MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 921/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 921         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 16 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

161. - Hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a Codului European al Comunicaţiilor Electronice (reformare) COM (2016) 590 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 585 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 588 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 17, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 23, art. 24 alin. (2)-(4), art. 25, art. 26, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

833. - Hotărâre privind modificarea şi completarea, după caz, a descrierii tehnice şi adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, instituţie publică în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

626. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0168 Pădurea Sarului

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a Codului European al Comunicaţiilor Electronice (reformare) COM (2016) 590 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/741 din 4 noiembrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată:

I. Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Se notează, din perspectiva principiului subsidiarităţii:

a) Statele membre îşi coordonează eforturile de armonizare a condiţiilor de acordare a licenţelor de spectru radio, intervenţia Comisiei Europene nefiind necesară. România îşi vede limitate puterile în determinarea condiţiilor ataşate licenţelor de spectru radio, care să corespundă nevoilor naţionale, cum ar fi obligaţii de acoperire a teritoriului naţional, precum şi în privinţa posibilităţii de a obţine un preţ adecvat pentru acordarea acestor licenţe, preţ care să descurajeze în continuare creşterea gradului de eficienţă economică a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile şi maximizarea beneficiilor pentru utilizatorii finali.

b) Spre deosebire de normele curente, Codul European al Comunicaţiilor Electronice instituie un nivel maxim de armonizare, în domeniul protecţiei drepturilor utilizatorilor finali. Astfel, la nivel naţional, nu vor mai fi adoptate măsuri ce au scopul protejării drepturilor utilizatorilor.

III. Se notează, din perspectiva principiului subsidiarităţii:

a) La nivel principial, Codul European al Comunicaţiilor Electronice acordă prioritate obiectivului de conectivitate, în detrimentul obiectivului încurajării concurenţei. Conectivitatea ar urma să fie realizată prin limitarea posibilităţilor de reglementare a furnizorilor cu putere semnificativă pe piaţă. Suntem de opinie că o astfel de abordare nu va creşte gradul de acoperire cu reţele de comunicaţii electronice de mare viteză. Raţiunea pentru care furnizorii cu putere pe piaţă din anumite state membre nu investesc nu o reprezintă obligaţiile de reglementare impuse acestora - de regulă, cele de a acorda acces la propria reţea competitorilor -, ci o multitudine de factori ce ţin inclusiv de circumstanţe naţionale (regimul fiscal, posibilităţile de a accesa linii de finanţare, condiţiile administrative de realizare şi dezvoltare a infrastructurilor civile ş a.).

b) Un prim subiect concret îl constituie obligaţia impusă României ca, o dată la 3 ani, să realizeze un exerciţiu de determinare a zonelor acoperite, respectiv neacoperite cu reţele de comunicaţii electronice, în măsură să furnizeze servicii broadband şi să inventarieze intenţiile furnizorilor de dezvoltare în acest sens. Problema nu o reprezintă, în mod necesar, efortul semnificativ ce trebuie depus pentru realizarea acestui exerciţiu, cât mai ales consecinţele pe care le-ar putea avea asupra furnizorilor declararea sau nu a intenţiilor de dezvoltare. Practic, aceştia ar putea fi sancţionaţi pentru că nu şi-au extins reţelele, potrivit intenţiilor declarate, deşi ar putea să existe raţiuni obiective, economice, pentru renunţarea la un proiect de dezvoltare. De asemenea, furnizorii ar putea fi sancţionaţi şi dacă şi-au extins reţelele, fără a declara în prealabil o astfel de intenţie, ceea ce ridică îngrijorări deosebite, întrucât ar putea fi sancţionat un furnizor, tocmai pentru faptul că ar contribui la atingerea obiectivelor din carul Agendei Digitale 2020. O astfel de abordare nu este de natură a încuraja realizarea de investiţii în reţelele de comunicaţii electronice de mare capacitate.

c) O măsură potrivită pentru a aborda problemele dintr-o piaţă precum cea din România, caracterizată de un nivel semnificativ concurenţial între furnizori, o reprezintă reglementarea simetrică - posibilitatea de a impune tuturor furnizorilor anumite obligaţii de a deschide accesul la propria reţea şi pentru competitori. Din păcate, Codul European al Comunicaţiilor Electronice supune unor condiţii foarte restrictive posibilităţile de reglementare simetrică.

