MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 951/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 951         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 25 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 461 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

861. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-:-2020

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.197. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră

 

2.222. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Regulamentului de atestare a producătorilor din industria mobilei

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 461

din 28 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 din Codul penal, excepţie ridicată de Ioan Bohâlţeanu în Dosarul nr. 2.959/3/2014* al Tribunalului Bucureşti - Secţia l penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.751 D/2015.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal şi asistat de domnul avocat Adrian Lucian Catrinoiu, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, precum şi partea Elena Petrovici, prezentă personal. Lipsesc celelalte părţi Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, părţile Zizi Anagnastopol şi Gheorghe Şupeală au depus cereri de judecare în lipsă.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 33D/2016 şi nr. 113D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal şi, respectiv, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, excepţii ridicate de Rino-Graziano Raicovich şi de Marian Nistoroiu în dosarele nr. 36.176/3/2012 (1.222/2015) şi nr. 83.825/299/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi, respectiv, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

4. La apelul nominal răspund, în Dosarul nr. 33 D/2016, autorul excepţiei, reprezentat de domnul avocat Mădălin Enache, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi părţile Ioan Bohâlţeanu şi Ioan Negrutzi prezente personal, iar, în Dosarul nr. 113 D/2016, autorul excepţiei, prezent personal. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 33 D/2016, partea Zizi Anagnastopol a trimis o cerere de judecare în lipsă.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 33 D/2016 şi nr. 113 D/2016 la Dosarul nr. 1.751 D/2015. Părţile prezente sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 33 D/2016 şi nr. 113 D/2016 la Dosarul nr. 1.751 D/2015, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Adrian Lucian Catrinoiu, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că incriminarea infracţiunii de delapidare în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul unei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 şi art. 45 din Constituţie. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, precum şi la proiectul Codului penal în vigoare, în cuprinsul căruia infracţiunea de delapidare era incriminată doar în mediul public. Se mai susţine că săvârşirea faptelor de delapidare de către administratorul, fondatorul sau de către orice alt reprezentat legal al unei societăţi determină reţinerea infracţiunii prevăzute la art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, infracţiune ce are acelaşi conţinut constitutiv cu infracţiunea de delapidare.

7. Preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate invocate în Dosarul nr. 113 D/2016, domnul Marian Nistoroiu, care pune concluzii de admitere a acesteia, susţinând că textul criticat încalcă dreptul la muncă, stabilitatea economică, dreptul la negocierea şi plata efectivă a unui salariu. Se susţine că oricare dintre părţile contractului de muncă din mediul privat, conform textului criticat, poate fi urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în mediul privat. Se mai susţine încălcarea dreptului administratorului unei persoane juridice de a desfăşura activităţi în vederea obţinerii de profit, conform politicii sale manageriale, şi că, potrivit art. 7 din Codul de procedură penală, procurorul este obligat să reţină comiterea de către o astfel de persoană a infracţiunii de delapidare în mediul privat, atunci când ea îşi desfăşoară propria activitate. Se mai susţine restrângerea, prin textul criticat, a operaţiunilor de casă ale persoanelor juridice, cum ar fi acordarea de avansuri prin dispoziţii de plată, întrucât până şi acestea pot constitui infracţiunea de delapidare. În fine, se susţine că, prin textul criticat, este restrâns dreptul unei persoane juridice reprezentate printr-o societate non-profit de a folosi patrimoniul obţinut prin donaţii pentru susţinerea persoanelor bolnave sau nevoiaşe, care au nevoie de ajutor, persoana juridică În cauză nemaifiind în măsură sa îşi realizeze obiectul de activitate.

8. Preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Mădălin Enache, reprezentantul autorului excepţiei invocate în Dosarul nr. 33 D/2016. Acesta arată că achiesează la argumentele formulate în susţinerea excepţiei de domnul avocat Adrian Lucian Catrinoiu, în Dosarul nr. 1.751 D/2015. În plus, se observă, pe de o parte, că legiuitorul, prin Codul penal în vigoare, a restrâns sfera aplicabilităţii infracţiunii de delapidare la relaţiile sociale din sfera publică, iar, pe de altă parte, că dispoziţiile Legii nr. 31/1990, respectiv art. 271 alin. (1) lit. b)din această lege, arată, în mod clar, politica penală a statului român cu privire la incriminarea infracţiunii de delapidare în mediul privat, politică ce nu s-a schimbat odată cu intrarea în vigoare a actualului Cod penal. Se conchide că este excesivă, disproporţionată şi nejustificată incriminarea infracţiunii de delapidare, în forma reglementată la art. 295 din Codul penal, în mediul privat, întrucât aceasta aduce o atingere semnificativă şi restrânge, într-un mod nejustificat, libertatea persoanei de a desfăşura activităţi economice şi de a presta activităţi remunerate sau neremunerate în mediul privat. Se subliniază faptul că scopul invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu este acela al dezincriminării unei infracţiuni şi de a sustrage autorul acesteia de la răspunderea penală, ci de a aduce cadrul legislativ la normalitatea sa, generată de dispoziţiile constituţionale şi de cadrul legal coerent, care a existat până la data intrării în vigoare a actualului Cod penal.

9. Preşedintele acordă cuvântul domnului Ioan Bohâlţeanu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se susţine că, în prezenta cauză, nu este relevantă Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, întrucât premisele incriminării infracţiunii de delapidare în mediul privat sunt diferite de cele avute în vedere la analiza incriminării infracţiunii de conflict de interese în mediul privat. În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, se susţine că nu există nicio modificare de substanţă faţă de reglementarea din Codul penal din 1969, deosebirea fiind doar una de exprimare, întrucât art. 2151 din Codul penal din 1969 folosea noţiunea de „funcţionar”, însă aceasta din urmă era definită în art. 147 alin. (2) din acelaşi cod ca subsumând şi salariaţii persoanelor juridice din mediul privat. Se conchide că cele două norme de incriminare au un conţinut identic. Se arată că singura diferenţă constă în relocarea infracţiunii de delapidare din cadrul infracţiunilor contra patrimoniului în cel al infracţiunilor de serviciu. Se conchide că intenţia legiuitorului a fost aceea de a proteja atât relaţiile sociale referitoare la activităţile de serviciu ale funcţionarilor publici, cât şi cele referitoare la patrimoniu. Se arată că, de altfel, nimic nu îl împiedică pe legiuitor să incrimineze săvârşirea faptelor de delapidare în mediul privat şi că însuşirea, folosirea, traficarea de către una dintre persoanele enumerate la art. 308 din Codul penal, în interes propriu sau pentru altul, a unor bunuri sau valori pe care le gestionează sau administrează prezintă un grad de pericol social ridicat atât în mediul public, cât şi în cel privat şi că aceeaşi rigoare în privinţa activităţilor financiare trebuie cerută atât celor care îşi desfăşoară activitatea în mediul public, cât şi celor care îşi desfăşoară activitatea în mediul privat. Referitor la trimiterile făcute de către autorii excepţiei la prevederile art. 271 din Legea nr. 31/1990, se susţine că acestea nu au relevanţă în ceea ce priveşte incriminarea infracţiunii de delapidare, întrucât norma de la art. 271 din Legea nr. 31/1990 constituie o incriminare cu caracter subsidiar, la cărei subiect activ este calificat.

11. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, se arată că aceasta este neîntemeiată, întrucât dreptul la apărare, garantat prin art. 24 din Constituţie, nu se confundă cu dreptul de a beneficia de apărare, din oficiu. Acesta din urmă reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, în mod limitativ, în cazurile reglementate prin lege

12. Preşedinte acordă cuvântul domnului Marian Nistoroiu, care pune concluzii de admitere şi a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură penală. Se susţine că cetăţenii români nu au obligaţia de a cunoaşte întreaga legislaţie, aşa încât să fie capabili să îşi asigure dreptul la apărare. Se susţine că art. 24 din Constituţie nu asigură doar dreptul la apărare, ci şi mijloacele prin care acest drept este asigurat şi că această normă constituţională prevalează întregii legislaţii interne, neputând fi cenzurate prin prevederile art. 90 din Codul de procedură penală. Mai mult, se susţine că prevederile art. 90 Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 274 din acelaşi cod, care prevăd că cheltuielile cu angajarea din oficiu a apărătorilor rămân în sarcina statului, creează un avantaj persoanelor care beneficiază de apărare din oficiu, în raport cu cele care îşi angajează singure un apărător. Se solicită Curţii Constituţionale constatarea neconstituţionalităţii textului criticat.

13. Având cuvântul în replică, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 din Codul penal, domnul Marian Nistoroiu arată că, în privinţa sancţiunii interdicţiei de a ocupa o funcţie în cadrul unei persoane juridice de drept privat, ce poate fi aplicată potrivit textelor criticate, sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, întrucât prin aplicarea acestei sancţiuni se creează un prejudiciu părţii civile.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

14. Prin încheierile din 20 noiembrie 2015,4 decembrie 2015 si 6 noiembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 2.959/3/2014*, nr. 36.176/3/2012 (1.222/2015) şi nr. 83.825/299/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia i penală şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ioan Bohâlţeanu, Rino-Graziano Raicovich. şi Marian Nistoroiu, în cauze având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorilor excepţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de delapidare, prevăzută la art. 2151 din Codul penal din 1969 şi, respectiv, la art. 308 din Codul penal.

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, se arată că lipsa obligativităţii asigurării asistenţei juridice obligatorii în faza urmăririi penale, în situaţia reţinerii în sarcina inculpatului a unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale mai sus enumerate. Cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor art. 308 raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal se susţine că acestea restrâng, în mod nejustificat, dreptul la muncă şi libertatea economică a persoanelor care exercită, în mod permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice. Se arată că o astfel de incriminare a faptelor de delapidare, în mediul privat, nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public, aşa cum acesta este definit la art. 175 din Codul penal. Se mai susţine că incriminarea infracţiunii de delapidare la art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 ca infracţiune ce are ca subiect activ o persoană având calitatea de fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăţi acoperă nevoia de incriminare a faptelor de delapidare în mediul privat. Se susţine, totodată, că dispoziţiile art. 308 raportate la cele ale art. 295 alin. (1) din Codul penal încalcă, în mod nejustificat, libertatea economică a persoanelor care exercită, în mod permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice. Se arată că o astfel de incriminare a faptelor de delapidare, în mediul privat, nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public, aşa cum acesta este definit la ârt. 175 din Codul penal.

16. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii, prevăzut la art. 41 din Constituţie, este uri drept relativ, şi nu absolut, condiţii în care acesta poate fi limitat de legiuitor, prin impunerea unor condiţii sau ale unor limite legale, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53. Se susţine, de asemenea, că prevederile art. 45 din Legea fundamentală garantează libertatea economică, în condiţiile legii, aşa încât această libertate poate fi supusă unor limitări legale, în condiţiile aceluiaşi art. 53 din Constituţie. Se conchide, astfel, că textul criticat constituie o astfel de limitare legală, reglementată cu respectarea prevederilor art. 53 anterior referit, motiv pentru care acesta nu încalcă dispoziţiile art. 41 şi 45 din Constituţie.

17. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2) şi art. 24, întrucât, chiar dacă textul criticat nu prevede obligaţia asigurării asistenţei juridice obligatorii, în etapa urmăririi penale, pentru persoanele acuzate de săvârşirea unor infracţiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, suspectul sau inculpatul are dreptul de a-şi angaja, în toate etapele procesului penal, prin urmare şi în cea a urmăririi penale, indiferent de infracţiunea pentru a cărei săvârşire este urmărit penal, un avocat, care să-i apere interesele procesuale, Or, aspectele anterior invocate semnifică asigurarea garanţiilor specifice dreptului la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituţie, care nu trebuie confundat cu dreptul la asistenţă juridică obligatorie Se susţine, totodată, că suspectul sau inculpatul supus procedurii urmăririi penale nu se află într-o situaţie juridică identică cu inculpatul aflat în etapa camerei preliminare sau a judecăţii şi care este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care se prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, se arată că art. 45 din Constituţie garantează exercitarea activităţilor economice, în condiţiile legii, şi că o acţiune ilicită, cum este cea de delapidare, chiar dacă, în aparenţă, îmbracă forma unei activităţi legale, nu poate fi tolerată, acesta fiind şi motivul pentru care legiuitorul a înţeles să incrimineze astfel de fapte, indiferent de mediul public sau privat în care sunt săvârşite.

18. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

19. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, se arată că este de competenţa exclusivă a legiuitorului stabilirea cazurilor în care asistenţa juridică este obligatorie. Se mai susţine că aceste cazuri au caracter excepţional, asistenţa juridică fiind, de regulă, facultativă şi că, în etapa urmăririi penale, suspectul sau inculpatul beneficiază de toate garanţiile necesare asigurării dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 raportate la acela ale art. 295 din Codul penal, se arată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, reglementarea infracţiunilor, a pedepselor şi a regimului de executare a acestora este atribuţia exclusivă â legiuitorului şi că opţiunea acestuia de a incrimina faptele de delapidare săvârşite în mediul privat este justificată de pericolul social prezentat de faptele de însuşire, folosire sau traficare, de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 308 alin. (1) din Codul penal, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează. Se susţine că reglementarea infracţiunii de delapidare, prin dispoziţiile art. 272 din Legea societăţilor nr. 31/1990, nu acoperă întreaga nevoie de incriminare a faptelor de delapidare în mediul privat, întrucât are doar un caracter subsidiar, aspect ce rezultă din prevederile art. 281 din aceeaşi lege, care stabilesc că faptele prevăzute ca infracţiuni, în titlul VIII al acestei legi, dacă, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, constituie infracţiuni mai grave, se sancţionează cu pedepsele prevăzute de acestea. Se mai arată că scopul reglementării art. 308 alin. (1) din Codul penal este tocmai acela al protejării valorilor reglementate la art. 41 şi art. 45 din Constituţie, prin crearea unui climat de încredere în vederea unei bune desfăşurări a relaţiilor de muncă şi activităţilor economice, precum şi a asigurării unei forme de protecţie penală a dreptului de proprietate al persoanelor juridice care activează în mediul privat.

20. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că textele criticate sunt asemănătoare cu cele ale art. 171 din Codul de procedură penală din 1968, în privinţa cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare. Se arată că, în acest sens, Curtea a pronunţat Decizia nr. 312 din 13 martie 2008, prin care a reţinut că dreptul la apărare nu semnifică asigurarea asistenţei juridice obligatorii, aceasta constituind un beneficiu acordat de legiuitor, în acele situaţii în care apreciază că este necesar. Se mai arată că prevederile art. 24 din Constituţie garantează dreptul la apărare şi nu dreptul la asistenţă juridică obligatorie, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea prin textul criticat a dreptului la apărare.

21. În dosarele nr. 1.751 D/2015 şi nr. 33 D/2016, referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 raportate la cele ale art. 295 din Codul penal, se opinează că aceasta a devenit inadmisibilă, prin pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională. În Dosarul nr. 113 D/2016, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, se opinează că, având în vedere valorile sociale afectate prin faptele de delapidare, în mod corect, legiuitorul a înţeles să incrimineze aceste fapte chiar dacă sunt săvârşite în mediul privat, dar a prevăzut în cazul lor reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute pentru situaţia săvârşirii infracţiunii de delapidare în mediul public. Se mai arată că art. 45 din Constituţie garantează libertatea economică, în condiţiile legii. Se conchide că textul criticat nu contravine normei constituţionale anterior invocate.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie, conform încheierilor de sesizare, prevederile art. 90 din Codul de procedură penală şi ale art. 308 raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine, însă, că autorii critică prevederile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal. Acestea au următorul conţinut:

- Art. 90 din Codul de procedură penală: Asistenţa juridică este obligatorie:

[...] c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”,

- Art. 295 alin. (1) din Codul penal: „însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.*

- Art. 308 alin. (1) din Codul penal: „Dispoziţiile art. 289- 292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, CU sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

 

*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 328 din 24 mai 2016 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 10 august 2016.

 

25. Prevederile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, având, în prezent următorul cuprins:

Asistenţa juridică este obligatorie:

[...] c) în cursul procedurii în cameră preliminară şi în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea Săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. “

26. Astfel, legiuitorul a completat norma criticată de autorii excepţiei, prin introducerea procedurii în cameră preliminară ca etapă procesuală în care asistenţa juridică este obligatorie, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. Critica autorii excepţiei subzistă, însă, în privinţa etapei urmăririi penale, motiv pentru care se impune analiza excepţiei de neconstituţionalitate, obiectul reţinut fiind dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare la data invocării excepţiei şi care produce efecte în respectiva cauză.

27. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii, ale art. 20 alin. (2) cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 41 alin. (1) referitor la muncă şi la protecţia socială a muncii şi ale art. 45 privind libertatea economică, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că acestea au mai fost suspuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens, instanţa de contencios constituţional a pronunţat Decizia nr. 328 din 24 mai 2016*), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată. Prin decizia anterior menţionată, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală reglementează două cazuri de asistenţă juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, şi anume cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, respectiv cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar cauza se află în cursul procedurii în cameră preliminară sau al judecăţii. Art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală instituie în sarcina organului judiciar obligaţia de a asigura prezenţa unui avocat din oficiu, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, în cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie. Respectarea de către organul judiciar a acestei obligaţii este garantată prin art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancţionează cu nulitatea absolută încălcarea dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, nulitatea se constată până la încheierea procedurii în camera preliminară, potrivit art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.

29. Astfel, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere dreptului la apărare consacrat de prevederile art. 24 din Constituţie, având în vedere că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistenţă juridică obligatorie. Primul este garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea este creat de legiuitor, care stabileşte şi situaţiile în care consideră că este necesar. Aşadar, de vreme ce Legea fundamentală garantează dreptul la apărare, iar nu şi pe cel la asistenţă juridică obligatorie, stabilirea cazurilor în care aceasta din urmă este obligatorie constituie atributul exclusiv al legiuitorului, aşa cum a statuat Curtea Constituţională printr-o bogată jurisprudenţă cu privire la dispoziţiile art. 171 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală din 1968, care au un conţinut similar cu cele ale art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din noul Cod de procedură penală (de exemplu, Decizia nr. 80 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Decizia nr. 600 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, Decizia nr. 102 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2008, Decizia nr. 312 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 17 aprilie 2008, Decizia nr. 771 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Decizia nr. 834 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 30 iulie 2010, Decizia nr. 313 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 12 aprilie 2011, şi Decizia nr. 970 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 august 2011).

30. Prin urmare, Curtea a reţinut că nu se poate susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale numai pentru că nu prevăd că asistenţa juridică este obligatorie în toate cazurile, câtă vreme exercitarea dreptului la asistenţă juridică este garantată. Dreptul la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, se referă la asistenţa juridică facultativă, iar excepţiile de la această regulă pot fi stabilite în mod exclusiv de legiuitor. În cazurile în care legea impune asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, apărarea are valoarea unei instituţii de cert interes social, care funcţionează atât în favoarea suspectului şi a inculpatului, cât şi în vederea asigurării unei bune desfăşurări a procesului penal, în considerarea unor situaţii speciale ce rezultă din însăşi enumerarea cuprinsă în textul de lege.

31. Totodată, Curtea a constatat că norma cuprinsă în art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală asigură inculpatului un apărător din oficiu atunci când acesta nu are posibilitatea să beneficieze de serviciile unui avocat ales, iar asistenţa juridică este obligatorie în cazurile stabilite de art. 90 din Codul de procedură penală. Astfel, Curtea a reţinut că prevederile art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt mai favorabile decât norma de la art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care prevede dreptul acuzatului de a se apăra el însuşi sau de a fi asistat de un apărător ales de el şi dreptul acestuia de a fi asistat, în mod gratuit, de un avocat din oficiu, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, iar interesele justiţiei o cer.

32. De asemenea, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută nici critica adusă dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, câtă vreme dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără discriminări pe considerente arbitrare. Aşa fiind, Curtea a reţinut că incidenţa dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală nu este determinată de o anumită calitate, orice suspect sau inculpat beneficiind de asistenţă juridică din oficiu dacă nu are avocat ales şi se află într-una dintre situaţiile reglementate de art. 90 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală, având în vedere că principiul egalităţii presupune un tratament identic pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică.

33. În fine, Curtea a constatat că nu se poate susţine că legiuitorul lasă la aprecierea discreţionară a procurorului existenţa în concret a ipotezei vizate de art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, câtă vreme circumstanţele de natură a-l împiedica pe suspect sau inculpat să-şi facă singur apărarea pot Să fie dovedite În faţa judecătorului de cameră preliminară şi Să atragă nulitatea actelor de procedură efectuate în cursul urmăririi penale, dacă judecătorul apreciază că, în raport de aceste circumstanţe, era necesară desemnarea unui avocat din oficiu. Altfel spus, modul de interpretare şi aplicare de către organul judiciar a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.

34. Referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) şi art. 308 alin. (1) din Codul penal şi a constatat că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională. În cuprinsul deciziei anterior arătate Curtea a reţinut că protecţia penală reglementată prin prevederile art. 308 din Codul penal, deşi adecvată sub aspectul finalităţii, aceea a protejării unor valori sociale chiar şi private, nu este necesară şi nu respectă un raport just de proporţionalitate între severitatea măsurii ce poate fi luată şi interesul individual al persoanelor.

Curtea a constatat că, dacă faptele persoanelor din mediul privat sunt cauzatoare de prejudicii, împotriva acestora poate fi angajată răspunderea civilă, de dreptul muncii sau altă formă de răspundere, care nu implică forţa de constrângere a statului prin mijloace de drept penal. Prin urmare, Curtea a reţinut că este greu de identificat o valoare socială ce trebuie protejată în cazul sancţionării conflictului de interese în mediul privat, dat fiind că eventualele cazuri concrete de incompatibilitate pot fi eficient soluţionate, astfel cum s-a arătat, cu ajutorul mijloacelor de drept civil, dreptul muncii sau prin alte reguli, care nu implică răspunderea penală. Prin urmare, Curtea a constatat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 45 din Constituţie.

35. Analizând soluţia şi considerentele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin decizia anterior citată, Curtea reţine că situaţia este diferită în cazul raportării prevederilor art. 308 alin. (i) din Codul penal la dispoziţiile art. 295 din acelaşi cod. În acest sens, Curtea constata că infracţiunea de delapidare a fost inclusă de legiuitor în cuprinsul titlului V al părţii speciale a Codului penal, intitulat „Infracţiuni de corupţie şi de serviciu”, în capitolul II - „Infracţiuni de serviciu”. Aceste infracţiuni au, de principiu, subiect activ calificat, ce are calitatea de funcţionar public. Potrivit art. 175 alin. (1) din Codul penal, funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti: b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integrai sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Conform alin. (2) al aceluiaşi art. 175, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, şi persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

36. De asemenea, Curtea reţine că infracţiunea de delapidare are ca obiect juridic special relaţiile sociale de serviciu ale căror formare şi desfăşurare implică o corectă gestionare şi administrare a bunurilor mobile din patrimoniul unei persoane juridice, iar, ca obiect material, conform ipotezei normei de incriminare, bani, valori sau alte bunuri. Fiind vorba despre o infracţiune ce are ca subiect activ o persoană care are calitatea de funcţionar public în sensul legii penale, Curtea reţine că persoana juridică ale cărei interese legale sunt ocrotite prin incriminarea faptelor arătate la art. 295 din Codul penal este o autoritate publică, o instituţie publică sau o altă persoană juridică ce administrează sau exploatează bunuri proprietatea publică. Elementul material al laturii obiective se realizează prin fapta de însuşire, folosire sau traficare de bani, valori sau alte bunuri, în interes personal sau pentru altul. Prin „însuşire” se înţelege scoaterea unui bun din posesia sau detenţia unei persoane juridice dintre cele mai sus menţionate şi trecerea acestuia în proprietatea făptuitorului, aşa încât acesta să poată dispune de el prin consumare, folosire sau chiar înstrăinare. „Folosirea”, ca modalitate normativă de realizarea a obiectului material al infracţiunii analizate, constă în scoaterea iniţială a unui bun din posesia unei persoane juridice şi în utilizarea lui, în folosul făptuitorului, urmată de readucerea bunului în patrimoniul din care a fost scos. „Traficarea”, în sensul aceleiaşi norme de incriminare, constă în scoaterea unui bun din patrimoniul unei persoane juridice şi în utilizarea lui de către făptuitor în vederea obţinerii unui profit, într-o manieră speculativă. Urmarea imediată constă crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale referitoare la activitatea economică a persoanelor juridice avute în vedere, prin scoaterea bunului care formează obiectul material al infracţiunii din sfera patrimonială în care se găsea iniţial şi folosirea lui în interesul făptuitorului sau al altei persoane. Atingerea scopului săvârşirii faptei, respectiv obţinerea unui folos sau al satisfacerii unui interes pentru sine sau pentru altul, nu prezintă importanţă pentru consumarea infracţiunii de delapidare, însă existenţa acestuia denotă săvârşirea cu intenţie directă a infracţiunii.

37.  Curtea constată că, având în vedere pericolul social pe care faptele de delapidare îl prezintă, în general, pentru relaţiile patrimoniale ale unei persoane juridice, legiuitorul a incriminat, prin art. 308 alin. (1) din Codul penal, infracţiunea de delapidare atunci când ea este săvârşită în mediul privat, respectiv atunci când faptele sunt comise de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice.

