MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 924/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 924         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 17 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

205. - Lege pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014

 

Acord privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie

 

920. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.159. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Naturale Borca

 

5.693. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea componenţei Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI)

 

5.712. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI)

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SÂNĂTATE

 

941. - Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 822/2015 privind aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru avizarea tratamentului cu anumite DCI-uri prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, utilizate în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative, respectiv subprograme de sănătate curative, precum şi pentru anumite boli cronice, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

 

INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999

 

Proiect de lege de revizuire a Constituţiei României

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014.

Art. 2. - La data semnării Acordului prevăzut la art. 1, România a susţinut următoarea declaraţie:

„În înţelegerea Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Malta, României, Republicii Slovace şi Republicii Finlanda, Acordul privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie în integralitatea sa, şi în special considerentele 6 şi 13, precum şi articolele 5 şi 7, precum şi considerentele şi articolele Regulamentului MUR vor fi interpretate într-o manieră care să nu creeze vreo obligaţie de răspundere comună a părţilor contractante, de modificare a Tratatului MES sau, în special, de a impune vreun sprijin financiar public sau măsuri care să afecteze suveranitatea bugetară sau responsabilitatea fiscală a părţilor contractante.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 205.

 

ACORD

privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie

 

Părţile contractante, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croaţia, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă şi Republica Finlanda,

angajate în finalizarea instituirii unui cadru financiar integrat în Uniunea Europeană, uniunea bancară reprezentând O componentă fundamentală a acestuia,

reamintind decizia reprezentanţilor statelor membre care fac parte din zona euro, reuniţi în cadrul Consiliului Uniunii Europene la 18 decembrie 2013, privind negocierea şi încheierea unui acord interguvernamental referitor la Fondul unic de rezoluţie (denumit în continuare „fondul”) instituit în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor firme de investiţii în cadrul unui mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie1 (denumit în continuare „Regulamentul MUR”), precum şi mandatul anexat la decizia respectivă,

întrucât:

(1) În anii trecuţi, Uniunea Europeană a adoptat o serie de acte juridice fundamentale pentru realizarea pieţei interne în domeniul serviciilor financiare şi pentru garantarea stabilităţii financiare a zonei euro şi a Uniunii în ansamblul ei, precum şi pentru procesul aprofundării uniunii economice şi monetare.


1 Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor firme de investiţii în cadrul unui mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului.

 

(2) în iunie 2009, Consiliul European a solicitat elaborarea unui „set unic de norme la nivelul întregii UE aplicabile tuturor instituţiilor financiare active pe piaţa unică”. Uniunea a stabilit astfel un set unic de norme prudenţiale armonizate pe care instituţiile de credit din întreaga Uniune trebuie să le respecte, prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului1 şi al Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului2.

(3) în continuare, Uniunea a instituit autorităţi europene de supraveghere (ESA), cărora le sunt încredinţate un număr de atribuţii în domeniul supravegherii microprudenţiale. Acestea sunt Autoritatea Bancară European (ABE) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului 3, Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului 4 şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului 5. Aceasta a fost însoţită de instituirea Comitetului european pentru risc sistemic prin Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului 6, căruia i-au fost atribuite o serie de funcţii de supraveghere macroprudenţială.

(4) Uniunea a instituit un mecanism unic de supraveghere prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 1.024/2013 al Consiliului7, conferind atribuţii specifice Băncii Centrale Europene (BCE) în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi acordând BCE, care acţionează împreună cu autorităţile naţionale competente, competenţe de supraveghere asupra instituţiilor de credit stabilite în statele membre a căror monedă este euro şi în statele membre a căror monedă nu este euro care au instituit o cooperare strânsă cu BCE în scopul supravegherii (denumite în continuare „statele membre participante”).

(5) Prin intermediul Directivei Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii 8 (denumită în continuare „Directiva RRB”), Uniunea armonizează actele cu putere de lege şi normele administrative naţionale privind rezoluţia instituţiilor de credit şi a anumitor întreprinderi de investiţii, inclusiv instituirea unor mecanisme naţionale de finanţare a rezoluţiei.

(6) La 13-14 decembrie 2012, Consiliul European a declarat că „într-un context în care supravegherea bancară este efectiv transferată unui mecanism de supraveghere unic, va fi necesar un mecanism unic de rezoluţie, care să aibă competenţa necesară pentru a asigura rezoluţia oricărei bănci din statele membre participante cu ajutorul instrumentelor adecvate”. Consiliul European din 13-14 decembrie 2012 a declarat, de asemenea, că „mecanismul unic de rezoluţie ar trebui să se bazeze pe contribuţii din partea sectorului financiar însuşi şi să includă mecanisme de sprijin adecvate şi efective. Sprijinul respectiv ar trebui să fie neutru din punct de vedere fiscal pe termen mediu prin asigurarea faptului că asistenţa publică este recuperată prin intermediul unor taxe ex post aplicate Industriei financiare”. În contextul menţionat, Uniunea a adoptat Regulamentul MUR care creează un sistem decizional centralizat pentru rezoluţie, dotat cu mijloacele adecvate de finanţare prin instituirea fondului. Regulamentul MUR se aplică entităţilor situate în statele membre participante.

(7) Regulamentul MUR instituie în special fondul, precum şi modalităţile de utilizare a acestuia. Directiva RRB şi Regulamentul MUR stabilesc criterii generale pentru a determina fixarea şi calcularea contribuţiilor ex ante şi ex post ale instituţiilor, necesare pentru finanţarea fondului, precum şi obligaţia statelor membre de a le percepe la nivel naţional. Cu toate acestea, statele membre participante care colectează contribuţiile aplicate instituţiilor situate pe teritoriile lor în conformitate cu Directiva RRB şi cu Regulamentul MUR îşi menţin competenţa de a transfera contribuţiile respective către fond. Obligaţia de a transfera contribuţiile colectate la nivel naţional către fond nu decurge din dreptul Uniunii. O astfel de obligaţie va fi instituită prin prezentul acord, care prevede condiţiile în care părţile contractante, în conformitate cu cerinţele lor constituţionale specifice, decid de comun acord să transfere către fond contribuţiile pe care le colectează la nivel naţional.

(8) Competenţa fiecăruia dintre statele membre participante de a transfera contribuţiile colectate la nivel naţional ar trebui exercitată în aşa fel încât să fie respectat principiul cooperării loiale, consfinţit prin articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), conform căruia, printre altele, statele membre facilitează îndeplinirea de către Uniune a atribuţiilor sale şi se abţin de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Din acest motiv, statele membre participante ar trebui să se asigure că resursele financiare sunt direcţionate uniform către fond, garantând astfel funcţionarea sa adecvată.


1 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

2 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176,27,6.2013, p. 338).

3 Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 20G9/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

4 Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale) de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L331, 15.12.2010, p. 48).

5 Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331,

15.12.2010, p. 84).

6 Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331,15.12.2010, p. 1).

7 Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuţii specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit (JO L287,29.10.2013, p. 63).

8 Directiva Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE. 2002/47/CE. 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE. 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

 

(9) în consecinţă, părţile contractante au încheiat prezentul acord prin care, printre altele, îşi stabilesc obligaţia de a transfera contribuţiile colectate la nivel naţional către fond, pe baza unor criterii, modalităţi şi condiţii uniforme, în special alocarea pe parcursul unei perioade de tranziţie a contribuţiilor pe care le colectează la nivel naţional unor compartimente diferite aferente fiecăreia dintre părţile contractante, precum şi mutualizarea progresivă a utilizării compartimentelor în aşa fel încât acestea să înceteze să existe la sfârşitul perioadei de tranziţie.

(10) Părţile contractante reamintesc că scopul pe care îl urmăresc este acela de a menţine condiţii de concurenţă echitabile şi de a minimiza costul total al rezoluţiei pentru contribuabili şi că vor avea în vedere sarcina totală ce revine sectorului bancar al fiecăreia în contextul stabilirii contribuţiilor la fond şi al determinării tratamentului fiscal aplicat acestora.

(11) Conţinutul prezentului acord este limitat la acele elemente specifice referitoare la fond care rămân în sfera de competenţă a statelor membre. Prezentul acord nu afectează normele comune instituite în temeiul dreptului Uniunii şi nici nu modifică domeniul de aplicare al acestora. Acesta este conceput mai degrabă cu scopul de a completa legislaţia Uniunii cu privire la rezoluţia bancară şi de a sprijini şi a fi legat intrinsec de realizarea politicilor Uniunii, în special crearea pieţei interne în domeniul serviciilor financiare.

(12) Actele cu putere de lege şi normele administrative naţionale de punere în aplicare a Directivei RRB, inclusiv cele legate de crearea de mecanisme naţionale de finanţare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015. Dispoziţiile referitoare la instituirea fondului în temeiul Regulamentului MUR vor fi aplicabile, în principiu, începând cu data de 1 ianuarie 2016. În consecinţă, părţile contractante vor colecta contribuţiile alocate pentru mecanismul naţional de finanţare a rezoluţiei pe care acestea urmează să îl instituie până la data aplicării Regulamentului MUR, dată la care vor începe colectarea contribuţiilor alocate pentru fond. Pentru a consolida capacitatea financiară a fondului încă de la început, părţile contractante se angajează să transfere către fond contribuţiile pe care le-au colectat în temeiul Directivei RRB până la data aplicării Regulamentului MUR.

(13) Se admite că pot exista situaţii în care mijloacele disponibile în cadrul fondului să nu fie suficiente pentru a face faţă unei anumite măsuri de rezoluţie şi în care contribuţiile ex post care ar trebui colectate pentru a acoperi sumele suplimentare necesare să nu fie accesibile imediat. Conform declaraţiei Eurogrupului şi a Consiliului din 18 decembrie 2013, pentru a asigura o finanţare continuă suficientă în perioada de tranziţie, părţile contractante vizate de o anumită măsură de rezoluţie ar trebui să furnizeze o finanţare-punte provenită din surse naţionale sau din Mecanismul european de stabilitate (MES), în conformitate cu procedurile convenite, inclusiv stabilirea de posibilităţi de transfer temporar între compartimentele naţionale. Părţile contractante ar trebui să dispună de proceduri care să le permită abordarea oricărei cereri de finanţare-punte în timp util. Un mecanism de sprijin comun va fi elaborat în cursul perioadei de tranziţie. Un astfel de mecanism de sprijin va facilita contractarea de împrumuturi de către fond. Sectorul bancar va fi răspunzător în ultimă instanţă de rambursare prin intermediul contribuţiilor în toate statele membre participante, inclusiv al contribuţiilor ex post. Mecanismele respective vor asigura un tratament egal al tuturor părţilor contractante care participă la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie, inclusiv al părţilor contractante care se alătură într-o etapă ulterioară, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile atât în perioada de tranziţie, cât şi în cursul regimului permanent. Mecanismele menţionate vor respecta condiţii de concurenţă echitabile cu statele membre care nu participă la mecanismul unic de supraveghere şi nici la mecanismul unic de rezoluţie.

(14) Prezentul acord ar trebui să fie ratificat de toate statele membre a căror monedă este euro şi de către statele membre a căror monedă nu este euro care participă la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie.

(15) Statele membre a căror monedă nu este euro şi care nu sunt părţi contractante ar trebui să adere la prezentul acord cu drepturi şi obligaţii depline, în conformitate cu cele ale părţilor contractante, la data la care adoptă efectiv moneda euro sau, dacă nu o adoptă, la data intrării în vigoare a deciziei BCE privind cooperarea strânsă menţionată la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013.

(16) La 21 mai 2014, reprezentanţii guvernelor statelor membre au autorizat părţile contractante să solicite Comisiei Europene şi Comitetului unic de rezoluţie (denumit În continuare „comitetul”) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în prezentul acord.

(17) La articolul 15 din Regulamentul MUR, la data adoptării sale iniţiale, se stabilesc principii generale care reglementează rezoluţia, în temeiul cărora acţionarii instituţiei aflate în rezoluţie suportă primele pierderi, iar creditorii instituţiei aflate în rezoluţie sunt plasaţi după acţionari în asumarea pierderilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora. La articolul 27 din Regulamentul MUR se instituie, în consecinţă, un instrument de recapitalizare internă care necesită ca o contribuţie la absorbţia pierderilor şi recapitalizare egală cu cel puţin 8% din totalul pasivelor, incluzând fondurile proprii ale instituţiei aflate în rezoluţie, cuantificată la momentul luării măsurii de rezoluţie în conformitate cu evaluarea prevăzută la articolul 20 din Regulamentul MUR, să fie efectuată de acţionari, precum şi de titularii instrumentelor de capital relevante şi ai altor pasive eligibile prin reducerea valorii contabile, conversie sau prin alte modalităţi, şi necesită, de asemenea, ca contribuţia din partea fondului să nu depăşească 5% din totalul pasivelor, incluzând fondurile proprii ale instituţiei aflate în rezoluţie, cuantificată la momentul luării măsurii de rezoluţie în conformitate cu evaluarea prevăzută la articolul 20 din Regulamentul MUR, cu excepţia cazului în care toate pasivele negarantate, neprivilegiate, altele decât depozitele eligibile, au fost reduse ca valoare contabilă sau convertite integral. Mai mult, la articolele 18, 52 şi 55 din Regulamentul MUR, la data adoptării sale iniţiale, se stabilesc o serie de norme procedurale privind mecanismul decizional al Comitetului şi al instituţiilor Uniunii. Elementele menţionate ale Regulamentului MUR constituie o bază esenţială pentru consimţământul exprimat de părţile contractante de a-şi asuma obligaţii în temeiul prezentului acord.

(18) Părţile contractante admit că dispoziţiile relevante din Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor, precum şi dreptul internaţional cutumiar se aplică în ceea ce priveşte orice modificare fundamentală a circumstanţelor care a avut loc împotriva voinţei lor şi care afectează fundamentul consimţământului părţilor contractante de a-şi asuma obligaţii în temeiul clauzelor prezentului acord, astfel cum se menţionează la considerentul (17). Prin urmare, părţile contractante pot invoca consecinţele care decurg din orice modificare fundamentală a circumstanţelor care a avut loc împotriva voinţei lor, în temeiul dreptului internaţional public. În cazul în care o parte contractantă invocă astfel de consecinţe, oricare altă parte contractantă poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiţie”). Curţii de Justiţie ar trebui să îi fie acordată competenţa de a confirma existenţa oricărei modificări fundamentale a circumstanţelor şi consecinţele care decurg din aceasta. Părţile contractante recunosc că o astfel de invocare a consecinţelor după abrogarea sau modificarea oricăruia dintre elementele Regulamentului MUR menţionate la considerentul (17), care a fost efectuată împotriva voinţei oricăreia dintre părţile contractante şi care este susceptibilă de a afecta temeiul esenţial al consimţământului lor de a-şi asuma obligaţii în temeiul clauzelor prezentului acord, va constitui un litigiu privind aplicarea prezentului acord, în sensul articolului 273 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care, prin urmare, poate fi înaintat Curţii de Justiţie, în conformitate cu dispoziţia respectivă. Totodată, oricare parte contractantă poate solicita Curţii de Justiţie măsuri provizorii, în conformitate cu articolul 278 din TFUE şi cu articolele 160-162 din Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie1. Când soluţionează litigiul şi când decide cu privire la admiterea unor măsuri provizorii, Curtea de Justiţie ar trebui să aibă în vedere obligaţiile ce revin părţilor contractante în temeiul TUE şi al TFUE, inclusiv cele aferente mecanismului unic de rezoluţie şi integrităţii acestuia.


1 Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie din 25 septembrie 2012 (JO L265,29.9.2012, p. 1), cu modificările ulterioare.

 

(19) Competenţa de a stabili dacă instituţiile Uniunii, Comitetul şi autorităţile naţionale de rezoluţie aplică instrumentul de recapitalizare internă de o manieră compatibilă cu dreptul Uniunii se înscrie în sfera de competenţe a Curţii de Justiţie, în conformitate cu căile de atac prevăzute în TUE şi TFUE, şi anume la articolele 258,259,260,263,265 şi 266 din TFUE.

(20) Ca instrument de drept internaţional public, drepturile şi obligaţiile prevăzute în prezentul acord sunt supuse principiului reciprocităţii. În consecinţă, consimţământul fiecărei părţi contractante de a-şi asuma obligaţii în temeiul prezentului acord depinde de exercitarea echivalentă a drepturilor şi a obligaţiilor care îi revin fiecărei părţi contractante. Prin urmare, încălcarea de către oricare dintre părţile contractante a obligaţiei sale de a transfera contribuţiile către fond ar trebui să atragă după sine excluderea entităţilor autorizate pe teritoriul lor de la accesul la fond. Comitetului şi Curţii de Justiţie ar trebui să le fie acordată competenţa de a stabili şi de a declara dacă părţile contractante şi-au încălcat angajamentul de a transfera contribuţiile, în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul acord. Părţile contractante recunosc că, în caz de încălcare a obligaţiei de a transfera contribuţiile, singura consecinţă juridică va fi excluderea părţii contractante care s-a făcut vinovată de încălcare de la finanţare în cadrul fondului şi că obligaţiile celorlalte părţi contractante în temeiul prezentului acord nu sunt afectate.

(21) Acordul stabileşte un mecanism prin care statele membre participante se angajează să ramburseze în mod solidar, prompt şi cu dobândă fiecărui stat membru care nu participă la mecanismul unic de supraveghere şi nici la mecanismul unic de rezoluţie cuantumul pe care statul membru neparticipant l-a plătit sub formă de resurse proprii corespunzătoare utilizării bugetului general al Uniunii în cazuri de răspundere extracontractuală şi costuri aferente acesteia, cu privire la exercitarea competenţelor de către instituţiile Uniunii în temeiul Regulamentului MUR. Răspunderea fiecărui stat membru participant în cadrul acestui mecanism ar trebui să fie separată şi individuală, şi nu solidară, prin urmare fiecare dintre statele membre participante ar trebui să răspundă doar pentru partea care îi revine din obligaţia de rambursare stabilită în conformitate cu prezentul acord.