d) Un alt subiect concret este cel al analizelor pe pieţele de comunicaţii electronice şi al obligaţiilor specifice, ce pot fi impuse furnizorilor cu putere semnificativă pe aceste pieţe. Codul European al Comunicaţiilor Electronice impune luarea în considerare a mai multor circumstanţe ce pot conduce la dereglementare, în anumite zone sau pentru anumite categorii de reţele. Aceste circumstanţe ţin de existenţa acordurilor comerciale de acces sau de coinvestiţii, presiuni concurenţiale exercitate la nivelul pieţei de gros de alte servicii şi aplicaţii, inclusiv servicii care nu ţin de comunicaţiile electronice. Suntem de opinie că aceste circumstanţe ar trebui luate în considerare doar în anumite condiţii, pe pieţele ce nu prezintă probleme concurenţiale grave, în zonele insuficient deservite, respectiv numai pe o perioadă limitată de timp, şi să nu fie raţiunea principală a dereglementării anumitor pieţe. Mai mult decât atât, există riscul ca impunerea de obligaţii specifice să devină un exerciţiu extrem de complicat, posibil cu mai multe zona sau situaţii în care acestea nu se aplică, ceea ce nu va conduce la simplificarea şi predictibilitatea reglementărilor, aspecte intenţionate de Codul European al Comunicaţiilor Electronice.

e) Posibilitatea de stabilire a unui tarif unic, la nivel european, pentru serviciile de terminarea a apelurilor la puncte fixe şi mobile reprezintă o soluţie în favoarea încurajării concurenţei. Cu toate acestea, nivelurile maximale ale acestui tarif impus de Codul European al Comunicaţiilor Electronice nu sunt suficient de ambiţioase pentru atingerea obiectivului urmărit. Aceste niveluri ar trebui stabilite în perspectiva anului 2020, în perspectiva creşterilor de eficienţă ce urmează să fie realizate până la acest moment, tocmai pentru a avantaja furnizorii cei mai eficienţi.

f) Finanţarea serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice, exclusiv din fonduri publice, prin eliminarea posibilităţii de a apela la contribuţiile furnizorilor, reprezintă de asemenea un motiv de îngrijorare. Statele membre ar trebui să aibă libertatea de a stabili metodele de finanţare a serviciului universal care să corespundă cel mai bine circumstanţelor naţionale. Astfel, apariţia unor situaţii de limitări bugetare ar putea pune în pericol finanţarea serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice, tocmai asigurarea accesibilităţilor tuturor cetăţenilor la serviciile de comunicaţii electronice de bază, fiind un mijloc pentru a determina revenirea la creşterea economică.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f), art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 161.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 585

din 13 septembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Crîşmaru în Dosarul nr. 3.932/101/2015 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.228D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită, Magistratul-asistent învederează Curţii că autoarea excepţiei a transmis la dosarul cauzei decizia de concediere emisă de Societatea P.E.E.H. Hidroelectrica - S.A. Bucureşti.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii, iar pentru situaţii juridice diferite legiuitorul poate stabili reguli procedurale diferite.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa nr. 5 din 26 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.932/101/2015, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Crîşmaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei sentinţe civile,

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 invocată de Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind din Bucureşti în numele unor membri de sindicat, sindicat din care a făcut parte şi autoarea excepţiei. Aceasta susţine că, după constatarea neconstituţionalităţii articolului care a stat la baza concedierii sale, îi este îngrădit dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, întrucât nu poate exercita calea revizuirii dacă nu a invocat excepţia în dosarul fondului. Arată că, de vreme ce dispoziţiile Constituţiei se răsfrâng în mod egal asupra tuturor cetăţenilor, şi dispoziţiile declarate neconstituţionale trebuie să se răsfrângă în aceeaşi măsură asupra tuturor cetăţenilor şi trebuie aplicate în mod unitar, fără a fi impuse condiţii cu privire la exercitarea unei anumite apărări prin formularea excepţiei de neconstituţionalitate. Mai arată că fundamentul pentru care o dispoziţie este declarată neconstituţională este tocmai acela că încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, iar efectele acesteia nu trebuie să se adreseze doar unei anumite categorii de persoane, în speţă doar celor care au invocat anterior excepţia, în exercitarea unor căi de atac extraordinare, aşa cum este cazul de faţă.

6. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat este constituţional, asigurând securitatea raporturilor juridice.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că nu poate fi reţinută critica referitoare la încălcarea accesului liber la justiţie, întrucât acesta nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, şi nici cea privind nesocotirea principiului egalităţii în drepturi, de vreme ce părţile se află în situaţii juridice diferite determinate de modul în care a fost soluţionat recursul.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate nu aduc atingere principiului egalităţii în drepturi, fiind aplicabile tuturor celor aflaţi în ipoteza normei. Arată, totodată, că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii diferite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a Făcut obiectul acelei excepţii”.

