MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 781/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 781         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 5 octombrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 546 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.053. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti

 

1.166. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al ariilor naturale protejate ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare, ROSCI0144 Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăreţului, ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, Rezervaţia Naturală „Stejarii seculari de la Breite municipiul Sighişoara”, Rezervaţia „Canionul Mihăileni”, „Rezervaţia de stejar pufos” - sat Criş

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 546

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Societatea Agroind Unirea Mănăstirea - S A. din Călăraşi în Dosarul nr. 1.004/269/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.460D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public şi în prezenţa avocatului Liviu-Marin Pîrvu din cadrul Baroului Mehedinţi, pentru autorul excepţiei, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 14 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.004/269/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Agroind Unirea Mănăstirea - S A. din Călăraşi cu prilejul soluţionării recursului împotriva Deciziei civile nr. 998 din 17 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece limitează accesul la calea de atac a recursului. Astfel, hotărârile pronunţate în materia plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară nu sunt supuse recursului, ci doar apelului, în timp ce în cauzele privind cereri evaluabile în bani a căror valoare depăşeşte 500.000 lei, fără distincţie, legiuitorul a reglementat dreptul la recurs. Or, pentru a respecta dispoziţiile art. 16 şi art. 124 din Constituţie trebuie ca situaţiile similare privind mijloacele de apărare a dreptului de proprietate să beneficieze de un tratament juridic egal. Cu alte cuvinte, atunci când pentru apărarea aceluiaşi drept sunt reglementate două proceduri, indiferent de calea procedurală în care se dispută drepturi, pentru ca legea să fie clară, previzibilă şi să nu încalce dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, căile de atac împotriva hotărârilor primei instanţe trebuie să fie similare.

5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este pur formală, fără susţinere în plan constituţional ori legal şi nici din perspectiva principiilor generale de drept.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate reprezintă tocmai o concretizare a principiului potrivit căruia justiţia e unică, imparţială şi egală pentru toţi, deoarece actele administrative la care se referă, şi anume încheierile de admitere ori de respingere a înscrierii sau radierii unui act ori fapt juridic, sunt supuse unei proceduri judiciare, deci controlul lor judecătoresc se realizează potrivit unei proceduri stabilite prin lege organică. Raportat şi la critica lipsei căii de atac a recursului în această categorie de cauze subliniază că una dintre noutăţile aduse de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este şi reglementarea recursului ca veritabilă cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, în care legalitatea a fost înfrântă. Atunci când, însă, o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, mijlocul procedural pus la dispoziţia persoanelor care justifică un interes este acţiunea în rectificare, reglementată de art. 33 din Legea nr. 7/1996 şi de art. 907-911 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. De asemenea consideră că textele de lege criticate nu aduc atingere nici dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce acestea se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 439 din 26 martie 2009.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 7/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, fiind păstrată atât numerotarea, cât şi soluţia legislativă. Prevederile art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 au următorul cuprins: „Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.”

11. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia „Justiţia e unică, imparţială şi egală pentru toţi.”

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 31 din Legea nr. 7/1996 reglementează procedura de contestare a încheierii de înscriere sau de respingere a cererii de înscriere sau radiere a unui act sau fapt juridic în cartea funciară. Curtea observă că prin alin. (1) al art. 31 din lege este reglementată obligativitatea comunicării încheierii, iar prin alineatele următoare se prevede că persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, care se soluţionează de către registratorul-şef, şi că, împotriva încheierii registratorului-şef, cei interesaţi sau notarul public pot formula plângere, care se înaintează judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul. De asemenea, prevederile art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 stabilesc că „Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel”, iar potrivit art. 31 alin. (6) din acelaşi act normativ „Hotărârea judecătorească definitivă se comunică. din oficiu, biroului teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului

13. În aceste condiţii, analizând critica potrivit căreia prevederile art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 încalcă dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Constituţie, deoarece partea interesata nu are acces la toate căile de atac, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, Constituţia nu cuprinde dispoziţii care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile legii”. În cauză, încheierile prin care sunt soluţionate cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară sunt acte administrative provizorii supuse controlului contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996.

14. Curtea reiterează, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. nr. 439 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 14 mai 2009), că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Nici reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie.

15. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

16. Plecând de la aceste considerente, Curtea constată că textele de lege criticate sunt norme de procedură care nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, fiind aplicabile în mod egal tuturor destinatarilor lor, astfel încât susţinerile privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi al unicităţii, egalităţii şi imparţialităţii justiţiei nu pot fi reţinute.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Agroind Unirea Mănăstirea - SA. din Călăraşi în Dosarul nr. 1.004/269/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că prevederile art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie „Măritiş Nasta” Bucureşti

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri unităţi sanitare nr. VW 3.678 din 13 septembrie 2016;

- Adresa Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti nr. 3.553/2016,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.321/2010*) pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 13 septembrie 2016.

Nr. 1.053.


*) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.321/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti, denumit în continuare institut, este o unitate sanitară publică, cu personalitate juridică, finanţat integral din venituri proprii din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Art. 2. - Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti are sediul central în Şos. Viilor nr. 90, sectorul 5, municipiul Bucureşti.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 3. - Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din institut se pot desfăşura numai în condiţiile autorizării sanitare de funcţionare şi sunt supuse controlului Ministerului Sănătăţii sau altor structuri specializate ale acestuia.

Art. 4. - (1) în institut se desfăşoară activităţi de învăţământ medical, de cercetare ştiinţifică, precum şi de educaţie medicală continuă, sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în institut, având ca scop consolidarea calităţii actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.

(2) în secţiile clinice ale institutului funcţionează catedrele de pneumologie şi de chirurgie toracică ale Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, unde este încadrat cel puţin un cadru didactic universitar prin integrare clinică. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei institutului, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă.

(3) Activitatea de cercetare ştiinţifică medicală, de sănătate publică şi fundamentală poate fi desfăşurată de personal atestat, precum şi de personal auxiliar din activitatea de cercetare ştiinţifică medicală, cu studii medii.

(4) Activitatea de cercetare ştiinţifică medicală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(5) învăţământul postuniversitar medical şi farmaceutic, de educaţie medicală continuă se desfăşoară conform programelor de învăţământ elaborate de instituţiile de învăţământ superior cu profil medical farmaceutic acreditate, cu avizele Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi al Ministerului Sănătăţii, în acest sens, institutul având încheiate contracte de colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni.

Art. 5. - Atribuţiile principale ale institutului sunt:

1. asigură asistenţă medicală de înaltă calificare, preventivă, curativă şi de recuperare a pacienţilor cu afecţiuni pulmonare, internaţi din teritoriul arondat şi din ţară;

2. monitorizează activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul colectivelor de cercetare ştiinţifică;

3. organizează activitatea de îndrumare, consultanţă, control şi asistenţă tehnică de specialitate în întreaga ţară;

4. asigură baza clinică de învăţământ universitar şi postuniversitar a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi a Şcolii Postliceale Sanitare Fundeni;

5. asigură consultanţă şi asistenţă tehnică în formarea personalului care lucrează în reţeaua naţională de TBC;

6. asigură colectarea, prelucrarea şi interpretarea de date şi informaţii medicale; funcţia de gestiune a datelor şi informaţiilor medicale se referă la centralizarea, administrarea, protejarea şi asigurarea back-up-ului atât cu caracter general, cât şi cu caracter confidenţial. Acest lucru se realizează prin metode specifice, având ca suport atât partea structurală organizatorică - infrastructură IT, proceduri de lucru departamentale, proceduri legate de securizarea confidenţialităţii datelor, cât şi partea de management;

7. asigură dezvoltarea aplicaţiilor informatice în sectorul propriu de activitate, la nivelul institutului fiind implementate 4 sisteme informatice, din care:

- un sistem informatic de spital care colectează, prelucrează şi gestionează datele pacienţilor (dosarul electronic al pacientului);

- un sistem informatic pentru contabilitate, achiziţii, administrativ;

- un sistem informatic - serviciul RUNOS - cu componentele: personal şi salarizare;

- un sistem informatic al Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;

8. asigură elaborarea, dezvoltarea, implementarea şi întreţinerea de tehnologii şi instrumente software de operare eficientă cu informaţiile, inclusiv pentru înregistrarea, stocarea, regăsirea, procesarea, transmiterea şi redarea acestora;

9. asigură dezvoltarea sistemelor informatice de gestiune prin implementarea unui sistem informatic integrat şi modular pentru asigurarea unui proces de aprovizionare eficient, oare să asigure o integrare completă a modulelor componente, bazat pe conceptul de introducere a datelor o singură dată, la începutul procesului, aceste informaţii fiind disponibile şi tuturor modulelor aplicaţiei;

10. iniţiază şi elaborează programe şi campanii de informare, educare, comunicare (IEC) în domeniul sănătăţii;

11. asigură cadrul desfăşurării activităţii comisiilor consultative în specialităţile pneumologie şi chirurgie toracică ale Ministerului Sănătăţii pentru rezolvarea aspectelor legate de asistenţă medicală, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

12. propune includerea în structura de organizare a institutului de noi servicii în domeniul asistenţei medicale, în vederea diversificării serviciilor medicale acordate, care să asigure continuitatea îngrijirilor de sănătate;

13. prezintă trimestrial şi anual direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii rapoarte privind activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute comparativ cu acţiunile propuse.

 

CAPITOLUL III

Conducerea

 

Art. 6. - (1) Institutul este condus de un manager, persoană fizică.

(2) în cadrul institutului se organizează şi funcţionează consiliul de administraţie şi comitetul director.

Art. 7. - Conducerea institutului este formată din:

1. consiliul de administraţie;

2. manager, care asigură conducerea curentă a institutului;

3. comitetul director, format din:

- manager;

- director medical;

- director de îngrijiri;

- director financiar-contabil.

Art. 8. - (1) în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul institutului există consiliul de administraţie, care are rol de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a institutului şi de a face recomandări managerului în urma dezbaterilor.

(2) Consiliul de administraţie are următoarea componenţă:

- 3 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi 3 membri supleanţi;

- un reprezentant numit de consiliul local şi un membru supleant;

- un reprezentant al universităţii sau facultăţii de medicină şi un membru supleant;

- un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;

- un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.

(3) Managerul participă la şedinţele consiliului de administraţie, fără drept de vot.

(4) Membrii consiliului de administraţie al institutului se numesc prin act administrativ de către conducerea institutului.

(5) Şedinţele consiliului de administraţie sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales cu majoritate simplă din numărul total al membrilor, pentru o perioada de 6 luni.

Art. 9. - Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:

1. avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

2. organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz, prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;

3. aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii institutului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

4. avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;

5. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

6. propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director, în cazul în care constată existenţă următoarelor situaţii de incompatibilitate:

a) exercitarea oricăror altor funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul medical în aceeaşi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică;

b) exercitarea oricărei activităţi sau a oricărei altei funcţii de manager, inclusiv cele neremunerate;

c) exercitarea unei activităţi sau a unei funcţii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitaliceşti;

d) exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil;

7. propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director, în cazul în care constată existenţa următoarelor situaţii:

a) la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat contractul de management sau, respectiv, contractul de administrare;

b) la revocarea din funcţie a managerului, în cazul nerealizării indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public, prevăzuţi în ordinul ministrului sănătăţii, timp de minimum un an, din motive imputabile acestuia, şi/sau în situaţia existenţei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor managerului;

c) la revocarea din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii specifice comitetului director, în cazul nerealizării indicatorilor specifici de performanţă prevăzuţi în contractul de administrare, timp de minimum un an, din motive imputabile acestora, şi/sau în situaţia existenţei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor acestora;

d) prin acordul de voinţă al părţilor semnatare;

e) la apariţia unei situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de lege;

f) în cazul nerespectării termenului de înlăturare a motivelor de incompatibilitate ori de conflict de interese;

g) la decesul sau punerea sub interdicţie judecătorească a managerului;

8. se întruneşte lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi;

9. membrii consiliului de administraţie al institutului pot beneficia de o indemnizaţie lunară de maximum 1% din salariul managerului;

10. constituie conflict de interese deţinerea de către membrii consiliului de administraţie de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate de prevederile legale în vigoare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu institutul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de membru al consiliului de administraţie Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză

Art. 10. - (1) Activitatea curentă a institutului este condusă de un manager, persoană fizică. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului, respectiv licitaţie publică, după caz. Ministrul sănătăţii numeşte prin act administrativ un manager interimar până la ocuparea prin concurs a postului de manager, respectiv organizarea licitaţiei publice, după caz.

(2) Contractul individual de muncă al managerului se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.

(3) Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform legislaţiei în vigoare.

(4) Managerul va respecta incompatibilităţile şi conflictele de interese stabilite prin lege, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) în conformitate cu contractul de management, managerul are în principal următoarele atribuţii:

A. În domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice sunt următoarele:

1. stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de normativul de personal în vigoare şi pe baza propunerilor şefilor de secţii şi de servicii;

2. aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul institutului;

3. repartizează personalul din subordine pe locuri de muncă;

4. aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine;

5. organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director;

6. numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director;

7. Încheie contractele de administrare cu membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs organizat în condiţiile legii, pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;

8. prelungeşte, la încetarea mandatului, contractele de administrare încheiate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

9. Încetează contractele de administrare încheiate, înainte de termen, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acestea;

10. stabileşte, de comun acord cu personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat, programul de lucru al acestuia, în situaţia în care desfăşoară activitate medicală în cadrul institutului, în condiţiile legii;

11. numeşte în funcţie şefii de secţie, şefii de laborator şi şefii de serviciu medical care au promovat concursul sau examenul organizat în condiţiile legii şi încheie cu aceştia, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii în funcţie, contract de administrare cu o durată de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;

12. solicită consiliului de administraţie constituirea comisiei de mediere, în condiţiile legii, în cazul în care contractul de administrare prevăzut la pct. 11 nu se încheie în termen de 7 zile de la data stabilită în condiţiile menţionate;

13. deleagă unei alte persoane funcţia de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul în care la concursul organizat, în condiţiile legii, pentru ocuparea acestor funcţii nu se prezintă niciun candidat în termenul legal;

14. repetă procedurile legale de organizare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de şefi de secţie, de laborator sau de serviciu medical ocupate în condiţiile prevăzute la pct. 13;

15. aprobă regulamentul intern al institutului, precum şi fişa postului pentru personalul angajat;

16. Înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul institutului, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiză a decesului etc., al căror mod de organizare şi funcţionare este prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare al institutului;

17. realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în directă subordonare, potrivit structurii organizatorice şi, după caz, soluţionează contestaţiile formulate cu privire la rezultatele evaluării performanţelor profesionale efectuate de alte persoane, în conformitate cu prevederile legale;

18. aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

19. negociază contractul colectiv de muncă la nivel de institut;

20. răspunde de încheierea asigurării de răspundere civilă în domeniul medical, atât pentru institut, în calitate de furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat, precum şi de reînnoirea acesteia ori de câte ori situaţia o impune;

21. răspunde de respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese de către personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

22. propune, ca urmare a analizei în cadrul comitetului director, structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii;

23. În situaţia în care institutul public nu are angajat personal propriu sau personalul angajat este insuficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora;

24. dispune măsurile necesare pentru ca, începând cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile aferente drepturilor de personal să nu depăşească maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum şi din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătăţii cu această destinaţie;

25. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor comitetului director, al consiliului medical şi consiliului etic şi dispune măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii activităţii institutului;

26. răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie medicală continuă (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal, în condiţiile legii;

27. răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern, conform legii.