(22) în conformitate cu articolul 273 din TFUE, Curtea de Justiţie ar trebui să fie competentă pentru a statua cu privire la litigiile privind interpretarea şi aplicarea prezentului acord, apărute între părţile contractante, inclusiv cele referitoare la respectarea obligaţiilor prevăzute de acord. Statele membre a căror monedă nu este euro care nu sunt părţi la prezentul acord ar trebui să fie în măsură să sesizeze Curtea de Justiţie cu orice litigiu privind interpretarea şi asigurarea respectării clauzelor cu privire la compensarea pentru răspunderea extracontractuală şi la costurile aferente prevăzute în prezentul acord.

(23) Transferul contribuţiilor de către părţile contractante care devin parte la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie la o dată ulterioară datei de aplicare a prezentului acord ar trebui să se efectueze cu respectarea principiului egalităţii de tratament în raport cu părţile contractante care participă la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie la data aplicării prezentului acord. Părţile contractante care participă la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie la data aplicării prezentului acord nu trebuie să suporte sarcina rezoluţiilor la care ar fi trebuit să contribuie, în temeiul acordurilor financiare naţionale, părţile care participă într-o etapă ulterioară. În mod asemănător, acestea din urmă nu trebuie să suporte costul rezoluţiilor generat înainte de data la care acestea devin state membre participante, pentru care ar trebui să fie răspunzător fondul.

(24) în cazul în care cooperarea strânsă cu BCE a unei părţi contractante, a cărei monedă nu este euro, încetează în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013, ar trebui să se decidă o împărţire echitabilă a contribuţiilor cumulate provenite de la partea contractantă vizată, ţinându-se seama atât de interesele părţii contractante vizate, cât şi de cele ale fondului. În consecinţă, la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul MUR se definesc modalităţile, criteriile şi procedura prin care Comitetul ajunge la un acord împreună cu statul membru în cauză în ceea ce priveşte recuperarea contribuţiilor transferate de statul membru respectiv, înainte de încetarea cooperării strânse.

(25) Cu respectarea deplină a procedurilor şi a cerinţelor tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, obiectivul părţilor contractante este de a încorpora cât mai curând în cadrul juridic al Uniunii dispoziţiile de fond ale prezentului acord, în conformitate cu TUE şi cu TFUE, convin cu privire la următoarele dispoziţii:

 

TITLUL I

Obiect şi domeniu de aplicare

 

ARTICOLUL 1

 

(1) Prin prezentul acord, părţile contractante se angajează:

(a) să transfere contribuţiile colectate la nivel naţional în conformitate cu Directiva RRB şi cu Regulamentul MUR către Fondul unic de rezoluţie (denumit în continuare „fondul”) instituit de regulamentul respectiv; şi

(b) să aloce, pe parcursul unei perioade de tranziţie care începe de la data aplicării prezentului acord, astfel cum este stabilită la articolul 12 alineatul (2) din prezentul acord, şi care se încheie la data la care fondul îşi atinge nivelul-ţintă stabilit la articolul 68 din Regulamentul MUR, dar nu mai târziu de 8 ani de la data aplicării prezentului acord (perioada de tranziţie), contribuţiile pe care le colectează la nivel naţional în conformitate cu Regulamentul MUR sau cu Directiva RRB către diferitele compartimente aferente fiecărei părţi contractante. Utilizarea compartimentelor face obiectul unei mutualizări progresive, în aşa fel încât acestea să înceteze să existe la sfârşitul perioadei de tranziţie, sprijinind astfel operaţiunile funcţionarea eficace a fondului.

(2) Prezentul acord se aplică părţilor contractante ale căror instituţii fac obiectul mecanismului unic de supraveghere şi al mecanismului unic de rezoluţie, în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Regulamentului (UE) nr. 1.024/2013 şi, respectiv, ale Regulamentului MUR (părţile contractante participante la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie).

 

TITLUL II

Coerenţa şi relaţia cu dreptul Uniunii

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Prezentul acord se aplică şi este interpretat de către părţile contractante în conformitate cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi cu dreptul Uniunii Europene, în special articolul 4 alineatul (3) din TUE şi legislaţia Uniunii privind rezoluţia instituţiilor.

(2) Prezentul acord se aplică în măsura în care este compatibil cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea şi cu dreptul Uniunii. Acesta nu aduce atingere competenţelor Uniunii de a acţiona în domeniul pieţei interne.

(3) în sensul prezentului acord se aplică definiţiile relevante stabilite la articolul 3 din Regulamentul MUR.

 

TITLUL III

Transferul contribuţiilor şi compartimente

 

ARTICOLUL 3

Transferul contribuţiilor

 

(1) Părţile contractante se angajează solidar să transfere irevocabil către fond contribuţiile colectate de la instituţiile autorizate pe teritoriul fiecăreia dintre ele în temeiul articolelor 69 şi 70 din Regulamentul MUR şi în conformitate cu criteriile prevăzute în acesta, precum şi în actele delegate şi de punere în aplicare la care fac trimitere acestea. Transferul contribuţiilor se desfăşoară în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolele 4-10 din prezentul acord

(2) Părţile contractante transferă contribuţiile ex ante corespunzătoare fiecărui an cel târziu la data de 30 iunie a anului respectiv. Transferul iniţial al contribuţiilor ex ante către fond va avea loc la 30 iunie 2016 cel târziu sau, în cazul în care acordul nu a intrat în vigoare până la data respectivă, în termen de 6 luni de la intrarea sa în vigoare.

(3) Contribuţiile colectate de către părţile contractante în conformitate cu articolele 103 şi 104 din Directiva RRB înainte de data aplicării prezentului acord sunt transferate către fond la 31 ianuarie 2016 cel târziu sau, în cazul în care acordul nu a intrat în vigoare până la data respectivă, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a acestuia.

(4) Orice sumă plătită prin intermediul mecanismului de finanţare a rezoluţiei al părţilor contractante înainte de data aplicării prezentului acord pentru măsurile de rezoluţie de pe teritoriul lor se deduce din contribuţiile care urmează să fie transferate către fond menţionat la alineatul (3) de către partea contractantă respectivă. În acest caz, partea contractantă în cauză este în continuare obligată să transfere către fond o sumă echivalentă cu cea care ar fi fost necesară pentru atingerea nivelului-ţintă al mecanismului său de finanţare a rezoluţiei, în conformitate cu articolul 102 din Directiva RRB şi în termenele prevăzute la articolul respectiv.

(5) Părţile contractante transferă contribuţiile ex post imediat după colectarea acestora.

 

ARTICOLUL 4

Compartimentele

 

(1) Pe parcursul perioadei de tranziţie, contribuţiile colectate la nivel naţional sunt transferate către fond, în aşa fel încât să fie alocate compartimentelor aferente fiecărei părţi contractante.

(2) Dimensiunea compartimentelor fiecărei părţi contractante este egală cu totalitatea contribuţiilor plătibile de către instituţiile autorizate în fiecare dintre teritoriile acestora în temeiul articolelor 68 şi 69 din Regulamentul MUR şi al actelor delegate şi de punere îh aplicare la care fac trimitere acestea.

(3) La data intrării în vigoare a prezentului acord, Comitetul întocmeşte o listă cu titlu pur informativ, în care prezintă în detaliu  dimensiunea compartimentelor fiecărei părţi contractante. Lista respectivă se actualizează anual în perioada de tranziţie.

 

ARTICOLUL 5

Funcţionarea compartimentelor

 

(1) în cazul în care, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Regulamentul MUR, se decide recurgerea la fond, Comitetul are competenţa de a dispune de compartimentele fondului îh felul următor:

(a) în primul rând, costurile sunt suportate de compartimentele aferente părţilor contractante pe teritoriul cărora este stabilit(ă) sau autorizat(ă) instituţia sau grupul aflat în rezoluţie. În cazul în care un grup transfrontalier se află în rezoluţie, costurile sunt distribuite între diferitele compartimente aferente părţilor contractante în care întreprinderea-mamă şi filialele sale sunt stabilite sau autorizate proporţional cu cuantumul relativ al contribuţiilor pe care fiecare dintre entităţile grupului aflat în rezoluţie le-a furnizat compartimentelor sale respective în raport cu cuantumul agregat al contribuţiilor pe care toate entităţile grupului le-au furnizat compartimentelor lor naţionale.

În cazul în care o parte contractantă în care întreprinderea-mamă sau filiala este stabilită sau autorizată consideră că aplicarea acestui criteriu de distribuire a costurilor menţionate la primul paragraf conduce la o asimetrie semnificativă între distribuţia costurilor între compartimente şi profilul de risc al entităţilor vizate de rezoluţie, aceasta poate solicita Comitetului să ia în considerare fără întârziere şi criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (5) din Directiva RRB. În cazul în care Comitetul nu dă curs solicitării formulate de partea contractantă respectivă, acesta îşi justifică public poziţia.

Se recurge la mijloacele financiare disponibile în cadrul compartimentelor aferente părţilor contractante menţionate la primul paragraf, până la costul cu care trebuie să contribuie fiecare compartiment naţional, conform criteriilor pentru distribuirea costurilor enunţate la primul şi al doilea paragraf, după cum urmează:

- în primul an al perioadei de tranziţie se recurge la toate mijloacele financiare disponibile în cadrul compartimentelor respective:

- în al doilea şi al treilea an al perioadei de tranziţie se recurge la 60% şi, respectiv, la 40% din mijloacele financiare disponibile în cadrul compartimentelor respective;

- în anii următori ai perioadei de tranziţie, disponibilitatea mijloacelor financiare în compartimentele aferente acestor părţi contractante relevante scade anual cu 6 % puncte procentuale.

Reducerea anuală sus-menţionată a disponibilităţii mijloacelor financiare din compartimentele aferente părţilor contractante relevante se împarte egal pe trimestru.

(b) în al doilea rând, dacă mijloacele financiare disponibile în compartimentele părţilor contractante menţionate la litera (a) nu sunt suficiente pentru a respecta misiunea fondului prevăzută la articolul 75 din Regulamentul MUR, se recurge la mijloacele financiare disponibile din compartimentele fondului aferente tuturor părţilor contractante.

Mijloacele financiare disponibile în compartimentele tuturor părţilor contractante se completează, în măsura specificată la al treilea paragraf de la prezenta literă, cu mijloacele financiare rămase în compartimentele naţionale aferente părţilor contractante vizate de rezoluţie, menţionate la litera (a).

În cazul rezoluţiei unui grup transfrontalier, alocarea mijloacelor financiare puse la dispoziţie între compartimentele părţilor contractante vizate în conformitate cu primul şi al doilea paragraf de la prezenta literă respectă aceeaşi cheie de distribuire a costurilor între acestea, astfel cum se prevede la litera (a). În cazul în care instituţia sau instituţiile autorizate în una dintre părţile contractante vizate care fac obiectul rezoluţiei unui grup nu necesită totalitatea mijloacelor financiare disponibile în temeiul prezentei litere (b), mijloacele financiare disponibile care nu sunt necesare în temeiul prezentei litere (b) se utilizează la rezoluţia entităţilor autorizate pe teritoriul celorlalte părţi contractante vizate de rezoluţia unui grup.

Pe parcursul perioadei de tranziţie se recurge la toate compartimentele naţionale ale părţilor contractante, după cum urmează:

- în primul şi în al doilea an al perioadei de tranziţie se recurge la 40% şi, respectiv, la 60% din mijloacele financiare disponibile în cadrul compartimentelor respective;

- în anii următori ai perioadei de tranziţie, disponibilitatea mijloacelor financiare în compartimentele respective creşte anual cu 6 % puncte procentuale.

Creşterea anuală sus-menţionată a disponibilităţii mijloacelor financiare din toate compartimentele naţionale ale părţilor contractante se împarte egal pe trimestru.

(c) în al treilea rând, dacă mijloacele financiare utilizate în conformitate cu litera (b) nu sunt suficiente pentru a respecta misiunea fondului menţionată la articolul 75 din Regulamentul MUR, se recurge la orice mijloc financiar rămas în compartimentele aferente părţilor contractante vizate, menţionate la litera (a), în cazul rezoluţiei unui grup transfrontalier, se recurge la compartimentele părţilor contractante vizate care nu au pus la dispoziţie suficiente mijloace financiare în temeiul literelor (a) şi

(b) în ceea ce priveşte rezoluţia entităţilor autorizate pe teritoriile lor. Contribuţiile pentru fiecare compartiment se stabilesc pe baza criteriilor de distribuire a costurilor prevăzute la litera (a).

(d) în al patrulea rând, fără a aduce atingere competenţelor Comitetului menţionate la litera (e), dacă mijloacele financiare menţionate la litera (c) nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile unei anumite măsuri de rezoluţie, părţile contractante vizate menţionate la litera (a) transferă fondului contribuţiile ex post extraordinare provenite de la instituţiile autorizate pe teritoriile lor, colectate în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 70 din Regulamentul MUR.

În cazul rezoluţiei unui grup transfrontalier, contribuţiile ex post sunt transferate de părţile contractante vizate care nu au pus la dispoziţie suficiente mijloace financiare în temeiul literelor (a)-(c), în ceea ce priveşte rezoluţia entităţilor autorizate pe teritoriile lor.

(e) în cazul în care mijloacele financiare menţionate la litera (c) nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile unei anumite măsuri de rezoluţie şi atât timp cât contribuţiile ex post extraordinare menţionate la litera (d) nu sunt imediat accesibile, inclusiv din motive legate de stabilitatea instituţiilor vizate, Comitetul îşi poate exercita competenţa de a contracta împrumuturi sau alte forme de sprijin pentru fond în conformitate cu articolele 72 şi 73 din Regulamentul MUR sau competenţa de a efectua transferuri temporare între compartimente în conformitate cu articolul 7 din prezentul acord.

În cazul în care comitetul decide să exercite competenţele menţionate la primul paragraf de la prezenta literă, părţile contractante vizate menţionate la litera (d) transferă către fond contribuţiile ex post extraordinare cu scopul de a rambursa împrumuturile sau alte forme de sprijin sau transferul temporar între compartimente.

(2) Veniturile obţinute din investiţii ale cuantumurilor transferate către fond, în conformitate cu articolul 74 din Regulamentul MUR, sunt alocate proporţional fiecăruia dintre compartimente, pe baza mijloacelor lor financiare disponibile, excluzând orice creanţă sau angajament de plată irevocabil în sensul articolului 75 din Regulamentul MUR atribuibile fiecărui compartiment. Veniturile obţinute din investiţii ale operaţiunilor de rezoluţie pe care fondul le poate efectua, în conformitate cu articolul 75 din Regulamentul MUR, sunt alocate proporţional fiecăruia dintre compartimente, pe baza contribuţiei lor respective la o anumită măsură de rezoluţie.

(3) Toate compartimentele fuzionează şi încetează să existe la încheierea perioadei de tranziţie.

 

ARTICOLUL 6

Transferul contribuţiilor ex ante suplimentare şi nivelul-ţintă

 

(1) Părţile contractante asigură, dacă este cazul, realimentarea fondului prin contribuţii ex ante, care urmează să fie plătite în termenele prevăzute la articolul 68 alineatele (2) şi (3) şi alineatul (5) litera (a) din Regulamentul MUR, într-un cuantum echivalent cu cel necesar pentru atingerea nivelului-ţintă precizat la articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul MUR.

(2) Pe parcursul perioadei de tranziţie, transferul contribuţiilor legate de realimentare se distribuie între compartimente în modul următor;

(a) părţile contractante vizate de rezoluţie transferă contribuţiile la partea compartimentului lor care nu face încă obiectul mutualizării în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) literele (a) şi (b);

(b) toate părţile contractante transferă contribuţiile la partea compartimentelor lor respective care face obiectul mutualizării în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) literele (a) şi (b).

 

ARTICOLUL 7

Transferul temporar între compartimente

 

(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(d), părţile contractante vizate de rezoluţie pot solicita Comitetului, pe parcursul perioadei de tranziţie, să utilizeze temporar partea din mijloacele financiare disponibilă în compartimentele fondului care nu a fost încă mutualizată, aferente celorlalte părţi contractante. În acest caz, părţile contractante vizate transferă ulterior către fond, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, contribuţii ex post extraordinare în cuantum echivalent cu cel primit de compartimentele lor, plus dobânzile acumulate, astfel încât celelalte compartimente să beneficieze de rambursare.

(2) Cuantumul transferat temporar de la fiecare dintre compartimente la cele destinatare este proporţional cu dimensiunea acestora, stabilită în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), şi nu depăşeşte 50% din mijloacele financiare disponibile în cadrul fiecărui compartiment care nu fac încă obiectul mutualizării. În cazul rezoluţiei unui grup transfrontalier, alocarea mijloacelor financiare puse la dispoziţie între compartimentele părţilor contractante vizate în temeiul prezentului alineat respectă aceeaşi cheie de distribuire a costurilor între acestea, astfel cum se prevede în temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (a).

(3) Deciziile Comitetului privind cererea de transfer temporar al mijloacelor financiare între compartimentele menţionate la alineatul (1) se iau cu o majoritate simplă a membrilor sesiunii sale plenare, după cum se precizează la articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul MUR. În cuprinsul deciziei sale privind transferul temporar, Comitetul specifică rata dobânzii, perioada de rambursare şi alţi termeni şi condiţii privind transferul mijloacelor financiare între compartimente.

(4) Decizia Comitetului prin care acesta convine asupra transferului temporar al mijloacelor financiare menţionate la alineatul (3) poate intra în vigoare numai în cazul în care, în termen de 4 zile calendaristice de la data adoptării deciziei, nu a formulat obiecţii niciuna dintre părţile contractante din ale căror compartimente a fost efectuat transferul.

Pe parcursul perioadei de tranziţie, dreptul de a formula obiecţii al unei părţi contractante poate fi exercitat numai dacă:

(a) aceasta ar putea avea nevoie de mijloacele financiare din compartimentul naţional aferent în vederea finanţării unei operaţiuni de rezoluţie în viitorul apropiat sau dacă transferul temporar ar pune în pericol aplicarea unei măsuri de rezoluţie în curs pe teritoriul său;

(b) transferul temporar ar reprezenta mai mult de 25% din partea sa din compartimentul naţional care nu face încă obiectul mutualizării în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) literele (a) şi (b); sau

(c) consideră că partea contractantă al cărei compartiment beneficiază de transferul temporar nu furnizează garanţii de rambursare din surse naţionale sau de asistenţă din partea MES, în conformitate cu procedurile convenite.