13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin, (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Observă Că aceasta a fost ridicată într-o cauză al cărei obiect îl constituie cererea de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă a unei sentinţe civile prin care a fost respinsă contestaţia autoarei excepţiei împotriva deciziei de concediere emise de Societatea P.E.E.H. Hidroelectrica - S.A. Bucureşti - S.H. „Porţile de Fier”. Motivarea cererii de revizuire s-a fundamentat pe faptul că, prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor de lege care au stat la baza deciziei de concediere a autoarei excepţiei, respectiv art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată prin acea decizie a fost ridicată de Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind din Bucureşti în numele unor membri de sindicat, sindicat din care a făcut parte şi revizuienta - autoare a excepţiei, potrivit susţinerilor sale. Intimata Societatea Hidroelectrica din Bucureşti s-a apărat arătând că revizuienta nu a ridicat în propria cauză excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor a căror neconstituţionalitate a fost constatată de Curtea Constituţională prin decizia menţionată.

15. Prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul” din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut (paragraful 33), în esenţă, că impunerea evocării fondului ca o condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire a respectivei hotărâri judecătoreşti încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi accesul liber la justiţie al cetăţenilor, garantat de art. 21 din Legea fundamentală. Prin respingerea ca inadmisibilă a unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile pct. 11 al alin. (1) al art. 509 din Codul de procedură civilă, pe motiv că hotărârea a cărei revizuire se cere nu antamează fondul, este lipsit de eficienţă însuşi controlul de constituţionalitate, întrucât părţile se află în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curţii - deci ale controlului de constituţionalitate pe care ele l-au declanşat -, ceea ce reprezintă o veritabilă sancţiune aplicabilă acestora. În plus, aceasta echivalează cu o limitare nepermisă a exercitării unei căi de atac.

16. În cauza de faţă, criticile vizează o problematică diferită faţă de cea cu privire la care s-a pronunţat Curtea Constituţională prin decizia de admitere mai sus menţionată. Astfel, dacă prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, Curtea a admis excepţia în măsura în care erau excluse de la calea de atac a revizuirii acele hotărâri care nu antamau fondul pricinii, vizând, aşadar, doar aspecte de procedură, în cauza de faţă, autoarea excepţiei critică faptul că prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă permit doar persoanelor care au invocat o excepţie de neconstituţionalitate care a fost admisă de Curtea Constituţională să solicite revizuirea, după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în cauza în care a fost ridicată acea excepţie.

17. Prin urmare, întrucât critica are în vedere un alt aspect decât cel asupra căruia Curtea deja s-a pronunţat, textul nefiind constatat ca neconstituţional în integralitatea sa, ci doar în ce priveşte condiţia de admisibilitate a cererii de revizuire a hotărârii judecătoreşti după cum în aceasta a fost sau nu evocat fondul pricinii, rezultă că nu este aplicabil cazul de inadmisibilitate prevăzut de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În consecinţă, Curtea va examina conformitatea prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă cu Legea fundamentală din perspectiva învederată de autoarea excepţiei, referitoare la excluderea implicită de la posibilitatea de a promova calea de atac a revizuirii a persoanelor care au fost părţi în procese în care nu a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a unui text a cărui contrarietate cu prevederi ale Constituţiei a fost constatată după rămânerea definitivă a hotărârii a cărei revizuire se doreşte.

18. Faţă de critica formulată, Curtea reţine că acest motiv de revizuire a fost introdus prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. Întrucât prin acest act normativ a fost abrogat art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 care prevedea obligativitatea suspendării judecării cauzei în situaţia invocării excepţiei de neconstituţionalitate, pentru a contracara posibilele consecinţe injuste ale soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţelor ordinare mai înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, a fost introdus, prin art. II pct. 1 şi art. III pct. 2 din legea menţionată, un nou motiv de revizuire, atât în materie civilă - art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865, cât şi în materie penală - art. 4082 din Codul de procedură penală din 1968. Aşadar, revizuirea întemeiată pe acest motiv a fost reglementată ca un remediu procesual pentru nesuspendarea soluţionării cauzei, rezultată din abrogarea art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, remediu aplicabil doar în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate şi în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.

19. Cu privire la aceste prevederi care au instituit noul motiv de revizuire. Curtea Constituţională a apreciat, prin Decizia nr. 636 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 554 din 7 august 2012, că nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, pentru că persoanele care au invocat excepţia de neconstituţionalitate şi cele care nu au întreprins acest demers procesual se află în situaţii juridice diferite, Curtea remarcând diferenţa obiectivă dintre părţile dintr-un proces care înţeleg să îşi valorifice dreptul constituţional şi legal de a contesta constituţionalitatea prevederilor legale care le sunt aplicabile şi cele care nu manifestă o astfel de diligenţă.