B. În domeniul managementului serviciilor medicale sunt următoarele:

1. elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona deservită, planul de dezvoltare al institutului pe perioada mandatului, ca urmare a propunerilor consiliului medical, şi îl supune aprobării consiliului de administraţie al institutului;

2. aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al institutului, pe baza propunerilor comitetului director, cu respectarea prevederilor legale;

3. aprobă pianul anual de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea consiliului medical;

4. aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii institutului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

5. elaborează şi pune la dispoziţie consiliului de administraţie rapoarte privind activitatea institutului; aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii, adaptate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită;

6. Îndrumă şi coordonează activitatea de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

7. dispune măsurile necesare în vederea realizării indicatorilor de performanţă a activităţii asumaţi prin prezentul contract;

8. desemnează, prin act administrativ, coordonatorii programelor/subprogramelor naţionale de sănătate derulate la nivelul institutului;

9. răspunde de implementarea şi raportarea indicatorilor programelor/subprogramelor naţionale de sănătate derulate la nivelul institutului, în conformitate cu prevederile legale elaborate de Ministerul Sănătăţii;

10. răspunde de asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru realizarea unor acte medicale de calitate de către personalul medico-sanitar din institut;

11. răspunde de implementarea protocoalelor de practică medicală la nivelul institutului, pe baza recomandărilor consiliului medical;

12. urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite de institut, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical şi al celui ştiinţific;

13. negociază şi încheie, în numele şi pe seama institutului, protocoale de colaborare şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii serviciilor medicale;

14. răspunde, împreună cu comitetul director, de asigurarea condiţiilor de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

15. negociază şi încheie contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

16. poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate private;

17. poate încheia contracte cu direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, în vederea derulării programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, în conformitate cu structura organizatorică a acestora;

18. poate încheia contract cu institutul de medicină legală din centrul medical universitar la care este arondat pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele de medicină legală din structura acestora, precum şi a cheltuielilor de natură bunurilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea acestor cabinete;

19. răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la drepturile pacientului şi dispune măsurile necesare atunci când se constată încălcarea acestora;

20. răspunde de asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora;

21. răspunde de asigurarea acordării primului ajutor şi asistenţei medicale de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la institut, dacă starea sănătăţii persoanei este critică, precum şi de asigurarea, după caz, a transportului obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil, după stabilizarea funcţiilor vitale ale acesteia;

22. răspunde de asigurarea, în condiţiile legii, a calităţii actului medical, a respectării condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, precum şi de acoperirea, de către institut, a prejudiciilor cauzate pacienţilor.

C. În domeniul managementului economico-financiar sunt următoarele:

1. răspunde de organizarea activităţii institutului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, elaborat de către comitetul director pe baza propunerilor fundamentate de către conducătorii secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, pe care îl supune aprobării ordonatorului de credite ierarhic superior, după avizarea acestuia de către consiliul de administraţie, în condiţiile legii;

2. răspunde de asigurarea realizării veniturilor şi de fundamentarea cheltuielilor în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei bugetare;

3. răspunde de repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului pe secţiile şi compartimentele din structura acestuia şi de cuprinderea sumelor repartizate în contractele de administrare încheiate în condiţiile legii;

4. răspunde de monitorizarea lunară de către şefii secţiilor şi compartimentelor din structura institutului a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

5. răspunde de raportarea lunară şi trimestrială a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli a unităţilor deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătăţii;

6. răspunde de raportarea lunară şi trimestrială a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli;

7. aprobă şi răspunde de realizarea programului anual de achiziţii publice;

8. aprobă lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea comitetului director;

9. răspunde, împreună cu membrii consiliului medical, de respectarea disciplinei economico-financiare la nivelul secţiilor, compartimentelor şi serviciilor din cadrul institutului;

10. transmite Ministerului Sănătăţii informări trimestriale şi anuale cu privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

11. Îndeplineşte toate atribuţiile care decurg din calitatea de ordonator terţiar de credite, conform legii;

12. răspunde de respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei din domeniu.

D. În domeniul managementului administrativ sunt următoarele:

1. răspunde de respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de către Ministerul Sănătăţii;

2. reprezintă institutul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;

3. Încheie acte juridice în numele şi pe seama institutului, conform legii;

4. răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune măsuri de îmbunătăţire a activităţii institutului;

5. Încheie contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, în conformitate cu metodologia elaborată de către Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţilor de învăţământ;

6. Încheie, în numele institutului, contracte de cercetare cu finanţatorul cercetării, pentru desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică medicală, în conformitate cu prevederile legale;

7. răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea institutului;

8. răspunde de obţinerea şi menţinerea valabilităţii autorizaţiei de funcţionare, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

9. pune la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, informaţii privind activitatea institutului;

10. transmite Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, direcţiei medicale sau structurii similare din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie ori Ministerului Sănătăţii, după caz, informări trimestriale şi anuale cu privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

11. răspunde de organizarea arhivei institutului şi de asigurarea securităţii documentelor prevăzute de lege, în format scris şi electronic;

12. răspunde de înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor legate de activitatea sa, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

13. aprobă utilizarea bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

14. răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea institutului;

15. conduce activitatea curentă a institutului, în conformitate cu reglementările în vigoare;

16. propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii un înlocuitor de drept pentru perioadele de absenţă motivată din spital, în condiţiile legii;

17. informează Ministerul Sănătăţii cu privire la starea de incapacitate temporară de muncă, în termen de maximum 24 de ore de la apariţia acesteia;

18. răspunde de monitorizarea şi raportarea datelor specifice activităţii medicale, economico-financiare, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

19. respectă măsurile dispuse de către ministrul sănătăţii în situaţia în care se constată disfuncţionalităţi în activitatea institutului;

20. răspunde de depunerea solicitării pentru obţinerea acreditării institutului, în condiţiile legii, în termen de maximum un an de la aprobarea procedurilor, standardelor şi metodologiei de acreditare;

21. răspunde de solicitarea reacreditării, în condiţiile legii, cu cei puţin 6 luni înainte de încetarea valabilităţii acreditării;

22. respectă strategia naţională de raţionalizare a spitalelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului;

23. elaborează, împreună cu comitetul director, planul de acţiune pentru situaţii speciale şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

24. răspunde de respectarea şi aplicarea corectă de către institut a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea acestuia;

25. asigură şi răspunde de organizarea activităţilor de învăţământ şi cercetare astfel încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale;

26. avizează numirea, în condiţiile legii, a şefilor de secţie, şefilor de laborator şi a şefilor de serviciu medical din cadrul secţiilor, laboratoarelor şi serviciilor medicale clinice şi o supune aprobării Ministerului Sănătăţii;

27. managerul, în calitate de administrator, are obligaţia să acţioneze cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale.

E. În domeniul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese sunt următoarele:

1. depune o declaraţie de interese, precum şi o declaraţie cu privire la incompatibilităţile prevăzute de lege, în termen de 15 zile de la numirea în funcţie;

2. actualizează declaraţiile prevăzute la pct. 1 ori de câte ori intervin modificări faţă de situaţia iniţială, în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei modificării, precum şi a încetării funcţiilor sau activităţilor;

3. răspunde de afişarea declaraţiilor prevăzute de lege pe site-ul institutului;

4. depune declaraţia de avere în condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2.

Art. 11. - (1) Comitetul director din cadrul institutului este format din manager, directorul medical, directorul de îngrijiri şi directorul financiar-contabil. Funcţiile specifice comitetului director se ocupă prin concurs, organizat de manager.

(2) Atribuţiile generale ale comitetului director sunt:

1. elaborează planul de dezvoltare al institutului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical;

2. elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al institutului;

3. propune managerului, în vederea aprobării:

a) numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;

b) organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

4. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama institutului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

5. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

6. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, pe baza centralizării de către serviciul financiar-contabilitate a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, pe care îl supune aprobării managerului;

7. urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi servicii/ compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi servicii/compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

8. analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;

9. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, a indicatorilor financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;

10. analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii institutului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;

11. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;

12. la propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;

13. analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii institutului;

14. Întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă Ministerului Sănătăţii, la solicitarea acestuia;

15. negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

16. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului institutului, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;

17. face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii institutului;

18. negociază cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/ laboratorului/serviciului;

19. răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;

20. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al institutului.

(3) Atribuţiile specifice ale membrilor comitetului director sunt:

A. Directorul medical are în principal următoarele atribuţii:

1. În calitate de preşedinte al consiliului medical, coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al institutului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;

2. monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul institutului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale;

3. aprobă protocoale de practică medicală la nivelul institutului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului institut;

4. răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;

5. coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul institutului;

6. Întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii, laboratoare şi servicii medicale;

7. avizează utilizarea bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

8. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

9. răspunde de acreditarea personalului medical al institutului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în institut, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

10. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate, care necesită o durată de institutizare mult prelungită, morţi subite etc.);

11. participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

12. stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

13. supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului.

B. Directorul financiar-contabil are în principal următoarele atribuţii:

1. asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor;

3. asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;

4. propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;

5. asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;

6. participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

7. angajează instituţia prin semnătură, alături de manager, în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a le refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;

8. analizează, din punct de vedere financiar, pianul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;

9. participă la organizarea sistemului informaţional al institutului, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;

10. evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;

11. asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor institutului către bugetul statului, trezorerie şi terţi;

12. asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în institut;

13. asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

14. organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin institutului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;

15. ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;

16. asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestionării;

17. răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar-contabilitate aflat în subordinea sa, a atribuţiilor în ceea ce priveşte exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii patrimoniului;

18. Îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;

19. Împreună cu şeful serviciului administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului institutului şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare servicii medicale;

20. organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor financiar-contabile din subordine;

21. organizează, la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale, inventarierea mijloacelor materiale în institut.

C. Directorul de îngrijiri are în principal următoarele atribuţii:

1. reprezintă instituţia în relaţiile cu alte instituţii privind activitatea personalului din subordine;

2. răspunde material şi moral de daunele aduse instituţiei, personalului şi pacienţilor, prin deciziile luate şi activitatea desfăşurată;

3. controlează, prin sondaj, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în fişa postului de către asistenţii medicali şefi, asistenţii medicali şi personalul auxiliar;

4. organizează întâlniri de lucru cu asistenţii medicali şefi de secţie;

5. monitorizează calitatea serviciilor de îngrijire acordate, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi ia măsuri pentru îmbunătăţirea acestora;

6. monitorizează procesul de implementare a ghidurilor şi protocoalelor de practică elaborate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi aprobate de Ministerul Sănătăţii;

7. stabileşte pentru personalul din subordine, la propunerea asistenţilor medicali şefi de secţie, necesarul şi conţinutul programelor de perfecţionare organizate în cadrul institutului;

8. analizează cererile şi avizează participarea personalului din subordine la programele de educaţie medicală continuă organizate în afara instituţiei;

9. colaborează cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu instituţiile de învăţământ şi cu alte instituţii acreditate la realizarea programelor de perfecţionare pentru asistenţii medicali;

10. controlează modul de desfăşurare a pregătirii practice a viitorilor asistenţi medicali;

11. controlează modul cum se asigură bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă, de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

12. face propuneri cu privire la acordarea premiilor pentru asistenţii medicali şi personalul auxiliar în funcţie de prevederile legale în vigoare;

13. participă la activităţile organizaţiilor profesionale ale asistenţilor medicali şi moaşelor, la solicitarea acestora;

14. analizează şi participă la soluţionarea sancţiunilor propuse pentru personalul din subordine;

15. ia măsuri pentru buna funcţionare a serviciului de dietetică;

16. asigură măsurile necesare pentru cunoaşterea de către întregul personal din subordine a regulilor de etică profesională;

17. ia măsuri pentru cunoaşterea şi respectarea comportamentului igienic şi a regulilor de tehnică aseptică de către personalul din subordine;

18. aprobă programul de activitate lunar al asistenţilor medicali, personalului auxiliar şi programarea concediilor de odihnă;

19. ia măsuri pentru respectarea de către vizitatori a normelor de igienă (portul echipamentului, evitarea aglomerării în saloane);

20. asigură măsurile necesare pentru cunoaşterea de către personalul din subordine a reglementărilor legale privind normele generale de sănătate şi securitate în muncă, regulamentul de organizare şi funcţionare al institutului, regulamentul intern, normele privind prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale şi normelor privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale;

21. asigură măsurile necesare pentru cunoaşterea de către asistenţii medicali şi moaşe a legislaţiei privind exercitarea profesiilor de asistent medical şi moaşă.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică

 

Art. 12.- În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.085/2012 privind măsuri de organizare şi funcţionare a spitalelor regionale de urgenţă şi a unităţilor funcţionale regionale de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti este instituţie funcţională regională de urgenţă prin structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă în chirurgie toracică şi terapie intensivă.

Art. 13. - (1) Structura organizatorică a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

(2) Actuala structură organizatorică a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti este aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii şi este compusă din:

1. Sediul central - Şos. Viilor nr. 90, sectorul 5, cu următoarele secţii şi compartimente:

- Secţia clinică pneumologie I 58 paturi,

din care:

- pentru TBC 28 paturi;

- Secţia clinică pneumologie II TBC - MDR 48 paturi;

- Secţia clinică pneumologie III 59 paturi,

din care:

- pentru TBC 26 paturi;

- compartiment somnologie 5 paturi;

- Secţia clinică pneumologie IV 54 paturi,

din care:

- pentru TBC 27 paturi;

- Secţia clinică pneumologie V 55 paturi,

din care:

- pentru TBC 28 paturi;

- Secţia AT I. 20 paturi;

- Unitate de transfuzie sanguină

- Secţia clinică chirurgie toracică 52 paturi;

- Compartiment de primire urgenţe de profil 5 paturi;

- Compartiment oncologie medicală 5 paturi;

- Compartiment îngrijiri paliative 5 paturi;

- Spitalizare de zi 5 paturi.

2. Sediul din str. Calea Şerban Vodă nr. 189, sectorul 4, cu următoarele secţii:

- Secţia clinică pneumologie VI 50 paturi,

din care:

- pentru TBC 25 paturi;

- Secţia clinică pneumologie VII 50 paturi,

din care:

- pentru TBC 25 paturi;

- Secţia clinică pneumologie VIII 66 paturi,

din care:

- pentru TBC 30 paturi.

3. Sediul din str. Lacul Bucura nr. 40 - sectorul 5, cu următoarele secţii:

- Secţia pneumologie IX - copii 41 paturi,

din care:

- pentru TBC 31 paturi;

- Secţia pneumologie X - copii 59 paturi,

din care:

- pentru TBC 49 paturi.

4. Farmacie

5. Bloc operator

6. Sterilizare

7. Laborator bacteriologie

8. Laborator de radiologie şi imagistică medicală cu puncte de lucru în ambulatoriul integrat şi la dispensarele TBC sectoarele 4,5 şi 6

- compartiment computer tomograf

9. Laborator de analize medicale cu punct de lucru în ambulatoriul integrat

10. Laborator explorări funcţionale respiratorii speciale

11. Serviciul anatomie patologică:

- Compartiment histopatologie

- Compartiment citologie

- Compartiment prosectură

12. Laborator de endoscopie bronşică

13. Compartiment lavaj bronhoalveolar

14. Compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale

15. Serviciul de evaluare şi statistică medicală

16. Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale

17. Centrul de consiliere pentru renunţare la fumat

18. Cabinet oncologie medicală

19. Dispensar TBC Sector 4

- dispensar TBC Sector 4 cu punct de lucru radiologie

20. Dispensar TBC Sector 5

- dispensar TBC Sector 5 cu punct de lucru radiologie

21. Dispensar TBC Sector 6

- dispensar TBC Sector 4 cu punct de lucru radiologie

22. Ambulatorul integrat cu cabinete în specialităţile:

- pneumologie - Şos. Viilor nr. 90

- chirurgie toracică - Şos. Viilor nr. 90

- cardiologie - Şos. Viilor nr. 90

- alergologie şi imunologie clinică - Şos. Viilor nr. 90

- ORL - Şos. Viilor nr. 90

- compartiment kinetoterapie - Şos. Viilor nr. 90

- medicină internă - Şos. Viilor nr. 90

- medicină dentară - Şos. Viilor nr. 90

- medicină ecografie - Şos. Viilor nr. 90

- pneumologie - str. Malcoci nr. 4

- pneumologie - str. Şerban Vodă nr. 189

- pneumologie - str. Intrarea Aurora nr. 17E

- pneumologie - str. Lacul Bucura nr. 40

23. Activitatea de cercetare cuprinde următoarele colective:

- Colectiv de supraveghere a tuberculozei şi bolilor pulmonare cronice

- Colectiv de bacteriologie

- Colectiv de lavaj bronhoalveolar

- Colectiv endoscopie bronşică

- Colectiv de fiziopatologie respiratorie, explorări funcţionale respiratorii speciale

- Colectiv de cercetare multidisciplinară complexă

(3) Actuala structură se poate modifica ca urmare a unei noi structuri organizatorice, aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii, la o dată ulterioară intrării în vigoare a prezentului regulament.