Partea contractantă care intenţionează să formuleze obiecţii justifică în mod corespunzător apariţia oricăreia dintre circumstanţele menţionate la literele (a)-(c).

În cazul în care se exprimă obiecţii în conformitate cu prezentul alineat, decizia comitetului privind transferul temporar se adoptă cu excluderea mijloacelor financiare ale compartimentelor părţilor contractante care au formulat obiecţii.

(5) în cazul în care o instituţie a unei părţi contractante din al cărei compartiment au fost transferate mijloace financiare în temeiul prezentului articol face obiectul rezoluţiei, partea contractantă respectivă poate solicita comitetului să transfere din fond în compartimentul său un cuantum echivalent celui transferat iniţial din compartimentul respectiv. În urma unei astfel de solicitări, comitetul convine imediat asupra transferului.

În acest caz, părţilor contractante care au beneficiat iniţial de utilizarea temporară a mijloacelor financiare le revine răspunderea de a transfera către fond cuantumurile alocate părţii contractante vizate în conformitate cu primul paragraf, cu respectarea termenilor şi condiţiilor care urmează a fi specificate de către comitet.

(6) Comitetul precizează criteriile generale de stabilire a condiţiilor În care are loc transferul temporar al mijloacelor financiare între compartimente, prevăzut la prezentul articol.

 

ARTICOLUL 8

Părţile contractante a căror monedă nu este euro

 

(1) în căzui în care, la o dată ulterioară datei aplicării prezentului acord în temeiul articolului 12 alineatul (2), Consiliul Uniunii Europene adoptă o decizie de abrogare a derogării acordate unei părţi contractante a cărei monedă nu este euro, astfel cum este definită la articolul 139 alineatul (1) din TFUE, sau a scutirii acordate părţii respective, astfel cum este menţionată în Protocolul (nr. 16) referitor la anumite dispoziţii privind Danemarca, anexat la TUE şi la TFUE (denumit în continuare „Protocolul privind anumite dispoziţii privind Danemarca”), sau dacă, în absenţa unei astfel de decizii, o parte contractantă a cărei monedă nu este euro devine parte la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie, aceasta transferă către fond contribuţii colectate pe teritoriul său în cuantum echivalent cu partea din nivelul-ţintă total corespunzător compartimentului său naţional, calculată în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), care este astfel egală cu cuantumul care ar fi fost transferat de către partea contractantă vizată dacă aceasta ar fi participat la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie de la data aplicării prezentului acord în temeiul articolului 12 alineatul (2).

(2) Orice sumă plătită prin intermediul mecanismului de finanţare a rezoluţiei al părţii contractante menţionate la alineatul (1) pentru măsurile de rezoluţie de pe teritoriul lor se deduce din sumele care urmează să fie transferate către fond de către partea contractantă respectivă, în temeiul alineatului (1). În acest caz, partea contractantă în cauză este în continuare obligată să transfere către fond o sumă echivalentă cu cea care ar fi fost necesară pentru atingerea nivelului-ţintă al mecanismului său de finanţare a rezoluţiei, în conformitate cu articolul 102 din Directiva RRB şi în termenele prevăzute la articolul respectiv.

(3) Comitetul stabileşte, de comun acord cu partea contractantă vizată, cuantumul exact al contribuţiilor ce urmează a fi transferate de către aceasta, în conformitate cu criteriile prevăzute la alineatele (1) şi (2).

(4) Costurile aferente oricărei măsuri de rezoluţie iniţiate pe teritoriul părţilor contractante a căror monedă nu este euro înainte de data la care intră în vigoare decizia de abrogare a derogării definite la articolul 139 alineatul (1) din TFUE sau scutirea menţionată în Protocolul referitor la anumite dispoziţii privind Danemarca sau înainte de data intrării în vigoare a deciziei BCE privind cooperarea strânsă menţionată la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013 nu sunt suportate de către fond.

În cazul în care BCE, în cadrul evaluării sale cuprinzătoare a instituţiilor de credit menţionate la articolul 7 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013, consideră că oricare dintre instituţiile părţilor contractante vizate se află în situaţie de insolvenţă sau este susceptibilă de a intra în insolvenţă, costurile măsurilor de rezoluţie ale instituţiilor de credit respective nu sunt suportate de către fond.

(5) în cazul în care cooperarea strânsă cu BCE încetează, contribuţiile transferate de partea contractantă vizată de încetarea cooperării strânse sunt recuperate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul MUR.

Încetarea cooperării strânse cu BCE nu afectează drepturile şi obligaţiile părţilor contractante care decurg din măsurile de rezoluţie aplicate în perioada în care părţile contractante respective fac obiectul prezentului acord, referitoare la:

- transferul contribuţiilor ex post, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (d);

- realimentarea fondului, în conformitate cu articolul 6; şi

- transferul temporar între compartimente, în conformitate cu articolul 7.

 

ARTICOLUL 9

Respectarea principiilor generale şi a obiectivelor rezoluţiei

 

(1) Utilizarea fondului pe bază reciprocă şi transferul contribuţiilor către fond sunt condiţionate de existenţa unui cadru juridic permanent în materie de rezoluţie ale cărui norme conduc cel puţin la acelaşi rezultat precum cele prevăzute în temeiul Regulamentului MUR sau sunt echivalente cu acest rezultat, astfel cum se prevede în normele următoare, şi fără modificarea acestora:

(a) normele procedurale privind adoptarea unei scheme de rezoluţie în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul MUR;

(b) normele decizionale ale Comitetului, prevăzute la articolele 52 şi 55 din Regulamentul MUR;

(c) principiile generale care reglementează rezoluţia, prevăzute la articolul 15 din Regulamentul MUR, în special principiul potrivit căruia acţionarii instituţiei aflate în rezoluţie suportă primele pierderi, iar creditorii instituţiei aflate în rezoluţie sunt plasaţi după acţionari în asumarea pierderilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora, stabilită la alineatul (1) literele (a) şi (b) de la respectivul articol;

(d) normele privind instrumentele de rezoluţie menţionate la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul MUR, în special cele privind aplicarea instrumentului de recapitalizare internă prevăzut la articolul 27 din regulamentul menţionat şi la articolele 43 şi 44 din Directiva RRB şi pragurile specifice stabilite de acestea în ceea ce priveşte impunerea pierderilor asupra acţionarilor şi creditorilor şi contribuţia fond la o anumită măsură de rezoluţie.

(2) în cazul în care normele privind rezoluţia menţionate la alineatul (1) şi prevăzute în Regulamentul MUR, la data adoptării sale iniţiale, se abrogă sau se modifică într-un alt fel împotriva voinţei oricăreia dintre părţile contractante, inclusiv în cazul în care se adoptă norme de capitalizare internă într-un mod care nu este echivalent sau care nu (con)duce, cel puţin, la un rezultat identic şi nu mai puţin strict decât cel obţinut în temeiul Regulamentului MUR, la data adoptării sale iniţiale, iar partea contractantă în cauză îşi exercită drepturile care îi revin în temeiul dreptului internaţional public privind o modificare fundamentală a circumstanţelor, orice altă parte contractantă poate, în temeiul articolului 14 din prezentul acord, să solicite Curţii de Justiţie să confirme existenţa unei modificări fundamentale a circumstanţelor şi a consecinţelor care decurg din aceasta, În conformitate cu dreptul internaţional public. În solicitarea sa, orice parte contractantă poate cere Curţii de Justiţie să suspende aplicarea unei măsuri care face obiectul litigiului, caz în care sunt aplicabile articolul 278 din TFUE şi articolele 160-162 din Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie.

(3) Procedura prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol nu împiedică recurgerea la căile de atac prevăzute la articolele 258, 259, 260, 263, 265 şi 266 din TFUE şi nici nu afectează această recurgere.

 

ARTICOLUL 10

Respectarea obligaţiilor

 

(1) Părţile contractante iau măsurile necesare, în cadrul ordinilor lor juridice naţionale, pentru a asigura respectarea obligaţiei lor de a transfera în mod solidar contribuţiile în conformitate cu prezentul acord.

(2) Fără a aduce atingere competenţei Curţii de Justiţie în temeiul articolului 14 din prezentul acord, Comitetul, acţionând din proprie iniţiativă sau la cererea oricărei părţi contractante, poate examina dacă o parte contractantă nu şi-a respectat obligaţia de a transfera contribuţiile către fond astfel cum a fost instituită în prezentul acord.

În cazul în care Comitetul constată că o parte contractantă nu şi-a respectat obligaţia de a transfera contribuţiile, acesta stabileşte un termen până la care partea contractantă vizată să ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcării. În cazul în care partea contractantă vizată nu ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcării în termenul stabilit de Comitet, utilizarea compartimentelor tuturor părţilor contractante în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) este exclusă în ceea ce priveşte rezoluţia instituţiilor autorizate pe teritoriul părţii contractante vizate. Excluderea respectivă încetează să se aplice din momentul în care Comitetul stabileşte că partea contractantă vizată a luat măsurile necesare pentru a pune capăt încălcării.

(3) Deciziile Comitetului în temeiul prezentului articol sunt luate cu majoritate simplă de preşedinte şi de membrii menţionaţi la articolul 43 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul MUR.

 

TITLUL IV

Dispoziţii generale şi finale

 

ARTICOLUL 11

Ratificarea, aprobarea sau acceptarea şi intrarea în vigoare

 

(1) Prezentul acord este supus ratificării, aprobării sau acceptării de către semnatarii săi în conformitate cu propriile lor cerinţe constituţionale. Instrumentele de ratificare, de aprobare sau de acceptare se depun la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (denumit în continuare „depozitarul”). Depozitarul înştiinţează ceilalţi semnatari cu privire la fiecare depunere şi la dată acesteia.

(2) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a două luni care urmează datei la care instrumentele de ratificare, de aprobare sau de acceptare au fost depuse de semnatarii participanţi la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie care reprezintă nu mai puţin de 90% din totalul voturilor ponderate ale tuturor statelor membre participante la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie, în conformitate cu Protocolul (nr. 36) privind dispoziţiile tranzitorii anexat la TUE şi la TFUE.

 

ARTICOLUL 12

Aplicare(a)

 

(1) Prezentul acord se aplică între părţile contractante care au depus instrumentele de ratificare, aprobare sau acceptare de către acestea, sub rezerva intrării prealabile în vigoare a Regulamentului MUR.

(2) Sub rezerva alineatului (1) de la prezentul articol şi cu condiţia intrării sale în vigoare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2), prezentul acord se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 între părţile contractante participante la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie care au depus instrumentele de ratificare, aprobare sau acceptare de către acestea până la data respectivă. Dacă prezentul acord nu intră în vigoare până la 1 ianuarie 2016, acesta se aplică începând cu data intrării sale în vigoare, între părţile contractante participante la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie care au depus instrumentele de ratificare, aprobare sau acceptare de către acestea până la data respectivă,

(3) Prezentul acord se aplică părţilor contractante participante la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie care nu au depus instrumentele de ratificare, aprobare sau acceptare de către acestea până la data aplicării în temeiul alineatului (2), începând cu prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentelor lor de ratificare, aprobare sau acceptare.

(4) Prezentul acord nu se aplică părţilor contractante care au depus instrumentele de ratificare, aprobare sau acceptare de către acestea, dar nu participă la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie până la data aplicării acordului. Cu toate acestea, părţile contractante respective participă la acordul special menţionat la articolul 14 alineatul (2) de la data aplicării prezentului acord, cu scopul de a sesiza Curtea de Justiţie cu orice litigiu privind interpretarea şi asigurarea respectării articolului 15.

Se aplică în cazul părţilor contractante menţionate la primul paragraf începând cu data intrării în vigoare a deciziei de abrogare a derogării care le-a fost acordată, definită la articolul 139 alineatul (1) din TFUE, sau a scutirii care le-a fost acordată în conformitate cu Protocolul privind anumite dispoziţii privind Danemarca sau, în absenţa acesteia, începând cu data intrării în vigoare a deciziei BCE privind cooperarea strânsă menţionată la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013.

Sub rezerva articolului 8, prezentul acord încetează să li se aplice părţilor contractante care au instituit cooperarea strânsă cu BCE menţionată la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013 începând cu data încetării cooperării strânse în conformitate cu articolul 7 alineatul (8) din regulamentul menţionat.

 

ARTICOLUL 13

Aderarea

 

Statele membre, altele decât părţile contractante, pot adera la prezentul acord. Sub rezerva articolului 8 alineatele (1)-(3), aderarea produce efecte la depunerea instrumentului de aderare la depozitar, care îl notifică celorlalte părţi contractante, în urma autentificării de către părţile contractante, textul prezentului acord, în limba oficială a statului membru aderent, care este, de asemenea, limbă oficială a instituţiilor Uniunii, se depune la arhivele depozitarului ca text autentic al prezentului acord.

 

ARTICOLUL 14

Soluţionarea litigiilor

 

(1) în cazul existenţei unui dezacord între două părţi contractante cu privire la interpretarea oricăreia dintre dispoziţiile prezentului acord sau atunci când o parte contractantă consideră că o altă parte contractantă nu şi-a îndeplinit obligaţiile în temeiul prezentului acord, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie, Hotărârea Curţii de Justiţie are caracter obligatoriu pentru părţile din procedura respectivă.

În cazul în care Curtea de Justiţie constată că o parte contractantă nu şi-a îndeplinit obligaţiile în temeiul prezentului acord, partea contractantă vizată ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii într-un termen care urmează să fie decis de Curtea de Justiţie. În cazul în care partea contractantă vizată nu ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcării în termenul stabilit de Curtea de Justiţie, utilizarea compartimentelor tuturor părţilor contractante în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) este exclusă în ceea ce priveşte instituţiile autorizate pe teritoriul părţii contractante vizate.

(2) Prezentul articol constituie un acord special între părţile contractante în sensul articolului 273 din TFUE.

(3) Statele membre a căror monedă nu este euro care nu au ratificat prezentul acord pot notifica depozitarului intenţia lor de a fi parte la acordul special menţionat la alineatul (2), cu scopul de a sesiza Curtea de Justiţie cu orice litigiu privind interpretarea şi asigurarea respectării articolului 15. Depozitarul comunică părţilor contractante notificarea din partea statului membru în cauză, iar statul membru în cauză devine, în urma comunicării, parte la acordul special menţionat la alineatul (2) de la prezentul articol în sensul descris la prezentul alineat.

 

ARTICOLUL 15

Compensarea

 

(1) Părţile contractante se angajează să ramburseze în mod solidar, prompt şi cu dobândă fiecărui stat membru care nu participă la mecanismul unic de supraveghere şi la mecanismul unic de rezoluţie (denumit în continuare „stat membru neparticipant”) suma pe care acesta a plătit-o sub formă de resurse proprii corespunzătoare utilizării bugetului general al Uniunii în cazuri de răspundere extracontractuală şi costuri aferente acesteia, cu privire la exercitarea competenţelor de către instituţiile Uniunii în temeiul Regulamentului MUR.

(2) Suma cu care se consideră că fiecare dintre statele membre neparticipante a contribuit la răspunderea extracontractuală şi la costurile aferente acesteia se determină proporţional pe baza venitului lor intern brut stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din Decizia 2007/436/CE, Euratom1 a Consiliului sau cu orice act viitor al Uniunii, de modificare sau de abrogare a acesteia.

(3) Costurile de compensare sunt distribuite proporţional între părţile contractante pe baza ponderii venitului lor intern brut determinat în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din Decizia 2007/436/CE, Euratom sau cu orice act ulterior al Uniunii de modificare sau de abrogare a acesteia.

(4) Statele membre neparticipante beneficiază de rambursare la datele înscrierilor în cont, prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1.150/20001 2 al Consiliului, sau în orice act ulterior al Uniunii de modificare sau de abrogare a acestuia, ale cuantumurilor corespunzătoare plăţilor din bugetul Uniunii efectuate pentru a deconta răspunderea extracontractuală şi costurile aferente acesteia în urma adoptării bugetului rectificativ conex.

Eventuala dobândă se calculează în conformitate cu dispoziţiile privind dobânda pentru sumele puse la dispoziţie cu întârziere, aplicabile resurselor proprii ale Uniunii. Sumele sunt convertite între monedele naţionale şi moneda euro la cursul de schimb stabilit în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1.150/2000 al Consiliului sau cu orice act ulterior al Uniunii de modificare sau de abrogare a acestuia.

(5) Comisia coordonează orice acţiune de rambursare a părţilor contractante, în conformitate cu criteriile stabilite în temeiul alineatelor (1)-(3). Rolul de coordonare al Comisiei include calcularea bazei în funcţie de care urmează a fi efectuate plăţile, emiterea de notificări adresate părţilor contractante prin care se solicită efectuarea de plăţi şi se calculează dobânda.


1 Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene (JO L163,23.6.2007, p. 17).

2 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1.150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene (JO L130,31.5.2000, p. 1), inclusiv orice modificare ulterioară.

 

ARTICOLUL 16

Revizuirea

 

(1) în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, cel mai târziu şi ulterior, la intervale de câte 18 luni, Comitetul evaluează şi prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului acord, în special cu privire la funcţionarea corespunzătoare a utilizării reciproce a fondului şi impactul său asupra stabilităţii financiare şi a pieţei interne.

(2) în termen de cel mult 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, pe baza evaluării experienţei de punere a sa în aplicare, cuprinsă în rapoartele redactate de Comitetul în conformitate cu alineatul (1), se iau măsurile necesare, în conformitate cu TUE şi cu TFUE, în scopul încorporării conţinutului prezentului acord în cadrul juridic al Uniunii.

