va asigura identificarea cât mai rapidă a agentului etiologic al infecţiilor asociate asistenţei medicale din produsele patologice recoltate de la bolnavi/purtători;

h) anunţarea imediată, obligatorie, încă de la suspiciune, a rezultatelor microbiologice, respectiv a rezultatelor de identificare ulterioare a microorganismelor către medicul curant şi serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

i) răspunde de raportarea imediată către serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale a rezultatelor pozitive în urma screeningului pacienţilor din secţiile cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi;

j) testează sensibilitatea/rezistenţa la substanţe antimicrobiene a microorganismelor cu semnificaţie clinică, utilizând metode standardizate;

k) organizează şi realizează baza de date privind izolatele din unitatea sanitară şi rezistenţa la antibiotice, pe suport electronic;

l) monitorizează rezultatele neobişnuite şi semnalează riscul apariţiei unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale pe baza izolării repetate a unor microorganisme cu acelaşi fenotip (mai ales antibiotip), a unor microorganisme rare ori prin izolarea unor microorganisme înalt patogene sau/şi multirezistente;

m) raportează, în regim de urgenţă, aspectele neobişnuite identificate prin monitorizarea izolărilor de microorganisme şi a rezistenţei la antibiotice serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

n) stochează tulpini microbiene de importanţă epidemiologică în vederea confirmării caracterizării şi studiilor epidemiologice comparative într-un laborator de referinţă, cu respectarea reglementărilor legale privind biosecuritatea şi biosiguranţă.

11. Atribuţiile farmacistului:

a) obţinerea, depozitarea şi distribuirea preparatelor farmaceutice, utilizând practici care limitează posibilitatea transmisiei agentului infecţios către pacienţi;

b) distribuirea medicamentelor antiinfecţioase cu respectarea reglementărilor privind avizarea acestei prescrieri existente în spital şi ţinerea unei evidenţe adecvate;

c) obţinerea şi depozitarea vaccinurilor sau imunoglobulinelor specifice/serurilor heterologe şi distribuirea lor în mod adecvat;

d) păstrarea evidenţei antibioticelor distribuite departamentelor medicale;

e) raportează către serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, medicului responsabil de politica utilizării antibioticelor consumul de antibiotice pe clase şi pe secţiile unităţii sanitare şi participă la evaluarea tendinţelor utilizării antibioticelor;

f) colaborează cu medicul infecţionist/clinician responsabil de elaborarea politicii de utilizare judicioasă a antibioticelor în monitorizarea consumului de antibiotice;

g) organizează şi realizează baza de date privind consumul de antibiotice din unitate, pe clase de antibiotice şi pe secţii/compartimente, cu calcularea DDD/100 zile spitalizare şi a duratei medii a terapiei cu antibiotice per pacient internat, pe suport electronic.

12. Atribuţiile asistentei şefe de secţie:

a) prelucrează procedurile şi protocoalele de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale elaborate de serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale cu personalul mediu şi auxiliar din secţie şi răspunde de aplicarea acestora;

b) răspunde de aplicarea precauţiunilor standard şi specifice de către personalul secţiei;

c) răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta;

d) controlează respectarea circuitelor funcţionale din secţie;

e) răspunde de starea de curăţenie din secţie;

f) transmite directorului de îngrijiri necesarul de materiale de curăţenie, consumabile, dezinfectanţi, elaborat în concordanţă cu recomandările serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) controlează respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie;

h) supraveghează şi controlează activitatea în oficiul alimentar privind depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor, în special la bucătăria dietetică, lactariu, biberonerie etc.;

i) supraveghează calitatea prestaţiilor efectuate la spălătorie şi sesizează directorului de îngrijiri orice deficienţe constatate;

j) verifică igiena bolnavilor şi a însoţitorilor şi face educaţia sanitară a acestora;

k) urmăreşte efectuarea examenului organoleptic al alimentelor distribuite bolnavilor şi însoţitorilor şi le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, situaţie pe care o aduce la cunoştinţa directorului de îngrijiri;

l) constată şi raportează directorului de îngrijiri deficienţe de igienă (alimentare cu apă, instalaţii sanitare, încălzire);

m) coordonează şi supraveghează operaţiunile de curăţenie şi dezinfecţie;

n) participă la recoltarea probelor de evaluare a eficienţei curăţeniei, dezinfecţiei şi sterilizării împreună cu echipa serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

o) asigură necesarul de materiale (săpun, dezinfectant, prosoape de hârtie, echipament de unică folosinţă) şi coordonează în permanenţă respectarea de către personal şi însoţitori a măsurilor de izolare şi controlează prelucrarea bolnavilor la internare;

p) anunţă la serviciul de internări locurile disponibile, urmăreşte internarea corectă a bolnavilor în funcţie de infecţiozitate sau receptivitate;

q) coordonează şi verifică aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecţios şi a măsurilor pentru supravegherea contacţilor, în conformitate cu ghidul de izolare elaborat de şeful serviciului/coordonatorul compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale;

r) instruieşte personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor şi urmăreşte aplicarea acestor măsuri;

s) semnalează medicului şef de secţie şi/sau directorului de îngrijiri cazurile de boli transmisibile pe care le suspicionează în rândul personalului;

t) instruieşte şi supraveghează personalul din subordine asupra măsurilor de igienă care trebuie respectate de vizitatori şi personalul spitalului (portul echipamentului, evitarea aglomerării în saloane);

u) verifică şi răspunde de modul de manipulare a lenjeriei bolnavilor, colectarea şi păstrarea lenjeriei murdare, dezinfecţia lenjeriei de la bolnavii infecţioşi, transportul lenjeriei murdare, transportul şi păstrarea lenjeriei curate;