20. Tot astfel, şi prin Decizia nr. 48 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Curtea a constatat conformitatea prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă analizat prin prisma unor critici similare celor formulate şi în cauza de faţă, în sensul că liberul acces la justiţie ar fi încălcat prin recunoaşterea dreptului de a se adresa instanţei de judecată cu o cerere de revizuire doar persoanelor în a căror cauză s-a invocat şi s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, astfel încât doar aceste persoane îşi pot apăra drepturile şi interesele legitime deduse judecăţii, deşi decizia de admitere a unei astfel de excepţii pronunţată de Curtea Constituţională produce efecte erga omnes.

21. Constituţionalitatea textului de lege criticat din perspectiva vizată de autoarea prezentei excepţii este susţinută şi de raţionamentul pe care Curtea l-a dezvoltat în Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, prin care a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă cuprinsă în art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Prin decizia menţionată, Curtea s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile din Codul de procedură penală potrivit cărora revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

22. Aşadar, Curtea a constatat, în materie procedural penală, că este neconstituţională soluţia legislativă cuprinsă în textul analizat, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Această concluzie a Curţii Constituţionale, formulată prin intermediul unei decizii de admitere care este definitivă şi general obligatorie, având efecte erga omnes, îşi găseşte pe deplin aplicabilitatea şi în situaţia revizuirii introduse în conformitate cu normele procedurale civile.

23. Raţionamentul Curţii care a condus la pronunţarea deciziei menţionate susţine constituţionalitatea soluţiei legislative cuprinse în Codul de procedură civilă, diferită de cea a cărei neconstituţionalitate a fost sancţionată prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016. Deosebirea esenţială constă chiar în faptul că, în materie civilă, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea ca revizuirea să fie introdusă în cazul oricărei hotărâri definitive, indiferent de data la care aceasta a devenit definitivă şi indiferent dacă în cursul soluţionării litigiului a fost sau nu ridicată o excepţie de neconstituţionalitate, aşa cum se întâmpla în materie penală anterior pronunţării deciziei de constatare a neconstituţionalităţii unei asemenea soluţii legislative.

24. Cu alte cuvinte, nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată de autoarea prezentei excepţii, argumentele în sprijinul conformităţii prevederilor art. 509 alin (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă cu dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Legea fundamentală înscriindu-se chiar în logica subliniată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016. Astfel, prin decizia de admitere citată, Curtea a observat că art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală se îndepărta de soluţia legislativă cuprinsă în Codul de procedură penală din 1968, modificat prin Legea nr. 177/2010, care viza doar procesele în care fusese invocată excepţia de neconstituţionalitate admisă după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate. Curtea a constatat că, în noua redactare, legiuitorul a făcut aplicabilă procedura revizuirii în cazul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate tuturor cauzelor definitiv judecate, asimilând efectul deciziei de admitere a Curţii Constituţionale din materie penală cu cele ale unei legi penale mai favorabile. Or, Curtea a reţinut (Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, paragraful 33) că o decizie de constatare a neconstituţionalităţii unei prevederi legale trebuie să profite, îh formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justiţiabili care a invocat excepţia de neconstituţionalitate în cauze soluţionate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea, precum şi autorilor aceleiaşi excepţii, invocate anterior publicării deciziei Curţii, în alte cauze, soluţionate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine şi stabilitate juridică.

25. În plus, astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, pot forma obiect al revizuirii numai hotărârile judecătoreşti definitive care au fost pronunţate în cauze în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate admisă sau în cele în care aceasta a fost ridicată până la publicarea deciziei Curţii de admitere şi a fost, în consecinţă, respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). În schimb, cauzele soluţionate definitiv şi în care nu a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate nu pot face obiectul revizuirii, operând principiul autorităţii lucrului judecat.

26. Aşadar, instanţa de contencios constituţional a statuat în sensul că o decizie prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate profită, în exercitarea căii de atac a revizuirii, persoanelor care au invocat excepţia de neconstituţionalitate în cauze soluţionate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea, precum şi autorilor aceleiaşi excepţii, invocate anterior publicării deciziei Curţii, în alte cauze, soluţionate definitiv (Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, paragraful 22). În acest fel, Curtea a dat eficacitate prevederilor constituţionale care garantează dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.