 

CAPITOLUL V

Atribuţiile institutului

 

SECŢIUNEA 1

Departamente medicale

 

Art. 14. - Serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de institutizare de zi sunt serviciile medicale programabile de diagnostic, tratament şi monitorizare pentru pacienţii care nu necesită supraveghere pe o durată mai mare de 12 ore.

Art. 15. - Secţiile de pneumologie au în principal următoarele atribuţii cu privire la asistenţa medicală în regim de spitalizare continuă:

1. consultul şi diagnosticul pacienţilor adulţi şi copii cu afecţiuni pulmonare adresaţi prin internare;

2. controlul pacienţilor cu afecţiuni respiratorii cronice severe pentru ajustarea terapiei, în condiţiile în care medicul de familie şi specialistul pneumolog de policlinică nu reuşesc să controleze evoluţia bolii;

3. instituirea terapiilor medicamentoase, tratamente ventilatorii noninvazive, aerosoloterapie, oxigenoterapie;

4. instituirea şi supravegherea aplicării kineziterapiei şi reabilitării respiratorii;

5. screeninguri de poligrafie şi polisomnografie;

6. studii clinice în domeniul medicamentului şi în domeniul instituirii unor noi metode de asistare a pacienţilor cu afecţiuni pulmonare;

7. participarea medicilor din secţii la activităţi ştiinţifice, programe educaţionale adresate medicilor şi pacienţilor;

8. activitate didactică;

9. asigurarea aparatului de urgenţă, aprobat de conducerea institutului;

10. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

11. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

12. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

13. educaţia sanitară a bolnavilor şi a aparţinătorilor;

14. asigurarea condiţiilor pentru colectarea şi centralizarea gradului de satisfacţie a pacientului îngrijit în secţie;

15. asigurarea accesului neîngrădit al pacienţilor/ aparţinătorilor şi/sau vizitatorilor la registrul de sugestii, reclamaţii şi sesizări, constituit la nivelul fiecărei secţii:

- în cazul pacienţilor internaţi care au un grad redus de mobilitate din cauza patologiei prezentate, pe oricare dintre secţiile de pneumologie, accesul unei persoane poate fi permanent;

- în cazul copiilor până la 14 ani internaţi în oricare dintre secţiile de pneumologie pediatrică a institutului, se acceptă prezenţa unui aparţinător permanent, dacă se solicită acest lucru;

- în cazul copiilor cu vârstă cuprinsă între 14 şi 18 ani, internaţi în oricare dintre secţiile de pneumologie pediatrică a institutului, se poate accepta prezenţa unui aparţinător permanent, cu acordul medicului şef de secţie;

16. asigurarea securităţii copiilor contra accidentelor, în secţiile de pneumologie pediatrică;

17. transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii externaţi, unităţilor sanitare ambulatorii sau medicului de familie, după caz;

18. afişarea la loc vizibil a drepturilor şi obligaţiilor pacientului;

19. respectarea libertăţii de deplasare a pacientului, în perimetrul institutului, excepţie făcând perioadele de vizită şi contravizită a cadrelor medicale din secţie, carantină, perioadele când pacientul necesită imobilizarea la pat. În cazul în care pacientul solicită părăsirea pe perioadă limitată a perimetrului institutului, învoirea va fi acordată în baza biletului de voie semnat şi parafat de medicul curant şi avizat de medicul şef de secţie, caz în care pacientul va părăsi incinta institutului în ţinuta de stradă. Pacienţii nu au voie să părăsească incinta institutului pe perioada internării, fără bilet de voie semnat şi parafat de medicul curant şi avizat de medicul şef de secţie; în caz contrar, o fac pe propria răspundere, iar medicul curant poate decide externarea pacientului, cu avizul medicului şef de secţie.

Art. 16. - Principalele activităţi medicale derulate în cadrul secţiei A.T.I. şi în cadrul secţiei clinice chirurgie toracică sunt următoarele:

A. În secţia A.T.I.:

1. anestezie în chirurgia toraco-pulmonară;

2. diagnostic insuficienţă respiratorie acută;

3. resuscitare stop cardiorespirator;

4. terapia intensivă a pacienţilor cu patologie respiratorie;

5. terapia intensivă a insuficienţelor multiple de organe;

6. Îngrijirea postoperatorie;

7. terapia intensivă a pacientului critic pentru tratamentul disfuncţiilor/insuficienţelor de organe (plămâni);

8. proceduri diagnostice/terapeutice;

9. asigurarea cu sânge şi derivate din sânge a întregului institut (unitate de transfuzie);

10. microlaborator propriu dedicat;

11. supravegherea şi tratamentul postoperator/postanestezic al pacienţilor cu evoluţie normală;

12. Îngrijirea pacienţilor care necesită supraveghere continuă pentru riscul de dezechilibru al funcţiilor vitale;

13. internarea/admisia pacienţilor în secţia A.T.I. se face la propunerea medicilor din secţia A.T.I. sau la propunerea medicilor din alte secţii, cu acordul medicului şef de secţie A.T.I. ori, după caz, al înlocuitorului de drept al acestuia sau al medicului de gardă din secţia A.T.I.;

14. nu pot fi internaţi în secţia A.T.I. pacienţii care declară în scris că nu doresc aceasta;

15 decizia de transfer/externare din secţia/compartimentul A.T.I. se bazează pe criteriile aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii conform reglementărilor legale în vigoare;

16. În situaţiile de transfer/externare, dacă există conflict de opinii:, decizia va fi luată de directorul medical sau, în absenţa acestuia, de către înlocuitorul de drept al acestuia şi este necesară informarea comisiei de etică a institutului.

B, în secţia clinică chirurgie toracică:

1. tratamentul chirurgical al afecţiunilor toracice;

2. diagnosticul bolilor toracopulmonare;

3. chirurgia plămânilor;

4. chirurgia traheei şi bronhiilor mari;

5. chirurgia mediastinului;

6. chirurgia esofagului;

7. chirurgia peretelui toracic;

8. evaluarea pacienţilor care necesită tratament chirurgical în străinătate;

9. declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale conform reglementărilor în vigoare;

10. stabilirea indicaţiei operatorii, justificarea acesteia, precum şi alegerea procedurii tehnice şi tactice la propunerea medicului curant;

11. recoltarea de probe biologice pentru efectuarea analizelor;

12. indicarea, folosirea şi administrarea medicamentelor;

13. asigurarea timp de 24 de ore a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

14. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului privind tratamentul necesar şi intervenţiile chirurgicale;

15. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora;

16. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

17. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

18. educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor;

19. ţinerea evidenţei zilnice a internării bolnavilor şi asigurarea comunicării cu secţiile privind locurile libere;

20. repartizarea bolnavilor în saloane, cu respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale;

21. examinarea imediată de către medicul chirurg a bolnavilor internaţi de urgenţă, precum şi a celor cu stare biologică alterată;

22. stabilirea parcursului în vederea confirmării precizării sau nuanţării diagnosticului de internare;

23. precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;

24. Întocmirea foii de observaţie în primele 24 de ore pentru

pacienţii cronici şi la prezentare pentru pacienţii internaţi de urgenţă;

25. stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv stadiul bolii.

Art. 17. - Compartimentul de oncologie medicală are în principal următoarele atribuţii cu privire la asistenţa medicală în regim de institutizare continuă:

1. tratamentul afecţiunilor oncologice;

2. monitorizarea pacienţilor oncologici;

3. reevaluarea şi restadializarea bolii oncologice;

4. evaluarea indicaţiei chirurgicale şi/sau radioterapiei;

5. stabilirea diagnosticului, stadiului şi stabilirea protocoalelor terapeutice adecvate.

Art. 18. -(1) Principala activitate medicală derulată în cadrul compartimentului de îngrijiri paliative este asigurarea acordării de asistenţă sanitară paliativă în scopul ameliorării calităţii vieţii pacienţilor oncologici, având în vedere că 75% din cazurile cu neoplasm pulmonar sunt stadii III şi IV. Paliaţia se referă la ameliorarea simptomelor, îngrijirea bolnavilor imobilizaţi la pat, cei dependenţi de oxigen, cei care nu se mai pot alimenta.

(2) Compartimentul de îngrijiri paliative vine în sprijinul pacienţilor oncologici cu stadii avansate de neoplasm, în primul rând pulmonar (specificul institutului).

Art. 19. - Compartimentul de primiri urgenţe de profil are în principal următoarele atribuţii:

1. triajul urgenţelor la prezentarea la institut;

2. primirea, stabilizarea şi tratamentul iniţial al tuturor urgenţelor, cu prioritate urgenţele majore;

3. investigaţii clinice şi paraclinice necesare stabilirii diagnosticului şi începerii tratamentului iniţial;

4. consultul de specialitate în echipă cu medicii de gardă din institut pentru stabilirea secţiei în care urmează să se interneze pacienţii;

5. monitorizare, tratament şi reevaluare pentru pacienţii care necesită internare;

6. tratament, stabilizare şi reevaluare pentru pacienţii care nu necesită internare;

7. asigurarea asistenţei medicale de urgenţă pentru urgenţe majore în echipa mobilă de intervenţie (consult, stabilizare, monitorizare, tratament, transport);

8. Înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi raportarea adecvată a informaţiei medicale;

9. formarea continuă a personalului propriu şi formarea în medicină de urgenţă a altor categorii de personal medical;

10. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul anual de achiziţii publice.

Art. 20. - Atribuţiile specifice cu privire la Foaia de observaţie clinică generală, comune tuturor secţiilor/ compartimentelor cu paturi, sunt următoarele:

1. În cazul în care medicul decide internarea pacientului în regim de spitalizare continuă, se deschide Foale de observaţie clinică generală (FOCG) în sistemul informatic al institutului, căreia i se atribuie un număr curent unic pentru urmărirea pacientului şi a costurilor asociate cu tratarea pacientului. Pe lângă elementele minime prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii, aceasta trebuie să conţină şi elemente specifice, tratamentul medico-chirurgical, proceduri medicale, starea la externare, codul de diagnostic, precum şi situaţiile speciale, care vor fi consemnate, parafate şi semnate de către medicul curant.

2. FOCG electronică va fi iniţiată astfel:

- dacă internarea se efectuează direct pe secţie, FOCG electronică este iniţiată de registratorul medical al secţiei sau de către asistentul şef de secţie;

- dacă internarea se efectuează prin CPU/camera de gardă, FOCG electronică este iniţiată de registratorul medical/asistentul medical din tură.

3. Etapele de completare ale FOCG:

- FOCG se iniţiază în CPU, camera de gardă sau în secţiile de spitalizare continuă/zi;

- FOCG şi Foaia de spitalizare zilnică se completează într-un singur exemplar pentru fiecare episod de spitalizare;

- se întocmesc FOCG pentru îngrijiri de tip cronic în secţiile de pneumoftiziologie, pneumoftiziologie pediatrică, îngrijiri paliative şi de tip acut în secţiile de pneumologie, pneumologie pediatrică, chirurgie toracică şi compartimentul de oncologie medicală;

- în situaţia în care un pacient necesită transfer într-o altă secţie care furnizează îngrijiri de acelaşi tip, nu se deschide o nouă FOCG. În situaţia în care un pacient este transferat din secţia de îngrijiri acute în secţia de îngrijiri cronice, se deschide o nouă FOCG;

- FOCG este înregistrată la nivelul serviciului evaluare şi statistică medicală, în registrul unic al institutului, în funcţie de numărul de înregistrare alocat de aplicaţia informatică şi, la nivelul secţiei, în registrul unic al secţiei;

- FOCG este la dispoziţia medicilor şi asistentelor medicale 24 din 24 de ore;

- FOCG este completată cu respectarea tuturor rubricilor şi fără excluderea vreuneia;

- FOCG este completată zilnic de către medicul curant/asistentul medical de salon, în limita competenţei;

- FOCG însoţeşte pacientul la orice consult interdisciplinar/paraclinic;

- FOCG va fi contrasemnată de către medicul şef de secţie;

- la externarea pacientului, FOCG se arhivează.

4. Gestionarea FOCG:

- pe perioada internării, asistentul şef de secţie va monitoriza prin sondaj FOCG modul de completare a datelor şi va anunţa imediat medicul curant în cazul în care constată neconformităţi. De asemenea, înaintea externării pacientului, verifică dacă FOCG este completată corect şi complet şi va lua măsurile ce se impun, astfel încât în momentul în care FOCG este dată registratorului medical în vederea colectării datelor în sistem electronic FOCG să fie completată în totalitate;

- au acces la FOCG medicul curant/de gardă, asistentul medical de salon şi medicii care asigură consult interdisciplinar.

Art. 21. - (1) Blocul operator funcţionează conform regulamentului de organizare şi funcţionare intern al blocului operator, cu respectarea legislaţiei îh vigoare.

(2) Blocul operator este unitatea care cuprinde trei săli de operaţie şi anexele acestora, oficiul şi spălătorul, respectiv personalul sălilor de operaţie.

(3) Blocul operator este o entitate comună, unică şi indivizibilă, care cuprinde personal medical şi auxiliar. În vederea optimizării utilizării sălilor de operaţie şi a timpului de activitate, personalul va fi distribuit pe săli de operaţie, astfel încât să permită managementul optim al bolnavilor operaţi în condiţii de maximă siguranţă, precum şi asigurarea unor condiţii de muncă corecte medicilor chirurgi, anesteziştilor şi personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest sector.

(4) Bolnavii operaţi în blocul operator sunt pacienţi îngrijiţi de medicii specialişti şi primari din clinica de chirurgie toracică.

(5) Conducerea organizatorică a blocului operator este asigurată de un medic coordonator. Medicul coordonator al blocului operator este medic în specialităţi chirurgicale numit prin decizia managerului, conform prevederilor legale în vigoare.

(6) Activitatea echipei de anestezie este coordonată de medicul şef de secţie A.TI., cere va colabora pentru sincronizarea cu echipa de chirurgie.

(7) Conducerea blocului operator este subordonată managerului institutului şi/sau directorului medical, după caz, şi va colabora cu medicul şef de secţie chirurgie toracică, A.T.I. şi laborator endoscopie bronşică, al căror rol este consultativ şi care vor fi informaţi ori de câte ori sunt necesare şi adoptate decizii importante cu privire la activitatea blocului operator.

(8) Activitatea zilnică a blocului operator este coordonată/stabilită de medicul coordonator. Activitatea medicală din cele trei săli de operaţie este asigurată de o asistentă medicala (repartizată săptămânal, conform graficului/per sală întocmit de asistenta şefă) responsabilă de aplicarea procedurilor medicale/nemedicale şi a instrumentarului utilizat în timpul intervenţiei chirurgicale din sală.

(9) Programul de funcţionare al blocului operator este aprobat de managerul institutului în urma consultării cu coordonatorul blocului operator.

Art. 22. - (1) Unitatea de transfuzie sanguină are în principal următoarele atribuţii:

1. aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge, pe baza solicitărilor scrise din secţiile institutului;

2. recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile institutului;

3. efectuarea testelor pretransfuzionale;

4. pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;

5. consiliere privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;

6. prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau componente sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional, în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;

7. Întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;

8. raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial.

(2) Sunt interzise unităţii de transfuzie sanguină din institut livrarea de sânge total sau de componente sanguine către alte institute, livrarea şi/sau administrarea lor la domiciliul pacientului, livrarea de sânge total şi/sau de componente sanguine cu altă destinaţie decât administrarea terapeutică în incinta institutului.

