MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 771/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 771         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 3 octombrie 2016

 

SUMAR

 

HOTARARI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

80. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Fluxuri de date transatlantice: restabilirea încrederii prin garanţii puternice COM (2016) 117

 

81. - Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016) 270

 

82. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European. Consiliu. Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Vieţi demne: de la dependenţa de ajutor la autonomie - Strămutarea forţată şi dezvoltarea COM (2016) 234

 

83. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 COMI (2016) 271

 

84. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate COM (2016) 378

 

85. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride - Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18

 

DECRETE

 

822. - Decret privind eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

707. - Hotărâre pentru aprobarea cuantumului şi a plăţii cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2016

 

711. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii

 

712. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului de cooperare între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Turkmenistan în domeniul culturii, semnat la Bucureşti la 24 mai 2016

 

Acord de cooperare între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Turkmenistan în domeniul culturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.143/649/2.296. - Ordin al ministrului fondurilor europene, al ministrului transporturilor şi al ministrului finanţelor publice privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, al ministrului fondurilor europene şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 842/303/573/845/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

 

1.214. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac şi ROSPA0053 Lacul Bugeac şi ale ariilor naturale protejate de interes naţional 2.365 Pădurea Esechioi şi IV.28 Lacul Bugeac

 

1.704. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Programului de cooperare pe anul 2016, încheiat prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 septembrie 2016 şi la Chişinău la 15 septembrie 2016, în baza articolului 1 paragraful 2 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010

 

5.034. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului naţional „Şcoala altfel”

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

81. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 „Lista auditorilor financiari, persoane fizice şi juridice, care îndeplinesc cerinţele Protocolului de colaborare încheiat între Camera Auditorilor Financiari din România şi Ministerul Fondurilor Europene privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit financiar pentru fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori”, aprobată prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 5/2014

 

82. - Hotărâre pentru delegarea competenţei urmăririi şi controlului activităţilor desfăşurate de angajaţii departamentelor/compartimentelor care se află în subordinea funcţională a Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, precum şi a evaluării activităţii şi performanţelor acestora

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Fluxuri de date transatlantice: restabilirea încrederii prin garanţii puternice COM (2016) 117

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1026, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. la act că negocierile dintre UE şi SUA au fost iniţial determinate de dezvăluirile lui Edward Snowden privind supravegherea în masă a datelor cu caracter personal, inclusiv a cetăţenilor UE.

2. Reaminteşte că transferurile de date cu caracter personal între UE şi SUA sunt o componentă esenţială a relaţiilor comerciale transatlantice, schimbul de informaţii fiind în acelaşi timp un element principal al cooperării dintre UE şi SUA în materie de securitate, cu un rol extrem de important pentru atingerea obiectivului comun de prevenire şi combatere a formelor grave de criminalitate şi a terorismului.

3. Subliniază importanţa deosebită a comunicării, care îşi propune să pună în aplicare un acord politic negociat între autorităţile a două puteri mondiale.

4. Notează că la baza documentului examinat se află Comunicarea privind restabilirea încrederii în fluxurile de date dintre UE şi SUA, COM (2013) 846, care a stabilit o serie de acţiuni referitoare la întărirea încrederii în transferurile de date transatlantice prin instituirea unor garanţii puternice în actele normative care reglementează transferurile de date către state terţe, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia datelor, Directiva (UE) 2016/680 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal, Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1250 a Comisiei privind caracterul adecvat al protecţiei oferite de Scutul de confidenţialitate UE-SUA şi Acordul-cadru UE-SUA privind protecţia datelor.

Reţine că în prezenta comunicare, Comisia face o radiografie a ceea ce a fost îndeplinit din acţiunile evidenţiate în comunicarea precedentă.

5. Semnalează că orice întârziere în încheierea acordului ar crea o incertitudine pentru schimbul de informaţii între Statele Unite şi Europa, într-un moment în care cooperarea sporită este esenţială pentru combaterea terorismului, a criminalităţii informatice şi a altor ameninţări cu care se confruntă ambele părţi.

6. Reaminteşte că SUA este aliatul cel mai apropiat al UE în materie de politică externă şi că securitatea UE este în cea mai mare parte asigurată de către NATO, în care SUA au cel mai important rol; în acest context salută atitudinea cooperantă a SUA, în materie de reorganizare şi perfecţionare a cadrului transferurilor internaţionale de date cu caracter personal.

7. Susţine opinia Comisiei Europene potrivit căreia prin măsurile deja întreprinse s-au creat premisele pentru un parteneriat UE-SUA consolidat, în vederea dezvoltării şi promovării standardelor juridice internaţionale de protecţie a vieţii private şi a datelor cu caracter personal.

8. Reaminteşte contribuţia din ultimii ani a Curţii de Justiţie a UE la consolidarea principiilor de protecţie a datelor, care se aplică atât organismelor publice, cât şi întreprinderilor private, indiferent de orice constatare formală de adecvare a UE; consideră că este justificat ca aceste principii să includă acurateţea, corectitudinea, relevanţa informaţiilor, supravegherea independentă şi drepturile persoanelor.

9. la act că noul acord trebuie să înlocuiască o decizie de adecvare a mecanismului precedent al „sferei de siguranţă” (safe harbor), care a fost invalidat de către Curtea de Justiţie a UE pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor UE cu privire la protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal, cu un alt mecanism, reprezentat de „scutul de confidenţialitate” (privacy shield).

10. Salută faptul că „scutul de confidenţialitate” a devenit operabil începând cu 1 august 2016, precum şi publicarea de către Comisia Europeană a ghidului pentru cetăţeni, în care explică necesitatea acestui mecanism, modul în care acesta funcţionează, obligaţiile întreprinderilor care se află sub acest scut şi drepturile ocrotite de acesta, limitele utilizării datelor personale şi căile de atac accesibile atât împotriva întreprinderilor, cât şi a autorităţilor publice americane.

11. Se raliază opiniei exprimate de Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, potrivit căreia garanţiile deja prevăzute în acord ar trebui consolidate în lumina hotărârilor Curţii de Justiţie a UE, în special: clarificarea faptului că toate garanţiile se aplică tuturor persoanelor şi nu numai cetăţenilor UE, căile judiciare de atac să fie eficiente şi în acord cu standardele Cartei drepturilor fundamentale a UE şi să fie clarificat faptul că transferurile de date sensibile în bloc nu sunt autorizate,

12. Recunoaşte contribuţia majoră a pachetului de reformă privind protecţia datelor cu caracter personal la uniformizarea standardelor de protecţie a datelor cetăţenilor europeni, dar crede că acest pachet nu poate aduce decât o contribuţie limitată la „asigurarea unui climat de încredere în economia digitală”, întrucât obligaţiile prevăzute în pachet nu sunt opozabile unor state sau mari întreprinderi din afara UE sau SUA şi nici nu abordează securitatea sistemelor informatice în general.

13. Salută îmbunătăţirile semnificative ale „scutului de confidenţialitate UE-SUA” comparativ cu „sfera de siguranţă”, inclusiv introducerea unor definiţii-cheie, mecanisme care să asigure o supraveghere a listei scutului de confidenţialitate, respectarea drepturilor de corectare sau de ştergere a datelor sau stabilirea unui mecanism anual de revizuire şi evaluări obligatorii de conformitate, externe şi interne.

14. Apreciază că Acordul-cadru UE-SUA privind protecţia datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt transferate şi prelucrate în scopul prevenirii, investigării, detectării sau urmăririi infracţiunilor, inclusiv a terorismului, în cadrul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală, consacră pentru prima dată un set armonizat şi cuprinzător de garanţii în materie de protecţie a datelor, care se va aplica tuturor schimburilor transatlantice între autorităţile de resort din domeniul aplicării dreptului penal.

15. Susţine opinia Comisiei Europene potrivit căreia dispoziţiile convenite în Acordul-cadru UE-SUA acoperă toate normele de bază ale UE în materie de protecţie a datelor, în ceea ce priveşte standardele privind prelucrarea datelor, garanţiile şi limitările, precum şi drepturile individuale, drepturile la o cale de atac judiciară pentru refuzul accesului, refuzul rectificării şi divulgarea ilegală şi extinderea principiului supravegherii independente la întregul sector de aplicare a legii, drept cerinţă de bază în materie de protecţie a datelor.

16. Susţine aprecierile privind ombudsman-ul numit în Departamentul de Stat al SUA, cuprinse în Rezoluţia Parlamentului European din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice, în sensul că această instituţie nu este suficient de independentă şi nu i se conferă competenţele corespunzătoare pentru exercitarea şi aplicarea efectivă a sarcinilor sale.

17. Susţine observaţiile din rezoluţia sus-menţionată a Parlamentului European, potrivit cărora scutul de confidenţialitate UE-SUA trebuie să respecte legislaţia primară şi secundară a UE, dar şi jurisprudenţa CJUE şi CEDO în materie, precum şi solicitarea adresată Comisiei Europene de a revizui periodic constatarea caracterului său adecvat şi justificările juridice aferente, în special în lumina aplicării, la doi ani, a noului regulament general privind protecţia datelor.

18. Considerând că noul mecanism de soluţionare a litigiilor ar putea fi prea complex şi dificil de utilizat pentru persoanele fizice, astfel încât ar putea să devină ineficient, solicită Comisiei Europene ca în reglementările care vor fi adoptate în baza comunicării să asigure o structură mai clară a căilor de atac judiciare accesibile cetăţenilor europeni, în care autorităţile naţionale de protecţie a datelor să joace un rol esenţial.

19. Invită Comisia Europeană să identifice cele mai bune soluţii pentru a asigura un echilibru just între protecţia datelor cu caracter personal şi sarcinile administrative ale operatorilor de date cu caracter personal.

20. Considerând că transferurile ulterioare de date personale către destinatari din ţări terţe ar trebui să fie supuse aceluiaşi nivel de protecţie ca şi transferurile UE-SUA, în conformitate cu scutul de confidenţialitate, solicită Comisiei Europene ca în reglementările care vor fi adoptate în baza comunicării să rezolve această problemă.

21. Îşi exprimă încrederea că prin continuarea cooperării dintre UE şi SUA va fi înlăturată posibilitatea unei supravegheri masive şi fără discernământ a cetăţenilor Uniunii Europene şi

că supravegherea va fi proporţională şi limitată strict la obiectivele de securitate şi de apărare a ordinii publice, stabilite conform unor criterii riguros aplicate.

22. Salută susţinerea de către delegaţia României în Consiliu a noului pachet legislativ privind protecţia datelor, inclusiv din perspectiva funcţionării pieţei interne, precum şi susţinerea de principiu a celor două acorduri de transfer de date cu caracter personal, pentru identificarea unei soluţii echilibrate care să răspundă preocupărilor exprimate pe această temă şi pentru realizarea obiectivului de a obţine un acord UE-SUA şi de a avea un cadru funcţional pentru ambele părţi.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 27 septembrie 2016.

Nr. 80.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016) 270

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1016, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Constată că sunt îndeplinite condiţiile stabilite prin tratate ca propunerea să facă obiectul controlului parlamentar al subsidiarităţii: are caracter legislativ şi aparţine categoriei competenţelor care nu sunt exclusive Uniunii Europene, în sensul art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (2) TUE si, respectiv, art. 2 alin. (6) TFUE.

2. Constată că aspectele transnaţionale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acţiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi, în termeni reali, în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum şi cu legislaţia şi angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

3. Menţine obiecţiile, observaţiile şi recomandările făcute în avizul motivat şi în opinia Camerei Deputaţilor cu ocazia examinării Propunerii de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid - COM (2015) 450.

4. Notează că propunerea de reformare a Regulamentului Dublin survine la trei ani de la adoptarea celui din urmă şi că aplicarea actului în cauză a fost evaluată la cererea Comisiei Europene, fără ca raportul rezultat să fie considerat a reflecta poziţia oficială a respectivei instituţii a Uniunii.

Remarcă şi absenţa unui studiu de impact care să însoţească propunerea de regulament de faţă şi care să prezinte detaliat varii opţiuni de acţiune preconizate.

5. Luând act de obiectivul enunţat de propunerea de regulament, de raţionalizare a normelor Regulamentului Dublin şi de completare a lor cu un nou mecanism de repartizare corectiv, menit să gestioneze situaţii în care sistemele de azil ale statelor membre sunt supuse unei presiuni disproporţionate, reafirmă caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraţioniste asupra Uniunii Europene. În primul rând, ineficacitatea mecanismului pare a rezulta din prezumţia caracterului adecvat al procedurilor de azil, or, din contră, statele membre supuse unei presiuni disproporţionate vor continua să se confrunte cu deficienţe sistemice, ceea ce determină imposibilitatea transferurilor de solicitanţi de protecţie internaţională, conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme ce, potrivit art. 78 alin. (3) TFUE, trebuie să aibă prin definiţie caracter temporar, şi diminuează posibilitatea exprimării voinţei de solicitantul de protecţie internaţională cu privire la statul membru ales. În această privinţă, precum a arătat Camera Deputaţilor în opinia sa privind comunicarea - Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţie - COM (2016)197, orice eventuală propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre,

6. În al doilea rând, în absenţa unei evaluări adecvate, solicită clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat până în prezent mecanismul de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgenţă temporare pentru transferul din Italia şi Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională, transfer reglementat de cele două decizii adoptate de Consiliul UE la 14, respectiv 22 septembrie 2015 (deciziile 2015/1.523 şi 2015/1.601).

7. Apreciază că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă nici principiul proporţionalităţii. Este neclar în ce mod o eventuală cheie de referinţă, precum cea avută în vedere la art. 35 din propunerea de regulament, ar contribui la atingerea obiectivului de gestiune viabilă a migraţiei înspre Uniunea Europeană. Comisia Europeană nu a demonstrat în ce mod dispoziţiile ce ar urma să instituie acel mecanism respectă principiul proporţionalităţii, ci expunerea de motive şi preambulul se rezumă să enunţe că dispoziţiile nu depăşesc ceea ce este necesar pentru a se atinge obiectivul de a soluţiona situaţia în mod eficace.