27. Persoanele care au fost părţi în procese soluţionate prin hotărâri definitive pronunţate în temeiul unor texte de lege care au fost constatate ca neconstituţionale printr-o decizie ulterioară rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, dar care nu au ridicat o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la acele texte, nu se pot prevala de calea de atac a revizuirii întemeiată pe un asemenea motiv. Raţiunea pentru care legiuitorul a optat pentru această soluţie este justificată de necesitatea respectării autorităţii de lucru judecat a hotărârilor pronunţate în procese desfăşurate în conformitate cu regulile de procedură specifice, în cursul judecării cărora părţile au avut posibilitatea legală de a beneficia de toate mijloacele de apărare pe care legea le pune la dispoziţie. Depinde de conduita procesuală a fiecărei părţi să invoce sau nu unele sau altele dintre mijloacele procesuale pe care legea le reglementează şi care sunt apte şi adecvate spre a fi utilizate în funcţie de situaţia procesuală şi de parcursul procesual al cauzei. Aşadar, neinvocarea excepţiei de neconstituţionalitate, deşi era susceptibilă de a fi ridicată, conduce la imposibilitatea de a solicita revizuirea ca urmare a admiterii acesteia într-o altă cauză, fără ca astfel să se aducă atingere dreptului la un proces echitabil, aşa cum pretinde autoarea excepţiei.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Crîşmaru în Dosarul nr. 3.932/101/2015 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 septembrie 2016,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 588

din 13 septembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 17, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 23, art. 24 alin. (2)-(4), art. 25, art. 26, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 17, art. 21-26, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Isac în Dosarul nr. 628/39/2014** al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.863D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis la dosar o cerere de judecare în lipsă, precum şi precizări scrise în sensul admiterii excepţiei. De asemenea, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus punctul său de vedere prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că îşi menţin valabilitatea cele deja statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 17 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 628/39/2014**, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 17, art. 21-26, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru Analizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Isac într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva sentinţei prin care Tribunalul Botoşani a respins acţiunea reclamantului - autor al excepţiei şi a admis excepţia prematurităţii cererii de obligare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru un imobil, teren intravilan, care nu mai poate fi restituit în natură, revendicat în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989. Acţiunea a fost introdusă după intrarea în vigoarea Legii nr. 165/2013.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate privată, pe de o parte, prin condiţionarea acestuia de anumite termene şi, pe de altă parte, prin reglementarea compensării prin puncte ca măsură de reparaţie prin echivalent.

6. Curtea de Apel Suceava - Secţia a I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în sprijinul acestui punct de vedere invocând cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.

9. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu sunt incidente în cauză, devenind aplicabile abia după împlinirea termenelor prevăzute de lege pentru parcurgerea fazei administrative, iar în ce priveşte celelalte dispoziţii criticate din Legea nr. 165/2013 apreciază că sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 1, art. 17, art. 21-26, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care se referă, în esenţă, la următoarele:

- art. 1 instituie regula restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist [alin. (1)] şi enumeră măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda în situaţia în care restituirea în natură nu mai este posibilă [alin. (2)]. De asemenea, reglementează cu privire la situaţia în care

titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii [alin. (3)];

- art. 17 prin care se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, stabilind atribuţiile acesteia şi componenţa sa;

- art. 21 descrie procedura de transmitere către Secretariatul Comisiei Naţionale a documentaţiei care a stat la baza emiterii de către entităţile învestite de lege a deciziilor care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură [alin. (1)--<4)] şi detaliază activitatea Secretariatului Comisiei Naţionale [alin. (5)], modul în care se face evaluarea imobilului [alin. (6)-(61)], modul în care se stabileşte numărul de puncte [alin. (7)] şi faptul că, ulterior verificării şi evaluării, la propunerea Secretariatului, Comisia Naţională validează sau invalidează decizia entităţii învestite de lege şi, după caz, aprobă punctajul stabilit, emiţând decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv [alin. (8)-(10)];

- art. 22 vizează procedura de evaluare de către Secretariatul Comisiei Naţionale atunci când este vorba despre utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul;

- art. 23 se referă la titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001;

- art. 24 reglementează cu privire la ipoteza în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia;

- art. 25 are în vedere comunicarea deciziei de compensare emise de Comisia Naţională, precum şi motivarea şi comunicarea deciziei de invalidare;

- art. 26 stabileşte regimul de arhivare al actelor care au stat la baza deciziilor Comisiei Naţionale;

- art. 34 alin. (1) instituie termenul de soluţionare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor;

- art. 35 alin. (2) conferă persoanei care se consideră îndreptăţită dreptul de a se adresa instanţei judecătoreşti în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele impuse prin lege.