38. Având în vedere conţinutul constitutiv al infracţiunii de delapidare şi pericolul social pe care faptele prin care aceasta poate fi realizată îl prezintă pentru relaţiile sociale de natură patrimonială a oricărei persoane juridice, precum şi pentru activităţile economice ale oricărei astfel de persoane, Curtea reţine că o atare reglementare legală nu este contrară caracterului necesar al incriminării astfel realizate şi păstrează un just raport de proporţionalitate între interesul general, circumscris imperativului respectării relaţiilor sociale protejate de norma juridică în cauză, şi cel individual, circumscris libertăţii persoanei de a exercita activităţi economice. Dimpotrivă, Curtea constată că pedepsirea faptelor de delapidare, în cazul săvârşirii lor în mediul privat, cu o pedeapsă ale cărei limite speciale se reduc cu o treime, realizează un just echilibru între nevoia de protecţie a valorilor şi relaţiilor sociale anterior menţionate, inclusiv prin intermediul normelor de drept penal, şi severitatea pedepsei penale aplicabile. De asemenea, Curtea reţine că, într-adevăr, împotriva persoanelor din mediul privat care săvârşesc fapte cauzatoare de prejudicii, poate fi angajată răspunderea civilă, de dreptul muncii sau altă formă de răspundere. Curtea constată, de asemenea, că pentru persoanele juridice din mediul privat, desfăşurarea în mod corect a relaţiilor sociale de natură patrimonială şi a activităţilor cu caracter economic constituie o premisă importantă a însăşi existenţei lor. Prin urmare, având în vedere pericolul considerabil al faptelor de delapidare prin raportare la importanţa valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, Curtea conchide că utilizarea de către legiuitor a forţei de constrângere a statului, prin mijloace de drept penal, în cazul săvârşirii faptelor de delapidare în condiţiile art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, este proporţională cu scopul urmărit, chiar şi în condiţiile în care alături de răspunderea penală pentru această infracţiune poate fi angajată şi o altă formă de răspundere dintre cele anterior enumerate.

39. În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei, conform căreia dispoziţiile art. 272 din Legea societăţilor nr. 31/1990 acoperă întreaga nevoie de incriminare a faptelor de delapidare în mediul privat, Curtea constată că norma penală la care se face referire are un obiect juridic special restrâns, subsumat celui al infracţiunii reglementate la art. 308 alin. (1) din Codul penal, constând în relaţiile sociale din domeniul de activitate al societăţilor, precum şi faptul că subiectul activ al infracţiunii prevăzute la art. 272 din Legea nr. 31/1990 are calitatea de fondator, administrator, director general, director, membru al consiliului de supraveghere sau director ori reprezentant legal al societăţii, neputând fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 308 alin. (1) din Codul penal, respectiv orice persoană care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice. Prin urmare, nu poate fi reţinută suprapunerea obiectului de reglementare al art. 272 din Legea nr. 31/1990 cu cei al art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 din Codul penal.

40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Ioan Bohâlţeanu în Dosarul nr. 2.959/3/2014* al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, Rino-Graziano Raicovich. în Dosarul nr. 36.176/3/2012 (1.222/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi Marian Nistoroiu în Dosarul nr. 83.825/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală şi ale art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015- 2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 şi 619 bis din 14 august 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul hotărârii se modifică şi va avea următorul cuprins:

„HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020, a Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016-2020, precum şi a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora”

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Se aprobă Planul operaţional de acţiuni pentru implementarea, în perioada 2016-2020, a Strategiei naţionale menţionate la art. 1, prevăzut în anexa nr. 2;

3. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - Se aprobă Mecanismul de monitorizare şi evaluare integrată a Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016-2020, prevăzut în anexa nr. 3.”

4. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”

5. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

6. După anexa nr. 2 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Finanţarea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020, care urmează să fie îndeplinite începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se face în limita fondurilor aprobate prin legile bugetare anuale, pentru instituţiile cu atribuţii în implementarea acestora, precum şi în limita sumelor provenite din alte surse legal constituite, potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,

Delia Popescu

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Laurenţiu Dănuţ Vlad,

secretar de stat Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

Ministrul tineretului şi sportului,

Elisabeta Lipă

p. Ministrul fondurilor europene,

Radu Mihaiu,

secretar de stat

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2016.

Nr. 861.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 566/2015)

 

PLANUL OPERAŢIONAL DE ACŢIUNI

pentru implementarea, în perioada 2016-2020, a Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020

 

Obiective specifice

Direcţii de acţiune/măsuri

Termen

Rezultate

Indicatori

Surse de finanţare

Instituţii responsabile

1.1. Consolidarea sistemului de protecţie socială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice

1.1.1. Instituirea unui program de sprijin pentru populaţia vârstnică lipsită de venituri, în special din mediul rural, care nu este acoperită de sistemele de asigurări sociale, prin acordarea unui beneficiu universal de asistenţă socială (VMI)

2018

Act (acte) normativ(e) modificare) şi aprobat(e)

Persoanele vârstnice neacoperite de sistemele de asigurări sociale sunt susţinute prin acordarea unui beneficiu universal de asistentă socială (venitul minim de incluziune)

Acte normative care reglementează acest aspect, modificate şi aprobate

Număr de persoane vârstnice cărora li se acordă beneficiul universal de asistenţă socială (venitul minim de incluziune)

- Buget de stat pentru acordarea beneficiului şi cheltuielile administrative ale sistemului

MMFPSPV

MFP

ANPIS

1.2. Modificări ale politicilor de resurse umane pentru o mai bună integrare a lucrătorilor vârstnici

1.2.1. Extinderea informaţiilor cuprinse în baza de date a contribuabililor la asigurările sociale, incluzând vârsta, istoricul contribuţiilor acestora, pentru a permite identificarea persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, de sărăcie sau risc de a apela la o formă de pensionare înainte de împlinirea vârstei-limită de pensionare sau a stagiului complet de cotizare, prin:

- elaborarea, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, a actelor normative care stau la baza extinderii programelor informatice utilizate;

- elaborarea, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, şi utilizarea unui program informatic care să extindă informaţiile existente şi să permită interoperabilitatea bazelor de date ale MS,CNPP, ANOFM

2018-2020

Act (acte) normativ(e) modificat(e) şi aprobat(e)

Un sistem informatic integrat creat şi funcţional, incluzând un număr de indicatori statistici privind persoanele cu risc ridicat de a apela la o formă de pensionare înainte de împlinirea vârstei-limită de pensionare sau a stagiului complet de cotizare

Rapoartele statistice anuale privind persoanele cu risc ridicat de a apela la o formă de pensionare înainte de împlinirea vârstei-limită de pensionare sau a stagiului complet de cotizare sunt întocmite la nivel judeţean şi naţional.

Acte normative care reglementează acest aspect, modificate şi aprobate

Evidenţa detaliată privind persoanele cu risc ridicat de a apela la o formă de pensionare înainte de împlinirea vârstei-limită de pensionare sau a stagiului complet de cotizare, introduse în sistem

Rapoarte statistice produse de sistem

- Buget de stat

- Bugetul asigurărilor pentru şomaj

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI) pentru realizarea sistemului informatic

MMFPSPV

CNPP

ANOFM

MFP

MS

MCSI

INS

1.2.2. Modificarea şi completarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei funcţionarilor publici astfel încât să fie încurajată continuarea activităţii, la cererea persoanei şi cu acceptul angajatorului, până la data la care acesta va opta pentru pensionare, precum şi să fie permisă flexibilizarea/ajustarea programului de lucru al angajaţilor vârstnici

2018-2020

Act (acte) normativ(e) modificat(e) şi aprobat(e)

Creşterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piaţa muncii după împlinirea vârstei legale de pensionare

Creşterea numărului de angajaţi vârstnici care beneficiază de program de lucru flexibil/ajustat

Acte normative care reglementează acest aspect, modificate şi aprobate

Număr de persoane vârstnice care rămân pe piaţa muncii după împlinirea vârstei legale de pensionare

Număr de angajaţi vârstnici care beneficiază de program de lucru flexibil/ajustat

 

MMFPSPV

MDRAP

ANFP

1.2.3. Introducerea consilierii

prepensionare pentru persoanele/grupurile de angajaţi care îşi manifestă intenţia de pensionare, care să fie oferită prin compartimentele înfiinţate în cadrul CNPP şi al structurilor teritoriale

2016-2020

Minimum 150 de angajaţi ai

CNPP şi caselor teritoriale de pensii beneficiază de formare profesională în vederea furnizării de servicii de consiliere prepensionare.

50 de compartimente care oferă consiliere prepensionare, înfiinţate

Consilierea tuturor persoanelor vârstnice care solicită servicii de consiliere prepensionare

Număr de angajaţi ai CNPP

şi caselor teritoriale de pensii care beneficiază de formare profesională în vederea furnizării de servicii de consiliere prepensionare

Număr de compartimente

care oferă consiliere prepensionare, înfiinţate

Număr de persoane vârstnice care solicită servicii de consiliere prepensionare

 

CNPP

1.2.4. Îmbunătăţirea sistemului informatic şi a bazei de date privind funcţionarii publici, în vederea monitorizării şi planificării forţei de muncă din serviciile publice pe baza unor criterii relevante, inclusiv vârsta

2018

O bază de date funcţională, completată cu informaţiile menţionate

Elaborarea de analize şi evaluări privind resursele umane, evoluţia angajabilităţii persoanelor vârstnice, condiţiile de muncă, situaţiile de discriminare etc., elaborate în baza informaţiilor luate din baza de date

Număr de baze de date funcţionale, completate cu informaţiile menţionate

Număr de analize şi evaluări privind resursele umane elaborate în baza informaţiilor luate din baza de date

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

ANFP

MMFPSPV

INS

1.2.5. Integrarea programelor de voluntariat în politicile de resurse umane din instituţiile publice

2018-2020

Dezvoltarea a minimum 3 proiecte naţionale de atragere a voluntarilor persoane vârstnice în instituţiile publice

Creşterea numărului de instituţii publice (la minimum 100) care utilizează voluntari persoane vârstnice pentru activităţile derulate

Minimum 20% voluntari vârstnici din totalul voluntarilor care activează în programele şi proiectele implementate în instituţiile publice Corelare cu măsurile incluse în Pachetul antisărăcie

Număr de 3 proiecte naţionale implementate, destinate voluntarilor persoane vârstnice care activează în instituţiile publice

Număr de instituţii publice care utilizează voluntari pentru activităţile derulate

Creşterea numărului de voluntari vârstnici din totalul voluntarilor care activează în programele şi proiectele implementate

Corelare cu măsurile incluse în Pachetul antisărăcie

- Buget de stat

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MENCS

MC

UAT

MTS

1.2.6. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor vârstnice, în conformitate cu Legea

nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare

2018-2020

Număr de persoane încadrate ca urmare a accesării măsurilor active de stimulare a ocupării: persoane peste 45

de ani/persoane care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensie anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limita de vârstă; 10.000/an

AJOFM (+ANOFM) implementează o schemă de acordare a stimulentelor pentru angajatorii care

adaptează şi îmbunătăţesc

condiţiile de muncă pentru lucrători.

- Bugetul asigurărilor pentru şomaj

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANOFM

1.3. Crearea de locuri de muncă favorabile vârstnicilor, inclusiv persoanelor vârstnice cu dizabilităţi

1.3.1. Organizarea de campanii de conştientizare cu privire la adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă ocupate de persoanele vârstnice şi de persoanele cu alte tipuri de limitări funcţionale, astfel încât să fie posibilă menţinerea acestora în activitate, precum şi asigurarea productivităţii muncii lor

2018-2020

42 de campanii judeţene

2 campanii naţionale de informare şi consiliere în vederea adaptării rezonabile a locurilor de muncă

Număr de campanii judeţene desfăşurate

Număr de campanii naţionale de informare şi consiliere organizate, în vederea adaptării şi accesibilizării locurilor de muncă

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANPD

ANPIS

1.3.2. Încurajarea întreprinderilor sociale de a angaja persoane vârstnice, prin subvenţionarea a 10% din salariul lunar, pe o perioadă de 1 an (raportat la câştigul salarial mediu brut pe economie în anul 2015) (INS)

2018-2020

1.000 persoane vârstnice (60+) angajate în SES

Număr de persoane vârstnice (60+) angajate SES

- Buget de stat

- Bugetul asigurărilor pentru şomaj

MMFPSPV

ANPD

ANOFM

1.3.3. Furnizarea de servicii personalizate de consiliere şi orientare în carieră sau de mediere pentru lucrătorii/persoanele vârstnice aflate în căutarea unui loc de muncă, conform nevoilor specifice ale acestui grup

2017-2020

Minimum 10.000 persoane cu vârsta 50+ beneficiare ale serviciilor personalizate de consiliere şi orientare în carieră sau de mediere

Număr de persoane cu vârsta 50 + beneficiare ale serviciilor personalizate de consiliere şi orientare în carieră sau de mediere

 

ANOFM

1.4. Îmbunătăţirea abilităţilor, promovarea ocupării pe  piaţa muncii în scopul încurajării vieţii independente a persoanelor vârstnice

1.4.1. Organizarea de programe de formare profesională (calificare/recalificare, specializare/perfecţionare) pentru persoanele vârstnice, în vederea dobândirii unor competenţe noi sau îmbunătăţirii celor existente

2017-2020

Minimum 42 de programe de formare profesională/an adresate inclusiv persoanelor vârstnice organizate (minimum l7judeţ)

Minimum 10.000 de persoane vârstnice au urmat programe de formare profesională/an.