Întocmit la Bruxelles la 21 mai 2014, într-un exemplar original unic, ale cărui versiuni în limbile bulgară, croată, cehă, daneză, olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză sunt egal autentice şi care se depune în arhivele depozitarului, care transmite câte o copie certificată fiecărei părţi contractante.

 

 

Declaraţii de intenţie ale părţilor contractante şi ale observatorilor participanţi la Conferinţa interguvernamentală care sunt membri ai Consiliului Uniunii Europene, declaraţii care urmează a fi depuse împreună cu Acordul:

 

Declaraţia nr. 1

 

Deşi respectă pe deplin cerinţele procedurale ale tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, părţile contractante şi observatorii participanţi la Conferinţa interguvernamentală care sunt membri ai Consiliului Uniunii Europene declară că, exceptând cazul în care toate părţile contractante convin altfel, obiectivul şi intenţia lor sunt ca:

(a) articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul MUR, la data adoptării sale iniţiale, să nu fie abrogat sau modificat;

(b) principiile şi normele legate de instrumentul de recapitalizare internă să nu fie abrogate sau modificate într-un mod care nu este echivalent şi nu (conduce, cel puţin, la un rezultat identic şi nu mai puţin strict decât cel obţinut în temeiul Regulamentului MUR, la data adoptării sale iniţiale.

 

Declaraţia nr. 2

 

Semnatarii Acordului interguvernamental privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie declară că vor depune toate eforturile pentru a finaliza procesul de ratificare a acestuia în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei lor naţionale în timp util, permiţând astfel mecanismului unic de rezoluţie să devină complet funcţional până la 1 ianuarie 2016.

 

ANEXĂ

 

DECLARAŢIA

Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Malta, României, Republicii Slovace şi Republicii Finlanda susţinută la data semnării Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie

 

Întrucât

- în 20 decembrie 2013, Eurogrup şi miniştrii Consiliului ECOFIN au emis o declaraţie cu privire la mecanismele de sprijin (18137/13) ale Mecanismului Unic de Rezoluţie (MUR), prin care au declarat că

„Pe parcursul perioadei de tranziţie, finanţarea-punte va proveni fie din surse naţionale, susţinute de contribuţii bancare, fie din Mecanismul european de stabilitate (MES), în conformitate cu procedurile convenite. Mecanismele din perioada de tranziţie vor fi funcţionale până la data înfiinţării FUR, inclusiv a funcţionării compartimentelor naţionale.”

- Articolul 6(4) al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor firme de investiţii în cadrul unui Mecanism unic de rezoluţie şi al unui Fond unic de rezoluţie şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului, aprobat de către Reprezentanţii Comitetului Permanent la 27 martie 2014 şi de Parlamentul European la 15 aprilie 2014, prevede Că

„Deciziile sau acţiunile Comitetului, Consiliului sau Comisiei nu impun statelor membre să ofere sprijin financiar public extraordinar şi nici nu afectează suveranitatea bugetară şi responsabilităţile fiscale ale statelor membre1.

- În cadrul reuniunii sale din 11 septembrie 2013, Serviciul juridic al Consiliului a subliniat, în cadrul opiniei sale, asupra bazei legale propuse (13524/13) a Regulamentului MUR, că „finanţarea rezoluţiei nu poate în nicio circumstanţă să angajeze responsabilitatea bugetară a statelor membre. Articolul 114 al TFEU nu trebuie să fie utilizat pentru a obliga direct sau indirect statele membre să furnizeze contribuţii suplimentare către bugetul Uniunii sau către orice alt organism al său, în afară de sistemul de resurse proprii ale Uniunii, aşa cum este prevăzut la articolul 311 şi în decizia privind resursele proprii” (paragraf 54).

- În 27 martie 2014, în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, în ceea ce priveşte Regulamentul MUR, Republica Federală Germania, Republica Malta, România, Republica Slovacă şi Republica Finlanda au făcut următoarea declaraţie

„Toate prevederile, precum şi preambulul Regulamentului MUR trebuie interpretate în linie şi în conformitate cu elementele mai sus menţionate. Nicio prevedere sau considerent nu trebuie să fie interpretat în sensul solicitării sau să conducă la solicitarea oricărui sprijin public financiar sau de măsuri care să afecteze suveranitatea bugetară sau responsabilitatea fiscală a statelor membre

La această declaraţie au aderat şi alte state membre. În cadrul aceleaşi sesiuni, Serviciul juridic al Consiliului a confirmat în scris că articolul 6(4) al Regulamentului MUR este dar şi nu poate fi modificat de considerentul 11 al Regulamentului MUR.

Republica Bulgaria,

Republica Cehă,

Republica Federală Germania, care, în plus, aminteşte declaraţia făcută de Cancelarul German în 19/20 decembrie 2013 la Consiliul European cu privire la MUR,

Republica Estonia,

Republica Malta,

România,

Republica Slovacă

şi

Republica Finlanda

declară:

În înţelegerea Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Malta, României, Republicii Slovace şi Republicii Finlanda, Acordul privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie în integralitatea sa şi, în special, considerentele 6 şi 13, precum şi articolele 5 şi 7, precum şi considerentele şi articolele Regulamentului MUR vor fi interpretate într-o manieră care să nu creeze vreo obligaţie de răspundere comună a părţilor contractante, de modificare a Tratatului MES sau, în special, de a impune vreun sprijin financiar public sau măsuri care să afecteze suveranitatea bugetară sau responsabilitatea fiscală a părţilor contractante.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2016.

Nr. 920.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Naturale Borca

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.854 din 26 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamţ, Decizia etapei de încadrare nr. 1.379 din 8 mai 2015, Avizul Ministerului Culturii nr. 6.760 din 12 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 212.123 din 27 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.004 din 14 aprilie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 156.211/IM din 26 noiembrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin, (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al Rezervaţiei Naturale Borca, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul Rezervaţiei Naturale Borca, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Erika Stanciu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 1.159.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea componenţei Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI)

 

În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare, Lista candidaţilor propuşi de către Comitetul de selecţie pentru a fi membri în CNECSDTI, înregistrată la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare cu nr. 3.389 din 14 septembrie 2016, Lista candidaţilor propuşi de către Comitetul de selecţie ca rezerve pentru CNECSDTI, înregistrată la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare cu nr. 3.390 din 14 septembrie 2016,

în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.573/2016 privind Metodologia de alegere a membrilor Comitetului de selecţie şi a membrilor CNECSDTI,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 45/2016 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă componenţa nominală a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se numeşte în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării domnul Dacian-Cosmin Dragoş.

(3) Se numesc în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării domnii Mihai-Octavian Dima şi Alexandru Popa.

Art. 2. - Compartimentele de specialitate din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, precum şi persoanele nominalizate în anexă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2016.

Nr. 5.693.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Afilierea instituţională

1

Copoeru Ion

Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca

2

Diaconescu Dragoş

Muzeul Naţional al Banatului, Timişoara

3

Dima Mihai-Octavian

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia-Hulubei”

4

Dragoş Dacian-Cosmin

Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca

5

Filip Valeriu

Universitatea din Bucureşti

6

Florea Silvia

Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

7

Ghiauş Cristian-Mugurel

Institut National des Sciences Appliquées de Lyon (INSA Lyon)

8

Manea Vlad Constantin

Centra de Geociencias, Universidad Nacional Autonoma de Mexico

9

Margină Denisa-Marilena

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti

10

Nastasă-Kovács Lucian

Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca

11

Niţă Adrian

Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, Bucureşti

12

Popa Alexandru

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe

13

Popa Marcel

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Iaşi

14

Popescu Ioana-Ileana

UNESCO-IHE Institute for Water Education, Olanda

15

Rădoane Maria

Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava

16

Rusu Liliana Celia

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

17

Sandu Dumitru

Universitatea din Bucureşti

18

Sîrbu Carmen-Adella

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Bucureşti

19

Stamate Eugen

Technical University of Denmark

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI)

 

În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 45/2016 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Compartimentele de specialitate din Ministerul Educaţiei Naţionale şt Cercetării Ştiinţifice, din Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare şi din Unitatea Executivă pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2016.

Nr. 5.712.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, denumit în continuare CNECSDTI, este un consiliu consultativ la nivel naţional al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, fără personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - CNECSDTI se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor prezentului regulament, aprobat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 3. - (1) întreaga activitate a CNECSDTI se va baza pe corectitudine, principialitate şi responsabilitate.

(2) în derularea activităţilor sale CNECSDTI va respecta reglementările legale în vigoare privind incompatibilităţile şi conflictele de interese,

(3) Constituie conflict de interese situaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi situaţia în care o persoană, membru al CNECSDTI sau al unui grup de lucru al acestuia, analizează o sesizare ori o contestaţie ce implică persoane care se află în una dintre următoarele relaţii cu membrul CNECSDTI sau al grupului de lucru al acestuia:

a) sunt soţi, afini sau rude până la gradul al III-lea inclusiv;

b) sunt angajate în aceeaşi unitate sau instituţie;

c) au colaborat în ultimii 5 ani, având publicaţii sau proiecte de cercetare-dezvoltare dezvoltate în comun;

d) furnizează sau au furnizat membrului CNECSDTI sau unui grup de lucru al acestuia, în ultimii 5 ani anteriori analizei, servicii ori foloase de orice natură.

(4) Membrii CNECSDTI, membrii grupurilor de lucru ale acestuia şi experţii externi au obligaţia de a raporta CNECSDTI, respectiv preşedintelui acestuia, orice situaţie în care consideră că se află într-un conflict de interese, imediat după ce constată existenţa conflictului de interese şi de a se recuza de la luarea hotărârilor sau deciziilor supuse direct conflictului de interese.

(5) Membrii CNECSDTI şi ai grupurilor de lucru ale acestuia, persoanele nominalizate de către aceştia sau care participă la şedinţe şi evaluări, precum şi personalul secretariatului CNECSDTI au obligaţia păstrării confidenţialităţii asupra identităţii expeditorilor sesizărilor sau contestaţiilor, asupra documentelor supuse dezbaterii şi poziţiilor exprimate pe parcursul acestora, cu excepţia acelor documente care sunt făcute publice,

(6) În momentul nominalizării, atât membrii CNECSDTI, cât şi membrii secretariatului CNECSDTI vor semna o declaraţie de confidenţialitate.

 

CAPITOLUL II

Atribuţiile CNECSDTI

 

Art. 4. - CNECSDTI are următoarele atribuţii:

1. elaborează şi propune spre aprobare conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice regulamentul intern de funcţionare al CNECSDTI şi al grupurilor de lucru ale acestuia;

2. urmăreşte aplicarea şi respectarea de către unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, precum şi de către personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită morală şi profesională;

3. realizează rapoarte cu analize, opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii şi cu etica şi deontologia profesională în activitatea de cercetare-dezvoltare;

4. analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor/contestaţiilor sau prin autosesizare;

5. emite hotărâri cu privire la cazurile pe care le analizează şi în cazul în care au fost constatate abateri, numeşte persoana sau persoanele fizice şi/sau juridice vinovate de respectivele abateri şi stabileşte sancţiunile ce urmează a li aplicate, conform legii;

6. propune modificări ale Codului de etică şi deontologie profesională al personalului din cercetare-dezvoltare;

7. elaborează şi face propuneri cu privire la coduri de etică pe domenii ştiinţifice, pe care le propune spre aprobare Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare MENCS;

8. Îndeplineşte alte atribuţii din domeniul său de competenţă, stabilite de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 5. - În vederea realizării atribuţiilor sale CNECSDTI:

a) întocmeşte anual un raport de activitate pe care îl prezintă conducerii MENCS;

b) analizează respectarea normelor de bună conduită în cadrul programelor de finanţare a cercetării-dezvoltării şi inovării şi face propuneri referitoare la respectarea normelor de bună conduită în activitatea de evaluare a proiectelor înscrise în cadrul competiţiilor de proiecte, precum şi referitoare la evaluarea, monitorizarea şi controlul bunei conduite în cercetare-dezvoltare şi inovare în cadrul activităţilor finanţate sau ce urmează a fi finanţate;

c) colaborează cu structuri şi organisme naţionale şi internaţionale cu responsabilităţi similare;

d) colaborează în realizarea atribuţiilor sale cu organisme consultative ale MENCS, cum ar fi Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul de Etică şi Management Universitar, precum şi cu Academia Română, academiile de ramură, cu ministerele, cu reprezentanţi ai mediului academic, ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile.

Art. 6. - Raportul anual de activitate al CNECSDTI, hotărârile CNECSDTI, precum şi alte documente cuprinzând analize, opinii şi recomandări se publică pe site-ul web al acestuia, administrat de către secretariatul CNECSDTI/Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI).

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea CNECSDTI

 

Art. 7. - (1) CNECSDTI este format din 19 membri, numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, pentru un mandat de 4 ani

(2) Membrii CNECSDTI trebuie fie persoane cu activitate recunoscută în domeniul cercetării-dezvoltării şi/sau specialişti în domeniul juridic şi în domeniul eticii, cercetării şi ştiinţei.

(3) CNECSDTI este sprijinit în activitatea sa de către specialişti în domeniul juridic, numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(4) în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, CNECSDTI poate constitui grupuri de lucru temporare ori permanente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt numite, restructurate, desfiinţate şi coordonate de către CNECSDTI şi cărora CNECSDTI le poate delega unele din atribuţiile proprii. Componenţa grupurilor de lucru permanente se stabileşte prin hotărâre a CNECSDTI şi se face publică pe site-ul web al acestuia. Numirea acestora se face prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(5) CNECSDTI poate apela, când este cazul, la experţi externi, conform procedurilor descrise în prezentul regulament.

Art. 8. - (1) în cazul existenţei unui loc vacant în componenţa CNECSDTI sau în situaţia în care un membru este în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, se procedează la numirea altui membru prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, după acelaşi procedeu de selectare.

(2) Mandatul noului membru expiră la expirarea mandatului membrului pe care îl înlocuieşte.

Art. 9. - (1) Membrii CNECSDTI au următoarele obligaţii:

a) de a participa la şedinţele de lucru şi activităţile din cadrul CNECSDTI;

b) de a respecta normele etice şi de deontologie profesională;

c) de a îndeplini sarcinile ce le revin ca urmare a calităţii deţinute.

(2) Membrii CNECSDTI pot fi revocaţi din această calitate cu respectarea principiului simetriei actelor juridice.

(3) în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1), ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice poate proceda la revocarea membrilor.

Art. 10. - (1) CNECSDTI are un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

(2) Odată cu numirea componenţei CNECSDTI ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice desemnează preşedintele şi pe cei doi vicepreşedinţi.

(3) O persoană nu poate ocupa funcţia de preşedinte al CNECSDTI pentru o perioadă cumulată mai mare de 4 ani, indiferent de perioada în care a fost preşedinte şi de eventualele întreruperi.

Art. 11. - (1) Preşedintele CNECSDTI are următoarele atribuţii:

a) aplică prevederile prezentului regulament;

b) propune planificarea activităţilor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor din prezentul regulament şi o supune aprobării membrilor;

c) conduce lucrările CNECSDTI;

d) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor de lucru ale CNECSDTI, pe baza propunerilor membrilor CNECSDTI; ordinea de zi poate fi modificată prin decizie a membrilor CNECSDTI, la cererea oricărui membru al CNECSDTI;

e) reprezintă CNECSDTI în relaţia cu ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi cu preşedintele ANCSI;

f) reprezintă CNECSDTI în relaţia cu terţii.

(2) în cazul absenţei preşedintelui CNECSDTI, atribuţiile sale sunt preluate de către unul dintre vicepreşedinţi.

(3) Preşedintele CNESCDTI poate delega vicepreşedinţilor CNECSDTI unele din atribuţiile sale, pe perioadă determinată sau nedeterminată şi poate revoca respectivele delegări.

Art. 12. - Şedinţele CNECSDTI sunt convocate de către preşedintele CNECSDTI, de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau de către preşedintele ANCSI, ori de câte ori este necesar.

Art. 13. - Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau un reprezentant al acestuia şi preşedintele ANCSI sau un reprezentant al acestuia pot participa, de drept, la şedinţele CNECSDTI, în calitate de observatori în condiţiile respectării principiului confidenţialităţii.

Art. 14. - (1) CNECSDTI poate invita în cadrul şedinţelor proprii persoane externe consiliului, în calitate de observatori şi/sau consultanţi.

(2) Toţi participanţii externi prezenţi la reuniune vor semna o declaraţie de confidenţialitate, în cazul în care aspectele discutate nu sunt publice.

Art. 15. - (1) Pentru a adopta o hotărâre membrii CNECSDTI votează în cadrul şedinţelor; în situaţia în care o hotărâre nu poate fi supusă votului pe parcursul şedinţei, se poate adopta procedura de vot la distanţă, prin mijloace electronice, cu precizarea subiectului votului şi a termenului-limită până la care acesta poate fi exprimat.

(2) Membrii CNECSDTI care se află în situaţie de conflict de interese cu privire la unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi notifică acest fapt preşedintelui CNECSDTI, nu iau parte la votul privind subiectele respective şi nu sunt luaţi în considerare la stabilirea cvorumului necesar desfăşurării votului.

Art. 16. - Cvorumul de lucru al CNECSDTI este de minimum 10 membri. În cazul voturilor exprimate prin mijloace electronice, hotărârea poate fi adoptată dacă cel puţin 10 membri votează până la termenul-limită stabilit, conform prevederilor art. 15 alin. (1).

Art. 17. - (1) Secretariatul CNECSDTI pune la dispoziţia membrilor, în termen de 5 zile lucrătoare de la fiecare şedinţă, o minută a şedinţei, în format electronic.

(2) Minuta consemnează lista participanţilor, fie fizic, fie prin mijloace electronice, subiectele discutate şi hotărârile adoptate, fie prin consens, fie prin vot; în cazul hotărârilor adoptate prin vot, minuta va consemna numărul de voturi pentru, împotrivă şi abţinerile.

(3) Secretariatul asigură transmiterea invitaţiilor şi a documentelor aferente subiectelor de discuţie din ordinea de zi cu cel puţin 48 de ore înaintea fiecărei şedinţe, în format electronic.