6. Consideră că orice propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv, cu caracter automat, nu ţine cont de circumstanţele de fapt din fiecare stat membru şi de infrastructura de care dispun acestea.

9. În acest context, consideră că împărţirea responsabilităţilor între statele membre în domeniul migraţiei, care trebuie să fie desigur echitabilă, nu poate pomi de la sancţionarea financiară a unor state membre care s-ar putea confrunta la rândul lor cu dificultăţi, sancţionare vizată la art. 37 din propunerea de regulament. În spiritul Uniunii Europene, precum a afirmat în mod repetat Camera Deputaţilor, solidaritatea nu ar trebui invocată pentru rezolvarea unor situaţii particulare, iar caracterul voluntar este singura garanţie a succesului în gestionarea imigraţiei neregulamentare şi a deplasărilor secundare.

10. Remarcă faptul că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a aşa-numitei contribuţii de solidaritate ce ar urma să fie impusă statului membru care nu ar accepta un solicitant de protecţie internaţională.

11. În privinţa combaterii deplasărilor secundare ale resortisanţilor ţărilor terţe între statele membre, apreciază că instrumentele avute în vedere în propunerea de faţă nu sunt întru totul adecvate pentru atingerea acelui obiectiv. Pe de o parte, nu este dovedit în ce mod extinderea definiţiei membrului de familie, în sensul propunerii de regulament de faţă, faţă de definiţii din alte acte ale dreptului Uniunii, pentru a include fraţii sau surorile solicitantului, în vederea facilitării reunirii acelora, contribuie la reducerea deplasărilor secundare. Pe de altă parte, nu este clar în ce măsură includerea în definiţie a familiilor formate în afara ţării de origine, însă înainte de sosirea pe teritoriul statului membru, ar fi de natură să reducă stimulentele unora dintre deplasările secundare pe teritoriul UE ale solicitanţilor de azil.

12. Consideră că incertitudinile ce afectează raporturile dintre propunerea de reformare a Regulamentului Dublin şi Propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză - COM (2015)450 sunt de natură să conducă la incoerenţa viitoarelor norme în domeniul sistemului european comun de azil. Acele incertitudini sunt generate de împrejurarea că domeniul de aplicare a celor două regulamente este comun în mare măsură.

13. Consideră că, prin introducerea unei chei de distribuţie obligatorie permanentă în loc de a adopta măsuri provizorii în situaţii de urgenţă, proiectul de regulament depăşeşte măsura necesară pentru atingerea obiectivului şi, prin urmare. Încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

14. Consideră că întrucât propunerea de regulament nu are suficientă valoare adăugată, fiind astfel încălcat principiul subsidiarităţii, se impune emiterea unui aviz motivat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 27 septembrie 2016.

Nr. 81.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Vieţi demne: de la dependenţa de ajutor la autonomie - Strămutarea forţată şi dezvoltarea COM (2016) 234

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1014, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută această comunicare deoarece:

- propune instituirea unui cadru legal care să asigure persoanelor strămutate o viaţă demnă, care să le permită acestora să contribuie la bunul mers al societăţilor-gazdă până la returnarea voluntară sau relocarea lor;

- Comisia Europeană lansează totodată un apel către Uniunea Europeană şi statele sale membre să se angajeze că vor depune mai multe eforturi, pe termen lung, pentru a aborda cauzele profunde ale migraţiei şi strămutării;

- îşi propune să stabilească un cadru de politici orientate spre dezvoltare pentru a aduce în atenţie situaţiile de strămutare forţată; acest cadru se va concretiza sub forma unor recomandări;

- îşi propune să facă o analiză a situaţiilor de strămutare forţată prelungită în ţările partenere, cauzate de conflicte, violenţă şi încălcări ale drepturilor omului, indiferent de statutul persoanelor strămutate în temeiul Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor

2. Susţine această comunicare întrucât:

- pe fondul conflictului, al violenţelor şi al încălcării drepturilor omului, ce se manifestă în prezent la nivel global, s-au înregistrat mai mult de 60 de milioane de persoane - refugiaţi şi persoane deplasate intern (IDP) - care au fost şi sunt strămutate forţat, lucru care a condus la atingerea celui mai ridicat nivel de strămutări forţate, înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial;

- persoanele care au dobândit calitatea de refugiaţi sau de persoane strămutate, provenind din zonele de conflict, nu au perspectivă de dezvoltare şi nu au posibilitatea de a beneficia de drepturi sociale şi economice nici în ţările de origine şi nici în statele de primire;

- menţionează că, în afară de protecţia juridică, de asigurarea alimentelor şi a cazării, persoanele strămutate forţat au nevoie şi de acces la locuri de muncă şi la servicii precum asistenţa medicală, educaţie şi locuinţe;

- programele propuse acestor categorii de persoane încearcă să redea autonomia individuală, respectiv capacitatea persoanelor, a gospodăriilor sau a comunităţilor de a-şi asigura nevoile de bază şi de a beneficia de drepturile sociale şi economice într-un mod durabil şi demn - aşa cum este prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă;

- va contribui la consolidarea corelării dintre asistenţa umanitară şi cea pentru dezvoltare prin implicarea timpurie a tuturor factorilor de decizie, la elaborarea şi aplicarea unor strategii şi programe coerente, la promovarea cooperării regionale, la intensificarea schimbului de informaţii, la evaluări coordonate - cadre analitice comune, cicluri de programare şi financiare coordonate.

3. Consideră că:

- acest document este un nou cadru de politici care se adresează persoanelor strămutate, ce va sta la baza unei noi modalităţi de abordare a strămutării forţate, orientată spre dezvoltare;

- documentul urmează demersurile lansate de Comisia Europeană prin Comunicarea: „Rolul acţiunii externe a UE în actuala criză a refugiaţilor” [JOIN (2015) 40], care încurajează şi recomandă Uniunii Europene şi statelor sale membre să se implice pe termen lung în gestionarea cauzelor migraţiei şi strămutării;

- această comunicare s-a constituit totodată într-un preambul al summit-ului umanitar mondial organizat sub egida ONU în mai 2016; summit-ul a marcat demararea cooperării dintre UE şi statele sale membre cu alţi actori de pe scena globală în vederea lansării Agendei pentru umanitate;

- strămutarea forţată constituie o ameninţare la adresa progresului şi, din această perspectivă, refugiaţii şi persoanele strămutate în interiorul ţării devin persoane vulnerabile;

- o abordare corectă a direcţiei orientate spre dezvoltare trebuie să aibă în vedere atât refugiaţii, persoanele deplasate intern, persoanele strămutate, cât şi gazdele acestora, concentrându-se pe vulnerabilităţile şi capacităţile acestor categorii,

- este necesară realizarea unei sinergii între actorii umanitari şi cei pentru dezvoltare, în ceea ce priveşte schimbul de informaţii privind analizele, realizarea de programe, previzibilitatea şi flexibilitatea finanţării, inclusiv la nivel local, acolo unde are loc o creştere a răspunsurilor inovative, pentru a promova rezilienţa şi autonomia persoanelor deplasate forţat prin educaţie de calitate, acces la oportunităţi economice şi protecţie socială.

4. Apreciază că:

- În majoritatea cazurilor, factorii principali care favorizează prelungirea situaţiei de strămutare pentru o perioadă mai mare de 5 ani sunt întârzierile înregistrate în restabilirea păcii în multe dintre ţările de origine, politicile restrictive aplicate de ţările gazdă coroborate cu capacitatea redusă de a găzdui persoane strămutate forţat; la aceştia putem adăuga schimbările climatice şi dezastrele naturale care pot interveni - în acest context numărul persoanelor care ar putea fi deplasate forţat ar putea să se amplifice;

- în noul cadru de politici, adaptat contextului ca urmare a strămutărilor forţate la nivel global, cadru menit să maximizeze impactul sprijinului UE pentru refugiaţi şi persoanele strămutate în interiorul ţării, combaterea violenţei împotriva femeilor ar trebui să fie o prioritate.

5. Atrage atenţia asupra faptului că:

- În prezent, principalul răspuns al comunităţii internaţionale la situaţiile de criză care determină strămutarea forţată trebuie să fie reevaluat şi remodelat conform situaţiilor de fado, întrucât s-a bazat pe acordarea de asistenţă umanitară, presupunând că, de îndată ce criza iniţială se stabilizează şi nevoile imediate sunt satisfăcute, responsabilitatea soluţiilor pe termen lung trece în sarcina actorilor naţionali şi internaţionali de dezvoltare;

- furnizarea de asistenţă umanitară este vitală, dar nu este suficientă pentru identificarea unor soluţii durabile pentru refugiaţi, pentru persoanele dislocate în interior şi pentru persoanele returnate;

- asistenţa umanitară a creat adesea o dependenţă de furnizare de ajutor, în absenţa altor surse de finanţare durabile de asistenţă pentru dezvoltare; cele mai mari probleme sunt legate de lipsa accesului la educaţie, la piaţa muncii, la servicii de bază pentru persoanele strămutate forţat şi la îngreunarea accesului comunităţilor-gazdă la aceste servicii;

- trebuie luată în considerare contribuţia socială şi economică a persoanele strămutate cu forţa pentru comunităţile-gazdă, prin extinderea pieţelor de desfacere, creşterea cererii pentru bunuri şi servicii, importul de noi competenţe; ignorarea acestui aspect poate conduce la o atitudine negativă manifestată de comunităţile locale şi de guvernele-gazdă faţă de refugiaţi şi persoanele strămutate intern;

- strămutarea forţată a devenit o problemă persistentă şi complexă care creează o presiune imensă nu numai asupra persoanelor strămutate, ci şi asupra ţărilor, guvernelor şi comunităţilor-gazdă şi asupra donatorilor; toţi actorii menţionaţi au o responsabilitate comună - aceea de a reacţiona; presiunea datorată afluxului şi şederii îndelungate a populaţiilor strămutate devine deosebit de acută în comunităţile, ţările şi regiunile care sunt vulnerabile.

6. Apreciază că din perspectiva României:

- practica a demonstrat că tranziţia de la intervenţiile în situaţii de urgenţă şi asistenţă umanitară la proiectele de dezvoltare nu este liniară, este complexă;

- adeseori asistenţa umanitară, în absenţa unor surse de finanţare alternative durabile şi a asistenţei pentru dezvoltare, a creat o dependenţă de furnizarea de ajutor; din această perspectivă cele mai mari probleme sunt legate de lipsa accesului la educaţie, la piaţa muncii, la serviciile de bază pentru persoanele strămutate forţat şi la îngreunarea accesului comunităţilor-gazdă la aceste servicii;

- promovarea încrederii reciproce între persoanelor strămutate şi membrii comunităţilor-gazdă ar putea diminua şi, eventual, elimina dependenţa pe termen lung de asistenţa umanitară şi ar sprijini rezilienţa celor două părţi, în sensul sporirii capacităţii lor de a face faţă crizelor şi schimbărilor viitoare;

- am susţinut adoptarea concluziilor la reuniunea Consiliului afaceri externe (CAE) dedicat miniştrilor responsabili de cooperarea internaţională pentru dezvoltare privind abordarea Uniunii Europene relativ la strămutarea forţată şi dezvoltare, din 12 mai 2016; cu acest prilej reprezentantul României a subliniat necesitatea unei abordări coerente pentru vecinătatea estică şi sudică, pe care noul Consens european privind dezvoltarea ar trebui să o reflecte, îndeosebi în ceea ce priveşte securitatea şi credibilitatea;

- accentuarea corelării politicii de cooperare pentru dezvoltare cu politica de ajutor umanitar în vederea asigurării coerenţei, complementarităţii şi eficienţei rezultatelor;

- ţara noastră acordă asistenţă umanitară pentru refugiaţi şi pentru persoanele dislocate intern şi celor strămutate, În special prin organizaţii internaţionale, având în vedere resursele limitate disponibile (înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Comitetul Internaţional pentru Crucea Roşie, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite etc.);

- vom participa cu o contribuţie de 21,6 milioane euro în perioada 2016-2019 la Facilitatea pentru refugiaţii din Turcia, care a fost organizată de Comisie având la bază aceste principii.

7. Susţine pe fond comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor „Vieţi demne: de la dependenţa de ajutor la autonomie - Strămutarea forţată şi dezvoltarea” - COM (2016) 234 - întrucât este fundamentată pe considerentul că ajutorul umanitar salvează vieţi oferind elemente esenţiale de bază, dar acesta nu este o soluţie pe termen lung.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 27 septembrie 2016.

Nr. 82.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 COM (2016) 271

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4o-19/1018, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Susţine obiectivul privind acordarea de asistenţă tehnică operativă şi tehnică sporită statelor membre pentru gestionarea sistemelor de azil şi de primire, în special în cazuri de presiune disproporţionată.

2. Atrage atenţia asupra potenţialului conflict al prevederii conform căreia Comisia Europeană poate adopta o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare atunci când, în cazul unei presiuni disproporţionate asupra sistemelor de azil sau de primire, un stat membru nu solicită agenţiei asistenţă operativă şi tehnică sau nu acceptă o ofertă de acest tip din partea agenţiei sau nu ia măsuri suficiente pentru a face faţă presiunii sau nu respectă recomandările Comisiei Europene, afectând astfel eficacitatea sistemelor de azil şi de primire într-o asemenea măsură încât s-ar pune în pericol funcţionarea sistemului european comun de azil (SECA), şi invită Comisia Europeană să ia masurile necesare pentru a evita materializarea acestui risc.

3. Salută intenţia de a cuprinde în echipele de asistenţă experţi cu profiluri profesionale relevante pentru domeniul protecţiei copilului, având în vedere creşterea numărului de copii neînsoţiţi în rândul migranţilor şi al solicitanţilor de azil, precum şi introducerea aspectelor legate de tratarea cererilor de protecţie internaţională care au ca obiect copiii în cadrul activităţilor de formare şi recomandă ca protecţia drepturilor copilului să fie reflectată cât mai puternic în atribuţiile şi sarcinile agenţiei.