Număr de programe de formare profesională/an organizate pentru persoanele vârstnice (pe judeţ)

Număr de persoane vârstnice/an care au urmat programe de formare profesională

- Bugetul asigurărilor pentru şomaj

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANOFM

1.4.2. Evaluarea în centre autorizate a competenţelor profesionale dobândite de persoanele vârstnice 60+ în sistem nonformal sau informai, la cererea persoanelor vârstnice, în vederea creşterii posibilităţilor de angajare a acestora

2018-2020

Minimum 50 de persoane vârstnice (60+) /an si-au evaluat competenţele dobândite în sistem nonformal şi informai.

Număr de persoane vârstnice (60+) care şi-au evaluat competenţele dobândite în sistem nonformal şi informai

- Buget de stat

- Bugetul asigurărilor pentru şomaj

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANOFM

ANC

1.4.3. Informarea şi consilierea

persoanelor vârstnice despre furnizarea de programe de formare, în principal pe teme privind tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC), cunoştinţe  generale în domeniul sănătăţii

2018-2020

Minimum 2.000 de persoane

vârstnice beneficiare ale proiectelor şi programelor de consiliere şi informare

Minimum 800 de persoane vârstnice au obţinut certificat de absolvire în urma programelor implementate.

Număr de persoane

vârstnice beneficiare ale proiectelor şi programelor de consiliere şi informare, din care număr de persoane vârstnice care au obţinut certificat de absolvire în urma programelor implementate

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

MENCS

ANOFM

1.4.4. Dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere şi mediere pentru persoanele vârstnice în legătură cu accesul la servicii şi bunuri în comunitate

2017-2020

Minimum 70 şi până la 350 de comunităţi din mediul rural şi urban dispun de servicii integrate de consiliere, suport, mediere pentru accesul persoanelor vârstnice la bunuri şi servicii în comunitate

Creşterea numărului de servicii integrate de suport, asistenţă şi mediere îh comunitate pentru persoane vârstnice cu cel puţin 10% faţă de numărul de la data de 1 septembrie 2016

- Buget de stat

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

UAT

1.4.5. Creşterea accesului persoanelor vârstnice la servicii de bază în comunitate, accesibile, disponibile şi cu un cost rezonabil

2018-2020

Minimum 42 de programe judeţene de accesibilizare (fizică, financiară, informaţională) a serviciilor pentru persoanele vârstnice

Numărul serviciilor comunitare pentru persoanele vârstnice este cu 20% mai mare la 30 decembrie 2018 faţă de 1 septembrie 2016.

Corelare cu măsurile incluse în Pachetul antisărăcie şi cu măsurile de dezvoltare â serviciilor de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice, incluse în Strategia naţională de incluziune socială

Număr de programe judeţene de accesibilizare (fizică, financiară, informaţională) a serviciilor pentru persoanele vârstnice

Creşterea numărului şi a paletei de servicii de asistenţă şi îngrijire în comunitate pentru persoanele vârstnice

Corelare cu măsurile incluse în Pachetul antisărăcie şi cu măsurile de dezvoltare â serviciilor de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice, incluse în Strategia naţională de incluziune socială

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

UAT

 

2.1. Accentuarea imaginii pozitive a populaţiei vârstnice, promovarea participării acesteia în societate şi a incluziunii sale sociale

2.1.1. Înfiinţarea în cadrul direcţiei cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale din MMFPSPV a unui compartiment de politici şi programe în domeniul îmbătrânirii active, cu rol de reglementare, coordonare, planificare şi sprijinire a promovării conceptului de îmbătrânire activă

2016-2020

Un compartiment de politici şi programe în domeniul îmbătrânirii active înfiinţat în cadrul MMFPSPV

Minimum 2 persoane activează în acest compartiment.

Modificarea şi completarea ROF al MMFPSPV

Număr de persoane care activează în acest compartiment

 

MMFPSPV

2.1.2. Elaborarea unui curriculum pentru consilierea individuală şi/sau de grup a populaţiei vârstnice şi a unui plan pentru identificarea grupurilor de persoane vârstnice care se

2018-2020

Un curriculum şi o metodologie elaborate şi aprobate prin ordin MMFPSPV

Minimum 1.000 de persoane de la nivelul SPAS instruite/formate

Număr de curriculum şi metodologii elaborate şi aprobate prin ordin al MMFPSPV

Minimum 1.000 de persoane de la nivelul SPAS instruite/formate

- Buget de stat

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MDRAP

UAT

confruntă cu cel mai mare risc de singurătate, excluziune socială si/sau depresie

dezvoltarea de programe privind

instruirea personalului din serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor cu privire la utilitatea celor două instrumente (curriculum şi plan)

 

 

 

 

 

2.1.3. Dezvoltarea de programe de promovare a participării şi implicării persoanelor vârstnice în activităţi culturale, sociale şi sportive organizate la nivelul comunităţii, la nivel judeţean sau naţional

2017-2020

Minimum 42 de programe de acest tip dezvoltate (1 pe judeţ)

Minimum 2.000 de persoane vârstnice participante la programele menţionate

- Număr de programe dezvoltate la nivelul fiecărui judeţ

- Număr de persoane vârstnice participante la programele menţionate

- Bugete locale

- Buget de stat

- Bugetele entităţilor private, inclusiv ONG-uri

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

MTS

UAT

2.1.4. Promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice, prin:

- dezvoltarea de programe şi proiecte care să fie implementate de instituţii publice şi private, ONG-uri, destinate promovării şi susţinerii voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice;

- înfiinţarea de centre la nivelul comunităţii pentru promovarea voluntariatului şi coordonarea voluntarilor persoane vârstnice;

- proiecte de informare a populaţiei vârstnice privind beneficiile voluntariatului

2018-2020

Minimum 42 de proiecte elaborate şi implementate în acest sens

Minimum 42 de centre înfiinţate în acest sens sau care promovează voluntariatul în rândul persoanelor vârstnice

Număr de proiecte elaborate şi implementate în acest sens

Număr de centre înfiinţate în acest sens sau care promovează voluntariatul în rândul persoanelor vârstnice

- Bugete locale

- Bugete angajatori

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MC

UAT

MTS

2.1.5. Îmbunătăţirea comunicării privind disponibilitatea serviciilor şi a facilitării accesului la servicii adresate persoanelor vârstnice

2018-2020

Campanii publice de informare prin mass-media organizate la nivel naţional

Minimum 2 campanii realizate

Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

UAT

2.1.6. Asigurarea unei mai bune documentări şi diseminări prin canale mass-media şi instrumente TIC a interacţiunilor „reuşite” între cetăţeni şi instituţii în vederea sporirii încrederii în instituţiile publice şi a conştientizării privind serviciile disponibile

2018-2020

Sesiuni de informare şi campanii publice de informare prin mass-media sunt organizate anual la nivel judeţean.

Număr de sesiuni de informare

Număr de campanii realizate

Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

UAT

2.1.7. Includerea reprezentanţilor persoanelor vârstnice în comitetele şi organele decizionale locale, atât formale, cât şi informale, în vederea întăririi rolului şi poziţiilor lor în cadrul comunităţilor

2018-2020

Minimum 42 de grupuri de reprezentanţi locali

Minimum 84 de grupuri de suport pentru persoane vârstnice sunt organizate la nivel naţional.

Număr de grupuri de reprezentanţi locali înfiinţate în acest sens

Număr de grupuri de suport pentru persoane vârstnice organizate la nivel naţional

 

MMFPSPV

MDRAP

2.1.8. Asigurarea includerii unor

mecanisme deschise şi sensibile pentru reclamaţii şi plângeri în configuraţia instituţionala a serviciilor sociale

2018-2020

Modificare de acte normative/proceduri interne de lucru

Număr de acte normative sau proceduri interne de lucru elaborate/modificate/ completate

 

ANPIS

MMFPSPV

UAT

MDRAP

2.1.9. Asigurarea faptului că vocile persoanelor vârstnice sunt auzite, prin acorduri instituţionale formale şi cooperarea cu alte grupuri, care dispun de mai multe resurse, precum organizaţiile neguvernamentale sau cultele recunoscute de lege, care pot ajuta prin oferirea de know-how, suport juridic, stabilitate, un loc de întâlnire regulat etc. şi care, în sens mai general, le pot sprijini să se organizeze în grupuri de acţiune

2018-2020

Stabilirea unor protocoale şi acorduri de cooperare între actorii publici şi cei ai societăţii civile, care pot sprijini participarea socială, civică şi reprezentarea persoanelor vârstnice în comunitate

Creşterea cu 20% a numărului de organizaţii care susţin demersuri şi proiecte de sprijin pentru persoanele vârstnice în comunitate, în raport cu anul 2015

Acorduri instituţionale încheiate

Creşterea numărului de organizaţii care susţin demersuri şi proiecţie de sprijin pentru persoanele vârstnice în comunitate, în raport cu anul 2015

 

MDRAP

MMFPSPV

2.1.10. Facilitarea accesului populaţiei vârstnice la programele de sănătate publică şi îngrijirea sănătăţii, prin:

- cartografierea serviciilor medicale, sociale, integrate, destinate persoanelor vârstnice;

- realizarea de campanii de informare a populaţiei vârstnice privind promovarea unui stil de viaţă sănătos şi prevenirea îmbolnăvirilor m cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate, Programului naţional de sănătate mintală, cu implicarea serviciilor publice de asistenţa socială;

- realizarea de cercetări şi analize sociologice pe această temă

2017-2020

Minimum 2 campanii focale şi/sau naţionale de informare â populaţiei vârstnice privind promovarea unui stil de viaţă sănătos şi prevenirea îmbolnăvirilor

Minimum 500.000 de persoane vârstnice informate prin aceste campanii Minimum 2 cercetări şi analize sociologice realizate pe această temă

Servicii medicale şi sociale cartografiate la nivel naţional

Număr de campanii locale şi/sau naţionale de informare â populaţiei vârstnice privind promovarea unui stil de viaţă sănătos şi prevenirea îmbolnăvirilor

Număr de persoane vârstnice informate prin aceste campanii

Număr de cercetări şi analize sociologice realizate pe această temă

Un portal cuprinzând harta

serviciilor sociale şi infrastructura aferentă

- Bugete locale

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

UAT

CNAS

2.1.11. Realizarea unui studiu-pilot de cercetare a posibilităţii şi oportunităţii adoptării de către România şi colectării de date la nivel local în vederea calculării indicelui îmbătrânirii active (Active Aging Index)1

2018

Un studiu/O cercetare sociologică-pilot la nivel local şi central pe această temă, realizat/realizată în parteneriat cu INS care va avea exclusiv rol de colaborare din punct de vedere metodologic

Menţionarea MMFPSPV/ României în documentele europene aferente indicelui îmbătrânirii active

Număr de date colectate şi prelucrate în acest sens

Menţionarea MMFPSPV/ României în documentele europene aferente indicelui îmbătrânirii active

- Buget de stat (cofinanţare)

- Fonduri POCU 2014-2020

MMFPSPV

INS

2.1.12. Realizarea unor studii anuale pentru a monitoriza aspectele sociale, comportamentale şi biomedicale

ale îmbătrânirii şi participarea la Studiul internaţional privind sănătatea, îmbătrânirea şi pensionarea în Europa (SHARE)

2018-2020

Minimum 2 studii anuale şi analize sociologice realizate pe această temă

Participarea la Studiul internaţional privind sănătatea, îmbătrânirea şi pensionarea în Europa (SHARE)

Număr de cercetări şi analize sociologice realizate pe această temă

Menţionarea MM^PSPV/României în Studiul internaţional privind sănătatea, îmbătrânirea şi pensionarea în Europa (SHARE)

- Buget de stat

- Finanţări externe

MMFPSPV

MS

 

1 Indicele îmbătrânirii active (Active Aging Index) elaborat la nivel european în contextul Anului european al îmbătrânirii active şi solidarităţii între generaţii. http://www1 .unece.org/stat/platform/display/AAI/l.+AAI+in+brief

 

2.2. Îmbunătăţirea accesibilizării infrastructurii spaţiilor publice pentru a răspunde nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice

2.2.1. Verificarea accesibilizării şi realizarea studiului-pilot intr-un oraş sau municipiu pentru a identifica soluţii de creştere a accesibilităţii infrastructurii publice care să asigure mobilitatea şi autonomia persoanelor vârstnice