Art. 23. - Principalele activităţi medicale derulate în cadrul dispensarelor TBC sunt următoarele:

1. consultaţii bolnavi cu afecţiuni respiratorii - diagnostic şi tratament pentru Bucureşti şi provincie;

2. consultaţii bolnavi de TBC sectorul 4 - diagnostic, tratament, anchetă epidemiologică;

3. control contacţii TBC - Bucureşti şi provincie;

4. monitorizare bolnavi TBC - tratament strict supravegheat, controale pe durata tratamentului conform programului naţional TBC;

5. vaccinări BCG la cabinetul de pediatrie;

6. diagnostic şi tratament pentru afecţiuni respiratorii TBC şi non-TBC copii;

7. probe ventilatorii simple - spirometru propriu.

Art. 24. - Principalele activităţi medicale derulate în cadrul Laboratorului de explorări funcţionale respiratorii speciale şi în colectivul de fiziopatologie respiratorie, explorări funcţionale respiratorii speciale sunt următoarele:

1. evaluarea pacienţilor înaintea şi în timpul explorărilor funcţionale (indicaţii, contraindicaţii, medicamente care pot influenţa testele funcţionale, efecte adverse/accidente ale testelor);

2. teste funcţionale respiratorii:

- spirometrie;

- spirometrie cu test bronhodilatator;

- pletismografie;

- pletismografie cu test bronhodilatator;

- măsurarea difuziunii alveolocapilare;

- analiza gazelor sanghine;

- pulsoximetrie;

- teste de efort nestandardizat;

- teste de efort cardiorespirator standardizat;

- electrocardiografie;

3. evaluarea pacienţilor incluşi în protocoale de cercetare clinică.

Art. 25. - Principalele activităţi medicale derulate în cadrul laboratorului de bacteriologie sunt următoarele:

1. diagnosticul bacteriologic al tuberculozei;

2. examen microscopie pentru evidenţierea BAAR pentru pacienţii secţiilor clinice şi ale ambulatoriilor de specialitate ale sectoarelor 4, 5, 6 din cadrul institutului;

3. cultivarea produselor patologice pentru izolarea şi identificarea complexului M. Tuberculosis;

4. testarea sensibilităţii la medicamente antituberculostatice de linia întâi şi a doua;

5. control extern de calitate al examenului microscopic şi al antibiogramei pentru 23 de judeţe ale ţării şi Bucureşti;

6. diagnostic bacteriologic al florei nespecifice implicate în afecţiuni pulmonare netuberculoase, microscopie, cultură, ABG (antibiogramă);

7. testare screening pentru HIV - pacienţii internaţi în cadrul institutului.

Art. 26. - Principalele activităţi derulate în cadrul compartimentului somnologie:

1. consult pacienţi cu suspiciune de sindrom de apnee în somn, narcolepsie, insuficienţe respiratorii de alte cauze, sindrom de obezitate-hipoventilaţie, boala picioarelor neliniştite şi alte tulburări respiratorii din timpul somnului;

2. Înregistrări poligrafice, polisomnografice, pulsoximetrice nocturne, actigrafice nocturne;

3. teste MSLT diurne;

4. titrări nocturne manuale şi automate pentru stabilire presiuni CPAP, BIPAP, alte tipuri de ventilatoare;

5. conectări şi supravegheri ambulatorii ale unor înregistrări poligrafice, polisomnografice, pulsoximetrice sau actigrafice;

6. monitorizare şi controale regulate ale pacienţilor diagnosticaţi;

7. repetare înregistrări la pacienţii-problemă, monitorizarea lor cu ajutorul unor consultaţii şi a unor citiri de trasee înregistrate la domiciliu;

8. asocierea de investigaţii suplimentare cu bilanţuri obligatorii prin internări de zi sau la pat de tipul radiografii pulmonare, explorări funcţionale, electrocardiograme, gazometrii etc.

Art. 27. - Serviciul de anatomie patologică are în principal următoarele atribuţii:

1. efectuarea de autopsii la toate cazurile decedate în institut, care nu sunt cazuri medico-legale, în vederea stabilirii, confirmării sau completării diagnosticului clinic şi precizării cauzei medicale a morţii, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de un an, indiferent de locul decesului, când nu sunt cazuri medico-legale. La cererea scrisă a aparţinătorilor decedatului, directorul medical al institutului poate aproba scutirea de autopsie, cu avizul medicului şef al secţiei şi al medicului anatomopatolog;

2. efectuarea autopsiei anatomopatologice după 24 ore de la constatarea decesului, în situaţia în care nu este posibilă contactarea aparţinătorilor decedatului de către medicul curant/medicul de gardă. După 3 zile de la deces se anunţă în scris poliţia de către serviciul de anatomie patologică. Dacă într-un interval de 10 zile de la survenirea decesului nu se prezintă aparţinătorii, decedatul este considerat caz social, fiind anunţată în scris primăria din raza teritorială a spitalului;

3. efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor;

4. efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic asupra produselor biologice recoltate;

5. colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul institutului, în vederea efectuării unor cercetări complementare speciale, bacteriologice, biochimice, experimentale;

6. eliberarea certificatului constatator de deces completat şi semnat de medicul curant şi de medicul anatomopatolog sau de medicul care a efectuat autopsia;

7. eliberarea cadavrelor în conformitate cu normele în vigoare;

8. colaborarea cu Institutul de Medicină Legală în cazurile prevăzute de lege;

9. comunicarea trimestrială către conducerea institutului a situaţiei cazurilor finalizate, după următorul model; număr cazuri autopsiate, număr cazuri scutite de autopsie, număr cazuri cu diagnostic concordant, număr cazuri cu diagnostic discordant parţial, număr cazuri cu discordanţă majoră între diagnosticul final şi diagnosticul la deces stabilit în secţie.

10. Medicul şef al serviciului va întocmi propuneri fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de produse, servicii şi lucrări pentru anul bugetar.

11. Principalele activităţi derulate în cadrul serviciului de anatomie patologică sunt;

a) citodiagnostic pentru evidenţierea agenţilor patogeni microbieni, micotici şi parazitări;

b) citodiagnostic coloraţii Giemsa pe lichide (aspirat bronşic, periaj bronşic, lichide pleurale şi de ascită) pentru celularitate tumorală;

c) coloraţii speciali pentru evidenţierea unor compuşi tisulari patologici, biopsii bronşice şi pleurale ş.a. prin coloraţii uzuale şi speciale (PAS, Alcian Blue, Grocott, Ziehl-Nielsen);

d) examene extemporanee intraoperatorii;

e) consult HP şi imunohistochimic extern;

f) coloraţie Ziehl-Nielsen, pentru evidenţierea bacililor acid-alcoolo-rezistenţi, pe secţiuni la parafină;

g) diagnostic necroptic cu prezentare anatomoclinică.

Art. 28. - Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală are în principal următoarele atribuţii:

1. efectuarea examenelor radiologice şi imagistice în laborator şi la patul bolnavului, la indicaţia medicului specialist/primar;

2. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;

3. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a filmotecii şi arhivei;

4. Înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;

5. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator;

6. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului, elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

7. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de filme şi materiale de laborator specifice;

8. raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pentru bolnavii internaţi şi ambulatori.

Art. 29. - Laboratorul de endoscopie bronşică are în principal următoarele atribuţii:

1. efectuarea tehnicilor endoscopice şi prelevarea de probe bioptice;

2. raportarea statistică a serviciilor efectuate pentru bolnavii internaţi şi ambulatori;

3. colaborarea cu celelalte departamente ale institutului în vederea asigurării unui act medical de calitate;

4. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale specifice,

Art. 30. - Laboratorul de analize medicale are în principal următoarele atribuţii:

1. efectuarea analizelor medicale de: hematologie, citologie, biochimie, serologie, imunologie, necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie al bolii şi examenelor profilactice;

2. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înserierea lor corectă;

3. asigurarea recipienţilor necesari recoltării produselor;

4. Înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;

5. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;

6. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

7. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pentru bolnavi internaţi şi ambulatori.

Art. 31, - (1) Organizarea activităţii staţiei de sterilizare are în vedere;

1. circuitul de colectare, recipientele şi mijloacele de transport al dispozitivelor murdare, nesterile;

2. diminuarea încărcăturii microbiene şi eliminarea încărcăturii organice şi a biofilmului de pe dispozitivele medicale;

3. controlul condiţiilor de mediu, verificarea stării de funcţionare a aparaturii;

4. spaţiul curat pentru inventarierea şi împachetarea dispozitivelor medicale;

5. sterilizarea propriu-zisă şi sistemul de control al procesului;

6. procedurile de control şi marcare a produselor finite;

7. tratarea neconformităţilor;

8. Înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, în vederea asigurării trasabilităţii, care este un element de sistem de calitate şi este parte componentă a materiovigilenţei;

9. circuitul de stocare, distribuţie, transport la utilizatori;

10. instruirea personalului;

11. echipamentul de protecţie a personalului, diferenţiat pe etape de proces.

(2) Circuitele sunt stabilite în aşa fel încât să asigure securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale.

(3) Sterilizarea se poate realiza prin: metode fizice (abur sub presiune sau abur la temperatură şi presiune ridicată/scăzută, căldură uscată), metode chimice (oxid de etilenă, „sterilizanţi” chimici: formaldehidă) şi abur la temperaturi joase şi presiune subatmosferică.

(4) în stadiul actual al datelor ştiinţifice, sterilizarea cu vapori de apă saturaţi sub presiune trebuie să fie metodă de elecţie, dacă dispozitivul medical suportă această procedură.

Art. 32. - Farmacia institutului funcţionează cu circuit închis şi are în principal următoarele atribuţii:

1. asigură asistenţa cu medicamente de uz uman (primirea şi eliberarea) pentru bolnavii internaţi în secţiile institutului şi pentru pacienţii din ambulatoriul integrat, conform legislaţiei în vigoare;

2. asigură recepţionarea şi introducerea în gestiunea informatică a farmaciei, a medicamentelor achiziţionate, conform legislaţiei în vigoare;

3. Înaintează serviciului achiziţii publice şi contractare solicitări lunare de medicamente, întocmite pe baza necesarelor anuale ale secţiilor institutului, aprobate de consiliul medical şi în baza stocurilor existente în farmacie;

4. asigură depozitarea şi păstrarea medicamentelor aflate în gestiune, conform normelor în vigoare;

5. eliberează medicamente conform solicitărilor din condicile de prescripţie medicală introduse „on-line” şi aduse în farmacie de către asistenţii medicali;

6. În baza condicilor de prescripţie medicală, eliberează medicaţia pacienţilor internaţi în secţiile institutului, precum şi pentru cei din ambulatorul integrat al institutului.

Art. 33. - Compartimentul lavaj bronhoalveolar are în principal următoarele atribuţii:

1. efectuarea investigaţiilor specifice citologice şi imuno-citologice, în scop diagnostic, pentru următoarele produse biologice: lavaj bronhoalveolar, aspirat bronşic, brosaj, spută, lichid pleural, lichid pericardic, lichid ascitic, citopuncţie;

2. realizarea determinării serice a enzimei de conversie a angiotensinei (ACS), în vederea evaluării şi monitorizării pacienţilor cu sarcoidoză;

3. efectuarea studiilor şi cercetărilor medicale în cadrul institutului, pentru implementarea noilor metode de investigaţii şi tratament, conform standardelor actuale;

4. asigurarea stocării datelor în programul informaţional al institutului, cu accesare imediată;

5. asigurarea centralizării datelor statistice privind spitalizările continue, de zi şi din ambulatoriul integrat al institutului;

6. colaborarea cu serviciile de bronhologie, histopatologie, biochimie şi microbioiogie ale institutului;

7. colaborarea cu medicii de specialitate, atât din institut, cât şi din alte unităţi, în vederea stabilirii diagnosticului.

Art. 34. - Cabinetul de oncologie medicală are în principal următoarele atribuţii:

1. examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare;

2. asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie;

3. precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;

4. stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv a stadiului bolii.

Art. 35. - Compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale are în principal următoarele atribuţii:

1. elaborarea planului anual de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale;

2. verificarea respectării normativelor şi măsurilor de prevenire;

3. asigurarea efectuării autocontrolului în vederea evaluării eficienţei activităţilor igienico-sanitare derulate;

4. verificarea respectării procedurilor de depistare, izolare a infecţiilor nosocomiale;

5. elaborarea de măsuri de prevenţie sau control în situaţii de risc sau focar de infecţie nosocomială;

6. supravegherea şi cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene la nivelul secţiilor;

7. efectuarea anchetei epidemiologice în caz de focar;

8. coordonarea, elaborarea şi actualizarea anuală, împreună cu consiliul de conducere şi cu şefii secţiilor, a ghidului de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

9. supravegherea şi controlarea bunei funcţionări a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;

10. supravegherea şi controlul efectuării decontaminării mediului de institut prin curăţare chimică şi dezinfecţie;

11. supravegherea şi controlul activităţii blocului alimentar în depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor;

12. supravegherea şi controlul calităţii prestaţiilor efectuate la spălătorie;

13. supravegherea şi controlul activităţii de îndepărtare şi neutralizare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;

14. supravegherea şi controlul respectării circuitelor funcţionale ale institutului, a circulaţiei pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului;

15. recoltează periodic probele de apă potabilă şi reziduală în vederea efectuării analizelor chimice şi bacteriologice;

16. informează Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti asupra situaţiei infecţiilor intraspitaliceşti din institut şi a eventualelor focare apărute, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 36. - Serviciul de evaluare şi statistică medicală este subordonat managerului şi are următoarele atribuţii:

1. colectează datele la nivel de secţie lunar, trimestrial, anual şi le centralizează în vederea trimiterii la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti;

2. calculează şi centralizează indicatorii de utilizare ai serviciilor şi indicatorii de calitate prin care se analizează activitatea institutului şi a fiecărei secţii;

3. Întocmeşte raportul de decontare a serviciilor furnizate pe tipuri de servicii medicale şi îl transmite Serviciului financiar-contabilitate;

4. analizează indicatorii de utilizare a serviciilor şi indicatorii de calitate pe institut şi pe fiecare secţie;

5. centralizează date cu privire la diagnostice şi proceduri care se transmit la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;

6. Întocmeşte situaţii prin care informează conducerea institutului şi şefii de secţie despre realizările privind numărul de pacienţi, indicatorii obţinuţi, cazurile nevalidate, ICM, lunar, trimestrial, anual;

7. asigură realizarea şi pregătirea la timp a oricăror statistici cerute de managerul institutului;

8. operarea şi raportarea concediilor medicale în programul impus de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

9. realizează rapoartele lunare Diagnosis Related Groups (D.R.G.) şi exportul acestora către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti;

10. asigură raportarea şi validarea ulterioară a cazurilor în sistem D.R.G., în colaborare cu comisia D.R.G.

Art. 37. - Ambulatoriul integrat are în componenţă cabinete în următoarele specialităţi: pneumologie, chirurgie toracică, O.R.L., cardiologie, medicină internă, medicină dentară, kinetoterapie, ecografie.

Art. 38. - (1) Ambulatoriul integrat are în principal următoarele atribuţii:

1. consultarea, investigarea, stabilirea diagnosticului, a tratamentului medical şi/sau chirurgical, îngrijirea şi administrarea medicamentelor pacienţilor;

2. acordarea serviciilor de asistenţă medicală ambulatorie asiguraţilor, pe baza biletului de trimitere, cu excepţia urgenţelor şi afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat;

3. informarea medicului de familie, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate;

4. Întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;

5. În relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, ambulatoriul integrat are dreptul să încaseze contravaloarea serviciilor medicale pentru care asiguratul nu are bilet de trimitere, cu excepţia afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat, a urgenţelor şi a serviciilor prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare.

(2) în relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, ambulatoriul integrat are următoarele obligaţii:

1. să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate şi a activităţii desfăşurate;

2. să informeze asiguraţii despre pachetul de servicii de bază, pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ;

3. să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;

4. să raporteze datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţă medicală, potrivit formularelor de raportare;

5. să respecte prevederile actelor normative privind raportarea bolilor;

6. să respecte programul de lucru pe care să-l afişeze la loc vizibil;

7. să respecte prevederile actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

8. să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

9. să nu refuze acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă medico-chirurgicală;

10. să acorde servicii medicale tuturor asiguraţilor, fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament;

11. să solicite documentele care atestă calitatea de asigurat, în condiţiile prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare;

12. să informeze medicul de familie la care este înscris asiguratul, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate şi să transmită rezultatul investigaţiilor paraclinice;

13. să întocmească liste de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;

14. să acorde servicii medicale tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul.