 

CAPITOLUL IV

Depunerea şi înregistrarea sesizărilor

 

Art. 18. - (1) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza în scris CNECSDTI cu privire la abaterile de la buna conduită în activităţile de cercetare-dezvoltare.

(2) CNECSDTI analizează cazurile referitoare la abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor, contestaţiilor sau prin autosesizare, conform prevederilor art. 21 din prezentul regulament.

Art. 19. - (1) Toate sesizările şi contestaţiile direcţionate către CNECSDTI se înregistrează la registratura ANCSI din Bucureşti, str. Mendeleev nr. 21-25, sectorul 1.

(2) Secretariatul CNECSDTI primeşte de la registratura ANCSI toate sesizările sau contestaţiile şi le transmite în format electronic, către toţi membrii CNECSDTI în termen de 2 zile lucrătoare.

(3) ANCSI pune la dispoziţia membrilor CNECSDTI un forum de discuţii online securizat pentru facilitarea colaborării la distanţă şi administrează site-ul web al CNECSDTI.

Art. 20. - (1) CNECSDTI este obligat să analizeze cazurile sesizate în oricare dintre următoarele situaţii:

a) dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat de către comisia de analiză din cadrul unităţii sau instituţiei în care presupusa abatere s-a produs;

b) dacă comisia de analiză din cadrul unităţii sau instituţiei în care presupusa abatere a avut loc nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1), CNECSDTI transmite sesizarea către conducerea unităţii de cercetare-dezvoltare, în vederea analizei de către comisia de etică a acesteia, conform legii.

Art. 21. - Sesizarea/Contestaţia depusă este supusă analizei CNECSDTI dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) să conţină date de identificare ale persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv nume şi prenume, adresa de domiciliu, adresa de corespondenţă electronică pentru persoane fizice, şi date de identificare şi adrese oficiale ale instituţiei, asociaţiei, organizaţiei etc., pentru persoane juridice;

b) să conţină date de identificare ale lucrărilor incriminate pentru care se face sesizarea: autor, titlul lucrării, anul publicării;

c) să prezinte anexat pe suport electronic copii ale documentelor consultate în limba română sau într-o limbă străină, în baza cărora se face sesizarea, cu indicarea surselor de documentare şi a datelor de identificare ale acestora (biblioteci, reviste, cărţi publicate);

d) să conţină o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete cu privire la existenţa presupuselor abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare.

Art. 22. - (1) în vederea respectării prevederilor art. 42 alin. (4) şi ale art. 11 alin. (6) din Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a termenelor prevăzute de acestea, secretariatul CNECSDTI are obligaţia de a informa conducerea unităţii sau instituţiei în care presupusa abatere a avut loc, prin corespondenţă electronică şi scrisoare recomandată cu aviz de primire, privind recepţia unei contestaţii/sesizări şi data la care aceasta a fost primită, în termen de 2 zile de la primirea ei.

(2) în vederea informării conducerii unităţii sau instituţiei în care a avut loc presupusa abatere, sesizarea/contestaţia este anonimizată pentru protejarea persoanei fizice sau juridice care a depus-o.

(3) Secretariatul CNECSDTI transmite sesizarea/contestaţia membrilor CNECSDTI pe forumul securizat pentru a se pronunţa cu privire la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate menţionate în art. 22.

(4) Secretariatul CNECSDTI informează oficial persoana reclamată, prin corespondenţa electronică şi scrisoare recomandată cu aviz de primire, privind recepţia unei contestaţii/sesizări şi data la care aceasta a fost primită, în aceleaşi condiţii ca la alin. (1) şi (2).

(5) Dacă în urma verificării se constată nerespectarea prevederilor art. 21, secretariatul CNECSDTI notifică în termen de 30 de zile persoana care a depus sesizarea cu privire la neeligibilitatea sesizării/contestaţiei şi clasează forma iniţială a sesizării.

 

CAPITOLUL V

Analiza şi soluţionarea sesizărilor

 

Art. 23. - (1) După primirea de la secretariatul CNECSDTI a notificării privind sesizarea înregistrată oficial, preşedintele CNECSDTI propune în termen de 5 zile lucrătoare un grup de lucru, format din 3 experţi care pot fi membri ai CNECSDTI sau experţi externi, cu respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile sau conflictul de interese.

(2) Experţii propuşi conform alin, (1) trebuie să aibă o conduită profesională şi morală ireproşabilă, experienţă proprie de cercetare la nivel înalt, capacitate de înţelegere privind evoluţiile în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, mobilitate profesională referitoare la perspectivele interdisciplinare, transdisciplinare şi multidisciplinare care pot să apară.

(3) Nu pot fi propuşi ca experţi persoanele care:

a) sunt demnitari sau membri în structurile de conducere ale partidelor politice sau conducători ai unor organizaţii de cercetare-dezvoltare;

b) au fost sancţionaţi pentru abateri de la normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică, aşa cum sunt definite în Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

c) au fost condamnaţi pentru orice faptă de natură penală (inclusiv poliţie politică).

(4) Lista cuprinzând aceste propuneri este transmisă electronic membrilor CNECSDTI în vederea exercitării votului.

(5) Se consideră confirmaţi toţi experţii pentru care au fost exprimate mai multe voturi favorabile decât cele nefavorabile.

(6) După accesul la informaţiile din sesizare, experţii desemnaţi transmit acceptul lor pentru participarea în comisia de lucru, prin care declară pe propria răspundere că nu se află în incompatibilitate sau conflict de interese pentru analiza sesizării.

(7) Grupul de lucru este numit prin decizie a preşedintelui CNECSDTI.

Art. 24. - (1) De la data emiterii deciziei prevăzute la art. 23 alin. (7), membrii grupului de lucru analizează independent sesizarea/contestaţia şi documentele încărcate pe forum şi formulează un punct de vedere scris cu privire la sesizare/contestaţie, apoi convin în cadrul unei reuniuni de lucru, care poate fi organizată şi electronic, asupra unui raport comun.

(2) în vederea analizei sesizării/contestaţiei, instituţiile vizate de sesizare/contestaţie pun la dispoziţia grupului de lucru şi a CNECSDTI la cererea acestora orice date, documente sau probe materiale cerute de acesta.

(3) în cadrul analizei sale, grupul de lucru, dar şi CNECSDTI pot realiza audieri cu persoanele implicate direct ori indirect în faptele sesizate/contestate, cu expeditorul/expeditorii sesizării/ contestaţiei, cu persoanele din conducerea unităţilor sau instituţiilor implicate în faptele sesizate, precum şi cu experţii independenţi, cu păstrarea anonimităţii expeditorului/ expeditorilor.

(4) în cazul în care raportul grupului de lucru constată abateri de la buna conduita în activitatea de cercetare-dezvoltare, el poate cuprinde propuneri de sancţiuni conform prevederilor Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Raportul grupului de lucru adoptat de toţi membrii grupului de lucru este transmis preşedintelui CNECSDTI în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea sesizării.

(6) Preşedintele CNECSDTI transmite raportul grupului de lucru membrilor CNECSDTI şi stabileşte termenul-limită pentru validarea acestuia. Un raport al grupului de lucru este validat dacă întruneşte cel puţin 10 voturi favorabile ale membrilor CNECSDTI.

(7) Dacă nu se poate valida un raport al grupului de lucru, preşedintele CNECSDTI decide convocarea CNECSDTI pentru aprobarea/respingerea acestuia, indicându-se data, ora şi locul întrunirii.

(8) în situaţii excepţionale, în care raportul grupului de lucru este respins, preşedintele CNECSDTI decide numirea unui nou grup de lucru conform procedurii descrise la art. 23.

(9) Raportul final al CNECSDTI pentru fiecare sesizare sau contestaţie se aprobă prin hotărâre a CNECSDTI, în termen de maximum 30 de zile de la primirea acestuia de către membrii CNECSDTI, fără însă să depăşească maximum 80 de zile de la data primirii sesizării/contestaţiei,

(10) Hotărârea CNECSDTI de aprobare a raportului final se consemnează într-un proces-verbal întocmit şi semnat de către preşedintele CNECSDTI la finalul întrunirii.

(11) Hotărârile CNECSDTI referitoare la aprobarea rapoartelor finale, care stabilesc sancţiunile prevăzute la art. 14 din Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt valide dacă întrunesc cei puţin 10 voturi favorabile.

Art. 25. - Raportul grupului de lucru şi raportul final al CNECSDTI pentru fiecare sesizare/contestaţie conţin cel puţin următoarele elemente:

a) o sinteză a conţinutului sesizării sau contestaţiei;

b) o analiză a informaţiilor, datelor, documentelor şi probelor materiale din conţinutul sesizării/contestaţiei, precum şi a oricăror altor elemente semnificative obţinute în cursul analizei, inclusiv în cursul audierilor;

c) constatarea argumentată a existenţei sau, după caz, a absenţei uneia ori a mai multor abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare;

d) identificarea persoanei/persoanelor vinovate şi motivarea în acest sens;

e) propunerea sancţiunilor care pot fi aplicate în cazul în care o abatere a fost constatată.

Art. 26. - (1) Hotărârile CNECSDTI se înregistrează oficial la ANCSI.

(2) Hotărârea CNECSDTI pentru aprobarea raportului final prevăzut la art. 25 este avizată de Direcţia generală juridică din cadrul MENCS, conform art. 323 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi transmisă de către secretariatul CNECSDTI, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea acesteia, către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, către ANCSI, către conducătorul unităţii sau instituţiei în care a avut loc abaterea, către persoana/persoanele reclamată/reclamate şi către organismele ori persoanele îndreptăţite legal pentru aplicarea sancţiunilor recomandate, conform prevederilor art. 326 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Hotărârea CNECSDTI pentru aprobarea raportului final se consideră emisă la data obţinerii avizului juridic al MENCS.

(4) Hotărârea CNECSDTI pentru aprobarea raportului final este publicată pe site-ul web al CNECSDTI în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

(5) Hotărârile CNECSDTI pot fi contestate, conform legii.

 

CAPITOLUL VI

Aspecte de etică şi deontologie profesională

 

Art. 27. - Pentru nerespectarea atribuţiilor, competenţelor şi obligaţiilor stabilite prin prezentul regulament, membrii CNECSDTI, evaluatorii, membrii panelurilor, ai comisiilor sau ai grupurilor de lucru constituite de CNECSDTI răspund disciplinar, contravenţional şi penal, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 28. - ANCSI asigură secretariatul tehnic şi sprijinul executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementărilor în vigoare,

Art. 29. - Sprijinul tehnic, secretariatul şi resursele materiale necesare funcţionării CNECSDTI sunt asigurate de către MENCS prin ANCSI. Cheltuielile salariale ale membrilor CNECSDTI şi ale membrilor grupurilor de lucru care nu sunt membri CNECSDTI şi cheltuielile de deplasare necesare funcţionării CNECSDTI şi ale grupurilor sale de lucru, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, sunt asigurate prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.

Art. 30. - Membrii CNECSDTI şi membrii grupurilor sale de lucru pot fi remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional celui mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare stabilit pentru unităţile bugetare.

Art. 31. - În vederea încadrării în bugetul alocat este posibilă stabilirea unor limite maximale pentru cheltuielile individuale de transport şi cazare, prin decizie a preşedintelui ANCSI. În cazul acelor membri ale căror costuri de transport nu se încadrează în limitele prevăzute, li se asigură participarea la reuniuni prin videoconferinţă sau prin alte modalităţi uzuale de participare la reuniune de la distanţă.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 822/2015 privind aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru avizarea tratamentului cu anumite DCI-uri prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, utilizate în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative, respectiv subprograme de sănătate curative, precum şi pentru anumite boli cronice, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare nr. D.G, 2.036 din 10 noiembrie 2016 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

- art. 56 şi art. 278 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (1) pct. 25 şi 26 art. 8, art. 18 pct. 17 şi art. 37 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 822/2015 privind aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru avizarea tratamentului cu anumite DCI-uri prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, utilizate în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative, respectiv subprograme de sănătate curative, precum şi pentru anumite boli cronice, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 30 septembrie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1 litera A, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6. Secretariatul Comisiei întocmeşte referatele de repartizare a sumelor aferente contractelor de tip cost-volum pentru medicamente oncologice, cu încadrarea în fişa programului.”

2. La anexa nr. 12, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins:

„7. Secretariatul Comisiei întocmeşte referatele de repartizare a sumelor aferente contractelor de tip cost-volum pentru medicamente imunosupresoare, cu încadrarea în fişa programului.”

Art. II. - Membrii comisiilor de experţi şi direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2016.

Nr. 941.

 

INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999

 

EXPUNERE DE MOTIVE

privind adoptarea proiectului de lege pentru modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României

 

„Purtătorii conştiinţei istorice au datoria să stabilească şi să impună păstrarea şi valorificarea PĂMÂNTULUI, ca sursă esenţială a securităţii şi siguranţei alimentare, ca izvor de existenţă a generaţiilor de astăzi şi a celor de mâine

Punct de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole1

 

Prezentul act normativ îşi propune să stopeze expansiunea fenomenului de acaparare şi concentrare a terenurilor din România, a pădurilor şi a apelor, sens în care cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor şi a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condiţiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinaţie construcţii civile, comerciale, industriale.

Terenurile

Este din ce în ce mai cunoscut, atât la nivel global, cât şi european, aşa-numitul fenomen de acaparare şi concentrare al terenurilor. Acest fenomen constă într-un „proces de achiziţionare pe scară largă de terenuri agricole fără consultarea populaţiei locale în prealabil sau fără a obţine aprobarea acesteia2 şi se manifestă prin faptul că „limitează posibilităţile de care dispune populaţia locală de a gestiona în mod independent o exploataţie şi de a asigura producţia de alimente 3, pe de o parte, în timp ce, pe de altă parte „proprietarul se bucură (...) de dreptul de a utiliza resursele (terenul, suprafaţa de apă, pădurea) şi beneficiile care decurg din utilizarea acestora4.

De asemenea, constatăm faptul că „proprietatea funciară se concentrează din ce în ce mai mult în mâna unui număr limitat de companii de mari dimensiuni, ceea ce a dus la naşterea unei agriculturi industrializate în unele ţări din Europa Centrală şi de Est5.

„Cumpărătorii nu sunt interesaţi (să achiziţioneze pământ n.n) în ţările cu un nivel ridicat al preţurilor terenurilor6, astfel că „acapararea terenurilor are loc în principal în ţările din Europa Centrală şi de Est7

Cu privire la manifestarea acestui fenomen în România, Academia Română a emis recent un document intitulat „Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole” în cadrul căruia a luat act de faptul că „în prezent, în societatea românească sunt exprimate semnale de alarmă privind fenomenul de acaparare a terenurilor agricole, care (...) capătă notorietate în absenţa unor date oficiale privind evoluţia tranzacţiilor cu terenuri agricole8.

De asemenea, Academia Română a constatat şi faptul că „amplificarea volumului tranzacţiilor de pe piaţa fundară românească are loc în contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii9.

Într-un studiu realizat de către Transnaţional Institute (prin Sylvia Kay, Jonathan Peuch, Jennifer Franco) pentru Parlamentul European din mai 2015 10 referitor la acapararea terenurilor agricole la nivel european, printre altele, se arată:

„În Polonia, statisticile oficiale par să indice că problema acaparării de terenuri agricole este relativ minoră. Între 1999 şi 2005, cetăţenii străini au achiziţionat aproximativ 1400 ha de teren, adică mai puţin de 1% din totalul suprafeţei agricole (...).

În Slovacia, unde cetăţenii străini pot cumpăra terenuri agricole prin crearea unei entităţi juridice, aceştia deţin aproximativ 20 000 ha, adică 1% din suprafaţa agricolă utilizată (...).

În Republica Cehă, potrivit unui sondaj efectuat de către Uniunea întreprinderilor Agricole din Cehia, cetăţenii străini aveau în proprietate, în 2006, 90 000 ha de teren agricol (reprezentând 2,1% din totalul suprafeţei agricole).

În Lituania, experţii estimează că în 2007 cetăţenii străini deţineau între 12 000 şi 15 000 ha de terenuri agricole (adică aproximativ 0,5% din total), 10 000-12 000 ha fiind posedate de circa 30 de persoane juridice străine, iar alte 1 000- 3 000 ha de aproximativ 20 de persoane fizice.

Potrivit informaţiilor furnizate de cartea funciară din Letonia, în 2005 şi în 2006 s-au derulat în această ţară 427, respectiv 512 tranzacţii cu terenuri la care a participat un cetăţean străin. Aceste cifre reprezintă aproximativ 2% din vânzările care au avut loc în anii respectivi11.

Conform avizului Comitetului Economic şi Social European (în continuare „CESE”) din ianuarie 2015, în România, până la 10% din suprafeţele agrare au ajuns în proprietatea unor investitori din ţări terţe, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE 12.


1 Document intitulat „Punctul de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole”, pag. 3, disponibil la http://www.acad.ro/acadDeclaratii/d0512-AR-TerenuriAgrare.pdf.

2 Document intitulat „Avizul Comitetului Economic şi Social European privind acapararea terenurilor - un semnal de alarmă pentru Europa şi O ameninţare iminentă la adresa agriculturii familiale din ianuarie 2015, pag. 4, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/ALL/?url=CELEX%3A520141E0926.

3 Ibid.

4 Ibid.

5 Id. pag. 6.

6 Ibid.

7 Ibid.

8 Academia Română, op. cit., p. 1.

8 Ibid.

10 Document intitulat «Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE”, pag. 18-19, disponibil la http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/540369/IPOL_STU(2015)540369_RO.pdf.

11 Id„ pag. 18-19.

12 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 4.

 

Asta era în 2015. Acum lucrurile se prezintă într-o situaţie mult mai gravă, chiar dacă instituţiile abilitate ale statului păstrează o tăcere condamnabilă în această direcţie.

Faptul că la ora actuală nu există la nivel guvernamental o situaţie clară asupra terenurilor vândute, concesionate sau arendate străinilor, ne face să credem că la acest nivel s-a dat şi se dă în continuare dovadă de o mare iresponsabilitate.