2018-2020

1 campanie anuală de control

1 studiu-pilot realizat în acest sens

Număr de campanii anuale realizate

Număr de studii-pilot realizate

Buget de stat Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

ANPIS

MMFPSPV

ANPD

MT

UAT

MDRAP

2.2.2. Realizarea unei cercetări în domeniul diversificării tehnologiilor şi dispozitivelor asistive necesare pentru facilitarea mobilităţii personale

2018-2020

Minimum 1 proiect de cercetare în domeniu realizat

Număr de proiecte de cercetare în domeniu realizate

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANPD

2.2.3. Verificarea parcurilor auto ale transportului în comun municipal şi interurban pentru a identifica numărul de mijloace de transport care respectă cerinţele universale şi proporţia rutelor deservite de astfel de autobuze/vagoane, prin:

- elaborarea unei metodologii de monitorizare şi control al mijloacelor de transport în comun, aprobată prin hotărâre a Guvernului;

- programe de diseminare a metodologiei de monitorizare şi control menţionate şi de formare a personalului în acest sens;

- includerea în planurile anuale de control efectuate de inspectorii sociali a verificării parcurilor auto

2018-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 42 de persoane instruite pentru efectuarea activităţilor de monitorizare şi control

Minimum 42 de controale efectuate

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de persoane instruite pentru efectuarea activităţilor de monitorizare şi control

Număr de controale efectuate

- Buget de stat

- Bugete locale

ANPIS

ANPD

UAT

MT

2.2.4. Includerea măsurilor de accesibilizare a infrastructurii rurale pentru persoanele vârstnice şi persoanele cu limitări funcţionale din mediul rural, în planurile locale de acţiune

2017-2020

1.000 de planuri locale cu măsuri de accesibilizare pentru persoanele vârstnice realizate (o treime din localităţile rurale)

Număr de planuri locale de acţiune din mediul rural care includ aceste măsuri de accesibilizare

 

ANPD

MMFPSPV

UAT

2.2.5. Includerea măsurilor de

accesibilizare a infrastructurii urbane pentru persoanele vârstnice şi persoanele cu limitări funcţionale din mediul urban, în planurile locale de acţiune

2017-2020

100 de planuri orăşeneşti cu

măsuri de accesibilizare realizate în mediul urban

Număr de planuri locale de

acţiune din mediul urban care includ aceste măsuri de accesibilizare

 

ANPD

MMFPSPV

UAT

2.3. Prevenirea abuzurilor asupra populaţiei vârstnice, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, şi a excluziunii sociale a acestora

2.3.1. Combaterea abuzurilor asupra persoanelor vârstnice prin completarea prevederilor legislative existente privind protecţia socială a persoanelor vârstnice împotriva abuzurilor şi înăsprirea sancţiunilor în acest sens

2017-2020

Legislaţie modificată şi completată

Publicare în Monitorul Oficial al României a actului normativ

 

MMFPSPV

ANPIS

2.3.2. Prevenirea, identificarea şi intervenţia în caz de abuz asupra persoanelor vârstnice, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, prin:

- elaborarea şi reglementarea unei metodologii de identificare şi sancţionare a abuzurilor săvârşite asupra persoanelor vârstnice,  inclusiv asupra persoanelor cu dizabilităţi;

- campanii de contrai având ca temă prevenirea, identificarea şi intervenţia în cazurile de abuz asupra persoanelor vârstnice şi dispunerea măsurilor prevăzute de normativele în vigoare

2017-2020

Metodologie elaborată şi aprobată în acest sens

1 campanie anuală de control având ca temă prevenirea, identificarea şi intervenţia în cazurile de abuz asupra persoanelor vârstnice derulată

Număr de metodologii elaborate şi aprobate

Număr de campanii de control având ca temă prevenirea, identificarea şi intervenţia în cazurile de abuz asupra persoanelor vârstnice derulate

 

MMFPSPV

ANPIS

ANPD

2.3.3. Informarea şi educarea în vederea prevenirii abuzurilor asupra persoanelor vârstnice, a membrilor familiei persoanei vârstnice, profesioniştilor din sistemul de asistenţă socială şi medicală, personalului auxiliar şi voluntarilor în domeniile menţionate, prin:

- identificarea şi soluţionarea cazurilor de abuz asupra persoanelor vârstnice;

- campanii de informare a populaţiei privind sesizarea abuzurilor asupra persoanelor vârstnice

2017-2020

1 campanie anuală de control având ca temă prevenirea, identificarea şi intervenţia în cazurile de abuz asupra persoanelor vârstnice derulată

Minimum 5 programe de instruire şi educare sau campanii de informare a populaţiei realizate

Număr de campanii anuale de control având ca temă intervenţia în situaţiile de abuz asupra persoanelor vârstnice derulate

Număr de programe de instruire şi educare sau campanii de informarea populaţiei realizate

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

ANPIS

2.3.4. Oferirea de sprijin pentru furnizorii de servicii sociale, prin înfiinţarea la nivelul SPAS/ DGAISPC a unei linii telefonice de ajutor de urgenţă, 24/24, pentru furnizarea de consiliere şi îndrumarea beneficiarilor persoane vârstnice, inclusiv persoane vârstnice cu dizabilităţi, către servicii specializate

2017-2020

Minimum 20 de linii telefonice de urgenţă instalate

Minimum 10.000 de apelanţi în 2 ani

Minimum 1.000 de situaţii de urgenţă semnalate şi soluţionate în 2 ani

Numărul liniilor telefonice de urgenţă instalate

Numărul apelanţilor

Numărul situaţiilor de urgenţă semnalate şi soluţionate

Bugete locale

MMFPSPV

UAT

 

3.1. Crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată (ÎLD)

3.1.1. Înfiinţarea unui compartiment de politici şi programe în domeniul îngrijirii de lungă durată, cu rol de

reglementare, coordonare, planificare, îndrumare metodologică a furnizorilor de servicii de îngrijire personală de lungă durată

2016-2018

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Compartiment înfiinţat cu un

număr de minimum 2 angajaţi

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de angajaţi în acest compartiment

 

MMFPSPV

3.1.2. Dezvoltarea unui „program pentru ÎLD”, prin:

- reglementarea prin legislaţia privind protecţia socială a persoanelor vârstnice şi prin legislaţia din domeniul sănătăţii, după caz, a sistemului de finanţare a îngrijirilor de lungă durată

2017-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Propuneri colectate în cadrul dezbaterii

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aproba t(e)

Număr de propuneri colectate

 

MMFPSPV

MFP

MS

3.1.3. Analiza şi îmbunătăţirea procedurii existente de evaluare multidisciplinară a nevoilor şi a eligibilităţii acordării beneficiilor pentru persoane care au nevoie de îngrijire la domiciliu, prin modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare privind protecţia persoanelor vârstnice

2018

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de act(acte) normativ(e) elaborare) şi aprobat(e)

 

MMFPSPV

3.1.4. Crearea de puncte de acces „one-stop” împreună cu managementul externărilor la nivelul primăriilor şi al spitalelor, inclusiv formarea managerilor de caz” şi a profesioniştilor pentru crearea acestor puncte de acces şi a proceselor aferente, prin:

- modificarea şi completarea legislaţiei din domeniul asistenţei sociale şi al sănătăţii;

- programe de formare profesională a managerilor de caz şi a personalului de îngrijire;

- crearea unor servicii de coordonare şi gestionare a activităţilor de îngrijire de lungă durată în spital şt, după externare, la domiciliu

2018-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 42 de programe de formare profesionala a managerilor de caz şi a personalului de îngrijire pentru serviciile de ÎLD

Minimum 42 de proiecte privind înfiinţarea, dotarea şi funcţionarea serviciilor de coordonare a ÎLD la nivelul spitalelor

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de programe de formare profesională a managerilor de caz şi a personalului de îngrijire pentru serviciile de ÎLD

Număr de proiecte privind înfiinţarea, dotarea şi funcţionarea serviciilor de coordonare a ÎLD la nivelul spitalelor

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

3.1.5. Asigurarea colectării periodice de date, a monitorizării şi raportării privind sistemul ÎLD, în vederea realizării de prognoze privind cererea de ÎLD şi necesităţile de finanţare, prin;

- reglementarea la nivel de hotărâre a Guvernului sau ordin al MMFPSPV a procedurii de colectare a datelor şi de monitorizare a persoanelor vârstnic» cu afecţiuni cu risc invalidant;

2018-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Program informatic elaborat şi utilizat

Sistem naţional de colectare, prelucrare şi analiză de date pentru domeniul ÎLD

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Sistem naţional de colectare, prelucrare şi analiză de date pentru domeniul ÎLD, realizat în parteneriat cu INS, care va avea exclusiv rol de colaborare din punct de vedere metodologic

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

ANPIS

INS

- crearea şi utilizarea unui

program informatic în vederea colectării periodice de date;

- programe de formare a lucrătorilor din domeniul social şi de sănătate

 

 

 

 

 

3.2. Asigurarea de resurse financiare, umane şi materiale suficiente pentru dezvoltarea sistemului de îngrijire de lungă durată

3.2.1. Instituirea unui mecanism pentru alocarea echitabilă a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru implementarea programelor de asistenţă socială/îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, pe baza numărului de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani dintr-un judeţ/dintr-o localitate

2018-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat/(e) şi aprobat(e)

 

MMFPSPV

MS

MFP

MDRAP

3.2.2. Îmbunătăţirea furnizării de servicii de îngrijire de lungă durată, cu accent pe zonele rurale şi izolate, servicii de îngrijire de zi şi facilităţi de cazare temporară, prin:

- proiecte privind înfiinţarea de centre de zi la nivel comunitar în care se derulează activităţi diverse: îngrijirea vârstnicilor, recuperare fizică şi psihică, menţinere şi promovare a sănătăţii, ergoterapie, meloterapie, petrecere a timpului liber, consiliere şi consiliere juridică etc.;

- reglementarea serviciilor integrate (centrelor comunitare integrate);

- proiecte privind dezvoltarea reţelei de servicii de ÎLD;

- proiecte privind utilizarea noilor tehnologii de monitorizare la distanţă a persoanelor vârstnice;

- proiecte privind crearea de centre de zi adresate persoanelor vârstnice care suferă de afecţiuni precum Alzheimer

2017-2020

Minimum 5 proiecte implementate

Minimum 100 de centre create şi funcţionale

Minimum 60,000 de persoane vârstnice beneficiare ale acestor servicii sociale

Număr de proiecte implementate

Număr de centre create şi funcţionale

Număr de persoane vârstnice beneficiare de aceste servicii sociale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MS

MDRAP

UAT

3.2.3. Îmbunătăţirea recrutării, a pregătirii şi a planurilor de menţinere a persoanelor care oferă servicii de îngrijire, inclusiv

prin grupuri-ţintă pentru recrutare, tipuri de contracte oferite, inclusiv contracte cu normă parţială şi de voluntariat, stimulente pentru a-şi păstra locul de muncă şi cerinţe de pregătire înainte de certificare, prin:

- modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul salarizării şi a celei din domeniul protecţiei sociale a persoanelor vârstnice;

- proiecte de formare şi reconversie profesională;

- proiecte privind implicarea voluntarilor în cazul persoanelor singure cu nevoi de îngrijire uşoare: efectuare de cumpărături, efectuare menaj, administrare bunuri, acompaniere etc.