Art. 39, - Departamentele medicale sunt conduse de şefii secţiilor, laboratoarelor sau serviciilor medicale, după caz, astfel:

1. secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale ale spitalului public sunt conduse de un şef de secţie, şef de laborator sau, după caz, şef de serviciu. Aceste funcţii se ocupă prin concurs sau examen, după caz, în condiţiile legii, organizat conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

2. funcţiile de şef de secţie, şef de laborator, asistent medical şef sunt funcţii de conducere şi sunt ocupate numai de medici, biologi, chimişti şi biochimişti sau, după caz, asistenţi medicali, cu o vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea respectivă;

3. funcţia de farmacist-şef este ocupată de către un farmacist cu minimum 2 ani de experienţă profesională;

4. la numirea în funcţie, şefii de secţie, de laborator şi de serviciu medical vor încheia cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare cu o durată de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi. Contractul de administrare poate fi prelungit sau, după caz, în situaţia neîndeplinirii indicatorilor de performanţă asumaţi, poate înceta înainte de termen. Dacă şeful de secţie, de laborator sau de serviciu medical selectat prin concurs se află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, acesta este obligat să le înlăture în termen de maximum 30 de zile de la apariţia acestora. În caz contrar, contractul de administrare este reziliat de plin drept;

5. calitatea de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical este compatibilă cu funcţia de cadru didactic universitar;

6. În spitalele clinice, secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale clinice, funcţia de şef de secţie, şef de laborator, şef de serviciu medical şi director medical se ocupă de către cadrul didactic recomandat de senatul instituţiei de învăţământ medical superior în cauză, cu aprobarea managerului şi cu avizul consiliului de administraţie al spitalului;

7. În cazul în care contractul de administrare nu se semnează în termen de 7 zile de la data stabilită de manager pentru încheierea acestuia, se va constitui o comisie de mediere numită prin decizie a consiliului de administraţie. În situaţia în care conflictul nu se soluţionează într-un nou termen de 7 zile, postul va fi scos la concurs, în condiţiile legii;

8. pentru secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale clinice în care nu există cadru didactic cu grad de predare, precum şi pentru secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale neclinice condiţiile de participare la concurs sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. În cazul în care la concurs nu se prezintă niciun candidat în termenul legal, managerul spitalului public va delega o altă persoană în funcţia de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, interval în care se vor repeta procedurile de ocupare a acestor funcţii prin concurs sau examen, după caz, în condiţiile legii;

9. şeful de secţie, şeful de laborator şi şeful serviciului medical vor face publice, prin declaraţie pe propria răspundere afişată pe site-ul institutului şi al direcţiei de sănătate publică sau pe site-ul Ministerului Sănătăţii, legăturile de rudenie până la gradul al IV-lea inclusiv cu personalul angajat în secţia, laboratorul sau serviciul medical pe care îl conduc;

10. medicii, indiferent de sex, care împlinesc vârsta de 65 de ani după dobândirea funcţiei de conducere, care fac parte din comitetul director al spitalului public sau exercită funcţia de şef de secţie, şef de laborator ori şef de serviciu medical, vor fi pensionaţi conform legii. Medicii în vârstă de 65 de ani nu pot participa la concurs şi nu pot fi numiţi în niciuna dintre funcţiile de conducere, care foc parte din comitetul director al spitalului public sau şef de secţie, şef de laborator ori şef de serviciu medical;

11. În unităţile sanitare publice, profesorii universitari, medicii membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale şi ai Academiei Române, medicii primari doctori în ştiinţe medicale pot ocupa funcţii de şef de secţie până la vârsta de 70 de ani, cu aprobarea managerului şi cu avizul consiliului de administraţie al spitalului;

12. funcţia de şef de secţie, de laborator şi de serviciu medical este incompatibilă cu:

a) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei altei funcţii de manager, inclusiv cele neremunerate;

b) exercitarea unei activităţi sau a unei funcţii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitaliceşti;

c) exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil;

13. constituie conflict de interese deţinerea de către şefii de secţie, de laborator şi de serviciu medical de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate conform prevederilor legale în vigoare ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu institutul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de şef de secţie, de laborator sau de serviciu medical Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză;

14. dacă şeful de secţie, de laborator sau de serviciu medical selectat prin concurs se află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, acesta este obligat să le înlăture în termen de maximum 30 de zile de la apariţia acestora. În caz contrar, contractul de administrare este reziliat de plin drept.

Art. 40. - În cadrul departamentelor medicale, şefii secţiilor, laboratoarelor şi serviciilor medicale au ca principale atribuţii îndrumarea şi realizarea activităţii de acordare a îngrijirilor medicale în cadrul secţiei respective şi răspund de calitatea actului medical, precum şi atribuţiile asumate prin contractul de administrare, având următoarele responsabilităţi:

1. organizează şi coordonează activitatea medicală din cadrul secţiei/laboratorului sau serviciului medical, fiind responsabili de realizarea indicatorilor specifici de performanţă ai secţiei/laboratorului sau serviciului medical, prevăzuţi în anexa la contractul de administrare;

2. răspund de crearea condiţiilor necesare acordării de asistenţă medicală de calitate de către personalul din secţie/laborator sau serviciul medical;

3. propun directorului medical planul anual de furnizare de servicii medicale al secţiei/laboratorului sau serviciului medical şi răspund de realizarea planului aprobat;

4. răspund de calitatea serviciilor medicale prestate de către personalul medico-sanitar din cadrul secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc;

5. evaluează necesarul anual de medicamente şi materiale sanitare al secţiei/laboratorului sau serviciului medical, investiţiile şi lucrările de reparaţii curente şi capitale necesare pentru desfăşurarea activităţii în anul bugetar respectiv, pe care le transmit spre aprobare conducerii spitalului;

6. angajează cheltuieli în limita bugetului repartizat;

7. aplică strategiile de dezvoltare a spitalului, adecvate la necesarul de servicii medicale specifice secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc;

8. Înaintează comitetului director propuneri privind proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc, elaborate cu sprijinul serviciului financiar-contabilitate;

9. Înaintează comitetului director propuneri de creştere a veniturilor proprii ale secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc, conform reglementărilor legale, inclusiv din donaţii, sponsorizări, fonduri ale comunităţii locale ori alte surse;

10. Întreprind măsurile necesare şi urmăresc realizarea indicatorilor specifici de performanţă ai secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc, prevăzuţi în anexa la contractul de administrare;

11. elaborează fişa postului pentru personalul aflat în subordine, pe care o supun aprobării managerului spitalului;

12. răspund de respectarea la nivelul secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al spitalului, precum şi a procedurilor operaţionale, a notelor interne şi a oricăror altor decizii emise de conducerea institutului;

13. stabilesc atribuţiile care vor fi prevăzute în fişa postului pentru personalul din subordine, pe care le înaintează spre aprobare managerului, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

14. fac propuneri comitetului director privind necesarul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de volumul de activităţi, conform reglementărilor legale în vigoare;

15. propun programul de lucru pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine, în vederea aprobării de către manager;

16. supervizează conduita terapeutică, avizează tratamentul, prescrierea investigaţiilor paraclinice, a indicaţiilor operatorii şi programului operator pentru pacienţii internaţi în cadrul secţiei;

17. aprobă internarea pacienţilor în secţie, pe baza criteriilor de internare, cu excepţia internărilor de urgenţă;

18. hotărăsc oportunitatea continuării spitalizării în primele 24 de ore de la internare;

19. avizează şi răspund de modul de completare şi de întocmirea documentelor medicale eliberate în cadrul secţiei/laboratorului sau serviciului medical;

20. evaluează performanţele profesionale ale personalului aflat în subordinea directă, conform structurii organizatorice şi fişei postului;

21. propun planul de formare şi perfecţionare a personalului aflat în subordine, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pe care îl supune aprobării managerului;

22. coordonează activităţile de control al calităţii serviciilor acordate de personalul medico-sanitar din cadrul secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc;

23. răspund de asigurarea condiţiilor adecvate de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale în cadrul secţiei/laboratorului sau serviciului medical pe care îl conduc, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii;

24. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiar-economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control din cadrul secţiei/laboratorului sau serviciului medical, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

25. răspund de respectarea prevederilor legale privind drepturile pacientului de către personalul medical din subordine şi ia măsuri imediate când se constată încălcarea acestora, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

26. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea secţiei/laboratorului sau serviciului medical;

27. urmăresc încheierea contractelor de asigurare de malpraxis de către personalul medical din subordine;

28. În domeniul financiar îndeplinesc atribuţiile conducătorului compartimentului de specialitate, conform normelor şi procedurilor legale, şi fac propuneri de angajare, lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor, care se aprobă de conducătorul spitalului;

29. propun protocoale specifice de practică medicală, care urmează să fie implementate la nivelul secţiei/laboratorului sau serviciului medical, cu aprobarea consiliului medical;

30. răspund de soluţionarea sugestiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea secţiei/laboratorului sau serviciului medical;

31. propun managerului un înlocuitor pentru perioada când lipseşte din institut.

Art. 41. - Colectivele de cercetare din cadrul institutului au în principal următoarele atribuţii:

1. identificarea nevoilor de pregătire a cercetătorilor şi asistenţilor de cercetare în domeniul cercetării clinice, al biostatisticii şi al managementului proiectelor de cercetare;

2. organizarea unor cursuri de pregătire în domeniul cercetării clinice, al biostatisticii şi al managementului proiectelor de cercetare pentru personalul implicat în cercetare în concordanţă cu nevoile identificate;

3. organizarea unor stagii de pregătire în cercetare în cadrul unor colective naţionale/internaţionale pentru cercetătorii angajaţi;

4. iniţierea de proiecte de cercetare în cadrul institutului, locale sau în colaborare cu alte instituţii naţionale sau internaţionale;

5. depunerea ca aplicant principal/partener a propunerilor de proiecte de cercetare pentru obţinerea de finanţare pentru protocoale de cercetare sau dezvoltarea infrastructurii de cercetare, în cadrul programelor naţionale şi internaţionale;

6. participarea la derularea contractelor de cercetare în cadrul studiilor multicentrice internaţionale/proiectelor câştigate în cadrul unor competiţii;

7. participarea la protocoale de studii clinice;

8. comunicarea rezultatelor studiilor în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

9. publicarea rezultatelor studiilor în reviste/manuale sau tratate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Departamente administrative

 

Art. 42. - Serviciul financiar-contabilitate este subordonat directorului financiar-contabil şi are următoarele atribuţii:

1. organizarea contabilităţii conform prevederilor legale şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor;

2. asigurarea şi urmărirea recuperării debitelor şi a sumelor încasate necuvenit, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

3. organizarea analizei periodice a utilizării bunurilor materiale şi luarea măsurilor necesare împreună cu celelalte birouri şi servicii din institut, în ceea ce priveşte stocurile disponibile, supranormative, fără mişcare sau cu mişcare lentă sau pentru prevenirea oricăror altor imobilizări de fonduri;

4. Întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a situaţiilor financiare;

5. participarea la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;

6. organizarea evidenţei tehnico-operative şi gestionare la zi;

7. verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii operaţiunii;

8. Întocmirea propunerilor de plan casă pentru plăţi în numerar;

9. luarea măsurilor necesare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului şi pentru recuperarea pagubelor produse;

10. organizarea contabilităţii conform prevederilor legale în vigoare şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor;

11. luarea măsurilor necesare, împreună cu celelalte birouri şi servicii din institut, în ceea ce priveşte evitarea apariţiei sau anularea stocurilor supranormative şi fără mişcare pentru prevenirea imobilizărilor de fonduri;

12. asigurarea întocmirii la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a tuturor raportărilor contabile;

13. asigurarea întocmirii, circulaţiei şi păstrării documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor contabile;

14. urmărirea contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti în vederea decontării serviciilor medicale;

15. Întocmirea lunară a facturilor pentru decontarea serviciilor medicale;

16. Întocmirea indicatorilor de furnizare a serviciilor medicale, D.R.G,, tarif/zi institutizare şi institutizare de zi, lunar, trimestrial şi anual la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

17. Întocmirea şi raportarea la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti a situaţiilor „Sume pentru servicii medicale efectuate în structuri de primire urgenţe”, „Sume acordate pentru plata cheltuielilor de personal pentru stagiari şi rezidenţi”;

18. Întocmirea facturii pentru „Sume pentru servicii medicale efectuate în structuri de primire urgenţe”, „Sume acordate pentru plata cheltuielilor de personal pentru stagiari şi rezidenţi”;

19. Întocmirea lunară a indicatorilor financiari şi economici pentru Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti privind programele de sănătate, finanţate din fondurile de asigurări sociale;

20. Întocmirea lunară a facturilor către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti pentru decontarea programelor de sănătate derulate în cadrul institutului;

21. raportarea lunară către Serviciul de evaluare şi statistică medicală a situaţiei „Cheltuieli secţii”;

22. Întocmirea lunară a situaţiei „Rezultate finale în ambulatoriul integrat”;

23. raportarea trimestrială către Serviciul de evaluare şi statistică medicală a cheltuielilor cu medicamente pe secţii în institut;

24. repartizarea cheltuielilor administrativ-gospodăreşti pe secţiile cu paturi ale institutului în vederea determinării totale a acestora;

25. determinarea atât a indicatorilor cost/zi institutizare şi repartizarea lor pe secţii, cât şi a indicatorilor privind consumul de medicamente pe secţii, pe bolnav şi zi institutizare;

26. centralizarea situaţiei sumelor contractate şi realizate, lunar, trimestrial, anual;

27. Întocmirea bilanţului;

28. urmărirea efectuării controlului preventiv asupra actelor ce intră în competenţa serviciului;

29. obligaţia de a stabili necesarul de produse în vederea realizării părţii corespunzătoare a Planului anual de achiziţii publice al institutului;

30. efectuează inventarierea patrimoniului conform legislaţiei în vigoare;

31. verifică lunar, anual sau ori de câte ori este nevoie corectitudinea evidenţei contabile cu evidenţa tehnico-operativă a gestionarilor;

32. utilizează obligatoriu sistemul informatic de calcul şi de raportare a indicatorilor de management ai institutului;

33. asigură măsurile de păstrare, manipulare şi folosire a formularelor cu regim special;

34. analizează pregătirea din punct de vedere financiar a evaluării eficienţei utilizării mijloacelor băneşti puse la dispoziţia institutului;

35. Întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare;

36. asigură efectuarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale a operaţiunilor de încasare şi plăţi în numerar;

37. Înregistrează cheltuielile cu salariile şi alte cheltuieli materiale;

38. verifică documentele justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii operaţiunilor;

39. calculează şi recuperează drepturile din fondul de asigurări sociale de stat;

40. Întocmeşte şi răspunde de execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, conform prevederilor legale;

41. realizează evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor;

42. Întocmeşte balanţele de verificare - analitică şi sintetică - lunară;

43. Întocmeşte diverse situaţii cerute de forurile superioare;

44. Întocmeşte raportările privind programele de sănătate şi a indicatorilor acestora, încasarea veniturilor proprii şi urmărirea situaţiei mişcării acestora;

45. facturează serviciile prestate terţilor;

46. verifică toate operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;

47. efectuează plăţile drepturilor băneşti ale salariaţilor şi terţilor;

48. verifică şi înregistrează în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de încasări şi plăţi;

49. asigură creditele necesare, corespunzător comenzilor şi contractelor emise, în limita creditelor aprobate;

50. urmăreşte încasarea contravalorii facturilor emise;

51. Întocmeşte facturile fiscale şi documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor în vigoare;

52. Întocmeşte contractele de garanţie materială şi angajamentele de plată şi analiză lunară a situaţiei acestora, asigurând şi evidenţa analitică;

53. efectuează controlul periodic al casieriei, informând conducerea institutului în cazuri de abateri de la disciplina financiară, luând măsuri de recuperare a eventualelor pagube;

54. elaborează procedurile specifice care reglementează activitatea financiar-contabilă;

55. elaborează şi implementează sistemele de control intern (proceduri, instrucţiuni etc.) adecvate riscurilor din activităţile financiar-contabile.