România este ţara din UE în care amploarea fenomenului analizat a atins cele mai mari cote din întreaga Uniune Europeană, stare de fapt care reiese şi din aceea că, spre exemplu, în România există cea mai mare întreprindere agricolă din UE, care îşi desfăşoară activitatea pe aproximativ 65.000 hectare de teren agricol13.

Această situaţie dramatică în care se află România este reafirmată atât în studiul realizat de către Transnaţional Institute pentru Parlamentul European din mai 2015 14, cât şi într-o foarte recentă investigaţie jurnalistică românească 15 din care rezultă faptul că peste 4,5 milioane de hectare din suprafaţa totală a României se află în momentul de faţă sub controlul străinilor, adică, de fado, o suprafaţă cât întreaga zonă istorică a Moldovei.

În altă ordine de idei, mai întâi de toate, considerăm că este necesar să demitizăm susţinerea potrivit căreia agricultura industrializată, intensivă, este mai eficientă decât cea predicată la scară redusă.

Astfel, cercetători din domeniul agriculturii au înaintat teza potrivit căreia micile exploataţii agricole familiale sunt cel puţin la fel de eficiente ca şi întreprinderile agricole de mari dimensiuni16.

Potrivit acestor date, în ciuda faptului că 90% din exploataţiile agricole sunt exploataţii familiale şi prelucrează sub 25% din suprafeţele agricole mondiale17, totuşi acestea produc 80% din alimentele consumate de populaţia Planetei.

Prin urmare, chiar dacă întreprinderile promotoare ale industriei agricole la scară largă au în control terenurile cele mai fertile, au suportul tehnic şi financiar optim şi au acces la instrumente de irigaţie moderne, la modul general, ele consumă şi cele mai multe resurse. Acest lucru se datorează şi nivelului scăzut de personal uman folosit în procesul producţiei, cu scopul de a maximiza profiturile.

Pe de altă parte, dincolo de criteriul strict financiar, al profiturilor, exploataţiile agricole familiale sunt mult mai eficiente în păstrarea biodiversităţii, în întreţinerea terenurilor. Ele au o contribuţie însemnată la economiile locale, furnizează locuri de muncă şi înlesnesc coeziunea socială.

De asemenea, ele sunt singurele care au un efect benefic asupra schimbărilor climatice18.

Acelaşi lucru este susţinut atât în avizul CESE19, cât şi în studiul elaborat de International Institute pentru Parlamentul European20.

Efectele fenomenului pe care dorim să-l stopăm prin modificarea Constituţiei sunt dintre cele mai diverse şi privesc, conform studiului intitulat „Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor UE21, chestiuni legate de marginalizarea agriculturii familiale şi obstrucţionarea accesului tinerilor şi al viitorilor fermieri în domeniul agricol, apariţia marilor întreprinderi agricole de tip corporatist ale căror trăsături sunt instabilitatea economică, afectarea mediului, productivitatea scăzută şi ireversibilitatea modificărilor produse 22.

Un alt efect nociv al acaparării resurselor naturale ale ţării, în general, şi al acaparării terenurilor, în special, a fost distrugerea industriei româneşti din domeniu în trecut şi imposibilitatea refacerii ei în prezent, România devenind exportatoare de materii prime şi importatoare de produse finite (alimentare sau industriale).

Mai mult, potrivit studiului elaborat de Transnaţional Institute, cât şi avizului CESE anterior menţionat, acest fenomen ameninţă securitatea şi suveranitatea alimentară şi tradiţiile alimentare locale.

Astfel, potrivit CESE, ,,terenurile agricole constituie baza pentru producţia alimentară, formând, prin urmare, o condiţie prealabilă necesară pentru asigurarea securităţii alimentare23. Astfel, „produsele alimentare şi culturile de materie primă cultivate pe terenurile achiziţionate sunt exportate în special în ţările de origine ale investiţiilor. Numai o mică parte a acestor culturi este destinată pieţelor interne. Prin urmare, securitatea alimentară este invers proporţională cu gradul de acaparare a terenurilor 24.

Aceeaşi concluzie este asumată şi de către Academia Română, potrivit căreia sunt întemeiate temerile privind securitatea alimentară a populaţiei din România „în condiţiile în care cele mai fertile terenuri s-ar afla în proprietatea unor entităţi cu interese economice diferite faţă de cele ale statului român25.

Având în vedere cele expuse anterior, devin tot mai importante şi de luat în seamă studiile de specialitate potrivit cărora fenomenul acaparării şi concentrării terenurilor pune în mare pericol posibilitatea de hrănire a populaţiei 26.

Mai mult, din punct de vedere social, s-a identificat şi efectul depopulării zonelor în care se practică în prezent agricultura intensivă de tip industrial corporatist.

Este unul dintre motivele pentru care România se confruntă în acest moment cu o gravă criză demografică.

Astfel, goana după terenuri agricole şi concentrarea proprietăţii asupra lor face ca exploataţiile agricole care au lucrat aceste terenuri anterior să fie eliminate.


13 Id., pag. 7, Urmează Germania cu o întreprindere agricolă având suprafaţa de 38.000 hectare.

14 Transnaţional Institute, op. cit.

15 Reportaj intitulat „Poftiţi la România”, apărut pe 12 iulie 2016 în cadrul emisiunii „în premieră cu Carmen Avram”, disponibil la http://inpremiera.antena3.ro/reportaje/poftfti-la-romania-363.html.

16 Cercetătorul Wiilis Peterson de la Universitatea din Minnesota, parte din studiul disponibil la http://familyfarmingahap.weebly.com/family-vs-corporate- farming.html.

17 Ideea principală a studiului „Hungry for land”, studiu elaborat de Organizaţia Internaţională „GRAIN”, este aceea potrivit căreia fermele de mici dimensiuni sunt cele care, de facto, alimentează populaţia lumii şi fac aceasta lucrând pe mai puţin de un sfert din terenurile disponibile; studiul poate fi consultat la https://www.grain.org/article/entries/4929-hungry-for-lând-smaîl-farmers-feed-the-world-with-less-than-a-quarter-of-all-familand.

18 Id., pag. 13.

19 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 6.

20 Transnaţional Institute, op. cit., pag. 6.

21 Vezi mai sus nota nr. 10.

22 Id., pag. 42-44.

23 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 2.

24 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 8.

25 Academia Română, op. cit., pag. 1.

23 GRAIN, op. cit.

 

Rezultatul este unul cât se poate de nefast: „pierderea de locuri de muncă şi reducerea posibilităţilor de viaţă în zonele rurale”, fenomen care, de obicei, este „ireversibil, deoarece în lipsa unui capital suficient, micii producători sau întreprinderile nou-înfiinţate (tinerii fermieri) se confruntă cu mari dificultăţi la achiziţionarea (de terenuri n.n.) şi reuşita economică în acest sector27.

Avizul instituţiei europene indică România ca exemplu de scădere maximă a numărului de lucrători din agricultură (8,9%/an între 2005 şi 2010) 28, o creştere a şomajului ce a implicat, evident, costurile sociale inerente şi semnificative.

Un exemplu grăitor pentru consecinţele acaparării şi concentrării terenurilor îl reprezintă Scoţia, unde acum 200 de ani echivalentul ca mărime al Olandei a fost împărţit în terenuri cu suprafeţe între 8.000 şi 20.000 hectare care au fost vândute apoi investitorilor.

În acel moment locuiau în acea zonă între 1,5 şi 2 milioane de persoane. În prezent, Parlamentul scoţian are pe ordinea de zi măsuri de repopulare a zonei 29, puternic afectată din punct de vedere demografic, ca urmare a depopulării din perioada imediat următoare practicării agriculturii intensive la scară industrială.

În general, fenomenul analizat afectează în mod negativ nu doar aspectul demografic al ţării.

Producţia de alimente naturale, sănătoase şi aspectele socio-ecologice sunt şi ele grav deteriorate de acest tip de agricultură industrială intensivă, dominată de întreprinderile mari.

În plus, exploataţiile agricole mici sunt cele care contribuie la conservarea patrimoniului cultural şi a stilului de viaţă rural, gestionează resursele naturale într-un mod durabil şi fac ca dreptul de proprietate, în zonele rurale, să fie foarte dispersat pe plan geografic 30.

Totodată, considerăm că fenomenul acaparării şi concentrării terenurilor aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului, aşa cum sunt acestea reglementate prin acte şi tratate internaţionale la care România este parte.

Astfel, prin art. 11 din Pactul internaţional al Naţiunilor Unite privind drepturile economice, sociale şi culturale 31, cât şi prin art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului 32 statele au obligaţia să recunoască fiecărei persoane aflate pe teritoriul său dreptul la hrană suficientă şi sigură, aspect care, în mod evident, are legătură şi cu accesul la pământ, întrucât „pământul stă la baza producţiei de alimente33.

În punctul său de vedere, Academia Română îşi exprimă opinia că „terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale României şi gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanţie pentru securitatea alimentară a generaţiilor care vor urma”,

Citându-l pe marele agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti, „Pământul este bogăţia principală a României. Dar... nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român” 34.

Într-adevăr, aceasta este şi opinia CESE potrivit căruia „terenurile nu reprezintă o marfă comercială care să poată fi fabricată în cantităţi mai mari. Pământul este o resursă Finită, motiv pentru care el nu ar trebui să se supună normelor tipice ale pieţei35.

Totodată, aceeaşi instituţie europeană afirmă că „o piaţă a terenurilor bazată exclusiv pe cele patru libertăţi (de circulaţie a mărfurilor persoanelor, serviciilor şi capitalurilor) nu este suficientă pentru a face faţă riscului de discriminare şi marginalizare legat de aspectele sensibile ale accesului la terenuri agricole, ale controlului asupra acestora şi ale destinaţiei ce le este atribuită 36.

Este cât se poate de evidentă discriminarea ţăranului român, a fermierului român, în acest proces de acaparare a terenurilor agricole şi nu numai.

În continuare, vom mai aduce câteva argumente cu privire la admisibilitatea modificării constituţionale ce o susţinem, din punct de vedere al reglementărilor Uniunii Europene, cât şi raportându-ne, pentru conformitate, la Constituţia României.

Suntem de părere că modificarea propusă de noi în ceea ce priveşte terenurile în general şi a terenurilor agricole în special este conformă cu reglementările UE.

Astfel, pe de o parte, chiar CESE constată faptul că „fenomenul concentrării unor suprafeţe mari de teren în mâinile unor mari investitori neagricoli şi ale marilor companii agrare reprezintă o ameninţare gravă (...).

Aceasta contravine modelului european al unei agriculturi durabile, multifuncţionale şi competitive, în bună măsură bazată pe exploataţiile agricole familiale şi periclitează punerea în aplicare a obiectivelor formulate în art. 39 şi art. 191 din T.F.U.E. Acest model se află în contradicţie cu obiectivul structural al sectorului agrar de a dispune de proprietăţi funciare cât mai dispersate, duce la deteriorarea ireversibilă a structurii economice în zona rurală şi la o agricultură industrializată nedorită de societate37.

„Politica funciară este de competenţa statelor membre”, fapt în virtutea căruia acestea „pot impune restricţii privind tranzacţiile atunci când siguranţa alimentară şi energetică naţională este periclitată sau dacă există un interes public major38.

Iar aceste restricţii sunt permise pentru a evita speculaţiile, pentru a conserva tradiţiile locale şi pentru a asigura o utilizare adecvată a terenurilor, aceasta chiar dacă, spune CESE, „astfel de restricţii limitează principiul - consfinţit în tratate - al liberai circulaţii a bunurilor şi a capitalurilor39, întrucât sunt Justificate în contextul garantării securităţii alimentara40.


27 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 8.

28 Id., pag. 7.

29 Id., pag. 9.

39 Id., pag. 10.

31 Document disponibil la http://www.irdo.ro/file.php?fisiereJd=79&inline.

32 Document disponibil la http://www.irdo.ro/file.php?fisiereJd=78&inline=.

33 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 10.

34 Academia Română, op. cit., pag. 2.

35 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 11.

36 Id., pag. 6.

37 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 3.

38 Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 13.

39 Ibid.

40 Ibid.

 

Potrivit studiului elaborat de acelaşi International Institute pentru Parlamentul European 41, se recomandă Uniunii Europene să permită statelor membre o mai mare libertate de reglementare a tranzacţiilor cu privire la terenurile agricole de pe teritoriul lor şi să solicite Curţii Europene de Justiţie să dea curs unei mai mari flexibilităţi în interpretarea principiului liberei circulaţii a capitalurilor.

Ar trebui adâncite şi extinse restricţiile justificabile la libera circulaţie a capitalurilor, în spiritul obiectivelor politice solide care sunt de interes public, pentru a permite statelor membre să deţină mai mult control, în această direcţie, printr-o mai mare capacitate de reglementare 42.

În altă ordine de idei, în anul 2008 apare HG nr. 1.460 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.

Orizonturi 2013-2020-2030, o strategie la care s-a lucrat multă vreme şi care a necesitat costuri considerabile de la bugetul de stat.

Un document extrem de important care însă a fost ascuns dezbaterii publice. Acest fapt ridică multe semne de întrebare asupra bunei-credinţe a autorităţilor din acea perioadă, dar şi a celor care au preluat apoi puterea în România.

În această strategie se stabileşte, printre altele, ca obiectiv naţional „Creşterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condiţiile menţinerii echilibrului social prin dezvoltarea durabilă a agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populaţiei şi pentru asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale

Pădurile

Într-un comunicat al Academiei României se afirmă: Starea actuală a pădurilor României îngrijorează, în mod justificat, cele mai importante segmente ale societăţii româneşti. Constatarea, făcuta acum mai bine de două decenii, potrivit căreia pădurile României sunt în declin, iar silvicultura în regres, este astăzi mai actuală ca oricând. Preşedintele României a luat iniţiativa, susţinută de Academia Română, de a introduce în legislaţia aferentă siguranţei naţionale prevederi prin care este considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale „orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic , cu consecinţe la nivel naţional sau regional43.

În Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin HG nr. 1 460/2008 de Guvernul României, referitor la silvicultură, se spune printre altele că „în completarea obiectivelor conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se recomandă următoarele măsuri suplimentare: elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor cu cel puţin 200.000 hectare prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate”.

Noi considerăm că o primă măsură, absolut necesară pentru reglementarea silviculturii româneşti în direcţia satisfacerii interesului naţional, dar şi a echilibrării ecosistemului românesc, în general, a întăririi siguranţei naţionale, în special, este interzicerea prin Constituţie a vânzării, concesionării sau închirierii terenurilor forestiere, a pădurilor, către cetăţeni străini sau persoane juridice străine ori care nu au capital 100% românesc.

Pădurea, alături de terenuri şi ape, este o resursă naturală vitală care a aparţinut întotdeauna, în exclusivitate, neamului nostru, naţiunii noastre şi aşa trebuie să rămână.

Altfel, vom afecta cu siguranţă soarta generaţiilor viitoare şi nu avem acest drept, nici în faţa propriei noastre conştiinţe şi nici în faţa lui Dumnezeu.

Apele

De asemenea, într-un demers ştiinţific de colaborare între Politehnica din Milano, Italia, şi Universitatea din Virginia, Statele Unite, cercetătorii acestor instituţii au identificat ca fiind un corolar al fenomenului acaparării terenurilor un alt fenomen: acela al acaparării apelor 44.

Prin urmare, pentru întărirea şi clarificarea art. 136 alineat 3, referitor la ape şi care lasă loc la interpretări, considerăm Că trebuie menţionat clar la art. 44 alineat 2 din Constituţia României faptul că apele ţării nu pot face, în niciun caz, obiectul vânzării, concesionării sau al închirierii lor către persoane fizice sau juridice străine.

Şi avem această poziţie ţinând cont de importanţa deosebită a acestei resurse naturale fundamentale, dar şi de o preconizată criză a apei la nivel mondial, criză anunţată de oamenii de ştiinţă din mai multe Instituţii de cercetare 45.

Acestea sunt motivele pentru care solicităm în mod expres menţionarea clară şi fără echivoc a acestui lucru în Constituţia României, la art. 44 alineat 2.

Concluzii

Pământul, apa şi pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esenţă, ale ţării şi ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul naţional şi aparţin trecutului, prezentului şi viitorului naţiunii noastre, aparţin generaţiilor de ieri, celor de astăzi, dar şi celor de mâine.

Ele nu sunt o marfă, ci fac parte din teritoriul sacru al României, care, conform Constituţiei, art. 3 alineat (1), este Inalienabil.

Consecinţele pe termen lung ale acaparării terenurilor ţării, a pădurilor şi a apelor de către străini sunt de o gravitate extremă, acest fenomen fiind cât se poate de clar un atac la siguranţa naţională a ţării, el lezând grav interesele strategice economice şi sociale ale României.


41 Transnaţional Institute, op. cit.

42 Id., pag. 10.

43 Document intitulat „Starea actuală şi viitorul pădurilor României în viziunea Academiei Române, pag. 1, disponibil la http://www.academiaromana.ro/acadDeclaratii/d0509-AR-StareaPadurilor.pdf.

44 Maria Cristina Rullia, Antonio Savioria, Paolo Dodorico, document intitulat „Global land and water grabbing”, p. 1, disponibil la http://www.pnas.org/content/110/3/892.full.pdf.

45 Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), organism specializat al ONU, document intitulat „Human Development Report 2006. Beyond scarcity: Power, poverty and the global water crisis”, p. 31-41, disponibil la http://www.undp.org/content/dam/undp/library/corporate/HDFV 2006%20Global%20HDR/HDR-2006-Beyond%20scarciţy-Power-poverty-and-the-global-water-crisis.pdf, şi Transnaţional Institute, document intitulat „The Global Water Grab. Aprimer”, p. 32, disponibil la https://www.tni.org/en/collection/land-and-water-grabbing.