2017-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 5 proiecte

implementate

Minimum 1.000 de persoane formate

Minimum 500 de voluntari implicaţi în activităţi de îngrijire a persoanelor vârstnice

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de proiecte implementate

Număr de personal de îngrijire format

Număr de voluntari implicaţi

în activităţi de îngrijire a persoanelor vârstnice

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

MDRAP

UAT

3.2.4, Organizarea de programe de formare profesională privind managementul serviciilor de îngrijire de lungă durată

2017-2020

Minimum 5 programe de formare profesională implementate

Minimum 1.000 de persoane formate

Număr de programe de formare profesională implementate

Număr de persoane formate

- Buget de stat

- Fondul asigurărilor pentru şomaj

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANOFM

3.2.5. Dezvoltarea de mecanisme de susţinere pentru îngrijitorii informaţi, inclusiv pregătire, acces preferenţial la îngrijirea temporară subvenţionată, de exemplu:10 zile pe an în contextul programului de şedere în staţiuni de tratament, pentru îngrijitori şi/sau pentru pacienţii îngrijiţi pe durată lungă, prin:

- modificarea legislaţiei privind protecţia socială a persoanelor vârstnice;

- programe de instruire a îngrijitorilor informali

2017-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 10% din persoanele vârstnice cu nevoi de îngrijire să fie îngrijite de membrii de familie

Minimum 50 de membri de familie instruiţi în domeniul îngrijirii persoanei vârstnice

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

% din persoanele vârstnice cu nevoi de îngrijire îngrijite de membri de familie

Numărul membrilor de familie instruiţi în domeniul îngrijirii persoanei vârstnice

- Bugete locale

- Bugetul asigurărilor sociale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MMFPSPV

ANPIS

CNPP

MDRAP

UAT

3.2.6. Implementarea

managementului de caz pentru persoanele vârstnice dependente şi a principiului proximităţii prin respectarea priorităţii serviciilor de îngrijire la domiciliu şi în comunitate faţă de îngrijirea de tip rezidenţial, Revizuirea planurilor de îngrijire şi asistenţă ale persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale din perspectiva acestui principiu

2017-2020

Act(acte) normativ(e)

elaborare) şi aprobat(e)

Toate planurile de intervenţie pentru persoanele vârstnice, în special din secţiile pentru persoane independente şi semidependente din cadrul centrelor rezidenţiale, revizuite din perspectiva identificării unei soluţii de acordare a serviciilor la domiciliu sau în comunitate

% din persoanele vârstnice

din lista de aşteptare a căminelor, pentru care s-a identificat o soluţie de acordare a serviciilor la domiciliu sau în comunitate Numărul planurilor de îngrijire şi asistenţă revizuite, în sensul identificării unei soluţii de acordarea serviciilor la domiciliu sau în comunitate

 

MMFPSPV Furnizori de servicii sociale publici şi privaţi

 

4.1. Întârzierea îmbătrânirii fizice şi a apariţiei afecţiunilor cronice

4.1.1. Îmbunătăţirea accesului la programe care să contribuie la diminuarea comportamentelor nesănătoase, inclusiv reabilitarea în urma abuzului de alcool sau de substanţe nocive, renunţarea la fumat şi tratamente de înlocuire a nicotinei, prin:

- implementarea subprogramelor naţionale destinate promovării unui stil de viaţă sănătos şi prevenirii dependenţelor, din cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate şi din cadrul Programului naţional de sănătate mintală, cu implicarea Serviciilor publice de asistenţă socială;

- înfiinţarea de centre comunitare de terapie şi recuperare a persoanelor vârstnice cu adicţii

2017-2018

Minimum 2 programe naţionale derulate

Minimum 2 centre şi servicii de terapie şi recuperare înfiinţate

Minimum 500 de pacienţi cu adicţii recuperaţi

Număr de programe naţionale derulate

Număr de centre şi servicii de terapie şi recuperare înfiinţate

Număr de pacienţi cu adicţii recuperaţi

- Buget de stat

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MS

MMFPSPV

ANAD

UAT

CNAS

4.1.2. Introducerea în curriculumul şcolar de la învăţământul primar a temelor de educaţie pentru sănătate (teme precum importanţa şi beneficiile unei vieţi sănătoase, sportul şi activităţile fizice, respectarea principiilor corecte de nutriţie) în vederea educării timpurii a generaţiilor viitoare şi a scăderii numărului de persoane care dezvoltă deprinderi ce favorizează diferite tipuri de dependenţe

2018

Minimum 1.000 de şcoli au introdus minimum o temă de educaţie pentru sănătate predată/săptămână

Număr de şcoli care au introdus teme de educaţie pentru sănătate

 

MENCS

4.1.3. Consolidarea programelor de sănătate publică pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor în

domeniul sănătăţii şi pentru promovarea comportamentelor sănătoase, mai ales în rândul celor mai vulnerabile persoane, prin:

- programe şi proiecte locale în domeniul sănătăţii publice;

- programe de formare şi instruire a personalului sanitar

2017-2018

Minimum 10 programe şi proiecte implementate

Minimum 200 de persoane de

specialitate instruite

Minimum 1.000 de persoane care au beneficiat de educaţie, consiliere şi informare referitoare la promovarea sănătăţii

Număr de programe şi proiecte implementate

Număr de personal de

specialitate instruit

Număr de persoane care au beneficiat de educaţie, consiliere şi informare referitoare la promovarea sănătăţii

- Buget de stat

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MS

MMFPSPV

UAT

4.1.4. Îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate pentru comunităţile marginalizate, inclusiv cea de etnie romă, prin:

- proiecte locale privind înfiinţarea de centre comunitare integrate, în care se acordă servicii sociale şi medicale integrate;

- programe de formare profesională a asistenţilor medicali comunitari şi a mediatorilor sanitari

2017-2018

Minimum 10 proiecte implementate

Minimum 200 de persoane de specialitate instruite

Minimum 200 de persoane de specialitate angajate

Număr de proiecte implementate

Număr de personal de specialitate instruit

Număr de personal de specialitate angajat

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MS

MMFPSPV

ANR

4.2. Pregătirea sistemului de sănătate pentru acordarea de servicii populaţiei vârstnice

4.2.1. Creşterea numărului de medici rezidenţi specializaţi în geriatrie, recrutarea acestora în sistemul public de sănătate şi îmbunătăţirea formării altor profesionişti din sistemul medical privind managementul de caz comprehensiv al fragilităţii, morbidităţii multiple şi monitorizării de la distanţă a stării de sănătate, prin:

- completarea legislaţiei cu obligativitatea înfiinţării, cel puţin în spitalele judeţene, a unor secţii de geriatrie, iar la nivelul comunităţilor cu un număr mare de persoane vârstnice, obligativitatea înfiinţării de cabinete medicale de specialitate în ambulatoriu

2018-2020

Act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 100 de cabinete medicale de geriatrie înfiinţate la nivel comunitar şi 42 de secţii de geriatrie la nivelul spitalelor judeţene

Număr de act(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de cabinete medicale de geriatrie înfiinţate la nivel comunitar şi număr de secţii de geriatrie la nivelul spitalelor judeţene

 

MENCS

MMFPSPV

MS

UAT

4.2.2. Dezvoltarea, finanţarea şi

implementarea de servicii comunitare şi ÎLD pentru pacienţii cu grad mare de dependenţă şi cu afecţiuni cronice, prin:

- elaborarea şi aprobarea reglementărilor legale privind ÎLD;

- implementarea noului sistem de evaluare a gradelor de dependenţă ale persoanelor vârstnice, pentru stabilirea pachetului de îngrijiri necesare;

- proiecte locale destinate dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu

2017-2020

Act/(acte) normative

elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 1.000 de persoane vârstnice îngrijite la domiciliu de personal de specialitate, intrate în sistemul de îngrijire în perioada 2017-2018

Număr de act/(acte)

normative elaborat(e) şi aprobat(e)

Număr de persoane vârstnice îngrijite la domiciliu de personal de specialitate

- Bugete locale

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MS

MMFPSPV

UAT

MDRAP

4.2.3. Transferarea accentului furnizării serviciilor de sănătate de la secţiile spitaliceşti către secţiile de ambulatoriu, prin crearea cabinetelor de specialitate în geriatrie la nivel ambulatoriu

2017-2020

Minimum 1.000 pacienţi vârstnici trataţi până la finalul anului 2018

Număr de pacienţi vârstnici trataţi

Buget de stat Bugete locale

MS

MMFPSPV

UAT

4.2.4. Dezvoltarea instrumentelor pentru colectarea de date detaliate privind starea actuală a sănătăţii populaţiei tinere şi de vârstă mijlocie, pentru a face proiecţii pe termen mediu şi lung ale cererii de servicii sociale şi de sănătate şi de îngrijire de lungă durată

2018

O bază de date eficientă şi performantă, realizată în parteneriat cu INS care va avea exclusiv rol de colaborare din punct de vedere metodologic

Minimum un program informatic pentru generarea rapoartelor statistice şi analizelor calitative implementate

Număr de baze de date eficiente şi performante

Număr de programe informatice pentru generarea rapoartelor statistice şi analizelor calitative implementate

- Buget de stat

- Fonduri europene structurale şi de investiţii (FESI)

MS

MMFPSPV

MTS

INS

4.2.5. Revizuirea politicilor farmaceutice care vor fi din ce în ce mai importante pentru furnizarea de servicii de sănătate pentru populaţia aflată în proces accelerat de îmbătrânire, prin:

- adaptarea permanentă a cadrului legislativ astfel încât populaţia vârstnică să poată avea acces permanent la medicamentele de ultimă generaţie;

- lărgirea spectrului de medicamente acordate în regim de compensare a preţului acestora

2018

Act(acte) normative elaborat(e) şi aprobat(e)

Minimum 50% din persoanele vârstnice pot procura integral medicamentele recomandate

Număr de act/(acte) normativ(e) elaborat(e) şi aprobat(e)

% de persoane vârstnice care pot procura integral medicamentele recomandate

 

MS

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 566/2015)

 

MECANISMUL

de monitorizare şi evaluare integrată a Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016-2020

 

În vederea asigurării monitorizării şi evaluării Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016-2020 (Planul) se constituie două comitete interministeriale, astfel:

1. un comitet interministerial de coordonare, care va fi format din reprezentanţi ai instituţiilor centrale cu atribuţii în implementarea Planului, conform tabelului de mai jos, şi un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene, la nivel de secretar de stat. Desemnarea acestora se face de către conducătorii instituţiilor respective în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Planului. Comitetul va fi condus de reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la nivel de secretar de stat/secretar general/secretar general adjunct, desemnat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice;

2. un comitet interministerial tehnic, care va fi format din reprezentanţi ai instituţiilor centrale cu atribuţii în implementarea Planului, conform tabelului de mai jos, la nivel de expert, care vor avea calitatea de punct de contact responsabil pentru monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice la nivelul instituţiei respective, precum şi în relaţia cu secretariatul tehnic, precum şi un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene. Desemnarea acestora se face de către conducătorii instituţiilor respective în termen de o lună de la intrarea în vigoare a Planului, Comitetul va fi condus de către un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale Şi Persoanelor Vârstnice, desemnat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Cele două comitete vor avea un secretariat tehnic, constituit în cadrul Ministerului Muncit, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Tabel: Plan de evaluare

Sistemul de monitorizare şi evaluare va funcţiona după cum urmează:

a) monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor cuprinse în Plan se realizează în baza indicatorilor prevăzuţi de acesta;

b) monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice se realizează în baza Planului de evaluare, conform tabelului de mai jos;

c) reprezentanţii Comitetului interministerial tehnic vor fi responsabili de colectarea datelor în vederea monitorizării Planului şi a Planului de evaluare, conform ariei de responsabilitate care revine fiecărei instituţii, şi de transmiterea acestor date către reprezentantul/punctul de contact al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în Comitetul interministerial tehnic, anual sau la solicitarea acestuia;

d) reprezentantul/punctul de contact al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în Comitetul interministerial tehnic va centraliza datele primite, întocmind un raport anual de monitorizare integrat, pe care îl va prezenta şi supune aprobării în cadrul reuniunii Comitetului interministerial de coordonare. În vederea elaborării acestui raport integrat se pot organiza reuniuni periodice de lucru ale Comitetului interministerial tehnic, ori de câte ori se va considera necesar. Raportul va conţine şi propuneri de soluţii/măsuri de remediere a deficienţelor constatate şi, în funcţie de evoluţii şi de rezultatele înregistrate, propuneri de actualizare a Planului şi a Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice;

e) Comitetul interministerial tehnic poate organiza reuniuni cu reprezentanţii societăţii civile sau ai autorităţilor administraţiei publice locale sau structurilor sale asociative.