13. Faţă de motivarea excepţiei, Curtea urmează să examineze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1, art. 17, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 23, art. 24 alin(2)-(4), art. 25, art. 26, art. 34 alin, (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013,

14. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 22 - Dreptul la viaţă sila integritate fizică şi psihică, art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în cursul soluţionării unei cauze având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva sentinţei prin care Tribunalul Botoşani a respins acţiunea reclamantului - autor al excepţiei şi a admis excepţia prematurităţii cererii de obligare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru un imobil, teren intravilan, care nu mai poate fi restituit în natură, revendicat în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Acţiunea a fost introdusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

16. Criticile formulate de autorul excepţiei vizează două mari aspecte reglementate prin Legea nr. 165/2013, şi anume faptul că, în cazul în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, se acordă ca măsură reparatorie în echivalent compensarea prin puncte şi faptul că dreptul de proprietate privată al persoanei îndreptăţite la măsuri reparatorii este condiţionat de respectarea anumitor termene.

17. Întrucât criticile formulate de autorul excepţiei sunt sumare şi nediferenţiate, Curtea observă că prima problemă, referitoare la compensarea prin puncte, este reglementată prin art. 1 alin. (2) care instituie această măsură şi art. 21 alin. (6) şi (7) care stabilesc că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare prin puncte se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, numărul de puncte urmând să se stabilească după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor deja încasate pentru imobilul evaluat, dacă este cazul. Critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată ca urmare a instituirii anumitor termene ar putea fi asociată cu prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, menţionate de autorul excepţiei.

18. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 care prevăd, pentru situaţia în care restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în natură nu mai este posibilă, obţinerea de măsuri reparatorii în echivalent prin compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, precum şi măsura compensării prin puncte, Curtea reţine că s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra unor critici similare, referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, sau Decizia nr. 329 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 8 iulie 2015, Curtea a constatat că Legea nr. 165/2013 concretizează opţiunea legiuitorului român faţă de recomandările cuprinse în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, în materia acordării de despăgubiri pentru abuzurile petrecute în regimul trecut, statul are o marjă largă de apreciere asupra modalităţilor concrete de acordare.

19. În ce priveşte prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care stabilesc regula evaluării imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituţională a recurs, de asemenea, la cele statuate în jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, în care se arată că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1§86, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele]. Având în vedere şi faptul că art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie permite legiuitorului organic să stabilească limitele şi conţinutul dreptului de proprietate, Curtea a mai arătat că Legea nr. 165/2013 nu impune plafonarea despăgubirilor - măsură recomandată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci, dimpotrivă, prevede acordarea lor integrală, dar prin raportare la un alt sistem de referinţă al evaluării decât cel preexistent - cel al aplicării grilei notariale, conform art. 21 alin. (6) din lege - şi fără acordarea de dobânzi sau penalităţi. Curtea a subliniat că această măsură nu este, însă, de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, deoarece nu îi pune în pericol existenţa şi efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015).

20. Considerentele prezentate îşi menţin valabilitatea şi în ceea ce priveşte art. 21 alin. (7) din acelaşi act normativ, referitor la stabilirea numărului de puncte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6). Ca atare, nu se poate reţine nesocotirea dreptului de proprietate privată garantat şi ocrotit prin art. 44 din Legea fundamentală ca urmare a reglementării, prin art. 1 alin. (2) şi art. 21 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 165/2013, a compensării prin puncte şi â unui nou sistem de evaluare a bunului. Curtea constată că în cauză nu se pune problema aplicabilităţii celor statuate prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, întrucât soluţia pronunţată în acel caz viza posibilitatea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de a invalida deciziile/dispoziţiile entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

21. În ce priveşte critica referitoare la existenţa unor termene care ar condiţiona dreptul de proprietate privată, formulate faţă de prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Curtea s-a pronunţat în sensul respingerii, ca neîntemeiate, a excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma unor critici similare. Art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 stabileşte un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a legii pentru soluţionarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi de 36 de luni pentru dosarele de fond funciar. Prin Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016, Curtea a observat că textul de lege criticat face parte din ansamblul de reguli procedurale instituite de legiuitorul român în scopul eficientizării procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Prin stabilirea unui interval maxim de timp în care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor este obligată să soluţioneze dosarele de despăgubire se realizează o limitare în timp a acestei etape administrative, ceea ce reprezintă o remediere a deficienţei legislaţiei anterioare, care nu prevedea vreun termen în acest sens. În virtutea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, persoanele care se considerau îndreptăţite în temeiul legilor reparatorii se adresau instanţei de contencios administrativ ca urmare a refuzului nejustificat de emitere de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a deciziei conţinând titlul de despăgubire, în condiţiile în care era asimilată unui refuz nejustificat de soluţionare trecerea unui interval de timp apreciat în mod subiectiv de acestea ca nerezonabil, de natură a justifica un demers jurisdicţional. Aşadar, omisiunea reglementării unui termen legal de soluţionare a dosarelor de despăgubire crea premisele unui comportament arbitrar al autorităţii administrative competente şi punea persoanele care se considerau îndreptăţite în situaţia de a acţiona în mod aleatoriu, valorificând o cale nespecifică de acţiune, la care recurgeau ca urmare a lipsei de certitudine în ce priveşte soluţionarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a dosarelor de despăgubire. Ca atare, instituirea, prin textul de lege criticat în cauza de faţă, a unui interval maxim de timp în care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să îşi îndeplinească această atribuţie reprezintă o concretizare a intenţiei legiuitorului român de clarificare a procedurii de restituire, prin conferirea unui grad de previzibilitate apt să dea expresie exigenţelor dreptului la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil.

22. Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 prevede că, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. Curtea Constituţională a constatat conformitatea acestor dispoziţii legale cu prevederile art. 44 din Legea fundamentală, făcând, în acest sens, din nou, trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în plus, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român şi garanţiile instituite prin Legea nr. 165/2013, şi anume regulile de procedură clare şi previzibile, însoţite de termene constrângătoare şi de  un control judecătoresc electiv - că legea menţionată oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeaşi cauză, instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plăţii creanţelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătoreşti definitive, cum ar fi eşalonarea plăţii acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile şi încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică şi realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent şi prin grija pe care autorităţile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016). Totodată, prin hotărârea-pilot mai sus menţionată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat că Legea nr. 165/2013 cuprinde o serie de proceduri care implică, inter alia, termene concrete de soluţionare a dosarelor de despăgubire, de natură să imprime sistemului de despăgubiri eficientă şi o previzibilitate sporită. Curtea reţine că, în prezent, textul de lege criticat conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei pentru ca aceasta să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi să soluţioneze cererea lăsată în nelucrare de entitatea învestită de lege. Acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute la art. 33 şi art. 34, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităţilor învestite pentru soluţionarea cererilor. Relevante, sub acest aspect, sunt şi Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015 şi Decizia nr. 818 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 februarie 2016, prin care Curtea Constituţională a apreciat că art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 stabileşte cadrul procesual în care dreptul la acces liber la justiţie să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 şi având în vedere şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, mai sus menţionată.

23. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, întrucât textele de lege criticate nu sunt incidente în cauză. Autorul excepţiei nu este cesionar al drepturilor recunoscute prin legile reparatorii, ci chiar titularul cererii de revendicare a bunului imobil în litigiu formulată în temeiul Legii nr. 10/2001. Or, dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 au în vedere situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, când singura măsură reparatorie care se acordă cesionarului este compensarea prin puncte, iar art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 se referă la modalitatea de calculare a punctelor în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia.

24. Tot astfel, este lipsit de legătură cu cauza şi art. 23 din Legea nr. 165/2013 care vizează titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, nevalorificate îh cadrul unei oferte de capital disponibil, din cuprinsul dosarului nerezultând că autorul excepţiei ar fi beneficiarul unor asemenea titluri.

25.  Şi în cazul excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 165/2013, care au în vedere procedura de evaluare atunci când este vorba despre utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, operează aceeaşi cauză de inadmisibilitate determinată de lipsa legăturii cu cauza, consacrată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

26. În fine, în ce priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (4), art. 17, art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că autorul nu formulează nicio critică referitoare la acestea, iar din motivarea generală a excepţiei nu se pot desprinde argumente punctuale în sprijinul pretinsei neconstituţionalităţi a acestora.

27. Curtea observă, în continuare, că, alături de prevederile art. 44 din Constituţie, autorul excepţiei mai invocă şi dispoziţiile art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 34- Dreptul la ocrotirea sănătăţii, al căror conţinut normativ nu poate, însă, fi asociat, în mod rezonabil, cu niciunui dintre textele de lege criticate. Raportarea pretinsei critici la dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus enumerate este lipsită de o legătură minimală cu cauza, situaţie în care nu se poate reţine existenţa unei veritabile motivări. A se vedea în acest sens, şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012. Ca atare, şi excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect va fi respinsă ca inadmisibilă, nerespectând condiţia motivării prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (3) şi (4), art. 17, art. 22, art. 23, art. 24 alin. (2)-(4) art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Isac în Dosarul nr. 628/39/2014** al Curţii de Apel Suceava - Secţia l civilă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 21 alin. (6) şi (7), art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 septembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea, după caz, a descrierii tehnice şi adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, instituţie publică în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea şi completarea, după caz, a descrierii tehnice şi adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, instituţie publică în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară.