4. Atrage atenţia că sarcina constituirii unei capacităţi de colectare şi analizare a informaţiilor privind situaţia în materie de azil din Uniune şi din ţări terţe, în cadrul agenţiei propuse, trebuie să se extindă doar asupra datelor şi analizelor ce prezintă valoare adăugată, comparativ cu cele din alte surse sau care sunt disponibile prin alte agenţii ale Uniunii, pentru a evita creşterea nejustificată a cheltuirii banilor contribuabililor europeni.

5. Consideră că implicarea activă a agenţiei propuse şi a experţilor în activităţile de examinare a cererilor de azil conduce la riscuri disproporţionate în ceea ce priveşte securitatea datelor şi interferează prea mult cu sistemele naţionale în materie; propune ca o astfel de implicare să fie restrânsă la cazuri temeinic motivate şi limitată la ceea ce reprezintă o valoare adăugată certă.

6. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la dreptul agenţiei de a demara din proprie iniţiativă un exerciţiu de monitorizare pentru a evalua sistemele de azil sau de primire ale unui stat membru, ori de câte ori există motive serioase de îngrijorare privind funcţionarea oricărui aspect al sistemelor de azil sau de primire ale statului membru respectiv, deoarece această modalitate de exercitare a dreptului de monitorizare ar putea conduce la excese; recomandă ca agenţia să justifice temeinic acţiunile de monitorizare din proprie iniţiativă.

7. Atrage atenţia că indicatorii, orientările şi bunele practici în materie de azil depind şi de cadrul naţional economico-social specific fiecărui stat membru şi recomandă ca acestea să fie tratate cu prudenţă în ceea ce priveşte transpunerea în practica Uniunii.

8. Solicită Comisiei Europene să explice în ce anume constau standardele operaţionale privind punerea în aplicare a instrumentelor legislative ale Uniunii în materie de azil, pe care noua agenţie urmează să le elaboreze, şi care sunt garanţiile prevăzute pentru a fi limitate doar la ceea ce este necesar, astfel încât să nu afecteze drepturile în materie, care sunt de competenţa statelor membre.

9. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la prevederea conform căreia agenţia evaluează dacă statele membre sunt pregătite să facă faţă provocărilor ce ar decurge dintr-o eventuală presiune disproporţionată asupra sistemelor lor de azil şi de primire, având în vedere că pregătirea statelor membre în acest domeniu nu se poate rezuma la aspecte administrative, Ci prezintă şi conotaţii culturale şi politice legitime, pe care agenţia nu are capacitatea de a le estima,

10. Consideră că modelul prevăzut, bazat pe obligaţia de cooperare, ar trebui să conţină şi posibilitatea neparticipării statului membru, în anumite situaţii în care statul membru consideră că respectarea acestei obligaţii ar conduce la o povară administrativă exagerată sau ar veni în contradicţie cu legislaţia naţională.

11. Salută atenţia acordată protecţiei datelor personale şi gestiunii detaliate a acestora.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 27 septembrie 2016.

Nr. 83.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate COM (2016) 378

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 40-19/1033, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Subliniază că măsurile de activare, formare şi dezvoltare a competenţelor forţei de muncă existente trebuie să fie cu prioritate vizate prin acţiuni mai ambiţioase la nivelul Uniunii, înainte de a apela la forţa de muncă din state terţe, pentru combaterea deficitelor structurale de competenţe şi a neconcordanţei între calificările din anumite sectoare, care au potenţialul de a limita creşterea, productivitatea şi inovarea.

2. Consideră că învăţarea pe tot parcursul vieţii, munca la distanţă şi modalităţile de lucru generate de economia digitală au un potenţial insuficient exploatat pentru a răspunde nevoilor forţei de muncă înalt calificate a Uniunii, iar capacitatea acestora de a furniza instruire mai rapid decât învăţământul tradiţional şi adaptat cererilor imediate ar trebui fructificată prin acţiuni mai hotărâte ale Uniunii Europene.

3. Consideră că potenţialul de iniţiere sau stabilire de noi afaceri, stimulat de fluxul resortisanţilor ţărilor terţe ce ocupă locuri de muncă înalt calificate în Uniune, ar putea fi valorificat mai puternic prin elaborarea şi aplicarea unor politici de sprijin şi orientare antreprenorială, care să vizeze explicit această oportunitate şi să contribuie astfel la crearea de locuri de muncă.

4. Atrage atenţia că directiva ar trebui să prevadă proceduri administrative eficiente pentru gestiunea fluxului de date relevante pentru piaţa muncii şi libera circulaţie a lucrătorilor, astfel încât funcţionarea sistemului cărţii albastre a Uniunii să fie consolidată prin punerea la dispoziţie a unui volum cât mai mare de informaţii fiabile, detaliate şi actualizate.

5. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Uniunea nu este suficient de eficace în a păstra persoanele talentate, cu studii, pe teritoriul acesteia, în comparaţie cu alte economii dezvoltate, şi invită Comisia Europeană să analizeze în profunzime cauzele acestei situaţii şi să identifice măsurile necesare pentru contracararea acestui fenomen ce afectează puternic statele membre care au un nivel de dezvoltare mai redus.

6. Atrage atenţia că trebuie realizată o distincţie clară, cel puţin la nivelul analizei aplicării cărţii albastre, între cetăţenii care doresc să ocupe un loc de muncă înalt calificat pe termen limitat şi cei care vor să rămână în Uniune un timp foarte îndelungat sau, practic, permanent.

7. Consideră că prin propunerea de directivă condiţiile de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate devin mai flexibile pentru solicitanţi, dar în acelaşi timp prezintă riscul de a spori sarcina administrativă a statului membru în cauză.

8. Consideră că este necesară introducerea unei condiţii minime de educaţie şi formare, echivalentă cu cea prevăzută de legislaţia naţională a statului membru, în vederea accesului la învăţământ superior, de Sa îndeplinirea căreia să se ia în considerare 3 ani de experienţă profesională.

9. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nu există indicii că mobilitatea mai ridicată ce s-ar obţine prin propunerea de directivă va crea o diferenţă justificată de creşterea fluxului posesorilor cărţii albastre către zonele deficitare în ocuparea forţei de muncă.

10. Consideră că pentru a se evita crearea unor inegalităţi pe piaţa forţei de muncă între absolvenţii de învăţământ superior, care au acces doar la nivel de debutant în profesie pe baza calificării, şi cei cu competenţe de nivel echivalent trebuie evitată dubla recunoaştere a experienţei de minimum 3 ani, o dată în vederea stabilirii nivelului de calificare şi, a două oară, pentru avansare în funcţie.

11. Respinge limitarea pragului salarial la 1.4 din salariul mediu, fapt care conduce la desfiinţarea dreptului statului membru de a stabili nivelul salarial al resortisanţilor din state terţe în condiţii de protejare a pieţei forţei de muncă autohtone, şi consideră că, dacă se acceptă asimilarea experienţei profesionale cu studiile superioare, atunci pragul salarial pentru lucrătorii înalt calificaţi ar trebui să fie menţinut la un nivel mai mare.

12. Consideră că pragul salarial calculat la 1.4 din salariul mediu ar putea transforma statele membre cu salariu mediu scăzut într-o poartă de intrare unde să se obţină o carte albastră în condiţii mai uşoare decât cele stabilite de alte state care sunt în fapt destinaţia finală a lucrătorilor.

13. Atrage atenţia că recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi calificărilor profesionale prevăzută a se realiza în conformitate cu procedurile naţionale aplicabile nu conduce automat la asigurarea egalităţii de tratament, în cazul în care în materie de recunoaştere, pentru accesul pe piaţa forţei de muncă, sunt aplicabile, în funcţie de cetăţenie, două proceduri naţionale distincte, respectiv o procedură aplicabilă cetăţenilor europeni şi o procedură aplicabilă cetăţenilor străini (resortisanţilor din state terţe).

14. Consideră ca fiind nejustificată permisiunea de a munci în al doilea stat membru imediat după depunerea cererii în acest sens, deoarece solicitantul cunoaşte din timp faptul că va pleca în al doilea stat membru şi termenul de soluţionare a cererii în al doilea stat membru este suficient de scurt, anume 30 de zile; în plus, un refuz al acordării cărţii albastre ar genera dificultăţi juridice în ceea ce priveşte încetarea contractelor de muncă în cauză.

15. Consideră că, pentru a evita sporirea sarcinii administrative, nu este necesară comunicarea anuală a informaţiilor referitoare la nivelul salarizării şi lista profesiilor dacă nu apar modificări în sistemele naţionale.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 27 septembrie 2016.

Nr. 84.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride - Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1031. adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Constată că s-a generalizat percepţia conform căreia mediul de securitate al UE s-a deteriorat considerabil, devenind din ce în ce mai fluid, mai periculos şi mai puţin previzibil.

2. la act de faptul că există o cerere tot mai mare din partea cetăţenilor europeni, a statelor membre şi a aliaţilor Uniunii ca UE să devină un „furnizor de securitate” şi să îşi îndeplinească astfel rolul de protecţie, într-un mediu de securitate grav alterat.

3. la act de faptul că distincţia dintre securitatea internă şi cea externă a devenit mai puţin clară.

Subliniază necesitatea ca UE să abordeze ameninţările generate de instabilitatea din sud şi est printr-o abordare integrată, care să conecteze toate politicile de securitate, din interior şi din exterior, precum şi instrumentele corelative.

4. Observă că, deşi UE nu generează niciun fel de ameninţări hibride, este expusă masiv unor astfel de ameninţări.

5. Salută abordarea preşedintelui Comisiei Europene în discursul său din 14 septembrie 2016 privind Starea Uniunii, care a menţionat modul de viaţă european ca fiind ţintă a tuturor tipurilor de ameninţări hibride.

6. Salută poziţia exprimată de preşedintele Comisiei Europene în discursul său din 14 septembrie 2016 privind Starea Uniunii, aceea că toleranta nu poate fi exersată în dauna securităţii şi că, deşi statutul de putere globală paşnică (soft power) al UE este un motiv de mândrie, ar fi naiv să credem că este suficient, în contextul unei vecinătăţi din ce în ce mai periculoase,

7. Apreciază faptul că în cazul atacurilor hibride ar trebui să existe un regim sancţionator la nivelul dreptului internaţional, precum şi mecanisme de retorsiune pentru situaţia în care entităţile care desfăşoară atacuri hibride nu se supun dreptului internaţional.

Consideră că şi Uniunea Europeană ar trebui să dispună de mecanisme de retorsiune proprii, proporţionale cu riscul implicat.

8. Consideră că, într-adevăr, apărarea modului de viaţă european, cu alte cuvinte apărarea valorilor şi principiilor fundamentale ale Uniunii, reprezintă cel mai înalt obiectiv în care solidaritatea trebuie să se manifeste plenar şi că acţiunile de respingere a atacurilor hibride merită orice efort şi o mobilizare generală fără rezerve.

9. Apreciază faptul că diferitele tipuri de ameninţări la adresa unor state membre individuale trebuie considerate drept ameninţări la adresa întregii Uniuni şi că sunt necesare o unitate şi o solidaritate puternică între statele membre, precum şi o politică externă şi de securitate comună coerentă.

În acest context, deplânge încercările unor state membre de a relativiza ameninţări hibride grave şi de a oferi suport politic şi diplomatic unor state terţe, care generează astfel de provocări.

Invită înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate şi Comisia Europeană să determine motivele care stau la baza unor astfel de acţiuni divergente şi să prezinte Consiliului European un raport în acest sens, cu propuneri de remediere.

10. Consideră că Uniunea Europeană trebuie să adopte imediat măsuri de combatere a degradării mediului strategic, întrucât din cauza multiplicării şi a simultaneităţii crizelor, cu consecinţe imediate chiar asupra teritoriului UE, niciun stat membru nu mai poate acţiona singur, iar europenii trebuie să îşi exercite responsabilităţile în mod colectiv pentru a-şi asigura securitatea.

11. la act de faptul că măsurile de combatere a ameninţărilor hibride sunt circumscrise securităţii, menţinerii legii, ordinii şi apărării naţionale, toate acestea fiind elemente care se află în competenţa exclusivă a statelor membre, Uniunea având doar rol de sprijin prin propuneri privind organizarea cadrului instituţional şi luarea de măsuri posibile pentru combaterea ameninţărilor hibride

12. Salută ideea unei abordări cuprinzătoare, care să permită Uniunii Europene, în coordonare cu statele membre, să contracareze ameninţările hibride, prin crearea de sinergii între toate instrumentele relevante şi prin încurajarea unei cooperări strânse între actorii relevanţi,

13. Salută conştientizarea la nivelul Comisiei Europene a existenţei unor provocări serioase la adresa păcii şi a stabilităţii în vecinătatea estică şi sudică a UE.

Semnalează totuşi că provocările din vecinătatea sudică se află la o scară inferioară celor din vecinătatea estică şi invită Comisia Europeană să includă acest fapt în propunerile sale, întrucât prin desconsiderarea realităţii nu se poate elabora şi pune în aplicare un plan de măsuri viabil.

14. Salută propunerea de menţinere a flexibilităţii definiţiilor privind ameninţările hibride, pentru ca definiţia să poată include marea diversitate de atacuri hibride şi evoluţia acestora.

Îşi exprimă surprinderea că în încercarea de definire a Comisiei Europene sunt incluse doar „(...) amestecul de activităţi coercitive şi subversive, de metode convenţionale şi neconvenţionale (de exemplu, diplomatice, militare, economice, tehnologice), care pot fi utilizate într-un mod coordonat de actorii statali sau nestatali pentru a realiza obiective specifice, rămânând însă sub limita pragului de stare de război declarată oficial”, lipsind trăsături fundamentale precum caracterul ostil şi scopul final, care este distrugerea ţintei, adică a „modului de viată european”.