 

Obiectiv general

Indicator 1

Sursa de date

Periodicitatea monitorizării

Responsabili monitorizare

0

1

2

3

4

1. Prelungirea şi

% de creştere a numărului persoanelor vârstnice

Baze de date ale

Anual

MMFPSPV

îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice

active pe piaţa muncii care nu sunt afectate de boli profesionale

MMFPSPV şi MS/Chestionare

 

MS

 

% de scădere a numărului de persoane beneficiare de pensii de invaliditate, anticipate şi anticipate parţiale, faţă de anul anterior, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare

CNPP

Anual

MMFPSPV

CNPP

 

Număr de locuri de muncă favorabile persoanelor vârstnice existente pe piaţa muncii

Informaţii colectate de la angajatori

Anual

ANOFM

 

Număr de persoane vârstnice formate, consiliate, mediate

Proiecte derulate cu finanţare POCU 2014^-2020 Baza de date ANOFM

Anual

MMFPSPV

ANOFM

MFE

 

1 La indicatorii menţionaţi mai sus se adaugă indicatorii cuprinşi în indicele îmbătrânirii active (Active Aging Index), elaborat la nivel european în contextul Anului european al îmbătrânirii active şi solidarităţii între generaţii. http://www1.unece.org/stat/platform/display/AAI/l.+AAI+in+brief

 

 

Introducerea de reglementări privind acordarea de facilităţi fiscale destinate persoanelor vârstnice expuse riscului de a lucra în sectorul informai pentru a accesa piaţa formală a muncii

Monitorul Oficial al României

Anual

MMFPSPV

ANOFM

MFP-ANAF

 

Numărul serviciilor de suport, mediere, sprijin şi asistenţă pentru persoanele vârstnice, în comunitate

Registrul electronic al furnizorilor de servicii sociale

Anual

MMFPSPV

2. Promovarea participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice

Număr de persoane vârstnice implicate activ în viaţa comunităţii

Număr de organizaţii care reprezintă interesele persoanelor vârstnice, active la nivel naţional

Adrese de solicitare informaţi i/Chestionare aplicate la nivel judeţean

Anual

MMFPSPV

ANPIS

AAPL

Număr de evaluări pozitive din partea persoanelor vârstnice la nivelul comunităţii

Chestionare aplicate la nivel judeţean

Anual

MMFPSPV

ANPIS

AAPL

Număr de infrastructuri publice accesibilizate pentru a răspunde nevoilor persoanelor vârstnice

Chestionare aplicate la

nivel judeţean/inspecţii tematice

Anual

MMFPSPV

MT

AAPL

% de scădere a cazurilor semnalate de abuzuri asupra persoanelor vârstnice

Baza de date ANPIS

Anual

MMFPSPV

ANPIS

3. Obţinerea unei independenţe şi a unei Siguranţe mai mari pentru persoanele cu necesităţi de îngrijire de lungă durată

Număr de persoane vârstnice beneficiare ale sistemului de ÎLD

Informaţii colectate de la nivelul AAPL

Anual

MMFPSPV

MS

AAPL

Reglementarea unui sistem coerent de realizare a ÎLD atât în sistem public, cât şi privat

Monitorul Oficial al României Site MMFPSPV

Anual

MMFPSPV

MS

Resurse alocate pentru dezvoltarea sistemului de ÎLD

Alocări bugetare

Anual

MMFPSPV

MFP

MS

Creşterea numărului de unităţi de îngrijire la domiciliu care furnizează servicii sociale persoanelor vârstnice

Informaţii colectate de la nivelul ÂAPL

Anual

MMFPSPV

MFE

MDRAP

AAPL

4. Obiective transversale

% de scădere a numărului persoanelor vârstnice cu afecţiuni grave

Baza de date MS

Anual

MMFPSPV

MS

% de servicii de sănătate acordate persoanelor vârstnice

Baza de date MS

Anual

MMFPSPV

MS

 

Mecanismul de revizuire

Planul va fi revizuit, adaptat şi completat în funcţie de evoluţiile în plan naţional sau european.

Comitetul interministerial de coordonare poate decide revizuirea Planului. În funcţie de rezultatele procesului de evaluare şi monitorizare internă sau la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau a Ministerului Fondurilor Europene, ca urmare a evoluţiilor în plan european sau a recomandărilor instituţiilor europene.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.894 din 27 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 30 din 30 decembrie 2015 a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.570 din 9 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.510 din 16 iunie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.559/ES din 3 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 iunie 2016.

Nr. 1.197.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 bis, cane se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de atestare a producătorilor din industria mobilei

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 165.786 din 9 noiembrie 2016 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură,

în temeiul art. 49 din Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2016, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de atestare a producătorilor din industria mobilei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Simona Olimpia Negru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 noiembrie 2016.

Nr. 2.222.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de atestare a producătorilor din industria mobilei

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament de atestare a producătorilor din industria mobilei, denumit în continuare regulament, stabileşte modul de organizare, funcţionare şi componenţa comisiei de atestare a producătorilor din industria mobilei, precum şi procedura şi criteriile de atestare a producătorilor din industria mobilei.

(2) în sensul prezentului regulament, expresia „producător din industria mobilei” semnifică persoana juridică care desfăşoară activităţi de producţie în industria mobilei şi a altor produse finite din lemn neclasificate în altă parte, a instrumentelor muzicale, articolelor sportive şi a altor produse manufacturiere, potrivit codurilor CAEN din anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Comisia de atestare a producătorilor din industria mobilei, denumită în continuare Comisie, funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale din domeniul industriei mobilei, potrivit art. 49 din Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2016.

(2) Comisia emite şi retrage certificatul de atestare a producătorilor din industria mobilei în condiţiile stabilite prin prezentul regulament.

(3) Certificatul de atestare prevăzut la alin. (2) dă dreptul persoanelor juridice care l-au obţinut să participe la licitaţiile de masă lemnoasă fasonată provenită din fondul forestier proprietate publică a statului, în condiţiile art. 60 alin. (5) lit. g) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea Comisiei

 

Art. 3. - Pentru atestarea persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei mobilei se organizează următoarele structuri:

a) Comisia de atestare:

b) Secretariatul Comisiei de atestare;

c) Comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 4. - (1) Comisia de atestare este formată din 7 membri, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele, care au drept de vot, iar componenţa acesteia este prevăzută în anexa nr. 2.

(2) Comisia funcţionează regulamentar în prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui şi a unui număr de minimum 3 membri.

(3) Hotărârile Comisiei se iau cu votul majorităţii simple a membrilor Comisiei.

(4) Persoanele nominalizate în Comisie îşi păstrează această calitate doar pe perioada în care sunt angajaţi ai instituţiilor sau entităţilor pe care le reprezintă.

(5) Membrii comisiei de atestare nu au drept de vot în situaţiile în care se află în conflict de interese, potrivit prevederilor legale în vigoare, faţă de o persoană juridică care solicită atestarea.

Art. 5. - Secretariatul Comisiei este format din 3 persoane, iar componenţa acestuia este prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 6. - Atribuţiile Comisiei sunt următoarele:

a) examinarea cererilor şi a documentelor prezentate pentru atestare şi adoptarea hotărârii cu privire la îndeplinirea condiţiilor de atestare;

b) eliberarea certificatului de atestare pentru persoanele juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul regulament;

c) respingerea cererilor de atestare pentru persoanele juridice care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul regulament, cu motivarea respingerii şi comunicarea solicitanţilor, prin secretariatul Comisiei;

d) retragerea certificatelor de atestare;

e) stabilirea capacităţii anuale maxime de prelucrare a materialului lemnos în produse de mobilier şi alte produse finite din lemn neclasificate în altă parte, instrumente muzicale, jucării, pentru fiecare persoană juridică care solicită atestarea;

f) informarea anuală a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu privire la activitatea Comisiei.

Art. 7. - Atribuţiile preşedintelui Comisiei sunt următoarele:

a) aprobă graficele cu programarea şedinţelor Comisiei, la propunerea secretariatului;

b) semnează, în conformitate cu hotărârile Comisiei, certificatele de atestare sau, după caz, comunicările de respingere a cererilor de atestare, cu motivarea aferentă;

c) formulează propunerea de înlocuire a membrilor Comisiei care nu îşi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezentul regulament;

d) semnează toate documentele care privesc activitatea Comisiei.

Art. 8. - (1) Vicepreşedintele Comisiei coordonează activitatea secretariatului şi răspunde de asigurarea condiţiilor normale de desfăşurare a activităţilor curente.

(2) Vicepreşedintele Comisiei exercită atribuţiile preşedintelui, în lipsa acestuia.

Art. 9. - Atribuţiile secretariatului Comisiei sunt următoarele:

a) primeşte şi înregistrează documentaţiile necesare atestării;

b) întocmeşte graficul de şedinţe, pe care îl supune spre aprobare preşedintelui Comisiei;

c) pregăteşte şedinţele şi asigură logistica necesară desfăşurării acestora;

d) inventariază documentele din dosarele prezentate pentru atestare, completează o fişă pentru fiecare dosar şi returnează dosarele incomplete care au fost respinse de comisie;

e) completează certificatul de atestare şi îl prezintă spre semnare preşedintelui Comisiei de atestare, potrivit hotărârii acesteia;

f) întocmeşte comunicările către persoanele juridice cărora le-au fost respinse cererile de atestare, cu menţionarea motivelor de respingere şi prezentarea acestora spre semnare preşedintelui Comisiei;

g) ţine evidenţa dosarelor de atestare într-un registru special şi reactualizează, după fiecare şedinţă, lista persoanelor juridice atestate, în ordine alfabetică, pe suport electronic, precum şi a celor respinse;

h) arhivează dosarele care au fost analizate de comisie;

i) comunică persoanelor juridice hotărârea Comisiei privind retragerea certificatului de atestare;

j) întocmeşte procesul-verbal de şedinţă şi consemnează modul în care se desfăşoară lucrările Comisiei;

k) redactează hotărârile Comisiei şi a celorlalte documente emise de aceasta;

l) ţine evidenţa personalului de specialitate pentru fiecare persoană juridică;

m) comunică informaţiile privind întocmirea documentaţiilor aferente cererilor de atestare către persoanele juridice interesate.

Art. 10. - (1) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor este formată din 3 membri, astfel:

a) Sbîrnea Radu, din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - preşedinte;

b) Ivăşchescu Iulia Natalia, din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - membru;

c) Oţelea Ana, din partea Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România - membru.

(2) Comisia funcţionează regulamentar în prezenţa preşedintelui şi a unui membru.

(3) Hotărârile comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor se iau cu votul majorităţii simple a membrilor acesteia.

Art. 11. - Atribuţiile Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor sunt următoarele:

a) analizează contestaţia şi verifică dacă aceasta este întemeiată, pe baza dosarului care a fost depus pentru obţinerea certificatului de atestare şi a prevederilor prezentului regulament;

b) admite sau respinge contestaţia;

c) dispune, în cazul admiterii contestaţiilor, reluarea procedurilor legale.

Art. 12. - (1) Atestarea persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea şi realizează produse în domeniul industriei mobilei şi a altor produse finite din lemn neclasificate în altă parte, instrumentelor muzicale, jucăriilor este organizată şi coordonată de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Dosarele de atestare se depun la sediul Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, denumită în continuare APMR, şi se analizează lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea preşedintelui Comisiei.

(3) Persoanele juridice care solicită atestarea au obligaţia de a depune valoarea tarifului, în valoare de 500 lei, fără TVA, în numerar, la casieria APMR, sau prin ordin de plată la prezentare, în contul deschis separat pentru această activitate, anterior analizei în comisie,

(4) Valoarea tarifului se modifică anual, în luna ianuarie, în funcţie de indicele de inflaţie din anul anterior.

(5) Cheltuielile pentru funcţionarea Comisiei de atestare, editarea certificatelor de atestare, plata persoanelor nominalizate în Comisie şi a celor care asigură secretariatul acesteia se suportă de către APMR din tarifele încasate.

(6) Un cuantum în valoare de 80% din tarifele încasate se acordă persoanelor nominalizate în Comisie şi persoanelor care asigură secretariatul acesteia.

(7) Persoanele care asigură secretariatul Comisiei primesc 50% din valoarea cuvenită persoanelor nominalizate în aceasta.

 

CAPITOLUL III

Documentele necesare pentru atestare/reatestare

 

Art. 13. - (1) în vederea obţinerii certificatului de atestare, persoanele juridice au obligaţia de a depune la APMR o documentaţie, care trebuie să cuprindă următoarele;

a) cererea de atestare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4;

b) declaraţie notarială sau declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice sau împuternicitului acestuia, din care să rezulte că documentele depuse în vederea obţinerii certificatului de atestare sunt conforme cu originalul;

c) copie de pe încheierea judecătorului delegat sau, după caz, hotărârea judecătorească irevocabilă privind înregistrarea persoanei juridice, certificată sub semnătură şi ştampilă de reprezentantul legal al acesteia;

d) copie de pe certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului, certificată sub semnătură şi ştampilă de reprezentantul legal al persoanei juridice;

e) situaţia asigurării cu personal de specialitate angajat pe durata de valabilitate a certificatului de atestare pentru activitatea de fabricare a mobilei, certificată sub semnătură şi ştampilă de reprezentantul legal al persoanei juridice, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5, şi copia contractului individual de muncă înregistrat în registrul de evidenţă al persoanei juridice respective şi copie a registrului din care să rezulte angajarea personalului de specialitate;

f) copie de pe diplomele de absolvire/licenţă ale personalului de specialitate cu studii medii sau superioare, certificată sub semnătură şi ştampilă de reprezentantul legal al persoanei juridice;

g) situaţia asigurării cu utilaje specifice activităţii de fabricarea mobilei, certificată sub semnătură şi ştampilă de reprezentantul legal al acesteia, aflate în proprietate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6;

h) declaraţie pe propria răspundere a administratorului cu privire la volumul mediu anual de lemn fasonat prelucrat în instalaţii proprii în ultimii 3 ani;

i) calculul capacităţii anuale de prelucrare a lemnului fasonat, cu luarea În considerare a criteriilor de atestare prevăzute la art. 15;

j) cazierul judiciar pentru administratorul persoanei juridice, din care Să rezulte că nu a fost condamnat pentru fapte privind activitatea profesională specifică sectorului;

k) documentul care dovedeşte achitarea tarifului stabilit pentru atestare, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3).

(2) Personalul de specialitate angajat în cadrul persoanelor juridice poate fi; maistru, tehnician, subinginer, inginer în domeniul prelucrărilor fizico-mecanice a lemnului.