Art. 43. - Serviciul RUNOS este subordonat managerului şi are următoarele atribuţii:

1. aplicarea legislaţiei în domeniul managementului resurselor umane privind angajarea, evaluarea, perfecţionarea profesională a resurselor umane din cadrul unităţii;

2. asigură întocmirea documentaţiilor privind modificarea/ actualizarea structurii organizatorice a institutului, a numărului de posturi, a regulamentului de organizare şi funcţionare, a statului de funcţii;

3. efectuează lucrări privind încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, precum şi acordarea tuturor drepturilor potrivit reglementărilor legale în vigoare;

4. urmăreşte întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post şi actualizarea lor conform prevederilor legale;

5. gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea rapoartelor/fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;

6. stabileşte şi actualizează, conform reglementărilor legale, salariile de bază şi celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul unităţii;

7. operează în Registrul de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) toate modificările privind funcţia, salariul şi alte drepturi salariale acordate pe baza contractelor individuale de muncă;

8. Întocmeşte documentaţia privind pensionarea pentru limită de vârstă sau invaliditate pentru personalul din cadrul institutului;

9. asigură secretariatul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante şi întocmeşte lucrările privind încadrarea în muncă a candidaţilor declaraţi admişi pe baza proceselor-verbale ale comisiilor, în conformitate cu prevederile legale;

10. execută lucrările de normare a personalului aplicând criteriile de normare în funcţie de normativul de personal în vigoare;

11. fundamentează fondul de salarii necesar personalului din institut în vederea întocmirii proiectului de buget de venituri şi cheltuieli;

12. asigură operarea programărilor şi efectuării concediilor de odihnă ale angajaţilor;

13. Întocmeşte documentaţia privind sancţionarea personalului, în urma hotărârii managerului institutului de aplicare a unei sancţiuni disciplinare;

14. transmite documentele de asigurare de răspund ere civilă, a certificatelor de membru al Colegiului Medicilor pentru medici, iar pentru asistenţii medicali, autorizaţiile de liberă practică în vederea încheierii contractului de furnizări de servicii medicale;

15. Întocmeşte şi transmite declaraţia 205;

16. organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante, potrivit reglementărilor legale în vigoare;

17. elaborează proceduri specifice care reglementează activitatea de resurse umane;

18. elaborează şi implementează sisteme de control intern (proceduri, instrucţiuni etc.) adecvate riscurilor din activităţile de resurse umane.

Art. 44. - Principalele activităţi derulate în cadrul serviciului de management al calităţii serviciilor medicale:

1. pregăteşte şi analizează Planul anual al managementului calităţii;

2. coordonează activităţile de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii:

a) manualul calităţii;

b) procedurile;

3. coordonează şi implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, laborator etc. şi a standardelor de calitate;

4. coordonează şi implementează procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;

5. colaborează cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;

6. implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;

7. asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii, declarate de manager;

8. asigură implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice;

9. coordonează activităţile de analiză a neconformităţilor constatate şi propune managerului acţiunile de îmbunătăţire sau corective ce se impun;

10. coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii;

11. asigură aplicarea strategiei sanitare şi politica de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;

12. asistă şi răspunde tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii.

Art. 45. - Biroul de achiziţii publice, contractare este subordonat managerului şi are în principal următoarele atribuţii:

1. elaborează, pe baza necesităţilor obiective de produse, lucrări şi servicii, conform propunerilor celorlalte servicii specializate, programul anual al achiziţiilor publice, însoţit de note de fundamentare, în vederea includerii în planurile de investiţii, pe priorităţi, a fondurilor necesare;

2. estimează valoric, pune în corespondenţă produsele pentru elaborarea planului de achiziţii;

3. stabileşte, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, procedurile specifice care vor sta la baza atribuirii contractelor de achiziţii publice;

4. operează modificări sau completări ulterioare în programul anual al achiziţiilor, când situaţia o impune, cu avizul comitetului director al institutului, aprobarea managerului şi avizul compartimentului financiar-contabil;

5. efectuează proceduri de achiziţie publică pentru diferite categorii de produse, servicii sau lucrări, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

6. realizează studiul pieţii în vederea estimării valorii contractelor şi propune conducerii institutului cea mai avantajoasă procedură de achiziţie;

7. Întocmeşte documentaţia de atribuire conform reglementărilor legale privind derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică sau, în cazul organizării unui concurs de soluţii, documentaţia de concurs;

8. asigură, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aplicarea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie necesare atribuirii corecte a contractelor de achiziţii publice;

9. asigură, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aplicarea tuturor regulilor de transparenţă şi publicitate necesare unei corecte atribuiri a contractelor de achiziţii publice;

10. Îndeplinirea obligaţiilor referitoare la publicitate aşa cum sunt reglementate prin actele normative în vigoare;

11. derulează procedura de achiziţie publică;

12. urmăreşte încheierea contractelor;

13. aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire;

14. constituirea, avizarea şi păstrarea dosarelor cu privire la achiziţiile publice efectuate;

15. urmăreşte derularea contractelor încheiate de instituţie şi asigură rezolvarea sesizărilor referitoare la îndeplinirea corespunzătoare a clauzelor contractuale;

16. avizează, verifică şi întocmeşte documentele de atribuire a contractelor de achiziţie publică la nivelul institutului conform legislaţiei în vigoare;

17. urmăreşte şi asigură respectarea prevederilor legale la desfăşurarea procedurilor, asigurând păstrarea confidenţialităţii documentelor de licitaţie şi a securităţii acestora;

18. are obligaţia de a asigura accesul persoanelor la informaţiile cuprinse în dosarul achiziţiei publice; având un caracter de document public, accesul se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii;

19. solicită conducerii instituţiei constituirea comisiilor de evaluare a ofertelor pentru fiecare procedură de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi comunică membrilor acestora atribuţiile ce le revin, conform legislaţiei în vigoare;

20. Întocmirea de referate şi dispoziţii pentru numirea comisiilor de evaluare în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică;

21. participarea ca membri în comisiile de evaluare pentru atribuirea contractelor de furnizare servicii şi lucrări;

22. are obligaţia de a crea o bază de date care să cuprindă operatorii economici pentru achiziţia publică de produse, servicii şi lucrări necesare desfăşurării activităţii instituţiei;

23. prospectează piaţa de profil şi condiţiile de achiziţii/livrare în vederea optimizării continue a stocurilor;

24. verifică situaţiile cu privire la derularea cantitativă şi valorică a contractelor pe baza aplicaţiei informatice;

25. informează în scris conducerea institutului, în timp util, asupra furnizorilor ce nu îşi respectă prevederile contractuale, pentru a se lua măsuri şi a nu afecta bunul mers al institutului;

26. asigură arhivarea documentelor repartizate, produse şi gestionate, conform actelor normative în vigoare;

27. elaborează proceduri specifice care reglementează activitatea de achiziţii publice;

28. elaborează şi implementează sisteme de control intern (proceduri, instrucţiuni etc.) adecvate riscurilor din activităţile de achiziţii publice.

Art. 46. - Serviciul administrativ este subordonat directorului financiar-contabil şi are în principal următoarele atribuţii:

1. asigură măsurile necesare pentru utilizarea inventarului administrativ în condiţii de eficientă maximă;

2. asigură efectuarea inventarierii patrimoniului în condiţiile şi la termenele stabilite prin acte normative;

3. asigură recepţionarea, manipularea şi depozitarea corespunzătoare a bunurilor;

4. asigură întreţinerea clădirilor, instalaţiilor şi a inventarului institutului;

5. asigură păstrarea arhivei institutului conform normelor legale;

6. asigură aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare bunului mers al activităţilor medicale, administrative şi tehnice;

7. coordonarea activităţii magaziilor, asigurând condiţii optime de păstrare şi depozitare a bunurilor;

8. urmăreşte distribuirea materialelor în secţiile şi serviciile institutului;

9. intră în relaţii de colaborare cu secţiile şi serviciile din cadrul institutului şi cu furnizorii de materiale;

10. Întocmeşte şi urmăreşte graficul de livrări pentru materialele necesare institutului;

11. asigură aprovizionarea unităţii cu alimente, materiale, instrumentar, aparatură în cele mai bune condiţii;

12. asigura recepţionarea calitativă şi cantitativă a materialelor, alimentelor primite de la furnizori şi asigură transportul acestora în condiţii igienico-sanitare, în conformitate cu normele în vigoare.

Art. 47. - Biroul aprovizionare, transport este subordonat directorului financiar-contabil şi are în principal următoarele atribuţii:

1. stabileşte necesarul de produse pentru funcţionarea normală a institutului, asigurând realizarea părţii corespunzătoare a planului anual de achiziţii;

2. verifică şi urmăreşte eficienţa aprovizionării unităţilor cu medicamente, materiale sanitare, consumabile etc., în vederea asigurării funcţionării acestora;

3. recepţionează calitativ şi cantitativ materialele primite de la furnizori şi asigură depozitarea acestora în condiţii conform normelor în vigoare;

4. Întocmeşte situaţiile specifice activităţii de aprovizionare:

5. urmăreşte efectuarea controlului preventiv asupra actelor ce intră în competenţa serviciului;

6. efectuează raportări săptămânale privind problemele de aprovizionare ale institutului;

7. asigură amenajările şi condiţiile igienico-sanitare, conform normativelor, ale depozitelor şi magaziilor, având o preocupare specială pentru pregătirea obiectelor de conservare (butoaie, bidoane, saci, containere etc.);

8. organizează activitatea de transport, înscrierea acestora la organele de poliţie, efectuarea rodajului şi răspunde de: controlul zilnic, reviziile tehnice, reparaţiile curente şi capitale ale autovehiculelor;

9. asigură executarea la timp şi în bune condiţii a transporturilor şi punerea la dispoziţia institutului, conform graficului de lucru, a autovehiculelor necesare şi a conducătorilor auto pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiei;

10. asigură starea tehnică corespunzătoare a mijloacelor de transport, a utilajelor şi a instalaţiilor cu care sunt dotate autovehiculele;

11. Întocmeşte formele de casare a autovehiculelor conform reglementărilor în vigoare;

12. Îndrumă şi controlează întreaga activitatea în sectorul de transporturi din cadrul institutului.

Art. 48. - Biroul tehnic este subordonat directorului financiar-contabil şi are în principal următoarele atribuţii:

1. organizează şi răspunde de activitatea de întreţinere şi revizie tehnică a reparaţiilor, montajelor şi a tuturor lucrărilor care asigură bună funcţionare a instalaţiilor, aparaturii;

2. urmăreşte şi răspunde de calitatea lucrărilor de reparaţii curente;

3. răspunde de întocmirea necesarelor de materiale tehnice, întreţinere, construcţii etc.;

4. raportează periodic asupra activităţii şi realizărilor obţinute, conform normelor în vigoare;

5. asigură îndrumarea tehnică a formaţiei de lucru;

6. răspunde de utilizarea materialelor şi a timpului de lucru;

7. răspunde de însuşirea şi respectarea de către întreaga formaţie de lucru a procesului tehnologic, a procesului de muncă stabilit şi urmăreşte respectarea disciplinei în muncă;

8. face aprecieri nominale asupra lucrărilor executate şi a greutăţilor întâmpinate.

Art. 49. - Biroul informatică este subordonat directorului financiar-contabil şi are în principal următoarele atribuţii:

1. coordonează întreaga activitate informatică a institutului;

2. urmăreşte starea de funcţionare şi, totodată, asigură remedierea echipamentelor aflate în dotare şi pe care rulează aplicaţiile;

3. instruieşte periodic personalul institutului privind utilizarea aplicaţiei informatice;

4. realizează şi urmăreşte informatizarea institutului, în etape, aprobate de conducerea institutului;

5. Întreţine şi actualizează baza de date medicale a institutului;

6. coordonează secţiile clinice în procesul de culegere a datelor pentru baza de date medicală a institutului;

7. participă la colectarea şi transmiterea la termen a situaţiilor cerute de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti;

8. informează conducerea institutului cu privire la toate situaţiile întocmite;

9. colaborează cu Serviciul de evaluare şi statistică medicală, cu care confruntă baza de date;

10. colaborează cu firmele furnizoare sau beneficiare de sisteme informatice cu care institutul se află sau urmează să se afle în relaţii contractuale;

11. colaborează cu organismele statului solicitante de situaţii sau rapoarte despre activitatea informatică sau implicând sistemele informatice;

12. menţine în parametri corespunzători tehnica de calcul din dotarea unităţii (computere, servere, reţea);

13. răspunde de implementarea hard şi soft a semnăturii digitale la nivelul institutului;

14. răspunde la toate solicitările conducerii institutului, secţiilor şi departamentelor institutului privind sistemul informatic şi informaţional;

15. asigură securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date ale institutului;

16. Întocmeşte propuneri fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale specifice;

17. Întreţine şi actualizează site-ul institutului.

Art. 50. - Compartimentul audit este subordonat managerului şi are în principal următoarele atribuţii:

1. elaborează planul anual şi planul strategic de audit intern;

2. elaborează un proiect de raport de audit intern la sfârşitul fiecărei misiuni de audit intern; proiectul de raport de audit intern reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările. Raportul de audit intern este însoţit de documente justificative;

3. proiectul raportului de audit intern se transmite la structura auditată; aceasta poate comunica, în maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni;

4. transmite, după caz, raportul de audit intern finalizat, pentru analiză şi avizare, împreună cu rezultatele concilierii:

- managerului care a aprobat misiunea;

- după avizare, recomandările cuprinse în raportul de audit intern sunt comunicate structurii auditate;

5. auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

- activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de Institut din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;

- plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale;

- administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri;

- constituirea veniturilor proprii, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

- alocarea creditelor bugetare;

- sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

- sistemul de luare a deciziilor;

- sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

- sistemele informatice;

6. efectuează activităţi de audit intern pentru a evalua dacă sistemele de management şi control sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

7. raportează imediat managerului institutului în cazul identificării unor neregularităţi sau posibile prejudicii;

8. elaborează proiectul planului anual de audit intern.

Art. 51. - Compartimentul juridic este subordonat managerului şi are în principal următoarele atribuţii:

1. consultanţă, asistenţă şi reprezentarea institutului, apărarea drepturilor şi a intereselor legitime ale institutului în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;

2. participă la negocierea şi încheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate;

3. avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii;

4. redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului şi a conţinutului actelor încheiate, supuse vizei;

5. participă la întocmirea unor instrucţiuni sau alte acte emise de conducerea institutului, la solicitarea acesteia;

6. reprezintă institutul în instanţă în cazuri de litigii aflate în domeniul său de responsabilitate;

7. face demersuri pentru trimiterea de titluri executorii şi, când este cazul, intervine la executorii judecătoreşti;

8. atestă existenţa clauzelor contractuale obligatorii stipulate în contractele individuale de muncă;

9. Împreună cu comitetul director şi consiliul medical elaborează regulamentul intern al institutului;

10. urmăreşte publicaţiile cu caracter normativ şi semnalează, în limita competenţei, conducerea institutului asupra sarcinilor şi răspunderilor ce îi revin.