v) verifică şi răspunde de modul de colectare a deşeurilor infecţioase şi neinfecţioase, de depozitare a lor pe secţie, de modul de transport la depozitul central;

w) controlează şi instruieşte personalul din subordine asupra echipamentului de protecţie şi comportamentului igienic, precum şi asupra respectării normelor de tehnică aseptică şi propune directorului de îngrijiri măsuri disciplinare în cazurile de abateri;

x) răspunde de elaborarea procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pe secţie, în funcţie de manevrele şi procedurile medicale identificate cu risc pentru pacienţi, şi se asigură de implementarea acestora;

y) răspunde de întocmirea şi completarea registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pe secţie;

z) răspunde de întocmirea şi completarea registrului de expunere accidentală la produse biologice pe secţie.

13. Atribuţiile asistentei medicale responsabile de salon:

a) implementează practicile de îngrijire a pacienţilor în vederea limitării infecţiilor;

b) se familiarizează cu practicile de prevenire a apariţiei şi răspândirii infecţiilor şi aplicarea practicilor adecvate pe toată durata internării pacienţilor;

c) menţine igiena, conform politicilor spitalului şi practicilor de îngrijire adecvate din salon;

d) informează cu promptitudine medicul de gardă/medicul şef de secţie în legătură cu apariţia semnelor de infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa;

e) iniţiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile şi anunţă imediat medicul curant şi serviciul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

f) limitează expunerea pacientului la infecţii provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alţi pacienţi sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare;

g) semnalează medicului curant existenţa elementelor sugestive de infecţie asociată asistenţei medicale;

h) participă la pregătirea personalului;

i) participă la investigarea focarelor,

14. Atribuţiile asistentei de la staţia de sterilizare:

a) verifică modul de pregătire şi împachetare a echipamentelor/instrumentarului, altor materiale trimise pentru sterilizare şi respinge trusele necorespunzătoare;

b) efectuează sterilizarea, respectând normele tehnice de sterilizare şi instrucţiunile de sterilizare ale fiecărui aparat;

c) anunţă imediat personalul tehnic de întreţinere şi pe directorul de îngrijiri cu privire la apariţia oricărei defecţiuni care survine la aparatele de sterilizare;

d) răspunde de igiena încăperilor în care se face sterilizarea şi de respectarea circuitelor;

e) etichetează corespunzător trusele şi pachetele cu materiale sterilizate şi ţine evidenţa activităţilor de sterilizare pe aparate şi şarje, conform prevederilor legale în vigoare;

f) efectuează teste de control al sterilizării şi ţine evidenţa rezultatelor;

g) respectă precauţiile standard.

15. Atribuţiile direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti:

a) desemnează din compartimentul de specialitate persoane care asigură suport tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea planului de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale, la solicitare;

b) prin compartimentul de supraveghere, verifică cel puţin trimestrial registrul de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii medicale şi validează rata de infecţii din unitate în concordanţă cu raportările primite;

c) verifică rezultatele studiului anual de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice din spital;

d) inspecţia sanitară de stat verifică existenţa şi modul de aplicare a pianului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, respectarea normelor de igienă, funcţionalitatea circuitelor, procedurile de dezinfecţie, sterilizare, respectarea prevederilor privind managementul deşeurilor medicale şi dacă sunt respectate măsurile serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi/sau ale coordonatorului programului/subprogramului de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale din compartimentele de specialitate ale direcţiei de sănătate publică judeţene.

 

ANEXA Nr. 2

 

Supravegherea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale

 

A. Organizarea supravegherii infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare

Rata infecţiilor asociate asistenţei medicale este un indicator al calităţii şi siguranţei pacientului.

Dezvoltarea sistemelor de supraveghere pentru monitorizarea ratei infecţiilor asociate asistenţei medicale este esenţială, aceasta fiind metoda cea mai eficientă de a identifica riscurile şi deci de a scădea rata infecţiilor într-o unitate sanitară.

Scopul supravegherii este reducerea incidenţei infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a costului acestora.

1. Obiectivele supravegherii sunt:

a) creşterea interesului personalului medical pentru depistarea, declararea şi, în final, reducerea infecţiilor;

b) cunoaşterea prevalenţei şi descrierea distribuţiei infecţiilor pe secţii şi tipuri de infecţie, precum şi monitorizarea tendinţelor;

c) identificarea secţiilor care necesită programe de prevenire intensive şi susţinute, precum şi evaluarea impactului implementării programelor preventive.

2. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un sistem de supraveghere sunt:

a) simplitate, astfel încât să nu implice eforturi mari din partea personalului şi să nu necesite costuri mari din partea unităţii sanitare;

b) flexibilitate, astfel încât să permită modificări în funcţie de nevoi;

c) acceptabilitate, asigurându-se astfel o participare activă a personalului şi o bună calitate a datelor furnizate;

d) standardizare, utilizând o metodologie unică;

e) sensibilitate, astfel încât să capteze toate cazurile de infecţie;

f) specificitate, prin utilizarea definiţiilor de caz.

3. Componentele unui sistem de supraveghere sunt:

a) obiective specifice bine definite pentru fiecare tip de unitate sanitară, respectiv pentru fiecare secţie;

b) perioadă de timp precizată, definită pentru fiecare structură cu rol în supraveghere; secţii, laborator, alte structuri ale unităţii;

c) indicatori de performanţă măsurabili;

d) populaţia supravegheată definită;

e) tipurile de infecţii supravegheate;

f) frecvenţa şi durata raportării;

g) metoda de colectare a datelor;

h) asigurarea confidenţialităţii;

i) analiza internă a datelor,

4. Metodele de supraveghere sunt:

a) Supravegherea pasivă

Aceasta este cea mai simplă metodă de supraveghere şi implică simpla raportare a cazurilor de infecţii depistate pe baza definirilor de caz de către personalul unităţii sanitare şi de către laboratorul de microbiologie.