(3) în cazul persoanelor cu studii medii sau superioare de specialitate în domeniul prelucrărilor fizico-mecanice a lemnului care au calitatea de asociat sau administrator în cadrul persoanei juridice care solicită atestarea, nu mai este necesară copia contractului individual de muncă.

(4) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) poate fi angajat în cadrul a cel mult două persoane juridice atestate pentru activitatea din domeniul industriei mobilei.

Art. 14. - Prezentarea incompletă a documentaţiei prevăzute la art. 13 alin. (1) sau necompletarea acesteia până la data organizării şedinţei de atestare determină respingerea cererii de atestare a persoanei juridice respective.

 

CAPITOLUL IV

Criteriile de atestare

 

Art. 15. - (1) Calculul capacităţii anuale de prelucrare a lemnului fasonat pentru producătorii din industria mobilei se face luând în considerare următoarele criterii:

a) deţinerea de utilaje specifice necesare prelucrării materialului lemnos fasonat; volumul maxim de lemn fasonat care poate fi prelucrat se stabileşte conform specificaţiilor tehnice aferente fiecărui utilaj, cu luarea în considerare a gradului de uzură a fiecărui utilaj specific comunicat de către deţinător;

b) volumul mediu anual de lemn fasonat prelucrat în instalaţii proprii în ultimii 3 ani.

(2) Capacitatea anuală pentru care se emite atestatul este volumul cel mai mic calculat potrivit alin. (1) lit. a) sau b).

Art. 16. - În situaţia în care capacitatea anuală pentru care se emite atestat este stabilită în baza condiţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b), dar persoana juridică face dovada achiziţionării de noi utilaje specifice, capacitatea anuală se stabileşte prin majorarea cu până la 50% a volumului mediu anual de lemn fasonat prelucrat în instalaţii proprii în ultimii 3 ani, în funcţie de capacitatea de prelucrare a utilajelor achiziţionate, cu încadrarea în criteriul prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. a).

 

CAPITOLUL V

Procedura de atestare/reatestare

 

Art. 17. - (1) Procedura de atestare/reatestare se desfăşoară în următoarele etape:

a) etapa I - inventarierea de către secretariatul Comisiei, cu minimum două zile lucrătoare înainte de data programării şedinţei Comisiei, a documentelor din dosarele prezentate de persoanele juridice în vederea atestării, completarea şi însuşirea unei fişe cu documentele din fiecare dosar şi propunerea către comisie a analizării celor corespunzătoare şi a respingerii dosarelor incomplete;

b) etapa a II-a - analiza de către Comisie a documentaţiilor înregistrate şi prezentate de secretariat, pentru persoanele juridice care solicită atestarea;

c) etapa a III-a - deliberarea Comisiei privind atestarea persoanelor juridice sau respingerea cererilor, cu precizarea motivelor care au condus la această decizie;

d) etapa a IV-a - completarea şi eliberarea certificatelor de atestare.

(2) Şedinţa de analiză a documentaţiilor se desfăşoară în lipsa reprezentanţilor persoanelor juridice.

Art. 18. - (1) Hotărârile adoptate de Comisie se consemnează într-un proces-verbal de şedinţă şi se semnează de către toţi membrii prezenţi.

(2) Procesele-verbale şi alte date necesare privind persoanele juridice se înregistrează într-un registru special.

(3) Procesele-verbale de şedinţă şi documentaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) se arhivează la secretariatul Comisiei o perioadă de 5 ani de la data expirării valabilităţii certificatelor de atestare emise în baza hotărârilor Comisiei consemnate în acestea.

Art. 19. - (1) Hotărârile Comisiei cu privire la atestare ori respingerea cererilor de atestare sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi de către secretariatul Comisiei prin afişarea pe site-ul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încheierii şedinţei de atestare.

(2) Certificatele de atestare se ridică de reprezentanţii persoanelor juridice sau, după caz, de persoanele împuternicite de aceasta. Comunicările de respingere a cererilor de atestare se transmit persoanelor juridice prin poşta cu confirmare de primire.

(3) împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de atestare, persoanele juridice nemulţumite pot face contestaţie în termen de 5 zile de la data comunicării.

(4) Contestaţia se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţilor, în termen de 5 zile de la data depunerii acesteia.

Art. 20. - (1) Certificatele de atestare a producătorilor din industria mobilei se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 7.

(2) Certificatele de atestare prevăzute la alin. (1) au o valabilitate de 3 ani, cu obligaţia persoanei juridice de a solicita reatestarea la schimbarea condiţiilor pentru care a fost atestată iniţial.

(3) Certificatele de atestare prevăzute la alin. (1) se emit începând cu numărul 1 pentru fiecare an şi se ştampilează cu ştampila Comisiei.

(4) în cazul pierderii/distrugerii/furtului certificatului de atestare, Comisia eliberează un duplicat al acestuia, numai după publicarea anunţului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Art. 21. - (1) Certificatele de atestare emise se retrag de către Comisie, la propunerea instituţiei din care face parte agentul constatator care a realizat controlul, în una din următoarele situaţii:

a) desfiinţarea persoanei juridice;

b) în baza unui înscris cu privire la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de retragere a certificatului de atestare;

c) dacă vreunul dintre documentele prevăzute la art. 13 alin. (1) cuprinde informaţii false sau neconforme cu documentul original;

d) în condiţiile existenţei unui raport de control, aprobat de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau a unui act de control al Gărzii Naţionale de Mediu, privind modul în care persoana juridică respectă obligaţia de a solicita şi obţine autorizaţia de mediu şi obligaţia de a respecta condiţiile prevăzute în autorizaţie;

e) depăşirea capacităţii anuale atestate;

f) vânzării materialului lemnos fasonat provenit din fondul forestier proprietate publică a statului sub formă achiziţionată sau prelucrată primar;

g) nedepunerea de către persoana juridică în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, în scris, a solicitării agentului constatator sau a Comisiei, a oricăror documente clarificatoare prin care aceasta face dovada îndeplinirii condiţiilor care au stat la baza atestării

(2) Personalul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, a Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor teritoriale ale acestora au obligaţia să verifice şi să informeze Comisia cu privire la situaţiile prevăzute la alin. (1)

lit. d), în termen de 30 de zile de la data înregistrării solicitării formulate în scris de către Comisie.

(3) Se interzice, pentru o perioadă de un an de la data retragerii Certificatului de atestare, atestarea producătorilor din industria mobilei care au administratori/asociaţi persoane care au fost administratori/asociaţi la persoane juridice atestate ca producători din industria mobilei cărora li s-au retras certificatele de atestare în condiţiile alin. (1).

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 22. - Constatarea neîndeplinirii condiţiilor de atestare prevăzute de prezentul regulament şi a obligaţiilor ce revin producătorilor din industria mobilei se face de către personalul silvic cu atribuţii de control din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi de structurile teritoriale de specialitate ale acesteia, pe care le comunică Comisiei.

Art. 23. - Producătorii de mobilă, definiţi în conformitate cu prezentul regulament, care participă la licitaţiile de masă lemnoasă fasonată şi încep procesul tehnologic de fabricaţie de la utilizarea cherestelei/semifabricatelor din lemn masiv, vor nominaliza firma/firmele care a/au prelucrat buştenii în cherestea/semifabricate, în scopul urmăririi trasabilităţii lemnului, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 24. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

Obiectul de activitate fabricarea de mobilă şi a altor produse finite din lemn neclasificate în altă parte, instrumentelor muzicale, jucăriilor - coduri CAEN

 

31 - Fabricarea de mobilă

32 -

Alte activităţi industriale n.c.a.

3101 - Fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine

3220

- Fabricarea instrumentelor muzicale

3102 - Fabricarea de mobilă pentru bucătării

3230

- Fabricarea articolelor sportive

3103- Fabricarea de saltele şi somiere

3240

- Fabricarea jocurilor şi jucăriilor

3109- Fabricarea de mobilă n.c.a.

3299

- Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

COMPONENŢA

Comisiei de atestare a producătorilor din industria mobilei

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia

Instituţia

1.

Barezi Gyozo Istvan

preşedinte

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

2.

Sereny Aurica

vicepreşedinte

Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

3.

Egri Petre Daniel

membru

Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

4.

Sfâca Rodica Alexandrina

membru

Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

5.

Drăcilă Cătălin

membru

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

6.

Miloevici Radu Emil

membru

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

7.

Ovidiu Gugiuman

membru

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

COMPONENŢA

secretariatului Comisiei de atestare a producătorilor din industria mobilei

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Instituţia

1.

Chişe Gheorghe

Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

2.

Ritan Anca Marina

Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

3.

Besnea Ionuţ

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

Persoana juridică ................................................

(denumire, telefon, fax)

Nr. .................... din ..........................

 

CERERE DE ATESTARE/REATESTARE

Nr. .................... din ..........................

 

Subscrisa, ................................................ (denumirea persoanei juridice şi forma juridică),  cu sediul în ................................................ (localitatea, judeţul, strada nr. etc.), telefon ................................................, înfiinţată prin ................................................ (tip, nr., data emiterii),  şi înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului la nr. ...................... solicit eliberarea certificatului de atestare ca producător din industria mobilei.

În susţinerea prezentei cereri declar pe propria răspundere următoarele elemente cu privire la situaţia actuală a societăţii:

1. Date generale:

- actul constitutiv, statutul, contractul de asociere ................................................;

- vechimea în activitatea de industrializare a lemnului .................... ani;

- codul fiscal ................................................;

- capitalul social subscris ................................................ - banca ................................................

2. Obiectul de activitate principal ................................................, secundar ................................................

3. Numărul total de salariaţi ............................ din care:

a) personal de specialitate în domeniul prelucrării lemnului fasonat sau fabricării mobilei:

- ingineri ........................;

- subingineri .................;

- tehnicieni ....................;

- maiştri .........................;

b) alte categorii de personal

4. Utilaje proprii specifice activităţii de fabricare a mobilei:

 - ................................................;

- ................................................;

- ................................................;

Anexez la prezenta cerere documentele prevăzute de art. 13 din Regulamentul de atestare a producătorilor din industria mobilei.

 

Semnătura autorizată şi ştampila

................................................

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

Persoana juridică ................................................

 

SITUAŢIA

asigurării cu personal de specialitate angajat pe durata de valabilitate a certificatului de atestare

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia

Pregătirea de specialitate

Numărul şi seria diplomei de absolvire/licenţă a personalului de specialitate

Vechimea (ani)

În specialitate

În cadrul persoanei juridice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data completării

Semnătura autorizată şi ştampila

................................................

................................................

 

ANEXA Nr. 6

la regulament

 

Persoana juridică ................................................

 

SITUAŢIA

asigurării cu utilaje proprii specifice activităţii de fabricarea mobilei

 

Nr. crt.

Denumirea şi marca utilajului

Anul de fabricaţie

Anul achiziţiei

Seria de identificare*)

Gradul de uzură estimat

%

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data completării

Semnătura autorizată şi ştampila

................................................

................................................


*) Conform cu datele din fişa mijlocului fix/obiectului de inventar/facturii.

 

ANEXA Nr. 7

la regulament

 

- Faţă -

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

Stema

 

COMISIA DE ATESTARE A PRODUCĂTORILOR DIN INDUSTRIA MOBILEI

 

CERTIFICAT DE ATESTARE

Seria .........../Nr. ................../.........................

 

(anul)

 

În urma desfăşurării procedurii de atestare potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. .................... din .........................., din , Comisia de atestare a producătorilor din industria mobilei emite prezentul

 

CERTIFICAT DE ATESTARE

 

Persoana juridică ................................................ (denumirea şi forma juridică),

cu sediul în ................................................(localitatea, judeţul, strada numărul etc.),

înfiinţată prin ................................................ (numărul şi data emiterii acestuia),

şi înregistrată la oficiul registrului comerţului cu nr. ................................................

 

SE ATESTĂ

 

pentru o capacitate anuală de procesare a lemnului fasonat pentru fabricare de mobilă de .................... m3.

Prezentul certificat este însoţit de anexa, care conţine ................. file.

Prezentul certificat este valabil până la data de ................................................

Dosar ................................................

 

Preşedintele Comisiei de atestare,

................................................

L.S./S.S.

 

- Verso –

 

SITUAŢIA*)

contractării masei lemnoase fasonate

 

Persoana juridică, ................................................/S.C. care transformă buşteanul în cherestea/semifabricat

Certificat de atestare: seria .............. nr. ....................... din ........................

 

Nr. crt.

Anul

Contractul nr. din

Volumul contractat anual **) (mc)

Semnătura şi ştampila şefului ocolului silvic

Total

Răşinoase

Fag

Stejari

Alte specii

0

1

2

3

4

5

6

7

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Însoţeşte certificatul de atestare a persoanei juridice, se completează la semnarea contractului de vânzare a masei lemnoase fasonate din fondul forestier proprietate publică a statului.

**) Rezultă prin cumulul volumului contractat pentru un an şi nu poate fi mai mare decât capacitatea pentru care a fost emis certificatul de atestare.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.