Art. 52. - Compartimentul culte, din punct de vedere administrativ, este subordonat managerului, iar din punct de vedere spiritual canonic, se supune conducerii cultelor religioase şi are în principal următoarele atribuţii:

1. săvârşeşte serviciile religioase;

2. vizitează cu regularitate pacienţii din instituţia În care îşi desfăşoară activitatea;

3. acordă asistenţă spirituală bolnavilor şi aparţinătorilor acestora, precum şi bolnavilor care nu pot să se deplaseze;

4. Întreţine convorbiri duhovniceşti cu pacienţii sau cu aparţinătorii lor;

5. asigură servicii religioase în cazuri de urgenţă şi administrează Sfintele Taine;

6. săvârşeşte slujbe speciale: botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea părinţilor;

7. ţine un registru la zi cu activităţile pastoral-misionare desfăşurate;

8. poate participa şi să sprijine soluţionarea în spirit ecumenic a tuturor ofertelor de ajutor umanitar promovate de către asociaţii şi instituţii, cu sau fără caracter religios, sau de la persoane particulare;

9. cultivă o atmosferă spirituală echilibrată pentru pacienţi, pentru a se evita prozelitismul de orice fel, şi sprijină la cererea lor pe cei de altă confesiune, pentru a primi asistenţă religioasă din partea cultului de care aparţin;

10. colaborează cu personalul medical pentru a cunoaşte starea pacienţilor şi apartenenţa religioasă declarată de către aceştia;

11. acordă asistenţă religioasă salariaţilor institutului, la solicitarea acestora.

Art. 53. - Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă este subordonat managerului şi are în principal următoarele atribuţii:

1. efectuează instructajul de protecţie a muncii pentru personalul din institut, conform legislaţiei în vigoare;

2. participă la cercetarea accidentelor de muncă şi ţine evidenţa acestora;

3. asigură evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă prin identificarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în vederea eliminării sau diminuării riscurilor sau, după caz, a prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

4. urmăreşte realizarea măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;

5. participă la organizarea şi coordonarea asistenţei medicale în caz de calamităţi, catastrofe şi alte situaţii deosebite;

6. participă la coordonarea acordării primului ajutor calificat împreună cu inspectoratul pentru situaţii de urgenţă;

7. elaborează şi supune aprobării Planul de intervenţie în caz de dezastre sau alte situaţii deosebite;

8. are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă şi să ia măsuri, după posibilităţi, pentru limitarea şi stingerea incendiului;

9. asigură identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din institut şi corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

10. solicită şi obţine avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi se asigură de respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora;

11. permite, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire a incendiilor, prezintă documentele şi informaţiile solicitate;

12. elaborează instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi stabileşte atribuţiile ce le revin salariaţilor la locurile de muncă;

13. informează de îndată, prin orice mijloc, despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu şi trimite acestuia raportul de intervenţie, conform legii;

14. controlează modul de aplicare a prevederilor legale pentru apărarea împotriva incendiilor, în cadrul institutului.

Art. 54. - Compartimentul relaţii cu publicul este subordonat managerului şi are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigură accederea la informaţiile de interes public, care se comunică din oficiu potrivit prevederilor legale, în format scris (la avizierul unităţii) sau în format electronic (pe pagină de internet);

2. organizează, în cadrul punctului de informare documentară al instituţiei, accesul publicului la informaţiile furnizate din oficiu;

3. Întocmeşte anual un raport privind accesul la informaţiile de interes public;

4. culege date şi informaţii utile pentru o mai eficientă comunicare interumană, intrainstituţională şi interinstituţională;

5. formează o bază de date completă pentru o mai bună comunicare cu structurile ce fac parte integrantă din organigrama institutului, cu instituţiile similare şi alte instituţii.

 

CAPITOLUL VI

Consiliile şi comisiile ce funcţionează În cadrul Institutului

 

Art. 55. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cadrul institutului au fost organizate următoarele comisii şi consilii, astfel:

A. Consiliul medical este constituit conform prevederilor legale în vigoare şi este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare şi farmacistul-şef. Atribuţiile Consiliului medical sunt următoarele:

1. evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de institut şi face propuneri pentru elaborarea:

- planului de dezvoltare a institutului, pe perioada mandatului;

- planului anual de furnizare de servicii medicale al institutului;

- planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare;

2. face propuneri comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului;

3. participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern;

4. desfăşoară activitatea de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în institut, inclusiv:

- evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul institutului sau în ambulatoriul acestuia;

- monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală;

- prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale.

Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu nucleul de calitate, nucleul DRG şi cu compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale de la nivelul institutului;

5. stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul institutului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora;

6. elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de institut, pe care îl supune spre aprobare managerului;

7. Înaintează managerului propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul institutului;

8. evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secţii/laborator şi face propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a institutului;

9. evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri managerului cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul institutului, după caz;

10. participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat;

11. Înaintează managerului propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;

12. face propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul institutului, în colaborare cu instituţiile acreditate;

13. reprezintă institutul în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi facilitează accesul personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră;

14. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

15. răspunde de acreditarea personalului medical al institutului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în institut, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

16. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de institutizare mult prelungită, morţi subite etc.);

17. participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

18. stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

19. supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului;

20. avizează utilizarea bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

21. analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în institut, referitoare la activitatea medicală a institutului;

22. elaborează raportul anual de activitate medicală a institutului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

B. Consiliul de etică funcţionează în baza Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 145/2015 pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului de etică ce funcţionează în cadrul spitalelor.

a) Consiliul de etică este format din 7 membri, cu următoarea reprezentare:

1. un reprezentant ales al corpului medical al institutului, din personalul cu integrare clinică;

2. doi reprezentanţi aleşi ai corpului medical al institutului, altul decât personalul cu integrare clinică;

3. doi reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali din institut;

4. un consilier juridic;

5. un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.

b) Atribuţiile consiliului de etică sunt următoarele:

1. promovează valorile etice în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al institutului;

2. identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi riscurile apărute, propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a actelor de corupţie la nivelul institutului;

3. formulează şi înaintează managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică;

4. analizează şi avizează regulamentul intern al unităţii sanitare şi poate face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;

5. formulează punct de vedere etic consultativ, la solicitarea comitetului director al unităţii sanitare;

6. analizează din punct de vedere etic situaţiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. În situaţia în care un cadru medico-sanitar reclamă o situaţie de dubiu etic ce vizează propria sa activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire;

7. primeşte, din partea managerului institutului, sesizările făcute în vederea soluţionării;

8. analizează cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient-cadru medico-sanitar şi personal auxiliar din cadrul institutului, prevăzute în legislaţia în vigoare;

9. verifică dacă personalul medico-sanitar şi auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienţilor prevăzute în legislaţia specifică, pe baza sesizărilor primite;

10. analizează sesizările personalului institutului în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârşite de către pacienţi sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încălcări ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputaţii a personalului;

11. analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnităţii umane şi propune măsuri concrete de soluţionare;

12. emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor legale;

13. emite hotărâri cu caracter general ce vizează instituţia sanitară respectivă;

14. asigură informarea managerului, a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi a petentului privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor propuse;

15. aprobă conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;

16. Înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plăţile informale ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiţionare a acordării serviciilor medicale de obţinere a unor foloase. În cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuţiilor de serviciu;

17. sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speţă pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii institutului sau de către petent;

18. aprobă conţinutul rapoartelor bianuale şi anuale întocmite de secretarul consiliului de etică;

19. redactează Anuarul etic, care cuprinde modul de soluţionare a speţelor reprezentative din cursul anului precedent. Anuarul etic este pus la dispoziţia angajaţilor, constituind în timp un manual de bune practici la nivelul institutului;

20. analizează rezultatele aplicării chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului.

C. Comisia medicamentului este o comisie specializată, înfiinţată în cadrul institutului conform prevederilor legale în vigoare, şi are următoarele atribuţii:

1. optimizarea utilizării medicamentelor, precum şi folosirea judicioasă a fondurilor băneşti destinate medicamentelor;

2. stabilirea unei liste de medicamente de bază, obligatorii, care să fie în permanenţă accesibile în farmacia institutului;

3. stabilirea unei liste de medicamente care se achiziţionează doar în mod facultativ, la cazuri bine selecţionate şi documentate medical, pe bază de referat; aceasta din urmă trebuie să prezinte criteriile pe baza cărora se face recomandarea, susţinute cu buletine de analiză şi recomandări de experţi;

4. analiza referatelor de necesitate trimise conducerii în vederea aprobării şi avizarea lor de către medici specialişti corespunzători profilului de acţiune al medicamentului solicitat;

5. verificarea continuă a stocului de medicamente de bază, pentru a preveni disfuncţiile în asistenţă medicală;

6. verificarea ritmică a cheltuielilor pentru medicamente şi analiza lor cu raportarea lunară a situaţiei financiare;

7. elaborarea de ghiduri terapeutice pe profiluri de specialitate medicală bazate pe bibliografie naţională şi internaţională şi pe condiţiile locale;

8. solicită rapoarte periodice de la şefii de secţie privind administrarea de medicamente în funcţie de incidenţa diferitelor afecţiuni;

9. dispune întreruperea administrării de medicamente cu regim special în cazul când acel tratament se consideră inutil.

D. Comisia de disciplină funcţionează în conformitate cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi are următoarele atribuţii:

1. soluţionarea cazurilor de nerespectare a regulilor de disciplină, obligaţiilor de serviciu, precum şi a normelor de comportare;

2. stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârşită;

3. analiza gradului de vinovăţie a salariatului, precum şi consecinţele abaterii disciplinare;

4. verificarea eventualelor sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat;

5. desemnează personal abilitat în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile;

6. propune managerului institutului sancţiunile ce urmează a fi aplicate.

E. Comisia de analiză a decesului este o comisie specializată, înfiinţată în cadrul institutului potrivit prevederilor legale în vigoare, şi are următoarele atribuţii:

1. asigură informarea şi respectarea prevederilor legale în vigoare privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului de către întreg personalul institutului;

2. analizează, când este cazul, cazurile complexe, analiza fiind efectuată de comisie împreună cu şeful secţiei în care a decedat pacientul;

3. În cazul în care se constată posibilitatea existenţei unei culpe medicale, propune conducerii institutului înaintarea cazului spre rezolvare Comisiei de malpraxis, conform prevederilor legale;

F. Comisia de dialog social funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi are următoarele atribuţii:

1. asigură relaţiile de parteneriat social între institut şi organizaţiile sindicale;

2. iniţiază proceduri de consultare obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură.

G. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează potrivit prevederilor legale în vigoare şi are următoarele atribuţii:

1. asigură implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii;

2. urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare prevederilor lui şi eficienta acestora din punctul de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

3. efectuează inspecţii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;

4. informează inspectoratele de protecţie a muncii despre starea protecţiei muncii în institut;

5. prezintă un raport managerului institutului, cel puţin odată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecţie a muncii pentru anul următor - un exemplar din acest raport fiind prezentat şi inspectoratului teritorial de protecţie a muncii;

6. verifică aplicarea normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, ţinând seama de factorii de risc identificaţi;

7. verifică reintegrarea sau menţinerea în muncă a salariaţilor care au suferit accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacităţii de muncă;

8. asigură implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.

H. a) Comisia de alimentaţie şi dietetică este o comisie specializată care a fost înfiinţată conform prevederilor legale în vigoare şi are următoarele atribuţii:

I. stabileşte meniul pacienţilor internaţi în institut, pe tipuri de regimuri alimentare;

2. verifică prin sondaj stocurile de produse alimentare din magazia centrală;

3. controlează ori de câte ori este nevoie calitatea produselor alimentare ce intră în compoziţia meniului stabilit;

4. verifică prin sondaj gramajul porţiilor atât în bucătărie, cât şi pe secţie;

5. verifică prin sondaj starea de igienă a personalului din blocul alimentar, precum şi a modului în care acesta respectă circuitele funcţionale şi normele de igienă ce trebuie aplicate în blocul alimentar central;

6. anunţă conducerea institutului dacă în magazia de alimente există produse expirate sau care nu corespund din punct de vedere organoleptic şi propune înlocuirea acestora;

7. verifică prin sondaj cantităţile scoase din magazie, pentru gramajul necesar întocmirii meniului zilnic al pacienţilor;

8. verifică prin sondaj dacă numărul pacienţilor pentru care se prepară mâncarea este cel real, de pe secţii;

9. verifică prin sondaj calitatea mâncării înainte ca aceasta să ajungă la pacienţi;

10. avizează lunar lista cu cantităţile şi sortimentele de alimente necesare;

11. controlează prin sondaj corectitudinea datelor din foile de alimentaţie întocmite de asistenţii şefi de secţie;

12. controlează prin sondaj corectitudinea datelor din foile de alimentaţie întocmite de asistenţii dieteticieni;

13. stabileşte strategia de achiziţii a alimentelor în funcţie de planul de diete şi meniuri şi de bugetul alocat;

14. realizează planul de diete şi meniuri;

15. controlează periodic respectarea normelor de igienă în bucătărie şi blocul alimentar, curăţenia şi dezinfecţia veselei.

b) Modul de lucru al Comisiei de alimentaţie şi dietetică:

1. comisia se va întruni cel puţin o dată pe trimestru, lunar sau ori de câte ori va fi nevoie;

2. cvorumul de lucru al Comisiei de alimentaţie şi dietetică este de jumătate plus unu din numărul total al membrilor, iar deciziile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi;

3. colaborează şi furnizează date celorlalte comisii medicale;

4. toate datele şi problemele discutate vor fi consemnate de către secretarul comisiei într-un proces-verbal care va fi prezentat pentru viză managerului;

5. toate datele cu privire la activitatea comisiei vor fi consemnate în registrul de evidenţă al comisiei.

I. Gestionarea deşeurilor în cadrul institutului este efectuată de către un coordonator şi are următoarele atribuţii:

1. supraveghează permanent modul în care se aplică metodologia de culegere a datelor;

2. prezenţa obligatorie pentru a se evita erorile ce pot interveni în modul de separare pe categorii a deşeurilor, de cântărire şi de înregistrare a datelor.

J. Comisia de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale este o comisie specializată, înfiinţată în cadrul institutului, şi funcţionează conform prevederilor legale în vigoare şi are următoarele atribuţii:

1. elaborează şi supune spre aprobare Planul anual de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

2. organizează activitatea compartimentului/serviciului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

3. propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de control cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau focar de infecţie nosocomială;

4. răspunde pentru planificarea şi solicitarea aprovizionării tehnico-materiale necesare activităţilor planificate, respectiv pentru situaţii de urgenţă;

5. coordonează elaborarea şi actualizarea anuală, împreună cu conducerea institutului şi şefii secţiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infecţiilor nosocomiale care va cuprinde: legislaţia în vigoare, definiţiile de caz pentru infecţiile nosocomiale, protocoalele de proceduri, manopere şi tehnici de îngrijire, precauţii de izolare, standarde aseptice şi antiseptice, norme de sterilizare şi menţinere a sterilităţii, norme de dezinfecţie şi curăţenie, metode şi manopere specifice secţiilor şi specialităţilor aflate în structura institutului, norme de igienă, de cazare şi alimentaţie etc.;

6. colaborează cu şefii de secţie pentru implementarea măsurilor de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în conformitate cu planul de acţiune şi ghidul propriu, în vederea respectării normativelor şi măsurilor de prevenire;

7. organizează şi participă la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficienţei activităţilor derulate;

8. participă şi supraveghează politica de antibiotico-terapie a secţiilor;

9. colaborează cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor de activitate şi a caracteristicilor izolate sub aspectul antibiocinotipiilor;

10. solicită şi trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinţă atât în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare, cât şi în cadrul auditului extern de calitate;

11. supraveghează şi controlează buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinerea sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;

12. supraveghează şi controlează efectuarea decontaminării mediului de institut prin curăţare chimică şi dezinfecţie;

13. supraveghează şi controlează activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activităţii bucătăriei dietetice;

14. supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor efectuate de spălătorie;

15. supraveghează şi controlează activitatea de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor cu accent faţă de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală;

16. supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia asistenţilor şi a vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar şi postliceal;

17. supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic şi tratament pentru infecţiile nosocomiale;

18. supraveghează şi controlează corectitudinea înregistrării suspiciunilor de infecţie la asistaţi, derularea investigării etiologice a sindroamelor infecţioase, operativitatea transmiterii informaţiilor aferente la compartimentul/serviciul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

19. supraveghează toate cazurile suspecte de infecţie nosocomială din secţii şi desemnează anchetă epidemiologică pentru acestea;

20. dispune, după anunţarea prealabilă a managerului institutului, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei respective, organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare;

21. Întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;

22. Întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia managerului institutului în cazurile de investigare a responsabilităţilor pentru infecţiile nosocomiale.