Datele obţinute sunt destul de limitate şi nu permit analiza variaţiilor între secţii şi a factorilor de risc, acestea nefiind un sistem suficient de sensibil.

b) Supraveghere activă

Supravegherea activă trebuie să fie efectuată periodic în unitatea sanitară, cu predilecţie în secţiile identificate în harta riscurilor ca având risc crescut. Cea mai cunoscută metodă de supraveghere activă este verificarea activă a foilor de observaţie, pe eşantion randomizat.

O altă metodă este reprezentată de monitorizarea zilnică a rezultatelor bacteriologice şi analiza acestora cu scopul depistării active a infecţiilor.

c) Studiile de prevalentă de moment/perioadă

Prin această metodă pot fi identificate infecţiile apărute la pacienţii internaţi la un anumit moment/într-o perioadă de timp definită în unitatea sanitară sau într-o secţie selectată (prevalenţă de moment/perioadă).

O echipă pregătită în acest sens verifică toate foile de observaţie ale pacienţilor internaţi, intervievează personalul, vizitează pacienţii, colectează datele clinice şi de laborator, precum şi factorii de risc (expunere la anumite manevre invazive). Datele sunt analizate pe baza definiţiilor de caz şi permit calcularea ratei de prevalenţă.

Rata de prevalenţă este dependentă de durata spitalizării şi durata infecţiei.

În acelaşi timp se poate determina dacă infecţia este încă prezentă la data efectuării studiului.

Un astfel de studiu este simplu, rapid şi destul de ieftin. Astfel de studii de prevalenţă repetate permit monitorizarea tendinţelor şi evaluarea impactului acţiunilor preventive. Exemple de rate de prevalenţă:

Prevalenţa infecţiilor la 100 de pacienţi internaţi:

Număr de pacienţi cu infecţii la momentul studiului/Număr de pacienţi internaţi la momentul studiului x 100

Prevalenţa infecţiilor urinare la 100 de pacienţi cateterizaţi vezical:

Număr de pacienţi cu infecţii urinare la momentul studiului/Număr de pacienţi expuşi la cateterism vezical la momentul studiului x 100

d) Studiile de incidenţă

Reprezintă studii prospective de identificare a infecţiilor şi necesită monitorizarea pacienţilor pentru o perioadă de timp. Astfel, pacienţii sunt urmăriţi în timpul internării şi o perioadă de timp după externare (de exemplu, pentru infecţii de plagă chirurgicală).

Acest tip de supraveghere poate furniza date de incidenţă a infecţiilor, sub forma unei rate de atac, ceea ce permite monitorizarea tendinţelor şi definirea clară a legăturii cu un factor de risc (de exemplu, intervenţia chirurgicală).

Acest tip de studiu este mai dificil, necesită timp şi este mai costisitor, motiv pentru care se utilizează pentru secţii cu risc (de exemplu, terapie intensivă) pentru o perioadă limitată de timp şi pentru anumite infecţii selectate (de exemplu, pneumonie asociată ventilaţiei, plăgi chirurgicale, infecţii transmise prin sânge, germeni multirezistenţi).

Exemple de rate de incidenţă:

Rata de atac a infecţiilor cu Staphylococcus aureus Methicillino-rezistent (MRSA) la 100 de pacienţi internaţi Numărul de cazuri noi de infecţii cu MRSA/Numărul de pacienţi internaţi în aceeaşi perioadă de timp x 100

Incidenţa pneumoniei de ventilaţie la 1.000 de zile de ventilaţie

Numărul de cazuri noi de pneumonie de ventilaţie într-o perioadă de timp/Numărul de zile de ventilaţie în aceeaşi perioadă de timp x 1.000

5. Evaluarea sistemului de supraveghere Toate sistemele de supraveghere necesită o validare a metodei utilizate care trebuie efectuată la intervale regulate de timp pe baza următoarelor criterii:

a)simplitate/flexibilitate/acceptanţă;

b) raportare la timp, corect şi complet;

c) utilitate;

d) eficienţă şi eficacitate (impactul).

B. Înregistrarea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale

1. Identificarea infecţiilor asociate asistenţei medicale constituie sarcina permanentă a unităţilor sanitare din sistemul sanitar de stat şi privat.

2. Diagnosticul de infecţie asociată asistenţei medicale se va menţiona în toate actele medicale, de exemplu, foaia de observaţie clinică, fişa de consultaţie, registrul de consultaţie etc.

3. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate revine medicului în îngrijirea căruia se află pacientul.

4. Serviciul/Compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale stabileşte un ritm de verificare în vederea depistării cazurilor nediagnosticate, neînregistrate şi neanunţate (ritm recomandat: minimum la 2 zile, maximum la 7 zile).

5. Serviciul/Compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale înregistrează şi declară şi cazurile de infecţii asociate asistenţei medicale descoperite la verificările pe care le face la nivelul secţiilor.

6. Toate unităţile sanitare au obligaţia raportării imediate a unui cumul de minimum 3 cazuri de infecţie asociată asistenţei medicale cu aceeaşi etiologie, apărute într-o perioadă de timp şi spaţiu determinate, în cadrul sistemului naţional de alertă precoce şi răspuns rapid organizat conform prevederilor legale în vigoare.