15. Îşi exprimă acordul faţă de Comisia Europeană care consideră că în acţiunile hibride se pune accentul pe exploatarea vulnerabilităţilor ţintei vizate”, dar respinge ideea că „(...) generarea unei ambiguităţi în scopul împiedicării proceselor decizionale” reprezintă o constantă. Chiar dacă procesul decizional al ţintei poate fi alterat de tactica „cultivării ambiguităţii” de către agresor, reaminteşte Comisiei Europene că atacurile hibride întreprinse de către actorii statali sunt uşor de identificat, adesea pentru că tocmai aceşti actori doresc să fie recunoscuţi ca autori, pentru a pune în evidenţă raportul de forţe care dezavantajează ţinta şi care nu presupune nicio ambiguitate. Reaminteşte Comisiei Europene faptul că în cazul evocat anterior principala vulnerabilitate a ţintei vizate este tocmai raportul de forţe defavorabil.

Consideră că ar trebui operată o distincţie clară în definiţia ameninţărilor hibride, între actorii statali şi actorii nonstatali, întrucât aceştia din urmă ameninţă doar cu acţiuni care au efecte relativ limitate precum propaganda, sabotajele şi actele de terorism.

Consideră că perspectiva menţionată, aceea a raportului de forţe, demonstrează o dată în plus necesitatea unităţii şi acţiunii comune a Uniunii Europene şi a statelor membre.

16. Reaminteşte Comisiei Europene faptul că în definirea ameninţărilor hibride la adresa statelor guvernate pe baze democratice ar fi trebuit precizate şi elementele de continuitate în comparaţia făcută între operaţiunile unor state din timpul războiului rece şi cele actuale, definite ca ameninţări hibride.

Consideră că există o similitudine între acele acţiuni şi cele actuale şi că experienţa trecutului recent nu ar trebui ignorată, întrucât ea poate fi utilă în identificarea şi gestionarea ameninţărilor hibride actuale.

17. Observă, în continuarea analizei privind definiţia ameninţărilor hibride propusă în Comunicare, că formularea privind acţiunile „sub limita pragului de stare de război declarată oficial” este imprecisă, întrucât nu specifică care dintre părţi ar trebui să declare starea de război, şi nu este utilizabilă pentru că, cel mai probabil, entitatea care desfăşoară astfel de acţiuni nu va declara starea de război, tocmai ca tactică a războiului hibrid.

18. Consideră că cele mai semnificative acţiuni necesare pentru atingerea obiectivelor Comunicării examinate sunt: identificarea vulnerabilităţilor care pot afecta structurile şi reţelele naţionale şi paneuropene şi a instrumentelor comune, inclusiv indicatori, capabile să îmbunătăţească protecţia şi rezilienţa infrastructurii critice, înfiinţarea Celulei de fuziune în cadrul Centrului european pentru analiza informaţiilor (INTCEN) şi înfiinţarea punctelor naţionale de contact pentru ameninţări hibride, capabile să asigure cooperarea şi comunicarea cu Centrul de fuziune, înfiinţarea unui Centru de excelenţă pentru combaterea ameninţărilor hibride, adaptarea capacităţilor de apărare cu relevanţă UE, cooperarea Comisiei Europene cu statele membre şi cu industria în cadrul unui parteneriat public-privat pentru securitate cibernetică, elaborarea ghidului pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice a instalaţiilor, utilizarea de platforme şi reţele de schimb de informaţii, examinarea aplicabilităţii şi implicaţiilor practice ale clauzelor de solidaritate şi apărare în situaţia atacurilor hibride grave şi cu arie largă.

19. Consideră că adoptarea unor măsuri de contracarare a ameninţărilor hibride impune cunoaşterea şi evaluarea în detaliu a celor deja utilizate,

Salută în special ideea creării unui centru de excelenţă pentru abordarea ameninţărilor hibride, care să analizeze printre altele şi cercetarea modului în care au fost aplicate strategiile hibride.

Îşi exprimă speranţa că o asemenea cercetare va conţine cel puţin descrierea strategiei/acţiunii hibride, identificarea şi numirea ca atare a principalei surse de riscuri şi ameninţări hibride, precum şi raportul de mărime faţă de riscurile şi ameninţările hibride provocate de alte entităţi, denumirea entităţii care a recurs la astfel de strategii, locul în care au fost aplicate, relaţia acestor acţiuni cu dreptul internaţional şi cu acordurile bilaterale sau multilaterale în vigoare, efectele asupra ţintelor, efectele asupra Uniunii Europene în ansamblu, capacitatea de răspuns a statelor membre sau a Uniunii Europene şi posibilitatea aplicării unor măsuri, precum şi alte informaţii necesare pentru realizarea obiectivelor Uniunii.

Se aşteaptă ca studiile pentru identificarea domeniilor vulnerabile în faţa ameninţărilor hibride să conţină criterii de clasificare şi indicatori comuni, care să includă permeabilitatea mediului de securitate naţională de a fi infiltrat cu agenţi ai unor entităţi ostile, vulnerabilitatea angajaţilor din structurile de securitate naţională în faţa acţiunilor de recrutare de către entităţi ostile, ameninţări la securitatea naţională ca urmare a unor acorduri bilaterale conţinând clauze excesive, în opoziţie cu angajamentele asumate prin tratatele de aderare.

20. Salută iniţiativa Comisiei Europene de a pune la dispoziţia statelor membre „metodologii de evaluare a riscurilor de securitate”, precum şi solicitarea ca statele membre să elaboreze studii pentru identificarea domeniilor vulnerabile în faţa ameninţărilor hibride.

Semnalează dificultatea stabilirii unor criterii, indicatori şi instrumente de măsurare comune, care să fie adecvate situaţiei fiecărui stat.

Reaminteşte faptul că unele state membre nu sunt şi membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi că acestea pot avea acorduri bilaterale de securitate cu state terţe şi, în acest context, semnalează că „vulnerabilitatea” este percepută în mod diferit de către statele membre, în funcţie de situaţia lor particulară de securitate.

Din acelaşi motiv, crede „alinierea politicilor, doctrinelor şi conceptelor UE şi a celor naţionale” rămâne un proiect dezirabil în pofida dificultăţilor inerente.

21. Salută preocuparea Comisiei Europene faţă de „campaniile de dezinformare masive, care utilizează platforme de comunicare socială pentru a controla discursul politic sau pentru a radicaliza, a recruta şi coordona actori intermediari pot constitui vectori ai ameninţărilor hibride”, dar semnalează că adoptarea unor măsuri viguroase poate necesita exonerarea autorităţilor de eventuale acuzaţii privind respectarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept.

Consideră că înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate şi Comisiei Europene le revine sarcina de a iniţia un proces de clarificare a conceptului drepturilor omului, prin recunoaşterea dreptului la viaţă ca fundament al întregii construcţii a acestui generos concept, precum şi a principiului conform căruia drepturile omului la nivel individual nu pot restrânge şi încălca drepturi similare ale altei persoane.

22. Consideră că strategia de combatere a ameninţărilor hibride ar trebui să includă măsuri pe multiple paliere, de la cunoaşterea/înţelegerea ameninţării, la prevenirea, inclusiv reducerea vulnerabilităţilor interne şi de apărare, care să includă O reacţie promptă şi adaptată.

23. Salută acţiunea privind îmbunătăţirea nivelului de conştientizare, propusă spre implementare la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă prin înfiinţarea grupurilor operative East StratCom (task force-ului East StratCom) cu scopul de a promova o imagine pozitivă a UE în statele din Parteneriatul Estic, de a facilita utilizarea fondurilor europene şi implementarea proiectelor europene, de a reacţiona la propaganda anti-UE a celulei de fuziune a UE împotriva ameninţărilor hibride, care va funcţiona în cadrul Centrului de Informaţii şi Analiză al UE INTCEN, şi prin lansarea Protocolului operaţional al UE pentru combaterea ameninţărilor hibride Planul de acţiune al UE (EU Playbook), care conţine proceduri de urmat, începând cu faza iniţială de identificare şi până la faza finală de atac, precum şi rolul fiecărei instituţii şi al fiecărui actor.

24. Apreciază faptul că documentul examinat răspunde necesităţii unei abordări comprehensive la nivelul statelor membre, în sensul identificării, creării cadrului adecvat de abordare şi contracarării ameninţărilor hibride, în principal prin consolidarea rezilienţei, dar constată că, deşi domeniile ce concură la consolidarea rezilienţei sunt corect abordate, ele nu sunt tratate exhaustiv, astfel încât nu sunt abordate unele dintre cele mai importante, precum creşterea capacităţii administrative a instituţiilor publice şi consolidarea coeziunii sociale.

25. Se raliază Rezoluţiei Parlamentului European referitoare la UE într-un mediu global în schimbare - o lume mai conectată, mai contestată şi mai complexă - [2015/2272(1NI)], care solicită înaltului Reprezentant să rezolve neclaritatea formulării clauzei de apărare reciprocă prevăzute la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi să definească orientările şi modalităţile de implementare a clauzei, pentru a le permite statelor membre să reacţioneze atunci când aceasta este invocată.

26. Reţine faptul că, deşi actele de terorism şi extremismul violent nu au în sine un caracter hibrid, acţiunea de recrutare a unor membri vulnerabili ai societăţii în scopul radicalizării reprezintă în sine o ameninţare hibridă, prin scopul urmărit de autori.

27. Relevă importanţa identificării factorilor economici, politici şi societali care facilitează dezvoltarea grupărilor teroriste.

28. Susţine adoptarea unor proceduri riguroase pentru eliminarea conţinutului ilegal din paginile electronice şi obligarea intermediarilor să respecte normele în gestionarea propriilor reţele şi sisteme.

29. Consideră că politica de securitate şi apărare comună are un rol semnificativ În combaterea ameninţărilor hibride şi că instrumentele ei ar trebui să fie complet şi frecvent utilizate.

30. Constată că din decembrie 2008 până în decembrie 2012, Consiliul European nu a avut pe ordinea de zi politica de securitate şi apărare comună, ceea ce reflectă propensiunea Uniunii către politici de dezvoltare socială, economică şi umană.

Observă că doar schimbarea drastică a mediului de securitate a readus acest subiect pe agenda summiturilor din decembrie 2012, decembrie 2013 şi iunie 2015.

31. Constată că, deşi statele membre publică în mod regulat strategii naţionale de securitate şi apărare şi orientări operaţionale, nu există niciun astfel de document la nivelul UE.

32. Salută Declaraţia privind securitatea transatlantică, adoptată la Summitul NATO de la Varşovia, prin care s-a stabilit că apărarea colectivă rămâne responsabilitatea fundamentală a NATO, iar Parteneriatul strategic dintre UE şi NATO a fost definit ca esenţial pentru securitatea statelor membre.

33. Subliniază că politica de securitate şi apărare comună ar trebui să consolideze pilonul european al NATO, să asigure faptul că statele europene membre ale NATO îşi respectă angajamentele asumate în cadrul NATO şi că piatra de temelie a cooperării dintre UE şi NATO o constituie complementaritatea misiunilor lor şi, implicit, a gamei lor de instrumente.

34. Subliniază faptul că NATO este cel mai bine dotată pentru descurajare şi pentru apărare în aplicarea articolului 5 din Tratatul de la Washington privind apărarea colectivă în caz de agresiune împotriva unuia dintre membrii săi, în timp ce UE este cel mai bine dotată să facă faţă provocărilor la adresa securităţii interne a statelor membre, inclusiv actelor subversive, care nu sunt acoperite de articolul 5 din tratat.

35. Salută faptul că, în condiţiile în care atât UE, cât şi NATO dezvoltă strategii şi programe pentru combaterea ameninţărilor hibride, s-au pus deja bazele intensificării cooperării UE-NATO în acest domeniu.

Crede că determinarea UE şi NATO de a răspunde structurat şi eficient la ameninţările hibride reprezintă o componentă esenţială a procesului lor de adaptare la noul mediu de securitate.

36. Reţine faptul că în cooperarea UE-NATO coordonatele principale sunt avertizarea timpurie/conştientizarea situaţiei, comunicarea strategică eficientă, securitatea cibernetică sau pregătirea răspunsului în domeniile civil şi militar.

37. Consideră că schimbul de bune practici şi organizarea unor exerciţii comune UE-NATO pe baza unor scenarii complexe vor permite o mai bună coordonare şi un răspuns prompt al statelor membre şi aliate la ameninţările hibride.

38. Subliniază rolul Serviciului European de Acţiune Externă şi Secretariatului Internaţional al NATO, care împreună cu serviciile Comisiei Europene pot dezvolta acţiuni concrete de implementare, precum şi mecanisme de coordonare a personalului cu responsabilităţi.

39. Consideră că unul dintre obiectivele principale ale politicii de securitate şi apărare comune ar trebui să fie orientarea către crearea unor unităţi militare multinaţionale regrupate într-o formă permanentă şi definirea unei politici care să conducă în cele din urmă la o apărare comună.

Agreează înfiinţarea unui cartier general militar permanent al UE pentru a îmbunătăţi capabilitatea de gestionare a crizelor militare şi pentru a asigura planificarea de urgenţă şi interoperabilitatea forţelor şi a echipamentelor.

Invită statele membre să consolideze cooperarea apărării colective, la nivel bilateral şi în grupări regionale, şi sprijină adoptarea unei cărţi albe dedicate apărării UE, care să aibă la bază Strategia globală a UE.

40. Reamintind că UE nu deţine capabilităţi proprii de apărare, ci doar mecanisme de sprijinire a statelor membre în dezvoltarea acestora, semnalează faptul că cerinţa conform căreia înaltul Reprezentant, în coordonare cu statele membre, să exploateze capacităţile de acţiune militară în cadrul politicii comune de securitate şi apărare nu poate fi realizată, întrucât toate capabilităţile militare sunt deţinute de statele membre, fiind puse la dispoziţia Uniunii pe baze voluntare, iar deciziile de întrebuinţare a acestora se iau prin consens în cadrul Consiliului.

41. Îndeamnă statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva 2009/81/CE, în ceea ce priveşte achiziţiile publice în domeniile apărării şi securităţii, şi Directiva 2009/43/CE, în ceea ce priveşte transferul de produse din domeniul apărării, remarcând totodată că statele membre au folosit rareori instrumentele disponibile, de exemplu, achiziţiile comune, prin intermediul organismelor centrale de achiziţie precum Agenţia Europeană de Apărare.