 

În timp ce alte ţări europene au luat şi iau măsuri stricte de protejare a acestora, acapararea lor de către străini fiind declarată subiect de securitate naţională, autorităţile române, până acum, nu au luat nicio măsură de protecţie reală. Acest fapt a dus la situaţia gravă actuală a afectării patrimoniului naţional, a risipirii, printr-o înstrăinare necontrolată către străini, a acestor resurse naturale vitale (terenurile agricole, pădurile şi apele), înstrăinare care poate fi uşor constatată în acest moment.

Mai mult, inexistenţa la nivel naţional a unor evidenţe clare asupra situaţiei proprietăţii asupra terenurilor agricole o considerăm ca fiind o gravă eroare a autorităţilor, ca să nu spunem mai mult.

Păstrarea terenurilor agricole, a pădurilor, în proprietatea cetăţenilor români şi în proprietate publică, dar şi păstrarea apelor în proprietate publică exclusivă devine mai mult ca oricând o necesitate strategică.

Şi aceasta pentru că printr-o agricultură şi o silvicultură autohtonă puternică îndreptată spre realizarea prioritară a interesului naţional şi asigurarea protecţiei mediului la nivel european, printr-o reglementare judicioasă a exploatării şi conservării apelor în aceleaşi direcţii, va avea loc în mod automat şi dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei româneşti, fapt care poate face din România una dintre cele mai puternice şi mai respectate ţări din Europa.

În opoziţie, continuarea vânzării, arendării, concesionării sau închirierii acestora către străini va prăbuşi în mod sigur ţara, va afecta grav siguranţa naţională şi Interesul nostru naţional a cărui protecţie este Impusă de ari 135 alin. (2) din Constituţia României.

Iar odată cu pierderea pământului, a pădurilor şi a apelor ne vom pierde, cu certitudine, şi suveranitatea.

Vrem să fim pe deplin stăpâni pe resursele ţării noastre, să le controlăm în mod eficient şi să le folosim aşa cum credem noi de cuviinţă, şi nu după cum ne dictează alţii.

S-a vândut străinilor mult prea mult din pământul şi pădurile ţării. Acest lucru trebuie oprit imediat, în totalitate. Nu ne mai putem permite să înstrăinăm aceste resurse esenţiale pentru ţară, în niciun fel de condiţii, străinilor.

Noi, iniţiatorii acestui Proiect de modificare a art. 44 alineat (2) din Constituţie, suntem de părere că modificarea pe care O susţinem este una atât în litera, cât şi în spiritul Constituţiei României.

Astfel, pe de o parte, aceasta se încadrează în limitele revizuirii Constituţiei reglementate de art. 152 alin. (2) din Constituţia României.

Aceasta deoarece limita revizuirii Constituţiei priveşte acele restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români, nu şi ale străinilor, apatrizilor ori ale persoanelor juridice străine.

Pe de altă parte, această modificare este în spiritul Constituţiei, deoarece prin această transformare s-ar întări prevederile art. 1, art. 3, art. 45, art. 135, 136 şi art. 152 din Constituţie, cât şi prin art. 20 s-ar confirma art. 4 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 5 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, art. 11 din Pactul internaţional al Naţiunilor Unite privind drepturile economice, sociale şi culturale, cât şi art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

De asemenea, această modificare este constituţională şi nu încalcă nici angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene, deoarece, aşa cum am arătat mai sus, modificarea priveşte domeniul securităţii naţionale, iar potrivit angajamentelor europene, acest domeniu este şi rămâne în competenţa strictă, exclusivă a statelor naţionale.

Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile esenţiale ale statului şi în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale. În special, securitatea naţională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru”.

În acest sens, a fost formulat şi răspunsul Comisarului European pentru agricultură, Phil Hogan, dat europarlamentarilor în cadrul şedinţei Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European din 24 mai 2016, potrivit căruia este în sarcina fiecărui stat să aibă grijă de propriul patrimoniu46.

Modificarea propusă de noi trebuie să fie interpretată ca fiind constituţională, întrucât, aşa cum a fost deja redat în doctrina de specialitate, „.... Un popor are întotdeauna dreptul de a revizui, de a reforma şi de a schimba Constituţia sa”.

Mai mult decât atât, „... O generaţie nu poate aservi legilor sale generaţiile viitoare47, iar „un popor are un drept Imprescriptibil la revizuirea Constituţiei 48.

Totodată, istoria a demonstrat că o Constituţie nu poate pretinde dreptul la eternitate, „că în lumea de azi niciun instrument juridic, oricât ar fi el de important - şi cu atât mai puţin o Constituţie - nu poate rămâne în afara transformărilor critice a experienţelor acumulate49.

Practic, experienţele acumulate în ultimii ani, cele referitoare la consecinţele fenomenului de acaparare a terenurilor, pădurilor şi apelor, sunt de natură să susţină constituţionalitatea modificării propuse de noi.

Mai mult, În Raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România se afirmă că „blocarea evoluţiilor prin apariţia unor obstacole constituţionale, este de natură să creeze premisele unor conflicte artificiale50.

Prin urmare, ar fi înţelept să ni se permită modificarea Constituţiei în sensul menţionat de noi pentru a putea permite acesteia să reziste la încercarea timpului.

Altminteri, „excesiva imobilitate a Constituţiei ar fi o ameninţare pentru ea însăşi, deoarece nu ar mai putea fi schimbată decât prin forţă51.

Pentru toate motivele expuse mai sus, în temeiul art. 150 din Constituţia României, noi, membrii Comitetului de Iniţiativă, legal constituit, supunem Parlamentului României spre adoptare Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, în redactarea alăturată.


46 Revista Ferma nr. 10 din 14 iunie 2016, articol disponibil la http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/Phil-Hogan-despre-acapararea-terenurilor- Este-prablema-fiecami-stat.html.

47 Mircea Criste, document intitulat „Forma de guvernământ şi puterea de revizuire constituţională (limitele revizuirii)1, p. 50, disponibil la rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/download/120/116, şi Marian Enache, carte intitulată „Revizuirea Constituţiei României”, ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 9-10, disponibilă la https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&gd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwj2oNjo5ZjOAhWMaRQKHUu5CeEQFggiMAA&url= http%3A%2F%2Fediturauniversuljuridic.ro%2Fcarte%2Frevizuirea-constitutiei-romaniei%2Frasfoire%2F&usg=AFQjCNGhDVmFKRxsTfjG6FjyoBxUugQpmA&sig2= jCrBWMzJdfJzO5s_ubsC-g&bvm=bv.128617741,d.bGg.

48 A de Lapradelle, Cours de droit constitutionnel, 1912, cit. de Ştefan Deaconu, Dreptul de a ne revizui Constituţia, în Curierul Judiciar nr. 3.2011, p. 123, disponibil la http://www.unibuc.ro/prof/deaconu_s/docs/res/2012ianDreptul_de_a_ne_revizui_Constitutia.pdf.

49 Victor Duculescu, „O temă de dezbatere între oamenii politici şi juriştii români: modificarea Constituţiei”, Juridica, nr. 7/2000, p. 253 în Mircea Criste op. cit., p. 50.

50 Document intitulat „Raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România”, p. 9, document disponibil la http://old.presidency.ro/static/rapoarte/Raport_CPARPCR.pdf.

51 Mircea Criste, op. cit., p. 50.

 

Prezenta anexă face parte integrantă din declaraţia autentificată a Comitetului de iniţiativă sub numărul 1.590/14.09.2016.

 

1. S.S. BĂLAN TEODOR

18. S.S. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN

2. S.S. BĂNUŢ ELENA

19. S.S. NEGOESCU SONIA

3. S.S. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN

20. S.S. PALCĂU ARALD-SERGIU

4. S.S. CĂLĂPĂREANU ION

21. S.S. PAVEL MARIA-RODICA

5. S.S. CERNESCU IUSTINA MARILENA

22. S.S. PETROVA TAMARA

6. S.S. CORBEANU VASILE-VALI

23. S.S. POPESCU IONEL-CRĂCIUN

7. S.S. COSTEACARMEN-GABRIELA

24. S.S. POPESCU MIRCEA

8. S.S. DUMITRU FLORIAN-EMIL

25. S.S. SĂRMĂŞAN SEVER

9. S.S. FÜLÖP BEATRICE-RITA

26. S.S. SĂVESCU PETRE

10. S.S. GHEORGHE FLORIAN

27. S.S. ŞERB MARCEL-GHEORGHE

11. S.S. HERTA ADRIANA-MARIA

28. S.S. TODEA ALEXANDRA-MARIA

12. S.S. HORIEANU AUREL

29. S.S. TODEA DORINA-CARMEN

13. S.S. IONESCU VIRGIL-BOGDAN

30. S.S. TODEA PETRU-ADRIAN

14. S.S. IONIŢĂ IONELA

31. S.S. TOROICAN IOAN

15. S.S. LĂONEANU MARILENA

32. S.S. TURC RADU-LUCIAN

16. S.S. MIHALCE ALUXANDRA

33. S.S. URECHE EMIL

17. S.S. MUSCA DIMITRIE

 

 

NOTAR PUBLIC,

L.S. CRĂCIUNESCU IOANA

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

de revizuire a Constituţiei României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 44 alineat (2) din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 44. - Dreptul de proprietate privată

„(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, pădurilor şi a apelor, nu le pot arenda, concesiona, închiria. Prin excepţie, cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc, conform legii organice, pot concesiona, închiria, numai terenuri care au destinaţia construcţii civile, comerciale, industriale.”

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

Prezenta anexă face parte integrantă din declaraţia autentificată a Comitetului de iniţiativă sub numărul 1.590/14.09.2016.

 

1. S.S. Bălan Teodor

18. S.S. Negoescu Mihai-Bogdan

2. S.S. Bănuţ Elena

19. S.S. Negoescu Sonia

3. S.S. Berenghi Cătălin-Ioan

20. S.S. Palcău Arald-Sergiu

4. S.S. Călăpăreanu Ion

21. S.S. Pavel Maria-Rodica

5. S.S. Cernescu Iustina Marilena

22. S.S. Petrova Tamara

6. S.S. Corbeanu Vasile-Vali

23. S.S. Popescu Ionel-Crăciun

7. S.S. Costeacarmen-Gabriela

24. S.S. Popescu Mircea

8. S.S. Dumitru Florian-Emil

25. S.S. Sărmăşan Sever

9. S.S. Fülöp Beatrice-Rita

26. S.S. Săvescu Petre

10. S.S. Gheorghe Florian

27. S.S. Şerb Marcel-Gheorghe

11. S.S. Herta Adriana-Maria

28. S.S. Todea Alexandra-Maria

12. S.S. Horieanu Aurel

29. S.S. Todea Dorina-Carmen

13. S.S. Ionescu Virgil-Bogdan

30. S.S. Todea Petru-Adrian

14. S.S. Ioniţă Ionela

31. S.S. Toroican Ioan

15. S.S. Lăoneanu Marilena

32. S.S. Turc Radu-Lucian

16. S.S. Mihalce Aluxandra

33. S.S. Ureche Emil

17. S.S. Musca Dimitrie

 

 

NOTAR PUBLIC,

L.S. CRĂCIUNESCU IOANA

 

AVIZ

referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României

 

Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R1400 din 16.09.2016,

CONSILIUL LEGISLATIV,

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,

avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Potrivit Expunerii de motive, ca urmare a modificării art. 44 alin. (2) din Constituţie, „cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine, ori care nu au capital exclusiv românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor şi a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condiţiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinaţie construcţii civile, comerciale, industriale”.

Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.

2. Menţionăm că posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către străini şi apatrizi, în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală a fost consacrată de Constituţia României în urma revizuirii din anul 2003. Aşa cum s-a subliniat în doctrină, aceste condiţii reprezintă garanţii ale respectării principiului inalienabilităţii şi indivizibilităţii elementelor componente ale statului (teritoriul, populaţia şi suveranitatea), în contextul aderării României la Uniunea Europeană, însă „dincolo de aceste garanţii, dobândirea terenurilor este în continuare neconstituţională, deci interzisă, deoarece, aşa cum însăşi noua reglementare o prevede expres, «numai» în limitele garanţiilor la care ne-am referit ea este permisă”1.

Trebuie subliniat că, în cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 148/2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, s-a precizat că „aderarea la Uniunea Europeană, odată realizată, implică o serie de consecinţe care nu s-ar putea produce fără o reglementare corespunzătoare, de rang constituţional”.

Din acest punct de vedere, precizăm că, potrivit pct. 3 - Libera circulaţie a terenurilor, din anexa nr. VII la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, din Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, România a beneficiat de o perioadă de tranziţie în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţii asupra terenurilor de către resortisanţii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, după cum urmează:

„3. Libera circulaţie a capitalurilor

(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul 1 semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au O sucursală sau reprezentanţă pe teritoriul României.

Resortisanţilor statelor membre şi resortisanţilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu drept legal de rezidenţă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisanţilor români.

(2) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În niciun caz, un cetăţean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe.

Fermierilor care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanţilor români.

O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionate la primul paragraf”.

Aşa cum a subliniat Curtea Constituţională în Decizia nr. 148/2003, aderarea României la Uniunea Europeană „impune integrarea în dreptul intern a acquisului comunitar, precum şi determinarea raportului dintre actele normative comunitare şi legea internă”. Analizând revizuirea propusă în 2003, Curtea Constituţională a precizat că „soluţia propusă de autorii iniţiativei de revizuire are în vedere implementarea dreptului comunitar în spaţiul naţional şi stabilirea regulii aplicării prioritare a dreptului comunitar faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecinţa aderării pleacă de la faptul că statele membre ale Uniunii Europene au înţeles să situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea - pe o poziţie intermediară între Constituţie şi celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea Constituţională constată că această dispoziţie, cuprinsă în art. 1451, nu aduce atingere prevederilor constituţionale privitoare la limitele revizuirii şi nici altor dispoziţii ale Legii fundamentale, fiind o aplicaţie particulară a dispoziţiilor actualului art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia «Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern»

Totodată, Curtea a observat că, „în scopul integrării în Constituţia României a acestei concepţii europene, se impune completarea dispoziţiilor art. 11 cu un nou alineat, scop în care se prevede expres în propunerea legislativă de revizuire că, «în cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte conţine dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei»“.

În analiza dispoziţiilor Legii de revizuire din 2003 menite să asigure „respectarea dispoziţiilor acquis-ului comunitar cu privire la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobândi bunuri în condiţii de egalitate cu cetăţenii români”, în Decizia nr. 148/2003, Curtea Constituţională a reţinut că „posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia României, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii „Protecţia proprietăţii private”, se propune sintagma „Dreptul de proprietate privată”. Cea de-a două modificare vizează chiar alin, (2) al art. 41. În noua redactare, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar”.

Menţionăm că, în aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a apreciat că „introducerea acestor noi reglementări în Constituţia României, în momentul actual, în vederea unei viitoare integrări în Uniunea Europeană, reprezintă o soluţie de la care nu se poate abdica, deoarece integrarea în structurile euroatlantice nu se poate realiza în afara unor temeiuri constituţionale preexistente”.

În dezvoltarea normei constituţionale din cuprinsul art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală a fost adoptată, mai întâi, Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, lege care a intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, respectiv la data de 1 ianuarie 2007.

Legea nr. 312/2005 reglementează în capitolul II dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii statelor membre şi persoanele juridice având naţionalitatea acestor state, precum şi de către apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România. Astfel, potrivit art. 3, cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un sfat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele Juridice române

La art. 5 alin. (1) din Legea nr. 312/2005 este reglementat modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere. Pentru această categorie de terenuri, persoanele din statele membre pot dobândi dreptul de proprietate la împlinirea unui termen de şapte ani de la data aderării la Uniunea Europeană.

Ulterior, în mod similar, prin Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, au fost stabilite regulile privind vânzarea terenurilor agricole către cetăţenii români şi către cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau al Confederaţiei Elveţiene, precum şi către apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în Confederaţia Elveţiană, precum şi către persoanele juridice având naţionalitatea română, respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederaţiei Elveţiene. Potrivit aceleiaşi reglementări, cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ, precum şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile Legii nr. 17/2014.

Prin dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 s-a instituit dreptul de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale.

Semnalăm că, în Decizia nr. 153/2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, Curtea Constituţională a precizat că „dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a două din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, Ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale.” Totodată, „Curtea constată că Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine prevede tocmai aceste condiţii în care cetăţenii străini pot dobândi terenuri în România”.

Având în vedere cele de mai sus, rezultă că prezenta iniţiativă cetăţenească propune reglementări contrare obligaţiilor rezultate din tratatele internaţionale la care România este parte, obligaţii pe care, potrivit art. 11 alin. (1) din Constituţie, statul român se obligă să le îndeplinească întocmai şi cu bună credinţă, astfel încât aceasta nu poate fi promovată.

 

PREŞEDINTE

dr. Dragoş Iliescu

 

Bucureşti, 13 octombrie 2016.

Nr. 979.


1 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României, Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, p. 36.

 

S-a solicitat autentificarea prezentului înscris.