7. Focarele de infecţii asociate asistenţei medicale raportate de unităţile sanitare sau depistate prin autosesizare vor fi raportate de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti în maximum 24 de ore, telefonic, la Institutul Naţional de Sănătate Publică - centrul regional de sănătate publică la care este arondată.

8. Raportarea statistică a infecţiilor asociate asistenţei medicale va fi efectuată conform reglementărilor legale în vigoare.

9. Intervenţia în focar este responsabilitatea unităţii sanitare; aceasta poate solicita consultanţă direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

I. Registrul electronic unic de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii sanitare

1. La nivelul fiecărei secţii din unitatea sanitară se înfiinţează Registrul electronic unic de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în format electronic - model prezentat în figura 1.

2. Registrul cuprinde toate cazurile de suspiciune de infecţie asociată asistenţei medicale depistate prin oricare dintre metodele de supraveghere descrise, precum şi prin activitatea de screening al pacienţilor implementată, după caz.

3. Secţiile transmit registrul de monitorizare către serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale săptămânal, în fiecare zi de luni pentru săptămâna precedentă.

4. Clasificarea cazurilor va fi efectuată pe baza definiţiilor de caz de către serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

5. Registrul electronic unic al unităţii sanitare va fi pus la dispoziţia managerului şi a Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru analiză.

6. Registrul electronic unic al unităţii sanitare va fi transmis electronic serviciului/compartimentului de supraveghere a bolilor transmisibile din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti săptămânal, în fiecare zi de marţi pentru săptămâna anterioară.

7. Serviciul/Compartimentul de supraveghere a bolilor transmisibile din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti are responsabilitatea validării confirmării/ infirmării cazurilor pe baza definiţiilor de caz. trimestrial.

8. Serviciul/Compartimentul de supraveghere a bolilor transmisibile din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti are responsabilitatea analizei datelor şi de a se autosesiza în situaţia apariţiei unui cumul de cazuri care sugerează existenţa unui focar într-o unitate sanitară.

II. Raportarea pe Fişa cazului de infecţie asociată asistenţei medicale

1. Toate cazurile de infecţii asociate asistenţei medicale care au fost confirmate se declară pe Fişa cazului de infecţie asociată asistenţei medicale - model prezentat în figura 2.

2. Fişa este completată de către medicul curant al cazului şi este însoţită de semnătură şi parafă.

3. Fişele cazurilor de infecţii asociate asistenţei medicale se transmit lunar, in-folio, direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, până la data de 5 a lunii pentru luna precedentă. În unităţile sanitare în care acest lucru este posibil se organizează baza de date electronică a unităţii, după formatul unic naţional, care va fi transmisă direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

4. Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti introduc fişele în baza de date naţională/alipesc bazele de date ale spitalelor; formatul electronic al bazei de date este pus la dispoziţie de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

5. Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit baza de date completată şi verificată către Institutul Naţional de Sănătate Publică - centrul regional la care sunt arondate, până la data de 15 a lunii pentru luna precedentă.

6. Baza de date naţională este gestionată de institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti, care are obligaţia analizei şi elaborării rapoartelor trimestriale şi anuale.

 

Figura 1 - Registrul electronic unic de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii

 

Nr. crt.

Secţia

Nr.

FOCG

Vârste

Sex

Date internării

Date depistării

Mod de depistare (activă, pasivă, studiu de prevalenţă, screening)

Germene identificat Da/Nu Dacă da, care?

Rezistenţă microbiană MDR* Da/Nu.

Dacă MDR, precizaţi

Tipul de probă în care a fost identificat germanele

Tipul infecţiei/

Localizarea colonizării

Originea infecţiei/colonizării

(internare anterioară, internare

prezentă/ nedeterminată)

Clasificare finală

(colonizare/ infecţie/

infirmat)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* MDR = MRSA, ESBL, VRE, CRE/CPE, altele.

 

Figura 2 - Fişa cazului de infecţie asociată asistenţei medicale

 

FIŞA cazului de infecţie asociată asistenţei medicale (IAAM) Codul pacient/ FO ......................................

Judeţul  ...................................... Spitalul  ...................................... Secţia  ...................................... Specialitatea  ......................................

 

Se completează şi se semnează de medicul curant din unitatea sanitară raportoare :

DATE DE IDENTITATE

 

Nume ...................................... Prenume ...................................... Data naşterii __/__/____ Vârsta : ........ ani ;

 

 

daca vârsta < 1 an ........ luni

Sex:  M  F

Domiciliu   urban  rural

 

 

DATE CLINICE:

 

 

Data internării __/__/____                    Data externării __/__/____

Diagnosticul la internare

Diagnosticul infecţiei asociate asistenţei medicale ( IAAM)

Unde este cazul

Data aplicării dispozitivului medical/ intervenţiei chirurgicale__ __/___/_______

Tipul intervenţiei

Tratamentul antibiotic: ( antibiotic , cale de administrare, perioadă)

Izolat da/nu       Contacţi: da/nu ..................... Atitudine:

Statusul la externare :

 vindecat  ameliorat  transferat  decedat, daca DA: Data decesului __/__/____

Cauza decesului  IAAM = posibil cauzată de infecţia IAAM  fără legătură cu IAAM

 necunoscut

 

 

FACTORI DE RISC ASOCIAŢI

 

 

 

 

DATE DE LABORATOR:

 

Etiologia: Germene/germeni în situaţia infecţiilor cu etiologie multipla

Rezistenţa microbiană

 

 

 

CLASIFICAREA CAZULUI - originea:

 

O Din spitalul raportor

O Din alt spital

O Unităţi de îngrijire cronici/vârstnici

O Alte tipuri de îngrijiri medicale

 

Semnătură şi parafa medicului curant:

Data completării:

......................................