42. Consideră că este necesară consolidarea capacităţilor statelor partenere din vecinătatea estică, ca sursă de securitate pentru UE.

43. În acord cu Concluziile finale ale recentei Conferinţe interparlamentare pentru politica externă şi de securitate comună şi pentru politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene de la Bratislava, consideră că UE trebuie să îşi intensifice eforturile pentru a-şi consolida guvernanţa globală, inclusiv printr-o reformă cuprinzătoare a sistemului ONU, în vederea consolidării legitimităţii, transparenţei, responsabilităţii şi eficienţei acestei organizaţii.

Consideră că se impune reforma Consiliului de securitate al ONU, în special în ceea ce priveşte componenţa şi procedurile de adoptare a deciziilor, astfel încât să se mărească capacitatea acestuia de a acţiona în mod decisiv atunci când sunt abordate provocări de securitate la nivel mondial.

44. Apreciază faptul că prevederile Cadrului comun privind contracararea ameninţărilor hibride reprezintă un foarte bun fundament pentru lansarea unui proces amplu, având ca obiectiv întărirea rezilienţei europene la ameninţările hibride.

45. Observă că în Comunicarea examinată accentul se pune în special pe studierea şi analiza ameninţărilor şi mai puţin pe găsirea şi implementarea unor măsuri concrete, sub forma unor politici, strategii şi programe capabile să soluţioneze problemele ca atare.

46. Salută aportul delegaţiilor României cu privire la propunerea prezentată, care au susţinut atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în cel al NATO necesitatea consolidării capacităţilor de combatere a ameninţărilor hibride.

Având în vedere natura ameninţărilor hibride, un rol important revine statelor, la nivel naţional, iar un răspuns eficient la aceste ameninţări presupune asigurarea unei coordonări între toate instituţiile relevante. În acelaşi timp, UE şi NATO pot facilita şi sprijini eforturile naţionale şi pot asigura un răspuns coordonat, în mod special cu privire la ameninţări de tip hibrid cu efect transfrontalier.

47. Consideră că această temă trebuie să rămână o prioritate în perioada imediat următoare, cu accent asupra implementării documentelor conceptuale agreate şi mobilizării resurselor necesare. Schimbul de bune practici între statele membre UE şi NATO, precum şi sprijinul acordat partenerilor interesaţi sunt, de asemenea, elemente care trebuie abordate cu maximă atenţie.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 27 septembrie 2016.

Nr. 85.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 40 lit. g) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 956/2016,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Iulia-Cristina Tarcea se eliberează din funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a numirii în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 septembrie 2016.

Nr. 822.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea cuantumului şi a plăţii cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 118/2013 pentru aderarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Asociaţia Internaţională a înaltelor Jurisdicţii Administrative, pentru aderarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la Organizaţia Europeană a Serviciilor Penitenciare şi Corecţionale - EuroPris, pentru aderarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Registrul European al Comerţului, pentru aprobarea plăţii unor contribuţii ale Ministerului Justiţiei, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă cuantumul şi plata cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei, ca membru cu drepturi depline, la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2016, în limita echivalentului în lei al sumei de 10.000 euro.

Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 1 se calculează pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii şi se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei aprobat pentru anul 2016.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 707.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La articolul 1 alineatul (1) din Hotărârea Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, literele a), l) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) premierea sportivilor, antrenorilor şi a altor tehnicieni pentru performanţele deosebite, respectiv locurile I-VI sau, după caz, locurile I-III obţinute la campionatele mondiale, campionatele europene, Jocurile paralimpice, Jocurile Francofoniei, Cupa Davis şi Cupa Federaţiei - Fed Cup la tenis, Cupa Mondială la Rugby, precum şi premierea altor persoane, conform dispoziţiilor legale;

.............................................................................................................................................................

l) activităţi privind selecţia, instruirea, pregătirea sportivă şi realizarea de competiţii sportive ale copiilor şi juniorilor mici, precum şi ale persoanelor cu nevoi speciale, în baza unor proiecte şi programe ale federaţiilor sportive naţionale, cu scopul de a forma performeri şi de creştere a ariei de cuprindere şi practicare a sportului în mod sistematic şi organizat;

.............................................................................................................................................................

o) activităţi privind promovarea, dezvoltarea şi implementarea programelor sportive naţionale prin direcţiile pentru sport şi tineret judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi activităţi privind promovarea, dezvoltarea şi implementarea Programului naţional «Centre naţionale pentru pregătirea sportivă a juniorilor mici».”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Elisabeta Lipă

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 711.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului de cooperare între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Turkmenistan în domeniul culturii, semnat la Bucureşti la 24 mai 2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul de cooperare între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Turkmenistan în domeniul culturii, semnat la Bucureşti la 24 mai 2016.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 712.

 

ACORD

de cooperare Intre Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Turkmenistan în domeniul culturii

 

Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Turkmenistan, denumite în continuare „părţi”, dorind să întărească relaţiile de prietenie şi cooperare în domeniul culturii dintre cele două state, pe baza principiilor de egalitate şi respect reciproc,

cu convingerea că această cooperare în domeniul culturii are rolul de a dezvolta prietenia şi înţelegerea reciprocă între cele două state,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile vor încuraja cooperarea în domeniul culturii, în conformitate cu legislaţiile naţionale din statele lor.

 

ARTICOLUL 2

 

Părţile vor încuraja accesul reciproc la bibliotecile naţionale şi muzeele celor două state, în scopul intensificării colaborării culturale, educaţionale şi ştiinţifice.

 

ARTICOLUL 3

 

Părţile vor încuraja colaborarea în domeniul muzicii, teatrului şi dansului prin schimb de informaţii privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi festivalurilor internaţionale care se vor desfăşura pe teritoriul celor două state.

 

ARTICOLUL 4

 

Părţile vor coopera în domeniul arheologiei prin misiuni comune în vederea cercetării patrimoniului arheologic.

 

ARTICOLUL 5

 

Părţile vor întări colaborarea în domeniul protejării, conservării şi restaurării patrimoniului cultural din fiecare stat şi vor promova accesul reciproc la informaţii privind patrimoniul cultural al celor două state, în conformitate cu legislaţiile naţionale ale celor două părţi.

 

ARTICOLUL 6

 

Părţile vor lua măsuri pentru a preveni importul, exportul şi transferul ilegal de bunuri culturale mobile aparţinând fiecăreia dintre părţi, în conformitate cu normele de drept internaţional şi cu legislaţiile naţionale ale celor două state, şi, de asemenea, vor face demersurile necesare returnării sau restituirii acestor bunuri.

 

ARTICOLUL 7

 

Toate activităţile cuprinse în prezentul acord se efectuează în conformitate cu legislaţiile naţionale ale statelor celor două părţi şi sunt finanţate în limitele prevăzute în bugetele statelor.

 

ARTICOLUL 8

 

Organizarea proiectelor de colaborare culturală şi modalităţile de suportare a cheltuielilor legate de realizarea acestora vor fi stabilite pe baza unor acorduri directe între instituţiile direct implicate, în care drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile lor sunt definite.

 

ARTICOLUL 9

 

În caz de divergenţe de interpretare sau de aplicare a dispoziţiilor prezentului acord, părţile vor rezolva problemele prin negocieri sau consultări.

 

ARTICOLUL 10

 

Prezentul acord de cooperare intră în vigoare la data primirii ultimei notificări cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

Prezentul acord are o valabilitate de patru (4) ani şi va fi prelungit pentru o perioadă de încă patru (4) ani, cu excepţia situaţiei în care una dintre părţi va notifica în scris celeilalte părţi, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate a acordului, intenţia sa de a-l denunţa.

Semnat Sa Bucureşti la 24 mai 2016, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, turkmenă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare a prezentului acord, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Culturii din România,

Pentru Ministerul Culturii din Turkmenistan,

Alexandru Vasile Oprean,

Annageldi Garajayev,

secretar de stat

ministrul culturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.143 din 27 iulie 2016

Nr. 649 din 4 august 2016

Nr. 2.296 din 27 septembrie 2016

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, al ministrului fondurilor europene şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 842/303/573/845/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale,

în temeiul art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene, ministrul transporturilor şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului transporturilor, al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, al ministrului fondurilor europene şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 842/303/573/845/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Formularul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Modelul formularului de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.”

3. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - Anexele nr. 1 .a, 1 .b, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

4. După anexa nr. 2 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având conţinutul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul fondurilor europene,

Ministrul transporturilor,

Ministrul finanţelor publice,

Mie Dan Barna,

Petru Sorin Buşe

Anca Dana Dragu

secretar de stat

 

 

 

ANEXA

(Anexa nr. 31 la Ordinul nr. 842/303/573/845/2013)

 

PROCES-VERBAL

de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

încheiat la data de .................................

în .................................

 

Aprob

 

Şef AM POST

 

....................................................................

 

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

 

Subsemnatul, ..............................................., având calitatea de agent constatator şi de ofiţer de control în cadrul Autorităţii de management pentru Programul operaţional sectorial transport, Direcţia generală programe de infrastructură mare - Ministerul Fondurilor Europene, în urma controlului efectuat la Beneficiarul AM POST:

a) denumirea: ...............................................,

b) sediul: ...............................................,

c) codul fiscal: ...............................................,

d) reprezentant: ............................................... (numele), ............................................... (funcţia),

am constatat ................................................................................................................................................................................................................

(descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi focului în care a fost săvârşită, precum arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite)

că Beneficiarul ..............................................., nu a pus în aplicare măsurile dispuse/unele dintre măsurile dispuse/nu a respectat termenul pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse prin Raportul de evaluare şi control nr. ............. încheiat în data de ................................ privind ........................................................................................... .

În cadrul verificării modului de implementare a măsurilor dispuse prin raportul sus-menţionat a fost întocmită Nota de conformare nr. ............. din data de ................................ în care se menţionează că Beneficiarul ................................................................................

(modul de încălcare a măsurilor dispuse cu menţionarea dovezilor)

................................................................................................................................................................................................................

Faptele de mai sus constituie contravenţie potrivit art. 12 alin. (3) lit. a) şi/sau b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi, aprobată prin Legea nr. 222/2013, cu modificările şi completările şi ulterioare.

Pentru contravenţia sus-menţionată se va aplica amendă în valoare de ....................... lei, în conformitate cu art. 12 alin. (3) lit. a) şi/sau b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013, aprobată prin Legea nr. 222/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

În stabilirea cuantumului amenzii s-au avut în vedere următoarele împrejurări agravante/atenuante:

................................................................................

Împotriva prezentului proces-verbal se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării, la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Prezentul proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost întocmit în 2 (două) exemplare originale.

 

Întocmit

................................................................................

 (numele, prenumele şi semnătura agentului constatator)

 

Beneficiar,

................................................................................

 (numele, prenumele şi semnătura reprezentantului legal)

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac şi ROSPA0053 Lacul Bugeac şi ale ariilor naturale protejate de interes naţional 2.365 Pădurea Esechioi şi IV.28 Lacul Bugeac

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.871/AC din 24 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 10.015RP din 31 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.570 din 9 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.510 din 16 iunie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.559/ES din 3 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şt completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac şi ROSPA0053 Lacul Bugeac şi al ariilor naturale protejate de interes naţional 2.365 Pădurea Esechioi şi IV.28 Lacul Bugeac, prevăzut în anexa nr. 1,

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac şi ROSPA0053 Lacul Bugeac şi al ariilor naturale protejate de interes naţional 2.365 Pădurea Esechioi şi IV.28 Lacul Bugeac, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iunie 2016.

Nr. 1.214.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Programului de cooperare pe anul 2016, încheiat prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 septembrie 2016 şi la Chişinău la 15 septembrie 2016, în baza articolului 1 paragraful 2 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010

 

În baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Programul de cooperare pe anul 2016, încheiat prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 septembrie 2016 şi la Chişinău la 15 septembrie 2016, în baza articolului 1 paragraful 2 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010.

 

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016,

Nr. 1.704.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

ROMÂNIA

 

Nr. B2-3/1719

Bucureşti, 2 septembrie 2016

 

Domnule viceprim-ministru,

 

Am onoarea să mă refer la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010 (Acord), astfel cum a fost modificat prin cele cinci protocoale adiţionale, şi la Scrisoarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) din Republica Moldova nr. 07-1737 din 1 august 2016 şi, având în vedere prevederile articolului 1 paragraful 2 din Acord, vă propun ca prezenta scrisoare, cu anexa sa reprezentând Lista proiectelor concrete care vor fi finanţate de România în limita valorii estimative maxime prevăzute în aceeaşi anexă, să fie considerată un Program de cooperare pe anul 2016 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru implementarea Acordului.

Dacă această propunere este acceptabilă Guvernului Republicii Moldova, această scrisoare împreună cu scrisoarea dumneavoastră de răspuns în numele Guvernului Republicii Moldova vor constitui un Program de cooperare pe anul 2016, în sensul articolului 1 paragraful 2 al Acordului, care conţine în anexă proiectele concrete de cooperare, în limita unei contribuţii maxime prevăzute în aceeaşi anexă.

Programul de cooperare va intra în vigoare şi se va aplica de la data scrisorii dumneavoastră de răspuns.

 

Vă rog să primiţi, domnule viceprim-ministru, asigurarea deosebitei mele consideraţii.

 

Lazăr Comănescu

 

Domnului Andrei Galbur,

viceprim-ministru al Republicii Moldova,

ministru al afacerilor externe şi integrării europene

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ŞI INTEGRĂRII EUROPENE

REPUBLICA MOLDOVA

 

Domnului Lazăr Comănescu

ministru al afacerilor externe al României

 

Nr. 11366

Chişinău, 15 septembrie 2016

 

Excelenţă,

Am onoarea să confirm primirea Scrisorii dumneavoastră nr. B2-3/1719 din 2 septembrie 2016 cu următorul conţinut:

„Am onoarea să mă refer la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010 (Acord), astfel cum a fost modificat prin cele cinci protocoale adiţionale, şi la Scrisoarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) din Republica Moldova nr. 07-1737 din 1 august 2016 şi, având în vedere prevederile articolului 1 paragraful 2 din Acord, vă propun ca prezenta scrisoare, cu anexa sa reprezentând Lista proiectelor concrete care vor fi finanţate de România în limita valorii estimative maxime prevăzute în aceeaşi anexă, să fie considerată un Program de cooperare pe anul 2016 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru implementarea Acordului.