K. Comisia de protecţie a mediului este o comisie specializată, înfiinţată potrivit prevederilor legale în vigoare, şi are următoarele atribuţii:

1. solicită şi obţine avizul, acordul şi/sau autorizaţia de mediu;

2. asistă persoanele împuternicite cu activităţi de inspecţie, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt;

3. asigură accesul persoanelor împuternicite la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, precum şi în spaţiile sau zonele generatoare de impact asupra mediului;

4. realizează măsurile impuse anterior de persoanele împuternicite cu inspecţia;

5. se supun ordinului de încetare temporară sau definitivă a activităţii.

L. Comisia de DRG este o comisie specializată, înfiinţată în baza prevederilor Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care s-a constituit în vederea transmiterii situaţiilor externărilor în programul DRG către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi Casa de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

M. Comisia PSI este o comisie specializată, înfiinţată în cadrul institutului în baza prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor. Comisia PSI s-a constituit cu privire la îndatoririle în domeniul apărării împotriva incendiilor. Pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al întregii activităţi de apărare împotriva incendiilor în cadrul institutului a fost numit un cadru tehnic cu atribuţii de prevenire şi stingere a incendiilor care are următoarele obligaţii principale:

1. participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul institutului;

2. controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;

3. propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice şi echipamente de protecţie specifice;

4. Îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă voluntare sau private, după caz, în cadrul institutului;

5. prezintă conducerii, semestrial sau de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

6. acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenţă în îndeplinirea atribuţiilor;

7. solicită şi obţine avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi asigură respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora.

N. Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a activităţilor specifice implementării Controlului intern şi a dezvoltării sistemelor de control managerial este o comisie specializată, care funcţionează cu respectarea prevederilor Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi are în principal următoarele atribuţii:

1. elaborează programul de dezvoltare a sistemului de control intern al institutului, program care cuprinde obiective, acţiuni, responsabilităţi, precum şi alte măsuri necesare dezvoltării acestuia, cum ar fi elaborarea şi aplicarea procedurilor operaţionale pe activităţi etc. În elaborarea programului se vor avea în vedere reguli minimale de management, conţinute în standardele de control intern, particularităţile organizatorice, funcţionale şi de atribuţii ale institutului, personalul şi structura acestuia, alte reglementări şi condiţii specifice;

2. supune aprobării managerului Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial al institutului;

3. urmăreşte realizarea şi asigură actualizarea programului;

4. urmăreşte constituirea în fiecare secţie/compartiment/ serviciu/birou a unei structuri subordonate pentru monitorizarea şi dezvoltarea unor subprograme de control intern care cuprind operaţiunile/activităţile ce se desfăşoară în structurile respective;

5. acolo unde se consideră oportun, îndrumă structurile din cadrul institutului în elaborarea programelor proprii, în realizarea şi actualizarea acestora şi/sau în alte activităţi legate de controlul managerial;

6. prezintă managerului, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe an, informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control managerial, în raport cu programul adoptat, atât la nivelul institutului, cât şi în structurile subordonate, la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică întreprinse, precum şi la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu.

O. Comisia de etică este o comisie specializată, înfiinţată în cadrul institutului în baza Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi are următoarele atribuţii:

1. urmăreşte respectarea codurilor de etică specifice domeniului;

2. cercetează cazurile de abateri de la etica profesională şi propune conducerii institutului măsurile necesare;

3. Îşi formulează opinia înaintea începerii studiului clinic pentru care a fost solicitată.

 

CAPITOLUL VII

Zone cu risc crescut, inclusiv cele cu risc epidemiologie

 

Art. 56. - În identificarea activităţilor cu risc infecţios, pe lângă caracteristicile de invazivitate a prestaţiei (specificul intervenţiei/gravităţii şi contagiozitatea bolnavilor) este esenţială aprecierea gradului de receptivitate a persoanelor asistate.

Art. 57. - (1) Harta zonelor cu risc crescut, inclusiv cele cu risc epidemiologie, poate fi întocmită în funcţie de nivelul atins prin cumularea mai multor factori.

(2) în acest sens se poate stabili gradul de risc pentru fiecare sector medical:

Risc crescut = probabilitate de apariţie a ÎN (bolnav/ personal medical) > 2 (RR) şi o incidenţă a ÎN >1;

Risc intermediar = probabilitate de apariţie a ÎN (bolnav/personal medical) < 2 şi o incidenţă a ÎN = 1;

Risc scăzut = probabilitate de apariţie a ÎN (bolnav/personal medical) = 1 şi o incidenţă a ÎN < 1.

Art. 58. - (1) în funcţie de exigenţe, se poate realiza o clasificare a încăperilor unităţilor sanitare.

(2) Se disting 4 zone în concordanţă cu gradul de asepsie a actelor medicale practicate:

Zona 1 („indiferenţă”) cuprinde spaţii unde nu circulă bolnavi: cerinţele de igienă sunt identice cu cele dintr-o colectivitate. Zona 2 („neutră”) cuprinde sectoarele cu bolnavi neinfecţioşi sau care nu au o sensibilitate înaltă.

Zona 3 („sensibilă”) este cea în care există pacienţi foarte sensibili.

Zona 4 („exemplară”) presupune aplicarea de tehnici şi metode ce vor tinde să obţină o curăţenie exemplară.

 

ZONA1

ZONA 2

ZONA 3

ZONA 4

Holul de la intrarea principală

Holuri

Pediatrie

 

Servicii administrative

Ascensoare

Servicii economice

Scări

Urgenţe

Servicii tehnice (întreţinere)

Săli de aşteptare

Săli de tratamente

 

Cabinetele pentru consultaţii ambulatorii

Saloane TB

Bloc operator

ATI

MDR

Bronhologie Explorări funcţionale

Secţii medicale non TB

Laboratoare

 

 

Zona destinată preparării apei sterile

Grupuri sanitare

Bloc alimentar, oficii alimentare

 

(3) Zonele de risc ale institutului după caracteristicile mediului şi metodele de decontaminare recomandate sunt:

 

Zone după caracteristicile de risc

Nivelul de decontaminare

Zona A

Măsuri generale de curăţenie

nu există contact cu pacienţii

Zona B

Măsuri de decontaminare cu detergenţi; dezinfecţia zonelor contaminate cu sânge sau alte fluide biologice; măsuri generale de curăţare

pacienţi care nu prezintă infecţii şi nu au receptivitate crescută

Zona C

Măsuri de decontaminare prin utilizarea de detergenţi şi dezinfecţie; decontaminarea echipamentului în fiecare încăpere.

pacienţi cu infecţii; zone de izolare

Zona D

Măsuri de decontaminare prin curăţare cu detergenţi şi dezinfecţie; separarea echipamentului; prelucrarea echipamentului separat în fiecare încăpere.

pacienţi cu receptivitate crescută în condiţii de izolare de protecţie zone protejate, de tip imunodeprimaţi

 

(4) Clasamentul secţiilor după nivelul de risc este următorul;

 

Secţia

Risc la pacienţi

Risc la personal

Modalităţi de ameliorare

Responsabilităţi

Secţii non TB

I

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de institut

I

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- Compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale (CPCIN)

- personal medical/îngrijire

- pacienţi

- manager

- aprovizionare

Secţia ATI

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical

- însoţitori

- manager

- aprovizionare

Tuberculoză multi-drog rezistentă (TB - MDR)

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical

- pacienţi

- manager

- aprovizionare

Bloc operator

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de procedură

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de

secţie

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical

- pacienţi

- manager

- aprovizionare

Bronhologie

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de procedură

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

C

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical

- pacienţi

- manager

- aprovizionare

Laborator

microbiologie

 

 

C

- dependenţi de

bolnavi

- dependenţi de proceduri

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal laborator

- manager

- aprovizionare

Laborator biochimie

 

 

I

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de proceduri

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal laborator

- manager

- aprovizionare

Anatomie patologică

 

 

C

- dependenţi de proceduri

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

-CPCIN

- personal medical

- manager

- aprovizionare

Explorări funcţionale

I

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de proceduri

- dependenţi de institut

I

- dependenţi de proceduri

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical

- pacienţi

- aprovizionare

Sterilizare centrală

 

 

I

- dependenţi de proceduri

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- igienizare

-CPCIN

- personal medical

- laborator

- personal secţie

- manager

- aprovizionare

Serviciu de ambulator

I

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de serviciu

C

- dependenţi de pacienţi

- dependenţi de serviciu

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical

- pacienţi

- manager

- aprovizionare

Secţia pediatrie

I

- dependenţi de bolnavi

- dependenţi de institut

I

- dependenţi de secţie

- dependenţi de institut

- circuite

- echipament de protecţie specific

- decontaminare periodică; terminală

- igienizare

- CPCIN

- personal medical/îngrijire

- pacienţi

- manager

- aprovizionare

 

            I = intermediar; C = crescut; S = scăzut

 

(5) Spălarea mâinilor - recomandarea tipului de procedură după nivelul de risc este următoarea:

 

Nivel de risc infecţios

Procedură

Indicaţii

Redus

Spălarea simplă a mâinilor

sau

Tratament igienic al mâinilor prin fricţiune

- Mâini vizibil contaminate (imperativ spălare!)

- După scoaterea mănuşilor

- La intrarea în serviciu/la ieşire

- Gesturi în activitatea curentă sau a activităţilor hoteliere

- Îngrijirea contacţilor cu tegument sănătos

Intermediar

Tratamentul igienic al mâinilor prin fricţiune

sau

Spălarea igienică a mâinilor

- După toate situaţiile de contact cu un pacient aflat în izolare septică

- Înainte de efectuarea unei manevre invazive (cateter periferic, sondă urinară sau alte dispozitive)

- După toate contactele accidentale cu sângele sau alte lichide biologice (imperativ spălare!)

- După contactul cu un pacient infectat sau cu obiectele din mediul său

- Între doi pacienţi, după gesturi potenţial contaminante

- Înainte de contactul cu un pacient izolat în scop de protecţie

- Înainte de realizarea unei puncţii lombare, abdominale, articulare sau alte situaţii similare

- Înainte de manipularea unui dispozitiv intravascular, dren pleural, alte situaţii similare

- Înainte de efectuarea unei succesiuni de gesturi contaminante pentru acelaşi pacient

Înalt

Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin fricţiune

sau

Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare

- Înainte de toate intervenţiile chirurgicale, radiologie intervenţională

- Înaintea tuturor gesturilor pentru care este recomandată asepsia de tip chirurgical: implantarea de cateter central, rahidian, dren pleural şi alte situaţii similare

 

CAPITOLUL VIII

Finanţarea institutului

 

Art. 59. - Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti este instituţie publică finanţată integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale institutului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.

Art. 60. - Contractul de furnizare de servicii medicale al institutului cu casa de asigurări de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Art. 61. - (1) Institutul primeşte, în completare, sume de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii, care sunt utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate.

(2) Din sumele primite de la bugetul de stat se asigură:

a) desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate;

b) dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;

c) activităţi didactice şi de cercetare fundamentală;

d) finanţarea activităţilor din cabinete de TBC, CPU, drepturi de personal pentru rezidenţi.

Art. 62. - (1) Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului se elaborează de către comitetul director, pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi cu contractele colective de muncă, şi se publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii în termen de 15 zile calendaristice de la aprobarea lui.

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior, respectiv Ministerul Sănătăţii, la propunerea managerului institutului.

(3) Bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului se repartizează pe secţiile şi compartimentele din structura acestuia, nivelul acestora fiind indicator al contractului de administrare.

(4) Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăreşte pe secţii şi compartimente, fiind un indicator al contractului încheiat între manager şi şefii secţiilor şi compartimentelor din structura institutului. Abaterile faţă de indicatorii din contractul cu managerul se analizează şi se soluţionează de către conducerea institutului, împreună cu conducerile structurilor în cauză.

Art. 63. - Institutul primeşte sprijin financiar din partea Uniunii Europene sau din partea entităţilor din alte state donatoare, prin accesarea acestor fonduri, în calitate de lider de proiect, promotor de proiect sau partener.

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

Art. 64. - Salarizarea personalului de conducere şi a personalului de execuţie din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti se stabileşte potrivit prevederilor legale aplicabile pentru personalul plătit din fonduri publice.

Art. 65. - Prezentul regulament de organizare şi funcţionare se aplică tuturor angajaţilor institutului, indiferent de gradul profesional şi de durata contractului individual de muncă. Prevederile prezentului regulament se aplică şi pentru:

1. cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată în institut şi care au obligativitatea să respecte regulile din prezentul regulament şi să răspundă la solicitările conducerii institutului, în vederea desfăşurării activităţilor medicale la standarde superioare;

2. personalul încadrat într-o altă instituţie, care efectuează Stagii de pregătire profesională, cursuri de perfecţionare, specializare;

3. bolnavii internaţi în secţiile cu paturi sau trataţi în sistem ambulatoriu, precum şi pentru familiile sau rudele acestora sau vizitatorii acestora;

4. firmele care asigură diverse servicii în incinta institutului şi care în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi au obligaţia de a respecta prezentul regulament referitor la curăţenia şi circuitele institutului, integritatea bunurilor din patrimoniul unităţii cu care intră în contact.

Art. 66. - (1) Accesul la informaţii se efectuează în conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Institutul va comunica din oficiu următoarele informaţii de interes public:

1. actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea institutului;

2. structura organizatorică, atribuţiile compartimentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe;

3. numele şi prenumele persoanelor din conducerea institutului şi ale purtătorului de cuvânt responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

4. coordonatele de contact ale institutului, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet;

5. sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

6. programele şi strategiile proprii;

7. lista cuprinzând documentele de interes public;

6. lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

9. modalităţile de contestare a deciziei institutului în situaţia în care o persoană se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

(3) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (2) se realizează prin:

1. afişare la sediul institutului ori prin mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi pe pagina de internet proprie;

2. consultarea lor la sediul institutului, în spaţii special destinate acestui scop.

(4) Institutul asigură persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris.

(5) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public va cuprinde următoarele elemente:

1. autoritatea sau instituţia publică căreia se adresează cererea, respectiv institutul;

2. informaţia solicitată, astfel încât să permită institutului identificarea informaţiei de interes public;

3. numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.

(6) Institutul are obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

(7) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la data primirii petiţiilor.

Art. 67. - Toate structurile organizatorice ale institutului şi întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea în institut au obligaţia cunoaşterii şi implementării prevederilor legale din Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 68. - Toate structurile organizatorice ale institutului şi întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea în institut au obligaţia cunoaşterii şi implementării standardelor de management al calităţii ISO 9001/2008.

Art. 69. - Toate structurile organizatorice ale institutului şi întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea în institut au obligaţia cunoaşterii şi implementării standardelor de acreditare a institutelor

Art. 70. - Regulamentul de organizare şi funcţionare al institutului va fi adus la cunoştinţă întregului personal care desfăşoară activităţi medicale şi nemedicale în cadrul institutului.

Art. 71. - Orice modificare şi completare a prezentului regulament se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al ariilor naturale protejate ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare, ROSCI0144 Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăreţului, ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, Rezervaţia Naturală „Stejarii seculari de la Breite municipiul Sighişoara”, Rezervaţia „Canionul Mihăileni”, „Rezervaţia de stejar pufos” - sat Criş

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.744/A.C. din 16 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. SB 11 din 11 februarie 2016, Rectificarea din 21 iunie 2016 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, Procesul-verbal al Consiliului consultativ nr. 372 din 31 mai 2016. Avizul Consiliului ştiinţific nr. 323 din 11 ianuarie 2016, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.107 din 12 aprilie 2016, Avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.684 din 16 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare, ROSCI0144 Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăreţului, ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, Rezervaţia Naturală „Stejarii seculari de la Breite municipiul Sighişoara”, Rezervaţia „Canionul Mihăileni”, „Rezervaţia de stejar pufos” - sat Criş, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă la prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 1.166.

 

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 781 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial , Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.