....../......../........................

 

Data validării Fişei de şeful serviciului de prevenire a infecţilor asociate asistenţei

....../......../........................ Semnătura şi parafa:

 

ANEXA Nr. 3

 

METODOLOGIA

de supraveghere a expunerii accidentale a personalului care lucrează în sistemul sanitar la produse biologice

 

Scop: reducerea riscului de infecţie postexpunere la sânge şi la alte produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar

Obiective:

a) estimarea incidenţei expunerii accidentale la produse biologice a personalului care lucrează în sistemul sanitar;

b) ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, timpul de lucru etc.);

c) evaluarea respectării precauţiunilor standard;

d) sensibilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii riscului expunerii la sânge şi la alte produse biologice şi a aplicării măsurilor de prevenire a acestor expuneri accidentale şi a consecinţelor acestora;

e) aplicarea corectă a măsurilor profilactice primare şi secundare.

Tip de supraveghere: pasivă - colectarea datelor privind expunerea la produse biologice a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar

Datele privind raportarea expunerii accidentale la produse biologice sunt colectate pe baza:

- fişei de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice (figura 1);

- tabelului privind evidenţa vaccinărilor personalului medico-sanitar cu expunere accidentală la produse biologice (figura 2);

- fişei unităţii sanitare privind situaţia vaccinării antihepatită B a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar (figura 3).

Definiţii:

a) persoana care lucrează în sistemul sanitar - orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei activităţi implică contactul cu pacienţi, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacient, în cabinete, secţii, compartimente sau laboratoare;

b) expunere cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC, care necesită profilaxie postexpunere profesională (PPEP) - accidentarea transcutană (de exemplu: înţepătura cu ac sau tăietura cu un obiect tăios), contactul mucoaselor sau al pielii care prezintă leziuni ce îi afectează integritatea (de exemplu: expunerea pe o piele CU excoriaţii, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau alte afecţiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durată prelungită (de exemplu: câteva minute şi chiar mai mult) sau implicarea unei suprafeţe întinse de contact cu sânge, ţesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu sânge;

c) produse biologice - 1. spermă, secreţii vaginale; 2. fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic); 3. concentrate de HIV (în laboratoare). În absenţa sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare, urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de infecţie HIV şi nu impun măsuri de profilaxie antiretrovirală şi de supraveghere medicală PPEP;

d) caz de expunere profesională - orice persoană care lucrează în sistemul sanitar şi care a suferit o expunere accidentală cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau alte produse biologice considerate cu risc de infecţie.

Populaţia-ţintă: persoanele care lucrează în sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-sanitar şi de îngrijire/auxiliar/tehnic, persoane aflate într-o formă de învăţământ, voluntari.

Unităţile-ţintă: unităţile sanitare publice, indiferent de subordonare şi private

Atribuţii în unităţile sanitare cu paturi

I. Compartimentul/Secţia în care a avut loc expunerea accidental

a) Persoana expusă accidental aplică imediat protocolul de management al expunerii accidentale la produse biologice, respectiv:

1. Îngrijire de urgenţă:

- expunere cutanată: spălare cu apă şi săpun 5 minute;

- expunere percutană: spălare cu apă şi săpun, urmată de aplicarea unui antiseptic cu timp de contact conform recomandărilor producătorului;

- expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute.

2. chimioprofilaxie, pentru infecţia HIV, administrată în funcţie de tipul expunerii, starea pacientului-sursă

3. vaccinare postexpunere:

- în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de secţie/compartiment sau la medicul şef de gardă;

- în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru consultanţă în vederea evaluării riscului;

- în termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă;

b) Medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de gardă:

- completează şi transmite către serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în maximum 24 de ore de la producerea expunerii accidentale, fişa de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice (figura 1);

- înregistrează expunerea accidentală în registrul de evidenţă a expunerilor accidentale la produse biologice al secţiei;

- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul-sursă în maximum 2 ore de la producerea expunerii accidentale, respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;

- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la personalul expus accidental în maximum 2 ore de la momentul expunerii, respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;

- asigură transportul eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul-sursă la laboratorul unităţii cu paturi în care a avut loc expunerea.

II. Unitatea sanitară în care s-a produs expunerea accidentală

- asigură prelevarea şi testarea eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul-sursă şi persoana expusă accidental la produse biologice, în funcţie de antecedentele cunoscute ale fiecăruia. Testele efectuate sunt: AgHBs, antiHBs, antiHBc, antiVHC, test HIV;

- asigură evaluarea persoanei expuse accidental de către medicul infecţionist din spital sau trimiterea persoanei expuse către secţia/spitalul de boli infecţioase/consult interdisciplinar;

- asigură vaccinarea antihepatită B, în cazul în care persoana expusă nu are marker care să indice faptul că a fost vaccinată sau a trecut prin boală;

- pentru cazurile în care chimioprofilaxia pentru infecţia HIV este necesară, aceasta este asigurată de secţia/spitalul de boli infecţioase.

III. Laboratorul spitalului în care a avut loc expunerea accidentală

- efectuează testele solicitate atât pentru persoana expusă, cât şi pentru pacientul-sursă;

- comunică rezultatele testărilor serviciului/ compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale în termen de 24 de ore.