Declaraţia de constituire a Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 44 alineat (2) din Constituţia României

 

Subsemnaţii:

1. BĂLAN TEODOR, cetăţean român, cod numeric personal 1550520354722, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Andrei Saguna, bl. A20, et. 1, ap. 5, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 692891, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 15.08.2008;

2. BĂNUŢ ELENA, cetăţean român, cod numeric personal 2600423354732, domiciliată în municipiul Calafat, str. Traian, bl. 01, sc. 1, et. 3, ap. 16, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 795139, eliberată de SPCLEP Calafat la data de 16.08.2011;

3. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1801012410123, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 17, et. demisol, identificat cu C.I. seria RX nr. 846027, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 22.01.2016;

4. CĂLĂPĂREANU ION, cetăţean român, cod numeric personal 1601223163191, domiciliat în municipiul Craiova, str. Elena Farago nr. 42, bl. 175B, sc. 2, ap. 16, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 096396, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 09.07.2015;

5. CERNESCU IUSTINA MARI LENA, cetăţean român, cod numeric personal 2660825165950, domiciliată în municipiul Craiova, str. Nicolae Bănescu nr. 4, bl. D9, sc. 1, ap. 10, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 783256, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 29.06.2011;

6. CORBEANU VASILE-VALI, cetăţean român, cod numeric personal 1590602354731, domiciliat în municipiul Timişoara, Str. Stejarul nr. 4, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 158360, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 21.08.2014;

7. COSTEA CARMEN-GABRIELA, cetăţean român, cod numeric personal 2810413160085, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, str. Putna nr. 7, bl. J6, sc. 1, ap. 2, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria CJ nr. 004051, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 18.10,2013;

8. DUMITRU FLORIAN-EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1790827511706, domiciliat în satul Chiselet (comuna Chiselet), judeţul Călăraşi, identificat cu C.I. seria KL nr. 367295, eliberată de SPCLEP Olteniţa la data de 13.06.2012;

9. FÜLÖP BEATRICE-RITA, cetăţean român, cod numeric personal 2690608354728, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Drobeta nr. 97, bl. A1, et. 1, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 027315, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.01.2013;

10. GHEORGHE FLORIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620222163207, domiciliat în municipiul Craiova, str. România Muncitoare nr. 24, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DX nr. 804937, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 28.09.2011;

11. HERŢA ADRIANA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2480729120662, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, Calea Mănăştur nr. 107, bl. G7, et. 7, ap. 31, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria KX nr. 631096, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca în data de 12.09.2008;

12. HOREANU AUREL, cetăţean român, cod numeric personal 1551109170368, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Gheorghe Cotoşman nr. 9, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 944052, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.12.2011;

13. IONESCU VIRGIL-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1661019434518, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 6, Calea Crângaşi nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 4. ap. 49, identificat cu C.I. seria RD nr. 594572, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 03.10.2008;

14. IONIŢĂ IONELA, cetăţean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, identificată cu C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 07.12.2010;

15. LĂONEANU MARILENA, cetăţean român, cod numeric personal 2631031400216, domiciliată în satul Cernica (comuna Cernica), str. I.L. Caragiale nr. 1 A, judeţul Ilfov, identificată cu C.I. seria IF nr. 513995, eliberată de SPCLEP Pantelimon la data de 11.07.2016;

16. MIHALCE ALUXANDRA, cetăţean român, cod numeric personal 2700131360017, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 5, Calea Ferentari nr. 18, bl. 125, sc. 1, et. 8, ap. 94, identificată cu C.I. seria RX nr. 634346, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 15.12.2014;

17. MUSCA DIMITRIE, cetăţean român, cod numeric personal 1500830020047, domiciliat în municipiul Arad, str. Constanţa nr. 5, judeţul Arad, identificat cu C.I. seria AR nr. 318037, eliberată de SPCLEP Arad la data de 12.12.2006;

18. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1770409354721, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 043522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013,

19. NEGOESCU SONIA, cetăţean român, cod numeric personal 2751228120720, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 043523, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013;

20. PALCĂU ARALD-SERGIU, cetăţean român, cod numeric personal 1551027354767, domiciliat în municipiul Timişoara, Bd. Revoluţiei 1989 nr. 26, et. 1, ap. 6, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 067337, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 12.07.2013;

21. PAVEL MARIA-RODICA, cetăţean român, cod numeric personal 2621112054673, domiciliată în municipiul Timişoara, Intrarea Orizont nr. 4, et. 3, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TM nr. 969544, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 26.04.2012;

22. PETROVA TAMARA, cetăţean român, cod numeric personal 2630920354876, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Martir Petru Domăşneanu, bl. 73/A, ap. 11, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 136834, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 16.05.2014;

23. POPESCU IONEL-CRĂCIUN, cetăţean român, cod numeric personal 1490104354820, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Oraviţa nr. 3, bl. A109A, sc. A, et. 2, ap. 10, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 625813, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 03.10.2007;

24. POPESCU MIRCEA, cetăţean român, cod numeric personal 1601023110643, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Horia Ursu Nicolae nr. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 165444, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 17.09.2014;

25. SĂRMĂŞAN SEVER, cetăţean român, cod numeric personal 1670908120685, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, aleea Gârbău nr. 5, bl. R.10, sc. 2, ap. 46, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 076792, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 27.08.2014;

26. SĂVESCU PETRE, cetăţean român, cod numeric personal 1650616163252, domiciliat în municipiul Craiova, Str. Doljului nr. 39, bl. A6, sc. 2, ap. 10, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 092136, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 19.06.2015;

27. ŞERB MARCEL-GHEORGHE, cetăţean român, cod numeric personal 1580623400340, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, şos. Alexandria nr. 15, bl. 22, sc. 1, et. 1, ap. 39, identificat cu C.I. seria RT nr. 561793, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 3 la data de 30.05.2008;

28. TODEA ALEXANDRA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2941024350015, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 052264, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.05.2013;

29. TODEA DORINA-CARMEN, cetăţean român, cod numeric personal 2660615351063, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Baba Dochia, bl. D4, et. 1, ap. 4, judeţul Timiş, identificată cu CI seria TM nr. 981381, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.06.2012;

30. TODEA PETRU- ADRIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1690420264421, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificat cu C.I seria TM nr. 891272, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06 04.2011;

31. TOROICAN IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în satul Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa), str. Johann Sebastian Bach. nr. 25-27, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.09.2011;

32. TURC RADU-LUCIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620824120664, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 13, sc. 1, et. 2, ap. 11, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 157200, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 03.09.2015;

33. URECHE EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1630426382766, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Aeroport nr. 1, bl. 1, sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 688388, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 29.07.2008,

având în vedere că:

A. suntem cetăţeni români, titulari ai dreptului de vot, prevăzut la art. 36 din Constituţia României şi ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţia României;

B. drepturile şi libertăţile stipulate în Constituţia României, dreptul de a iniţia revizuiri ale Constituţiei prevăzut la art. 150, îndatoririle noastre fundamentale ca cetăţeni ai României prevăzute la art. 54 şi 55 ne-au îndemnat să luăm iniţiativa constituirii acestui Comitet al cărui scop este să unească forţele societăţii civile româneşti pentru apărarea suveranităţii şi a siguranţei noastre naţionale, prin iniţierea unei propuneri legislative de revizuire a Constituţiei României în sensul modificării art. 44 alineat (2) din Constituţia României;

C. pământul, apa şi pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esenţă, ale ţării şi ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul naţional şi aparţin trecutului, prezentului şi viitorului naţiunii noastre, aparţin generaţiilor de ieri, celor de astăzi, dar şi celor de mâine. Sunt componente de esenţă ale siguranţei naţionale. Ele nu sunt o marfă, ci fac parte din teritoriul sacru al României, care conform Constituţiei, art. 3 alineat (1), este inalienabil.

În temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 44 alineat (2) din Constituţia României.

În conformitate cu prevederile alin. (3) ale art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alineatul (2) al art. 2, din legea sus-menţionată, respectiv dintre persoanele alese în funcţie prin vot universal, membrii Guvernului, persoane numite în funcţie de prim-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.

Ne asumăm întru totul Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei şi expunerea de motive, documente anexate prezentei declaraţii.

Noi, Comitetul de iniţiativă, desemnăm pe dl Toroican Ioan, cetăţean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în satul Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa), str. Johann Sebastian Bach. nr. 25-27, judeţul Timiş, posesor al C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de S.P.C.L.E.P. Timişoara la data de 6.09.2011, în calitate de preşedinte al Comitetului de iniţiativă, să rezolve problemele operative şi să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autorităţile centrale şi locale, precum şi cu cetăţenii împuterniciţi pentru întocmirea listelor de susţinători, strângerea semnăturilor cetăţenilor care susţin proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, anexat prezentei declaraţii.

Noi, Comitetul de iniţiativă, împuternicim pe dna Ioniţă Ionela, cetăţean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, posesoare a C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 7.12.2010, să reprezinte prezentul Comitet de iniţiativă cetăţenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat şi ulterior să acţioneze pentru publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Redactată, procesată şi autentificată la Biroul Individual Notarial Ioana Crăciunescu, cu sediul în Timişoara, str. Paris nr. 2/A, et. 3, cam. 310, judeţul Timiş, astăzi, data autentificării, într-un exemplar original şi 7 (şapte) duplicate, din care 6 (şase) duplicate s-au eliberat părţilor şi 1 (un) duplicat va rămâne în arhiva biroului notarial alături de original.

 

Semnături,

 

1. S.S. Bălan Teodor

18. S.S. Negoescu Mihai-Bogdan

2. S.S. Bănuţ Elena

19. S.S. Negoescu Sonia

3. S.S. Berenghi Cătălin-Ioan

20. S.S. Palcău Arald-Sergiu

4. S.S. Călăpăreanu Ion

21. S.S. Pavel Maria-Rodica

5. S.S. Cernescu Iustina Marilena

22. S.S. Petrova Tamara

6. S.S. Corbeanu Vasile-Vali

23. S.S. Popescu Ionel-Crăciun

7. S.S. Costea Carmen-Gabriela

24. S.S. Popescu Mircea

8. S.S. Dumitru Florian-Emil

25. S.S. Sărmăşan Sever

9. S.S. Fulop Beatrice-Rita

26. S,S. Săvescu Petre

10. S.S. Gheorghe Florian

27. S.S. Şerb Marcel-Gheorghe

11. S.S. Herţa Adriana-Maria

28. S.S. Todea Alexandra-Maria

12. S.S. Horeanu Aurel

29. S.S. Todea Dorina-Carmen

13. S.S. Ionescu Virgil-Bogdan

30. S.S. Todea Petru-Adrian

14. S.S. Ioniţă Ionela

31. S.S. Toroican Ioan

15. S.S. Lăoneanu Marilena

32. S.S. Turc Radu-Lucian

16. S.S. Mihalcea Luxandra

33. S.S. Ureche Emil

17. S.S. Musca Dimitrie

 

 

ROMÂNIA

Uniunea Naţională a Notarilor Publici

Birou Individual Notarial Ioana Crăciunescu

Licenţa de funcţionare nr. 350/3413/13.11.2014

Sediul: Timişoara, str. Paris nr. 2/A, et. 3, cam. 310, jud. Timiş

Tel: +40356 462080; Fax: +40356 462082;

e-mail: notar@craciunescu.eu; C.I.F.: R033797354

 

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 1.590

anul 2016, luna septembrie, ziua 14

 

În faţa mea, CRĂCIUNESCU IOANA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:

1. BĂLAN TEODOR, cetăţean român, cod numeric personal 1550520354722, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Andrei Şaguna, bl. A20, et. 1, ap. 5, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 692891, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 15.08.2008, în nume propriu,

2. BĂNUŢ ELENA, cetăţean român, cod numeric personal 2600423354732, domiciliată în municipiul Calafat, str. Traian, bl. 01, sc. 1, et. 3, ap. 16, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 795139, eliberată de SPCLEP Calafat la data de 16.08.2011, în nume propriu,

3. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1801012410123, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 17, et. demisol, identificat cu C.I. seria RX nr. 846027, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 22.01.2016, în nume propriu,

4. CĂLĂPĂREANU ION, cetăţean român, cod numeric personal 1601223163191, domiciliat în municipiul Craiova, str. Elena Farago nr. 42, bl. 175B, sc. 2, ap. 16, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 096396, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 09.07.2015, în nume propriu,

5. CERNESCU IUSTINA MARI LENA, cetăţean român, cod numeric personal 2660825165950, domiciliată în municipiul Craiova, str. Nicolae Bănescu nr. 4, bl. D9, sc. 1, ap. 10, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 783256, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 29.06.2011, în nume propriu,

6. CORBEANU VASI LE-VAL I, cetăţean român, cod numeric personal 1590602354731, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Stejarul nr. 4, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 158360, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 21.08.2014, în nume propriu,

7. COSTEA CARMEN-GABRIELA, cetăţean român, cod numeric personal 2810413160085, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, str. Putna nr. 7, bl. J6, sc. 1, ap. 2, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria CJ nr. 004051, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 18.10.2013, în nume propriu,

8. DUMITRU FLORIAN-EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1790827511706, domiciliat în satul Chiselet (comuna Chiselet), judeţul Călăraşi, identificat cu C.I. seria KL nr. 367295, eliberată de SPCLEP Olteniţa la data de 13.06.2012, în nume propriu,

9. FÜLÖP BEATRICE-RITA, cetăţean român, cod numeric personal 2690608354728, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Drubeta nr. 97, bl. A1, et. 1, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 027315, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.01.2013, în nume propriu,

10. GHEORGHE FLORIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620222163207, domiciliat în municipiul Craiova, str. România Muncitoare nr. 24, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DX nr. 804937, eliberată de SPCLEP Craiova la data de

28.09.2011, în nume propriu,

11. HERŢA ADRIANA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2480729120662, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, calea Mănăştur nr. 107, bl. G7, et. 7, ap. 31, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria KX nr. 631096, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca în data de 12.09.2008, în nume propriu,

12. HOREANU AUREL, cetăţean român, cod numeric personal 1551109170368, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Gheorghe Cotoşman nr. 9, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 944052, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de

14.12.2011, în nume propriu,

13. IONESCU VIRGIL-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1661019434518, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 6, Calea Crângaşi nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 4, ap. 49, identificat cu C.I. seria RD nr. 594572, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 03.10.2008, în nume propriu,

14. IONIŢĂ IONELA, cetăţean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima, nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, identificată cu C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 07.12.2010, în nume propriu,

15. LĂONEANU MARILENA, cetăţean român, cod numeric personal 2631031400216, domiciliată în sat Cernica (comuna Cernica), str. I.L. Caragiale nr. 1 A, judeţul Ilfov, identificată cu C.I. seria IF nr. 513995, eliberată de SPCLEP Pantelimon la data de 11.07.2016, în nume propriu,

16. MIHALCEA LUXANDRA, cetăţean român, cod numeric personal 2700131360017, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 5, calea Ferentari nr. 18, bl. 125, sc. 1, et. 8, ap. 94, identificată cu C.I. seria RX nr. 634346, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 15.12.2014, în nume propriu,

17. MUSCA DIMITRIE, cetăţean român, cod numeric personal 1500830020047, domiciliat în municipiul Arad, str. Constanţa nr. 5, judeţul Arad, identificat cu C.I. seria AR nr. 318037, eliberată de SPCLEP Arad la data de 12.12.2006, în nume propriu,

18. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1770409354721, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificat cu C.L seria TZ nr. 043522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013, în nume propriu,

19. NEGOESCU SONIA, cetăţean român, cod numeric personal 2751228120720, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 043523, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013, în nume propriu,

20. PALCĂU ARALD-SERGIU, cetăţean român, cod numeric personal 1551027354767, domiciliat în municipiul Timişoara, Bd. Revoluţiei 1989 nr. 26, et. 1, ap. 6, judeţul Timiş, identificat cu C.L seria TZ nr. 067337, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 12.07.2013, în nume propriu,

21. PAVEL MARIA-RODICA, cetăţean român, cod numeric personal 2621112054673, domiciliată în municipiul Timişoara, intrarea Orizont nr. 4, et. 3, ap, 7, judeţul Timiş, identificată cu C.L seria TM nr. 969544, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 26.04.2012, în nume propriu,

22. PETROVA TAMARA, cetăţean român, cod numeric personal 2630920354876, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Martir Petru Domăşneanu, bl. 73/A. ap. 11, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 136834, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 16.05.2014, în nume propriu,

23. POPESCU IONEL-CRĂCIUN, cetăţean român, cod numeric personal 1490104354820, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Oraviţa nr. 3, bl. A109A, sc. A, et. 2, ap. 10, judeţul Timiş, identificat cu C.L seria TM nr. 625813, eliberată de SPCLEP Timişoara Sa data de 03.10.2007, în nume propriu,

24. POPESCU MIRCEA, cetăţean român, cod numeric personal 1601023110643, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Horia Ursu Nicolae nr. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.L seria TZ nr. 165444, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de

17.09.2014, în nume propriu,

25. SĂRMĂŞAN SEVER, cetăţean român, cod numeric personal 1670908120685, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, aleea Gârbău nr. 5, bl. R.10, sc. 2, ap. 46, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 076792, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 27.08.2014, în nume propriu,

26. SÂVESCU PETRE, cetăţean român, cod numeric personal 1650616163252, domiciliat în municipiul Craiova, Str. Doljului nr. 39, bl. A6, sc. 2, ap. 10, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 092136, eliberată de SPCJEP Dolj la data de

19.06.2015, în nume propriu,

27. ŞERB MARCEL-GHEORGHE, cetăţean român, cod numeric personal 1580623400340, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, şos. Alexandria nr. 15, bl. 22, sc. 1, et. 1, ap. 39, identificat cu C.I. seria RT nr. 561793, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 3 la data de 30.05.2008, în nume propriu,

28. TODEA ALEXANDRA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2941024350015, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 052264, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.05.2013, în nume propriu,

29. TODEA DORINA-CARMEN, cetăţean român, cod numeric personal 2660615351063, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Baba Dochia, bl. D4, et. 1, ap. 4, judeţul Timiş, identificată cu CI seria TM nr. 981381, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.06.2012, în nume propriu,

30. TODEA PETRU- ADRIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1690420264421, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 891272, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.04.2011, în nume propriu,

31. TOROICAN IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în sat Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa), str. Johann Sebastian Bach. nr. 25-27, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.09.2011, în nume propriu,

32. TURC RADU-LUCIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620824120664, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 13, sc. 1, et. 2, ap. 11, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 157200, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 03.09.2015, în nume propriu,

33. URECHE EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1630426382766, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Aeroport nr. 1, bl. 1, sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 688388, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 29.07.2008, în nume propriu,

care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar, precum şi cele 2 anexe.

Constatându-se îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă,

În temeiul art. 12 lit. b din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare,

 

SE DECLARA AUTENTIC PREZENTUL ÎNSCRIS.

 

S-a perceput onorariul în valoare de 40 lei + 8 lei TVA, cu bon fiscal nr. 19/14.09.2016.

 

Notar public,

L.S. Crăciunescu Ioana

 

Prezentul duplicat s-a întocmit în 7 (şapte) exemplare, de CRĂCIUNESCU IOANA, notar public, astăzi, data autentificării actului şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.

 

Notar public,

L.S. Crăciunescu Ioana

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.