Dacă această propunere este acceptabilă Guvernului Republicii Moldova, această scrisoare împreună cu scrisoarea dumneavoastră de răspuns în numele Guvernului Republicii Moldova vor constitui un Program de cooperare pe anul 2016, în sensul articolului 1 paragraful 2 al Acordului, care conţine în anexă proiectele concrete de cooperare, în limita unei contribuţii maxime prevăzute în aceeaşi anexă.

Programul de cooperare va intra în vigoare şi se va aplica de la data scrisorii dumneavoastră de răspuns.”

Am onoarea să vă confirm prin prezenta scrisoare că această propunere este acceptabilă Guvernului Republicii Moldova şi că scrisoarea dumneavoastră împreună cu această scrisoare de răspuns constituie un Program de cooperare pe anul 2016 pentru implementarea Acordului, în sensul articolului 1 paragraful 2 al Acordului, care conţine în anexă proiectele concrete de cooperare, în limita unei contribuţii maxime prevăzute în aceeaşi anexă.

Programul de cooperare va intra în vigoare şi se va aplica de la data acestei scrisori de răspuns.

Vă rog să primiţi, domnule ministru, asigurarea deosebitei mele consideraţii.

 

Andrei Galbur

 

 

ANEXĂ

 

LISTA

grădiniţelor planificate pentru a beneficia de suport financiar din partea Guvernului României în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010

 

Nr.

Raionul

Satul/ Comuna/ Oraşul

Grădiniţa

Lucrările

Impact

Costuri estimative, lei

Costuri estimative, Euro

(cursul 1 euro = 22,65)

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

Mun. Chişinău (suburbii)

Bâcioi

Nr. 140

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere grădiniţă nouă cu o capacitate de 200 copii

3000000

132450,3

2.

Sîngera

Nr. 202

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere grădiniţă nouă cu 360 locuri

3000000

132450,3

3.

Cruzeşti

Nr. 224

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere a 3 grupe noi

1500000

66225,17

4.

Mun. Chişinău (sectoare)

Sect. Buiucani

Nr. 26

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschidere 2 grupe

1000000

44150,11

5.

Nr. 145

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschidere 2 grupe

1000000

44150,11

6.

Nr. 157

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschidere 8 grupe

1800000

79470,2

7.

Sect. Centru

Nr. 6

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschidere 1 grupe

800000

35320,09

8.

Nr. 78

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea condiţiilor decente de funcţionare

700000

30905,08

9.

Nr. 7

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschidere 2 grupe

1400000

61810,15

10.

Sect. Botanica

Nr. 44

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschidere 7 grupe

1000000

44150,11

11.

Nr. 49

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Renovarea va permite să păstrăm 13 grupe deschise în condiţii

1000000

44150,11

12.

Sect. Rîşcani

Nr. 81

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 2 grupe

2000000

88300,22

13.

Anenii Noi

Geamăna

Nr. 2

Reconstrucţia faţadei clădirii şi amenajări interioare

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

400000

17660,04

14.

Cobusca Veche

Gr. „Clopoţel”

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

700000

30905,08

15.

Basarabeasca

Carabetovca

Grădiniţa „Fulguşor”

Reconstrucţia capitală a acoperişului

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

600000

26490,07

16.

Mun. Bălţi

Bălţi

Grădiniţa nr. 3

 

 

300000

13245,03

17.

Cahul

Tătăreşti

„Făt Frumos”

Reconstrucţia blocului „C” şi dotarea cu utilaj

Deschiderea a 3 grupe noi (50 copii)

1200000

52980,13

18.

Lebedenco

Grădiniţa creşă din satul Ursoaia

Schimbarea geamurilor, uşilor şi reparaţia faţadei

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

19.

Cantemir

Goteşti

Grădiniţa nr. 1

Reparaţia acoperişului şi instalarea stratului izolant

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

450000

19867,55

20.

Grădiniţa nr. 2

Reparaţia unor porţiuni de acoperiş şi izolarea termică a pereţilor

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

400000

17660,04

21.

Grădiniţa nr. 4

Implementarea proiectului de eficienţă energetică

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

22.

Pleşeni

Grădiniţa din satul Hănăseni

Lucrări de tâmplărie (geamuri, uşi etc.)

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

23.

Călăraşi

Sipoteni

Grădiniţa Nr. 2

Instalare sisteme de ventilare, lucrări de finisare interioară parţială, termoizolare, amenajarea teritoriului, drumul de acces

Deschidere 6 grupe - 150 copii

4900000

216335,5

24.

Căuşeni

Tocuz

Grădiniţa din s.

Lucrări de amenajare interioară, dotarea cu utilaj şi mobilier

Crearea condiţiilor optime de funcţionare, deschiderea a 8 grupe noi (140 copii)

1000000

44150,11

25.

Chircăieştii Noi

 

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

700000

30905,08

26.

Cimişlia

Porumbrei

„Făt Frumos”

Lucrări de reparaţie capitală a blocului „C” şi dotare

Deschiderea unei grupe noi (25 copii)

500000

22075,06

27.

Criuleni

Boşcana

 

 

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

28.

Criuleni

Grădiniţa

„Mesteacănul”

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 2 grupe, crearea condiţii optime funcţionare (evităm riscul închiderii instituţiei)

1500000

66225,17

29.

Donduşeni

Tîrnova

 

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

600000

26490,07

30.

Rediul Mare

Grădiniţa din s. Rediul Mare

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 2 grupe

2000000

88300,22

31.

Drochia

Pelinia

Nr. 4 „Licurici”

Lucrări de reconstrucţie capitală

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

1000000

44150,11

32.

Făleşti

Işcălău

Grădiniţa s. Burghelea

Lucrări de reparaţii/reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

700000

30905,08

33.

Floreşti

Floreşti

Nr. 7, „Licurici”

Reparaţia capitală

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

1000000

44150,11

34.

Mărculeşti

„Andrieş”

Construcţia periului pe perimetrul grădiniţei. Construcţia sistemului de drenare pentru acoperiş. Izolarea termică a blocului „E”

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

150000

6622,517

35.

Gura Camencii

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

36.

Napadova

„Academia

picilor”

Lucrări de gazificare a grădiniţei

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

265000

11699,78

37.

Ghineşti

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

38.

Vertiujeni

„Alunelu”

Reconstrucţia acoperişului

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

200000

8830,022

 

39.

 

Putineşti

„Andrieş”

Dotarea cu mobilier şi utilaj

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

100000

4415,011

40.

 

Temeleuţi

„Licurici”

Reparaţia interioare şi amenajare

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

200000

8830,022

41.

 

Ciripcău

„Albinuţa”

Lucrări de amenajare şi reconstrucţie a sistemului de alimentare cu apă

Crearea condiţiilor optime de funcţionare

100000

4415,011

42.

 

Japca

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

43.

Glodeni

Cobani

 

 

 

300000

13245,03

44.

Hînceşti

Dancu

.Andrieş”

Lucrări de amenajare şi dotare cu mobilier şi utilaj

Crearea condiţiilor optime de funcţionare şi deschiderea unei grupe noi (25 copii)

800000

35320,09

45.

 

Căţeleni

 

 

 

300000

13245,03

46.

Ialoveni

Bardar

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

47.

 

Ruseştii Noi

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

48.

 

Ga n gura

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

49.

 

Nimoreni

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

50.

 

Mileştii Mici

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

51.

Leova

Leova

Nr. 1 „Albinuţa”

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

850000

37527,59

52.

Nisporeni

Grozeşti

„Deceluş”

Lucrări de reparaţie capitală şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

1900000

83885,21

53.

 

Bolţun

Grădiniţa din s. Bolţun

Lucrări de construcţii/amenajare şi dotare

Deschiderea a 3 grupe noi

900000

39735,1

54.

 

Soltăneşti

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

55.

 

Vînători

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

1000000

44150,11

56.

 

Valea Trestieni

Grădiniţa din s. Valea Trestieni

Lucrări de reconstrucţie/amenajare şi dotare

Deschiderea a 2 grupe noi (30 copii)

300000

13245,03

57.

 

Mileşti

Grădiniţa din s. Mileşti

Lucrări reparaţie capitală

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

58.

 

Şişcani

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

800000

35320,09

59.

 

Brătuleni

Grădiniţa creşă din satul Brătuleni

Lucrări de eficientizare energetică şi amenajarea teritoriului

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

60.

 

Bălăneşti

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

400000

17660,04

61.

 

Bălăureşti

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

62.

 

Iurceni

Gr. „Guriţă de Rai”

Lucrări de amenajare şi dotare

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare şi deschiderea unei grupe noi (23 copii)

450000

19867,55

63.

 

Bursuc

Grădiniţa din s. Bursuc

Reconstrucţia canalizării

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

200000

8830,022

64.

 

Ciuteşti

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

200000

8830,022

65.

 

Selişte

„Greieraşul”

Lucrări de amenajare şi reconstrucţia canalizării

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

200000

8830,022

66.

 

Boldureşti

Grădiniţa din s. „Poieniţa”

Reparaţia capitală a cantinei, dotarea grădiniţei

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare şi deschiderea unei grupe noi (20 copii)

350000

15452,54

67.

 

Cristeşti

Grădiniţa din s. Cristeşti

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii, amenajarea teritoriului şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

68.

 

Barboieni

Grădiniţa din s. Barboieni

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii, amenajarea teritoriului şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

69.

Ocniţa

Bîrnova

„Romaniţa”

Lucrări de amenajare, reparaţia acoperişului

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

70.

Orhei

Vatici

Gr. Satul Tabăra

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 2 grupe noi

2000000

88300,22

71.

 

Morozeni

Grădiniţa din satul Morozeni

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

72.

 

Breanova

Grădiniţa din satul Breanova

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

73.

Rezina

Sahama

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

800000

39735,1

74.

 

Mateuţi

Grădiniţa din satul Mateuţi

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 2 grupe noi

2500000

35320,09

75.

 

Ghinduleni

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 2 grupe noi

850000

110375,3

76.

Soroca

Zastînca

Grădiniţa din satul Zastînca

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

900000

37527,59

77.

Străşeni

Pănăşeşti

„Ciobănea”

Gazificarea şi termoficarea grădiniţei

Condiţii optime de funcţionare

500000

22075,06

78.

 

Vainova

 

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

300000

13245,03

79.

 

Ghelăuza

Gr. din satul Saca

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Condiţii optime de funcţionare

785000

34657,84

80.

 

Cojuşna

Gr. Nr. 1 „Poieniţa”

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Redeschiderea 4 grupe (100 de copii)

2000000

88300,22

81.

 

Rădeni

Grădiniţa s. Zamcioji

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare

100000

4415,011

82.

Şoldăneşti

Găuzeni

Gr. din satul Găuzeni

Lucrări reparaţie capitală şi amenajări

Asigurarea unor condiţii optime de funcţionare şi deschiderea unei grupe noi (20 copii)

2500000

110375,3

83.

Taraclia

Aluatu

Grădiniţa

Lucrări de reparaţii/ reconstrucţii/construcţii şi/sau dotare la grădiniţa de copii

Deschidere 3 grupe noi

2500000

110375,3

 

Total

67 950 000

3 000000

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului naţional „Şcoala altfel”

În temeiul art. 94 alin. (2) lit. s) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare a Programului naţional „Şcoala altfel”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia minorităţi, Direcţia generală management şi resurse umane, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 29 august 2016.

Nr. 5.034.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare a Programului naţional „Şcoala altfel”

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - Programul naţional „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia fiecărei unităţi de învăţământ, conform ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind structura anului şcolar, valabil în anul şcolar respectiv.

Art. 2. - „Şcoala altfel” este un program naţional al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale în rândul copiilor preşcolari/elevilor. Cadrele didactice vor proiecta, testa şi evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor competenţe şi abilităţi. Programul naţional „Şcoala altfel” oferă un spaţiu de experimentare în care atât cadrele didactice, cât şi elevii sunt încurajaţi să îşi manifeste creativitatea şi să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicaţiile ei din viaţa de zi cu zi, învăţarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socioemoţionale.

Art. 3. - În perioada alocată Programului naţional „Şcoala altfel” vor fi facilitate activităţi educaţionale având una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:

a) transdisciplinaritate;

b) experienţiale/de învăţare prin experienţă;

c) proiectate în parteneriat cu elevi, părinţi, instituţii, organizaţii nonguvernamentale şi/sau operatori economici;

d) inovatoare pentru contextul în care sunt derulate;

e) bazate pe constatările unor cercetări şi bune practici recente din domeniul educaţional.

Art. 4. - Obiectivele şi activităţile proiectate şi derulate în cadrul Programului naţional „Şcoala altfel” vor răspunde intereselor copiilor preşcolari/elevilor şi vor reflecta preocuparea cadrelor didactice de a identifica soluţii la provocările întâmpinate în facilitarea dezvoltării competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale.

Art. 5. - Obiectivele şi activităţile proiectate şi derulate în cadrul Programului naţional „Şcoala altfel” vor fi relaţionate cu preocupările copiilor preşcolari/elevilor şi vor veni în completarea experienţelor de învăţare pe discipline, amplificându-le componenta de dezvoltare socioemoţională şi legătura cu viaţa de zi cu zi. În baza experienţelor din cursul Programului naţional „Şcoala altfel11, cadrele didactice vor integra cele mai eficiente abordări testate în cadrul acestui program în procesele de învăţare pe tot parcursul anului şcolar.

Art. 6. - În implementarea Programului naţional „Şcoala altfel” este esenţială creşterea gradului de implicare a elevilor în proiectarea, derularea şi evaluarea activităţilor de învăţare. Acest program este benefic pentru dezvoltarea în rândul acestora a competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale (recunoaşterea şi gestionarea emoţiilor, preocuparea manifestată faţă de alte persoane, stabilirea unor relaţii pozitive, luarea unor decizii responsabile şi gestionarea situaţiilor provocatoare în mod constructiv).