IV. Serviciul/Compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale din Spitalul în care a avut loc expunerea accidentală la produse biologice

- răspunde de informarea personalului cu privire la obligativitatea raportării expunerii accidentale şi metodele de prevenire;

- participă împreună cu medicul infecţionist la evaluarea riscului de infecţie şi consilierea cu privire la HIV, VHC, VHB;

- înregistrează vaccinarea antihepatită B a persoanei expuse, în registrul de evidenţă a expunerii accidentale la produse biologice al secţiei;

- urmăreşte vaccinarea persoanei expuse şi finalizarea schemei de vaccinare;

- transmite situaţia vaccinărilor persoanelor expuse accidental la produse biologice medicului de medicina muncii;

- colectează şi trimite fişele de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice, completate, lunar, până în data de 5 a lunii pentru luna anterioară, direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- transmite anual către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti situaţia vaccinărilor antihepatitice B efectuate postexpunere accidentală, situaţie completată conform machetei prezentate în figura 2 de către medicul de medicina muncii;

- întocmeşte şi transmite anual către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti fişa unităţii sanitare privind situaţia vaccinării antihepatită B a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar, conform machetei prezentate în figura 3.

V. Medicul de medicina muncii care deserveşte unitatea sanitară

- înregistrează evenimentul în registrul propriu al expunerilor accidentale la produse biologice;

- urmăreşte apariţia semnelor evocatorii de infecţie HIV/VHBWHC;

- urmăreşte seroconversia pentru HIV şi/sau VHB şi/sau VHC la persoana expusă, pe baza testelor efectuate imediat după expunere şi la 6 luni de la data expunerii sau, în cazul în care este posibil, prin determinarea viremiei HIV/VHC la 1 lună, cu respectarea confidenţialităţii, conform legislaţiei în vigoare;

- anual completează evidenţa vaccinărilor personalului medico-sanitar expus la produse biologice (figura 2) şi o trimite la serviciul/compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

- raportează expunerile accidentale la produse biologice a personalului din sistemul sanitar către inspectoratul teritorial de muncă, în conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi cu Hotărârea Guvernului nr. 243/2013 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru prevenirea rănirilor provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale;

- face analiza semestrială a cazurilor de expunere accidentală profesională şi de seroconversie înregistrate în unitate.

VI. Atribuţiile direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

- centralizează trimestrial fişa de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice din toate unităţile sanitare,

- analizează datele în conformitate cu metodologia transmisă de Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti;

- transmit trimestrial fişele de raportare a expunerii accidentale la produse biologice şi rezultatele analizei către Institutul Naţional de Sănătate Publică - centrul regional de sănătate publică la care sunt arondate;

- colectează şi centralizează datele din fişa unităţii sanitare privind vaccinarea antihepatită B a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar (figura 3) şi transmit anual, până la data de 1 martie pentru anul precedent, datele centralizate la Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti.

VII. Atribuţiile Institutului Naţional de Sănătate Publică

- primeşte prin centrele sale regionale, de la direcţiile de sănătate publică judeţene, fişele de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice şi efectuează analiza datelor la nivel regional şi naţional;

- transmite Ministerului Sănătăţii raportul de analiză anual şi propuneri de intervenţii pentru limitarea expunerii;

- elaborează ghiduri de proceduri în vederea limitării expunerii accidentale la produse biologice a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar din unităţile sanitare.

 

Figura 1*)

 

Fişa raportării expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice

 

Judeţul ...................................... Spitalul ......................................

Secţia/compartimentul unde a avut loc expunerea accidentală

......................................

 

DATE PERSOANĂ EXPUSĂ :

Nr. de înregistrare al cazului raportat ......................................

Iniţiale .......... CNP ...................................... Data naşterii ....../......../........................ Sex:  M        F

Categorie profesională :

 medic  asistent  personal de îngrijire  personal auxiliar

Vechime în activitatea profesională ......  Vechime în serviciul actual ......

Status vaccinai HVB:

 vaccinare completă 3 doze  vaccinare incompletă

 în curs de vaccinare  nevaccinat  necunoscut

 

 

DATE DESPRE EXPUNEREA ACCIDENTALĂ :

 

Data expunerii : ....../......../........................ Ora expunerii ........

Locul producerii expunerii  ......................................

Manevr㠁 de rutin㠁 situaţie de urgenţă

Natura expunerii:

Înţepare ac:  DA  NU

Tăiere  DA  NU dacă DA: Leziune  superficial㠁 profundă

Contact cu fluid biologic:  DA  NU,

dacă DA tipul fluidului biologic ......................................

Locul contactului:  mucoase  tegumente intacte  tegumente lezate

 

 

MECANISMUL EXPUNERII ACCIDENTALE

 

 Autoaccidentare

 Accidentare de către un pacient

 Accidentare de către un coleg

 Accidentare prin colectare-transport deşeuri tăietoare /înţepătoare

 Alte mecanisme  ......................................

 

PREVENIREA:

 

Aplicarea precauţiilor standard :  DA  NU

Echipament de protecţie:

Mănuşi  DA  NU Masc㠁 DANU  nu este cazul

Halat  DA  NU Protector facial  DA  NU  nu este cazul

alte ......................................

 

DATE-SURSA EXPUNERII ACCIDENTALE:

 

Sursă: cunoscut㠁 DA  NU

daca DA - Date pacient-sursa cunoscută:

Status HIV:

Infectat  DA  NU  necunoscut daca da tratamentul ......................................

Status VHB:

infectat  DA  NU  necunoscut   daca da tratamentul ......................................

Status VHC

Infectat  DA  NU  necunoscut

 

ATITUDINEA FAŢĂ DE PERSOANA EXPUSĂ

 

MĂSURI IMEDIATE  DA  NU

Spălare cu apă şi săpun  DA  NU  Antiseptica DA  NU

TESTARE

Testul HIV rapid  DA  NU daca nu de ce? ......................................

Examene serologice iniţiate cu ocazia expunerii

HIV ELISA  DA  NU

Antigen HBs  DA  NU Anticorpi anti HBs  DA  NU

Anticorpi anti HVC  DA  NU

Altele ......................................

VACCINARE HVB  DA  NU

CHIMIOPROFILAXIA infecţiei HIV   DA  NU data începerii ....../......../........................

Comentarii: ......................................

 

Nume prenume şi semnătura medic şef secţie/compartiment/medic şef gardă care a înregistrat expunerea accidentală la produse biologice:

......................................

 

Data completării:

....../......../........................

 

Figura 2

Tabel privind situaţia vaccinărilor personalului medico-sanitar în urma expunerii accidentale la produse biologice

 

Anul raportării .........................................

Judeţul .........................................

Unitatea sanitară .........................................

 

Nr. de expuneri accidentale la produse biologice înregistrate

Persoane vaccinate postexpunere accidentală la produse biologice

Persoane testate imediat după expunere

Persoane testate la 6 luni de la expunerea accidentală la produse biologice

Persoane cu seroconversie

 

HIV

VHB

VHC

 

 

 

 

 

AgHBs

pozitiv

Ac antiHBs

pozitiv

total

 

total

 

total

 

total

 

total

 

 

 

 

medici

 

medici

 

medici

 

medici

 

medici

 

 

 

 

asistente

 

asistente

 

asistente

 

asistente

 

asistente

 

 

 

 

personal de îngrijire

 

personal de îngrijire

 

personal de îngrijire

 

personal de îngrijire

 

personal de îngrijire

 

 

 

 

personal

auxiliar

 

personal

auxiliar

 

personal

auxiliar

 

personal

auxiliar

 

personal

auxiliar

 

 

 

 

 

Manager,

Medic medicina muncii,

........................................

........................................

 

Figura 3

Fişa unităţii sanitare privind vaccinarea antihepatită B a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar

 

Anul raportării .........................................

Judeţul .........................................

Unitatea sanitară .........................................

 

Personal angajat

Personal vaccinat HB înainte de anul raportării

Personal vaccinat HB în anul raportării

Nr. personal cu Ac antiHBs prezenţi

(vaccinare incertă/neefectuată)

Nr. personal vaccinat lin anul raportării

total

 

total

 

total

 

 

 

medici

 

medici

 

medici

 

 

 

asistente

 

asistente

 

asistente

 

 

 

personal de îngrijire

 

personal de îngrijire

 

personal de îngrijire

 

 

 

personal auxiliar

 

personal auxiliar

 

personal auxiliar

 

 

 

 

Manager

Şeful serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale,

........................................

........................................

 

ANEXA Nr. 4

 

PRECAUŢIUNILE STANDARD

Măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale

 

Măsurile standard reprezintă măsurile minime de prevenire a infecţiei care se aplică tuturor pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de infecţiozitate suspectat sau confirmat al pacientului, în orice cadru unde este asigurată asistenţă medicală.

Aceste proceduri sunt concepute atât pentru a proteja personalul sanitar, cât şi pentru a preveni răspândirea infecţiilor în rândul pacienţilor.

Măsurile standard includ:

1. igiena mâinilor, care este esenţială pentru a reduce riscul de răspândire a infecţiilor. Utilizarea antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situaţiile clinice, cu excepţia cazurilor când mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea pacienţilor cu infecţie cu

Clostridium difficile sau norovirus, situaţii în care trebuie utilizate apa şi săpunul;

2. utilizarea echipamentului individual de protecţie (de exemplu: mănuşi, halate, protectoare faciale), în funcţie de expunerea anticipată. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea şi aruncarea echipamentului;

3. practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul medical în timpul preparării şi administrării medicamentelor de uz parenteral;

4. manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafeţele potenţial contaminate din imediata apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru prevenirea transmiterii bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul medical în timpul manipulării echipamentelor medicale şi contactul cu obiectele sau suprafeţele din mediu;

5. igiena respiratorie şi eticheta de tuse (tehnica de tuse şi strănut cu utilizarea de batiste de nas de unică folosinţă cu poziţionarea la minimum 1 metru faţă de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor), ca element al precauţiilor standard care se adresează în primul rând pacienţilor şi însoţitorilor acestora cu simptomatologie de posibilă infecţie respiratorie care se aplică oricărei persoane cu asemenea manifestări când intră în unitatea sanitară. Acest element al precauţiilor standard este aplicat pentru prevenirea promptă a infecţiilor respiratorii şi trebuie aplicată la intrarea în unitatea sanitară (zonele de recepţie şi de triaj ale pacienţilor).

Precauţiile adresate căii de transmitere

Măsuri de precauţie care se adresează căii de transmitere a agentului patogen sunt destinate să completeze precauţiile standard la pacienţii cu colonizări sau infecţii, probabile sau cunoscute, cu agenţi patogeni transmisibili sau cu patogeni importanţi din punct de vedere epidemiologie. Aceste măsuri de precauţie suplimentare sunt utilizate pentru situaţiile în care calea de transmitere nu este complet întreruptă prin utilizarea precauţiilor standard.