Art. 7. - (1) Activităţile cuprinse în Programul naţional „Şcoala altfel” vor fi implementate/facilitate de cadre didactice în parteneriat cu elevi, alte cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, companiilor sau organizaţiilor nonguvernamentale locale, ţinând cont şi de resursele disponibile în unitatea de învăţământ.

(2) în derularea activităţilor Programului naţional „Şcoala altfel”, cadrele didactice, elevii şi părinţii vor identifica şi valorifica resurse locale. Această abordare contribuie la dezvoltarea creativităţii, abilităţilor de rezolvare a problemelor şi a colaborării dintre cadre didactice, elevi, părinţi şi comunitate.

(3) Pentru realizarea activităţilor decise, cadrele didactice, elevii, părinţii şi partenerii unităţilor de învăţământ se vor asigura de existenţă resurselor necesare, având acces la infrastructura şi logistica şcolii. În implementarea programului pot fi utilizate şi resurse extrabugetare.

(4) Indiferent de tipurile de activităţi organizate, cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii copiilor preşcolari/elevilor şi a securităţii acestora pe parcursul desfăşurării activităţilor.

Art. 8. - (1) în perioada alocată Programului naţional „Şcoala altfel” nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităţii de învăţământ. Programul se va desfăşura în conformitate cu un orar special, în fiecare dintre cele 5 zile.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se pot organiza în această perioadă activităţi prevăzute în curriculumul de specialitate, la stagiile de pregătire practică, urmărind şi scopul Programului naţional „Şcoala altfel”, prevăzut la art. 2 al prezentei metodologii.

Art. 9. - Participarea la Programul naţional „Şcoala altfel” este obligatorie atât pentru copiii preşcolari/elevi, cât şi pentru toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ.

Art. 10. - Activităţile din cadrul Programului naţional „Şcoala altfel” se pot realiza în unitatea de învăţământ sau în afara acesteia, respectându-se prevederile legale cu privire la siguranţa elevilor.

Art. 11. - Orice deplasare în afara unităţii de învăţământ trebuie să aibă un pronunţat caracter educativ. Nu sunt permise deplasări ale elevilor pe durata întregului program (5 zile sau mai mult).

Art. 12. - Prezenta metodologie va fi afişată la avizierul şcolii sau într-un alt loc accesibil pentru a putea fi consultată de cadre didactice, elevi, părinţi şi parteneri ai unităţii de învăţământ

Art. 13. - (1) în vederea îndeplinirii scopului Programului naţional „Şcoala altfel”, inspectorii şcolari vor oferi consiliere cadrelor didactice şi echipelor de coordonare în proiectarea activităţilor.

(2) Cele mai eficiente abordări testate în cadrul acestui program vor putea fi integrate în procesele de învăţare pe tot parcursul anului şcolar

Art. 14. - Nerespectarea prezentei metodologii atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Proiectarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor din cadrul Programului naţional „Şcoala altfel”

 

Art. 15. - În vederea planificării activităţilor din cadrul Programului naţional „Şcoala altfel”, până la data de 10 octombrie, se vor stabili:

a) echipa de coordonare a Programului naţional „Şcoala altfel”, alcătuită din director/director adjunct, membri ai consiliului profesoral (cel puţin 1 membru din comisia pentru întocmirea orarului), reprezentanţi ai consiliului elevilor, reprezentanţi ai comitetului de părinţi, consilierul educativ şi/sau coordonatorul de proiecte, consilierul şcolar/mediatorul şcolar;

b) calendarul de derulare a Programului naţional „Şcoala altfel”, care va cuprinde: perioada de investigare a intereselor copiilor preşcolari/elevilor, perioada de alcătuire a ofertei „Şcoala altfel”, perioada de desfăşurare a programului şi perioada de reflecţie/analiză a rezultatelor.

Art. 16. - Componenţa echipei de coordonare şi calendarul Programului naţional„Şcoala altfel” vor fi analizate în cadrul consiliului profesoral şi aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. La şedinţa consiliului profesoral vor fi invitaţi reprezentanţi ai consiliului elevilor şi reprezentanţi ai comitetului de părinţi.

Art. 17. - Echipa de coordonare a Programului naţional „Şcoala altfel” are următoarele atribuţii:

a) investigarea preocupărilor copiilor preşcolari/elevilor, stabilirea formei de prezentare a propunerilor de activităţi pentru oferta din cadrul programului naţional „Şcoala altfel”;

b) centralizarea propunerilor de activităţi (durată, număr optim de elevi participanţi, spaţiu şi materiale necesare);

c) centralizarea opţiunilor elevilor/preşcolarilor;

d) întocmirea orarului;

e) programarea utilizării spaţiilor şi a altor facilităţi ale unităţii de învăţământ;

f) monitorizarea desfăşurării Programului naţional „Şcoala altfel”;

g) analiza rezultatelor Programului naţional „Şcoala altfel” şi elaborarea raportului sintetic.

Art. 18. - Proiectarea activităţilor din cadrul Programului naţional „Şcoala altfel” se va realiza în patru etape:

a) investigarea intereselor copiilor preşcolari/elevilor;

b) alcătuirea ofertei „Şcoala altfel”, care cuprinde o gamă cât mai variată de activităţi din care preşcolarii/elevii pot să aleagă;

c) înscrierea copiilor preşcolari/elevilor la activităţile Programului naţional „Şcoala altfel” (colectarea opţiunilor copiilor preşcolari/elevilor privind activităţile la care vor să participe dintre cele prezentate în oferta „Şcoala altfel*);

d) elaborarea detaliată a programului, pe baza opţiunilor individuale ale copiilor preşcolari/elevilor.

Art. 19. - (1) Investigarea preocupărilor copiilor preşcolari/elevilor şi stabilirea formei de prezentare a propunerilor de activităţi pentru oferta din cadrul Programului naţional „Şcoala altfel” se realizează astfel:

a) în prima etapă a proiectării Programului naţional „Şcoala altfel”, echipa de coordonare a programului, în colaborare cu educatorii/învăţătorii/diriginţii, va investiga, colecta şi centraliza preocupările preşcolarilor/elevilor (de exemplu: „Ce face un avocat la lucru?”);

b) cadrele didactice, elevii, părinţii şi partenerii unităţii de învăţământ vor proiecta activităţile Programului naţional „Şcoala altfel” în funcţie de rezultatele investigaţiei realizate de echipa de coordonare.

(2) Alcătuirea ofertei Programului naţional „Şcoala altfel” se realizează astfel;

a) cadrele didactice, elevii, părinţii şi partenerii unităţii de învăţământ vor fi informaţi (prin afişarea la avizier, site, e-mail, discuţii etc.) cu privire la formatul de înscriere (forma de prezentare) a activităţilor în oferta unităţii de învăţământ pentru Programul naţional „Şcoala altfel” şi preocupările identificate în rândul copiilor preşcolari/elevilor, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de termenul-limită pentru elaborarea ofertei;

b) activităţile cuprinse în Programul naţional „Şcoala altfel” vor fi proiectate de cadre didactice în parteneriat cu elevi, alte cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, companiilor sau organizaţiilor nonguvernamentale locale, ţinând cont şi de resursele disponibile în unitatea de învăţământ;

c) propunerile de activităţi pot fi înaintate şi de către elevi, părinţi sau parteneri ai unităţii de învăţământ, respectând calendarul şi forma de prezentare agreate la nivelul unităţii de învăţământ. Activităţile propuse de elevi, părinţi sau parteneri ai unităţii de învăţământ se vor desfăşura în prezenţa şi sub supravegherea cel puţin a unui cadre didactic;

d) echipa de coordonare va centraliza activităţile educative propuse de cadrele didactice, elevii, părinţii sau partenerii unităţilor de învăţământ şi va elabora oferta de activităţi a Programului naţional „Şcoala altfel”;

e) pentru activităţile care presupun costuri din partea părinţilor, unitatea de învăţământ va oferi în mod obligatoriu alternative gratuite.

(3) înscrierea copiilor preşcolari/elevilor la activităţile Programului naţional „Şcoala altfel” se realizează astfel:

a) învăţătorul/dirigintele va prezenta copiilor preşcolari/elevilor şi părinţilor oferta de activităţi a Programului naţional „Şcoala altfel” şi va centraliza înscrierile individuale ale acestora. Diriginţii/învăţătorii vor oferi elevilor/părinţilor clarificări - dacă este cazul - în legătură cu activităţile cuprinse în oferta programului;

b) activităţile din Programul naţional „Şcoala altfel” la care se înscriu elevii trebuie să însumeze cel puţin numărul de ore la care aceştia ar fi participat într-o săptămână obişnuită de şcoală.

(4) Orarul detaliat al Programului naţional „Şcoala altfel” va fi elaborat de către echipa de coordonare şi instituit prin decizia consiliului de administraţie.

(5) Cadrele didactice ale căror activităţi nu întrunesc numărul minim proiectat de copii preşcolari/elevi înscrişi vor participa şi sprijini derularea celorlalte activităţi din unitatea de învăţământ.

(6) Cu cel puţin două săptămâni înainte de perioada pentru care s-a planificat desfăşurarea Programului naţional „Şcoala altfel”, conducerea unităţii de învăţământ va comunica inspectoratului şcolar orarul programului.

(7) Orarul Programului naţional „Şcoala altfel” şi distribuţia copiilor preşcolari/elevilor pe activităţi vor fi afişate în şcoală şi comunicate elevilor şi părinţilor cu cel puţin două săptămâni înainte de perioada pentru care s-a planificat programul.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea/Autoevaluarea învăţării în cadrul Programului naţional „Şcoala altfel”

 

Art. 20. - Evaluarea contribuţiei Programului naţional „Şcoala altfel” la dezvoltarea competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale ale copiilor preşcolari/elevilor se va realiza prin două modalităţi:

a) copiii preşcolari/elevii îşi vor autoevalua implicarea în activităţi şi vor reflecta asupra învăţării în scris (chestionar, mesaje scrise) sau oral (reflecţii de grup, focus grup), ghidaţi de dirigintele/învăţătorul clasei;

b) cadrele didactice vor evalua comportamentele de învăţare individuale şi de grup, precum şi schimbările de atitudini şi/sau preocupări ale copiilor preşcolari/elevilor prin observare atât pe parcursul Programului naţional „Şcoala altfel”, cât şi după încheierea acestuia.

Art. 21. - Modul de colectare şi centralizare a feedbackului şi a reflecţiilor (observaţii, noi soluţii didactice identificate) este la alegerea cadrelor didactice din unitatea de învăţământ. Evaluarea se bazează pe profesionalismul şi integritatea colectivului unităţii de învăţământ şi dorinţa acestuia de a identifica şi testa soluţii pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor preşcolari/elevilor.

 

CAPITOLUL IV

Monitorizarea şi valorificarea rezultatelor Programului naţional „Şcoala altfel”

 

Art. 22. - Directorul unităţii de învăţământ va monitoriza prezenţa copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice la activităţile Programului naţional „Şcoala altfel”. Activităţile educative aprobate se înscriu în condica de prezenţă a cadrelor didactice, absenţele copiilor preşcolari/elevilor se înscriu la rubrica „Purtare” din catalog.

Art. 23. - În săptămâna planificată pentru desfăşurarea Programului naţional „Şcoala altfel” inspectoratele şcolare vor delega inspectori şcolari pentru a monitoriza activităţile organizate de unităţile de învăţământ în cadrul Programului naţional „Şcoala altfel”.

Art. 24. - În cadrul inspecţiilor şcolare se vor evalua participarea cadrelor didactice şi a copiilor preşcolari/elevilor la Programul naţional „Şcoala altfel” şi respectarea prevederilor prezentei metodologii.

Art. 25. - Evaluarea Programului naţional „Şcoala altfel” are ca scop identificarea unor soluţii practice şi eficiente în dezvoltarea competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale ale copiilor preşcolari/elevilor. Feedbackul colectat şi reflecţiile/observaţiile vor fi valorificate de cadrele didactice pentru a evalua relevanţa şi utilitatea activităţilor de învăţare desfăşurate conform scopului enunţat al programului şi pentru a le transfera pe cele eficiente în activitatea de la clasă.

Art. 26. - La cel târziu 3 săptămâni după încheierea Programului naţional „Şcoala altfel”, în fiecare unitate de învăţământ, în cadrul primului consiliu profesoral, se vor analiza:

a) satisfacţia cadrelor didactice privind activităţile experimentate şi rezultatele observate;

b) schimbările percepute privind aşteptările, atitudinile, motivaţia şi preocupările observate în rândul copiilor preşcolari/elevilor;

c) nevoile şi dificultăţile identificate în rândul copiilor preşcolari/elevilor şi măsurile de prevenire, sprijin sau remediere necesare pentru buna desfăşurare a activităţii didactice;

d) soluţii de adaptare a activităţilor experimentate în cadrul Programului naţional „Şcoala altfel”, pentru a putea fi folosite pe tot parcursul anului şcolar, în cadrul proceselor educative organizate pe discipline şcolare;

e) soluţii de îmbunătăţire a modului de organizare a Programului naţional „Şcoala altfel” în următorul an.

Art. 27. - La activitatea de analiză/reflecţie din cadrul consiliului profesoral vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor, precum şi ai altor instituţii/organizaţii nonguvernamentale implicate în activităţile de învăţare din Programul naţional „Şcoala altfel”. În urma acestei analize se va întocmi un raport sintetic al programului, care va oferi informaţii privind prezenţa copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice la activităţi şi va evidenţia reuşitele, dificultăţile, resursele şi soluţiile identificate de unităţile de învăţământ pentru dezvoltarea de către preşcolari/elevi a competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale.

Art. 28. - Şedinţa de analiză va fi condusă de directorul unităţii de învăţământ, care va asigura colectarea informaţiilor relevante pentru elaborarea raportului de evaluare a Programului naţional „Şcoala altfel”, pe care îl va transmite ulterior către inspectoratul şcolar.