Cele trei categorii de măsuri adresate căilor de transmitere includ:

- Căile de transmitere pentru care pot fi necesare măsuri suplimentare de precauţie sunt:

1. Transmiterea prin contact:

1.1. direct, când microorganismul se poate transmite de la o persoană la alta (contactul cu produse biologice): în timpul asistenţei medicale şi îngrijirii bolnavului de către cadrele medicale sau în contact cu membrii familiei sau cu alţi pacienţi;

1.2. indirect, prin intermediul suprafeţelor/obiectelor contaminate care implică transferul unui microorganism printr-o contaminare intermediară (de exemplu, contaminarea obiectelor, echipamentului, mâncării), când:

1.2.1. igiena mâinii personalului ce asigură actul medical/îngrijire este inadecvată;

1.2.2. echipamentul nu este curăţat, dezinfectat sau sterilizat corespunzător între pacienţi;

1.2.3. patogenii sunt transferaţi prin instrumentar.

2. Transmiterea prin picături:

2.1. picăturile infecţioase expulzate, atunci când se strănută sau se tuşeşte, sunt prea grele pentru a pluti în aer şi se transferă la mai puţin de 2 m de la sursă;

2.2. răspândirea picăturilor poate fi:

2.2.1. directă - se realizează când acestea ajung la nivelul mucoaselor sau sunt inhalate;

2.2.2. indirectă - se realizează când acestea cad pe suprafeţe sau mâini şi sunt transmise pe mucoase sau alimente. Acest mod de transmitere este mai frecvent şi este descris în infecţiile respiratorii comune, gripă, infecţii cu virus sinciţial.

3. Transmiterea aeriană - transmitere care se realizează prin intermediul particulelor mici (≤ 5μm în mărime) care transportă microbii şi pot fi transferaţi prin intermediul curenţilor de aer pe o distanţă mai mare de 2 m de la sursă. Aceste particule sunt inhalate (de exemplu, în cazul varicelei zoster, rujeolei şi tuberculozei pulmonare).

Măsurile suplimentare de precauţie care vizează calea de transmitere includ:

1. pentru transmiterea prin contact:

1.1. utilizarea echipamentului de protecţie când este posibil contactul cu un mediu contaminat cu microbi rezistenţi la antibiotice (de exemplu, enterococi rezistenţi la vancomicină (VRE), Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA)sau Clostridium difficile;

1.2. pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un salon cu un alt pacient infectat cu acelaşi patogen;

1.3. la intrarea în salon trebuie purtate mănuşi curate şi echipament de protecţie curat;

2. pentru transmiterea prin picături pacientul se amplasează într-o rezervă singur sau se cohortează într-un salon cu alţi pacienţi infectaţi cu acelaşi agent patogen.

Este necesară purtarea de protectoare faciale când se lucrează la 1-2 metri de pacient. În situaţia în care este necesar transportul pacientului, acestuia i se aplică o mască.

3. pentru transmiterea aeriană - plasarea pacientului într-o cameră de izolare cu presiune negativă a aerului în raport cu coridoarele, aerul fiind evacuat direct spre exterior sau recirculat prin filtre HEPA de înaltă eficienţă cu 6-12 schimburi de aer pe oră.

În rezervele cu antecameră (sasuri), riscul de circulaţie al aerului între cameră şi coridor este redus la minimum. Acest sistem este mai uşor de susţinut, dar dificil de amenajat din punct de vedere arhitectonic.

În situaţia în care nu există astfel de facilităţi simpla plasare a pacientului singur într-o rezervă care să aibă grup sanitar şi duş reduce riscul de transmitere.

Pentru bolile care au mai multe căi de transmitere se poate utiliza o combinaţie de măsuri de precauţie. Fie că aceste măsuri sunt utilizate singular sau în combinaţie, acestea trebuie utilizate întotdeauna în plus faţă de precauţiile standard.

Este important de reţinut:

Microorganismele care cauzează infecţii asociate asistenţei medicale pot să fie transmise de la pacienţi infectaţi sau colonizate la alţi pacienţi şi la personalului medical, de îngrijire sau auxiliar. Măsurile adecvate şi aplicate în mod corespunzător pot reduce transmiterea acestora.

Măsurile se aplică în conformitate cu semnele şi simptomele pacientului şi în general nu se aşteaptă rezultatele de laborator.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa.

(2) Unitatea administrativ-teritorială şi sectorul cadastral în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexa nr. 2*) la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 23 septembrie 2016.

Nr. 1.176.


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

1

Mihail Kogălniceanu

Constanţa

1

 

 

ANEXA Nr. 2

 

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 13 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 13 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 2-14*) la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 26 septembrie 2016.

Nr. 1.178.


*) Anexele nr. 2-14 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

1.

Beclean

Bistriţa-Năsăud

1, 2, 3, 4

2.

Braniştea

Bistriţa-Năsăud

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7

3.

Budacu de Jos

Bistriţa-Năsăud

2, 3, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28. 29

4.

Căianu Mic

Bistriţa-Năsăud

1, 2, 3

5.

Chiuza

Bistriţa-Năsăud

1, 2, 3, 4

6.

Feldru

Bistriţa-Năsăud

1, 2, 3

7.

Nimigea

Bistriţa-Năsăud

1, 4

8.

Nuşeni

Bistriţa-Năsăud

1, 4, 5

9.

Petru Rareş

Bistriţa-Năsăud

1, 2, 3

10.

Sângeorz-Băi

Bistriţa-Năsăud

10

11.

Şieu-Măgheruş

Bistriţa-Năsăud

5, 9, 10

12.

Şintereag

Bistriţa-Năsăud

8, 9, 10, 13

13.

Zagra

Bistriţa-Năsăud

1

 

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândesti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.734 din 16 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare pentru planul „Managementul sitului Natura 2000: Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti” nr. 11.194/5.447 din 31 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.570 din 9 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 41.577 din 26 aprilie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 1.200.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.