Art. 29. - (1) La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele şcolare vor include în raportul privind starea învăţământului un capitol referitor la Programul naţional „Şcoala altfel”.

(2) Raportul sintetic va oferi informaţii privind prezenţa copiilor preşcolari/elevilor şi cadrelor didactice la activităţi şi va evidenţia dificultăţile, resursele şi soluţiile identificate de unităţile de învăţământ pentru exersarea de către preşcolari/elevi a competenţei de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale.

 

CAPITOLUL V

Diseminarea şi recunoaşterea exemplelor de bune practici identificate în cadrul programului

 

Art. 30. - Unităţile de învăţământ sunt încurajate să promoveze activitatea şi rezultatele Programului naţional „Şcoala altfel” în rândul părinţilor şi publicului larg. Vor fi folosite mijloace de promovare, precum prezentarea activităţilor pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicaţi în activităţi, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme.

Art. 31. - În baza instrumentelor şi criteriilor de evaluare agreate, fiecare unitate de învăţământ va selecta o activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiţia „Şcoala altfel” desfăşurată la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti.

Art. 32. - Pentru a participa la competiţia organizată la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, unitatea de învăţământ va încărca, pe site-ul inspectoratului şcolar, dosarul celei mai bune activităţi selectate, la rubrica dedicată competiţiei din cadrul Programului naţional „Şcoala altfel”.

Art. 33. - La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, competiţia îşi propune să selecteze şi să promoveze pe site-ul inspectoratului 10 activităţi care s-au desfăşurat în cadrul programului naţional „Şcoala altfel” şi s-au dovedit eficiente în dezvoltarea competenţelor de învăţare şi a abilităţilor socioemoţionale.

Art. 34. - Selecţia activităţilor se va face de către o comisie constituită la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, în baza unor criterii stabilite de inspectoratul şcolar printr-o procedură transparentă, prin implicarea consiliului judeţean/al municipiului Bucureşti al elevilor, a organizaţiilor reprezentative ale părinţilor şi a consiliului consultativ al cadrelor didactice. Criteriile şi modul de evaluare vor fi stabilite de fiecare inspectorat şi comunicate unităţilor de învăţământ din subordine şi publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 10 octombrie. Termenul-limită de trimitere a dosarelor activităţilor selectate de fiecare şcoală este 16 iunie.

Art. 35. - Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului şcolar general, componenţa comisiei de evaluare a dosarelor activităţilor primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua dosarele depuse, în conformitate cu modalităţile şi criteriile stabilite la nivelul inspectoratului şi comunicate public.

Art. 36. - În baza instrumentelor şi criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor şcolare, activităţile desfăşurate pot fi premiate la nivelul judeţului/al municipiului Bucureşti, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, al partenerilor educaţionali, din resurse proprii etc.

Art. 37. - (1) Cele 10 activităţi desfăşurate în cadrul Programului naţional „Şcoala altfel” şi selectate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti vor participa la competiţia organizată la nivel naţional de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, conform unei proceduri ce va fi transmisă inspectoratelor şcolare, până la data de 1 aprilie.

(2) Premierea activităţilor se va realiza până la data de 1 octombrie a anului şcolar următor.

Art. 38. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei metodologii sunt definite în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

GLOSAR

 

1. A învăţa să înveţi reflectă abilitatea/competenţa de a te angaja în învăţare şi a persevera, a-ţi organiza propriul demers de învăţare, inclusiv prin gestionarea eficientă a timpului şi a informaţiilor, atât individual, cât şi în grup. Această competenţă presupune conştientizarea propriilor procese şi nevoi de învăţare, identificarea oportunităţilor existente şi abilitatea de a depăşi obstacole pentru a învăţa cu succes. Această competenţă include dobândirea, procesarea şi asimilarea noilor cunoştinţe şi aptitudini, precum şi identificarea şi recurgerea la îndrumare şi sprijin. Motivaţia şi încrederea sunt esenţiale pentru dezvoltarea competenţei „a învăţa să înveţi”. Persoanele care au această competenţă sunt capabile să utilizeze şi să aplice cunoştinţele şi experienţele anterioare într-o varietate de contexte: acasă, la locul de muncă, în instituţii de învăţământ şi formare. [Education Council (2006) Recommendation of the European Parliament and the Council of Europe 18 December 2006 on key competencies for lifelong learning (2006/962/EC)]

2. Abilităţile socioemoţionale includ 5 arii de dezvoltare ale copiilor preşcolari/elevilor: autocunoaştere (abilitatea de a-şi recunoaşte emoţiile, gândurile şi influenţa asupra comportamentului, de a autoevalua punctele tari şi de creştere, precum şi de a manifesta un nivel optim de încredere personală), autogestionare/autoreglare (abilitatea de a gestiona eficient propriile emoţii, gânduri şi comportamente, incluzând managementul stresului, impulsurilor, precum şi automotivarea pentru îndeplinirea unor obiective personale şi/sau de învăţare), abilităţi sociale (înţelegerea perspectivei celuilalt, empatizarea cu persoane din diferite culturi, înţelegerea normelor sociale, cetăţeneşti, comunitare şi etice, valorizarea resurselor şi sprijinului familiei, şcolii şi comunităţii), abilităţi de relaţionare

(abilitatea de a stabili şi menţine relaţii sănătoase şi satisfăcătoare cu indivizi şi grupuri, inclusiv abilităţile de comunicare clară, ascultare activă şi de a cere şi oferi sprijin), abilitatea de a lua decizii într-un mod responsabil (abilitatea de a face alegeri personale şi privind interacţiunile sociale pe baza unor standarde etice, de siguranţă, sociale, precum şi evaluând realist consecinţele diverselor acţiuni asupra bunăstării personale, a celorlalţi şi asupra mediului), (traducere a definiţiei date de Collaborative for Academic, Social, and Emoţional Learning)

3. Învăţarea experienţială/prin experienţă reprezintă o modalitate de învăţare în care educatorul/învăţătorul/profesorul îi implică pe copiii preşcolari/elevi în experienţe directe şi procese de reflecţie (analiză) pentru a creşte nivelul de cunoştinţe, a dezvolta abilităţi, atitudini şi capacitatea acestora de contribui la binele comunităţii. În filozofia învăţării prin experienţă, prelegerea pe o anumită temă poate fi înlocuită cu experienţe diverse (jocuri de rol, vizite, interviuri, teatru foram, interacţiuni cu un anumit mediu/persoane/probleme, rezolvarea de probleme) şi analiza/reflecţia asupra comportamentelor şi sentimentelor avute, asupra lecţiilor învăţate şi aplicaţiilor în viaţa de zi cu zi (Ce s~a întâmplat? Cum v-aţi simţit? Ce aţi observat? Ce înseamnă asta? Cum se aplică în viaţa de zi cu zi? Ce comportament nou aţi vrea să adoptaţi?). Ciclul învăţării prin experienţă (v. David Kolb) cuprinde 4 etape: experienţa concretă, reflecţia (analiza gândurilor, sentimentelor şi observaţiilor), conceptualizarea abstractă (formularea concluziilor/lecţiilor învăţate) şi experimentarea activă (aplicarea celor învăţate în viaţa de zi cu zi/alte contexte). (Asociaţia pentru educaţie prin experienţă)

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 „Lista auditorilor financiari, persoane fizice şi juridice, care îndeplinesc cerinţele Protocolului de colaborare încheiat între Camera Auditorilor Financiari din România şi Ministerul Fondurilor Europene privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit financiar pentru fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori”, aprobată prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 5/2014

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- art. 4-6 din Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 20 septembrie 2016, hotărăşte:

Art. 1, - Anexa nr. 2 „Lista auditorilor financiari, persoane fizice şi juridice, care îndeplinesc cerinţele Protocolului de colaborare încheiat între Camera Auditorilor Financiari din România şi Ministerul Fondurilor Europene privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit financiar pentru fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori”, aprobată prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 5/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, se modifică şi se completează conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Departamentul servicii pentru membri va îndeplini prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 81.

 

 

ANEXĂ

 

COMPLETARE LA LISTA AUDITORILOR FINANCIARI,

persoane fizice şi juridice, care îndeplinesc cerinţele Protocolului de colaborare între Camera Auditorilor Financiari din România şi Ministerul Fondurilor Europene privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit financiar pentru fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori

 

1. Persoane juridice (înscrise în perioada 12.07.2016-20.09.2016)

 

Nr. crt.

Denumirea societăţii

CUI -

Registrul

Comerţului

Nr. autorizaţie CAFR/An

Reprezentării

legal

Adresa sediului social

Judeţul

Nr. telefon

Nr. fax

Adresa e-mail

Auditori financiari/angajaţi, asociaţi, acţionari, administratori caia pot audita, în numele firmei, proiecta finanţata din fonduri europene şi alta fonduri nerambursabile de la alţi donatori

Nume

Prenume

Nr. carnet auditor financiar/an

Nr. certificat absolvire FE/Data

1

SERVICII DE EXPERTIZA CONTABILA ŞI AUDIT-S.R.L.

34657235

1308/2016

PRIOTEASA IONELA JENI

Salul Domneşti, str. Tudor Vladimirescu nr. 309, vila 65, Domneşti

ILFOV

0744885598

 

ionela_prioteasa@yahoo.com

COZACIUC

MARINA-

NICOLETA

3913/2011

266/18.02.2014

PRIOTEASA

IONELA JENI

2991/2009

922/17.09.2014

2

CLEVERAUDIT - S.R.L.

35193141

1281/2016

NEACSU IONELA

FLORENTINA

Satul Uiasca, Str. Trandafirilor nr. 2, Bascov

ARGEŞ

0740004909

0348807843

clever.audir@yahoo.ro,

flori.audit@yahoo.com

NEACSU

IONELA FLORENTINA

4403/2012

614/04.03.2014

3

DBF EXPERT AUDIT- S.R.L.

34630736

1262/2015

MANOLESCU

FLORIN

Bd. Dunărea nr. 21, bl. H3, sc. 3, et. 3, ap. 50, Galaţi

GALAŢI

0744516801

0336815341

fmanolescu@gmail.com

NEGOESCU

GHEORGHE

1911/2007

617/04.03.2014

 

2. Persoane fizice (înscrise în perioada 12.07.2016 “ 20.09.2016)

 

Nr.

crt.

Nume

Prenume

Nr. carnet auditor financiar /An

Nr./Data certificat absolvire FE

Adresa de domiciliu

Judeţul

Nr. telefon

Nr. fax

Adresă e-mail

1

CENAN

COSMIN CRISTIAN

4988/2015

1000/31.03.2015

Str. Plopilor nr. 67, bl. P5, sc. 4, et. 1, ap. 39. Cluj-Napoca

CLUJ

0744993080

 

cenanexpertcontabil@yahoo.com

 

3. Persoane juridice care au fost radiate din Lista persoanelor juridice care pot audita fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori, care nu mai îndeplinesc cerinţele Protocolului încheiat între Ministerul Fondurilor Europene (MFE) şi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR),în perioada 12.07.2016 - 20.09.2016

 

Nr. crt.

Denumirea societăţii

CUI - Registrul Comerţului

Nr. autorizaţie CAFR/An

Reprezentant

legal

Adresa sediului social

Judeţul

Nr. telefon

Nr. fax

Adresă e-mail

Auditori financiari/angajaţi, asociaţi, acţionari, administratori care pot audita, în numele firmei, proiecte finanţate din fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori

Nume

Prenume

Nr. carnet auditor financiar/An

Nr. certificat absolvire FE/Data

1

RIFF AUDIT INTERNATIONAL - S.R.L.

24635523

859/2008

GENES

AURICA

Str. Logofăt Luca Stroici nr. 3, parter, camera 4, sectorul 2, Bucureşti

BUCUREŞTI

0740108222

 

genes.insolv

@gmail.com

GENES

AURICA

2421/2008

294/18.02.2014

 

            4. Persoane fizice care au fost radiate din Lista persoanelor fizice care pot audita fonduri europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori, care nu mai îndeplinesc cerinţele Protocolului încheiat între Ministerul Fondurilor Europene (MFE) şi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) (în perioada 12.07.2016-20.09.2016)

 

Nr.

crt.

Nume

Prenume

Nr. carnet auditor financiar/An

Nr./Data certificat absolvire FE

Adresa de domiciliu

Judeţul

Nr. telefon

Nr. fax

Adresă e-mail

1

CARAULAN

LAURA CASTELINA

2988/2009

75/04.02.2014

Str. Biruinţei nr. 13, Constanţa

CONSTANŢA

0724508790

 

laura.caraulan@yahoo.com

2

FUMEA

NINA

3278/2009

106/04.02.2014

str. Amiral Horia Măcelariu nr. 8-10, bl. 21/1, sc. C, et. 1, ap. 36, sectorul 1, Bucureşti

BUCUREŞTI

0731633100

 

ninafumea@yahoo.com

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru delegarea competenţei urmăririi şi controlului activităţilor desfăşurate de angajaţii departamentelor/compartimentelor care se află în subordinea funcţională a Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, precum şi a evaluării activităţii şi performanţelor acestora

 

În temeiul art. 5 alin. (5) lit. e) şi art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (1) lit. h) şi alin. (3) şi art. 17 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă delegarea către preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR sau Camera) (pe linie funcţională) şi directorul executiv al CAFR (pe linie administrativă) a urmăririi şi controlului activităţilor desfăşurate de angajaţii din cadrul departamentelor/compartimentelor care se află în subordinea funcţională a Consiliului CAFR, precum şi a efectuării procesului de evaluare a performanţelor acestor angajaţi.

Art. 2. - După finalizarea procesului de evaluare a performanţelor angajaţilor din cadrul acestor structuri organizatorice, membrii Consiliului CAFR vor fi informaţi cu privire la rezultatele obţinute în urma evaluării.

Art. 3. - Obiectivele de performanţă ale salariaţilor din cadrul departamentelor/compartimentelor care se află în subordinea funcţională a Consiliului CAFR vor fi aprobate de către Consiliul Camerei.

Art. 4. - Aparatul executiv al CAFR va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 5. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 82.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.