Art. 2. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 833.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru care se modifică şi se completează, după caz, descrierea tehnică şi adresa, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

16335444

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţională „Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniu public de stat

 

Nr. crt.

Nr. MF

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Anul PIF

Valoarea de inventar

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

1

63806

8.17.02

Acumulare Piatra Roşie

St_lac = 28.980 mp, CF nr. 53092,

UAT Gheorgheni, volum total = 0,055 mii. mc,

baraj din materiale locale

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Gheorgheni;

localitatea Lacu Roşu; -; nr.:-;

1998

362.918

2

63829

8.03.03

Lacul Sfânta Ana

BH Olt, lac natural în crater vulcanic, volum = 0,55 mii. mc., St_lac = 189.083 mp,

CF nr. 50399, UAT Cozmeni

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Cozmeni; -; nr.: -;

1977

189.000

3

63935

8.03.03

Lacul Techirghiol

Lac natural liman maritim, St = 12.567.088 mp,

CF nr. 106806, UAT Techirghiol

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

oraşul Techirghiol;-; nr.:-;

1998

13.627.758

4

64010

8.03.10

Canal colector Tulcea

St = 21.350 mp, Sconstr_C1- canal_colector_tronson_1 = 3.009 mp, Sconstr_C2-canal_colector_tronson_1 = 1.098 mp, Sconstr_C3-canal_colector_ tronson_3 = 5.135 mp, Sconstr_C4-canal_ colector_tronson_4 = 4.179 mp, CF nr. 39502,

UAT Tulcea

Ţara: România;

judeţul: Tulcea;

municipiul Tulcea; -; nr.: -;

1998

897.431

5

64162

8.1703

Baraj Biruinţa

BH Litoral, curs de apă Biruinţa, Sconstr_Baraj_Biruinţa = 3.166mp,

CF nr. 106806, UAT Techirghiol, lungime 287 m,

lăţime 7 m , înălţime 3 m, S(NNR) = 25 ha, vol. apărare = 1,08 mii mc

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

oraşul Techirghiol; -; nr.: -;

1998

679.913

6

64163

8.17.03

Baraj Valea Izvoarelor

BH Litoral, lac Techirghiol. Sconstr_Baraj_Valea_ Izvoarelor = 3.634 mp, CF nr. 106806,

UAT Techirghiol, lungime 233 m, lăţime 7 m, înălţime 4 m, S(NNR) = 7 ha, vol. apărare = 0,224 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

oraşul Techirghiol;-; nr.: -;

1998

335.505

7

64164

8.17.03

Baraj Valea Gospodăriei

BH Litoral, lac Techirghiol, Sconstr_Baraj_ Valea_Gospodăriei = 3.483 mp, CF nr. 106806, UAT Techirghiol, lungime 233 m, lăţime 7 m, înălţime 4 m, S(NNR) = 7 ha, vol. apărare = 0,176 mii. mc

Ţara: România;

Judeţul: Constanţa;

oraşul Techirghiol; -; nr.: -;

1998

288.249

8

64191

8.17.02

Baraj şi acumulare priză Paşcani

Baraj mobil beton, Statală = 625.477 mp, St_lac = 60.6611 mp, St_baraj_priză = 18.866 mp, Sconstr_

C1-baraj = 848 mp, Sconstr_ C2-canal_deversor = 3.359 mp, Sconstr_ C3-rizbermă = 1.078 mp, Sconstr_C4- staţie_pompe = 96 mp, Sconstr_C5-anexă = 7 mp, Sconstr_C6-grup_sanitar = 2 mp, CF nr. 63387, UAT Paşcani

Ţara: România;

Judeţul: Iaşi;

municipiul Paşcani; -; nr.,: -;

1981

9,198.748

9

64192

8.17.02

Baraj şi acumulare priză Trotuş

Baraj mobil beton, Stotală = 288.239 mp, Steren_lac = 234.500 mp, Steren_baraj_priză = 6.098 mp, Sconstr_C1-baraj = 1.367 mp, Sconstr_C2-rizbermă = 4.330 mp, Sconstr_C3- disipator = 401 mp, CF nr. 63132, UAT Oneşti; Steren_baraj_priză = 28.108 mp, Sconstr_C1- canal = 14.753 mp, Sconstr_C2-anexă = 40 mp, Sconstr_C3-anexă = 17 mp, Sconstr_C4- decantor = 94 mp, Sconstr_C5-anexă = 46 mp, Sconstr_C6-sediu = 165 mp, Sconstr_C7-anexă = 15 mp, Sconstr_C8-anexă = 6 mp, Sconstr_C9- anexă = 6 mp, CF nr. 63133. UAT Oneşti; Steren_baraj_priză = 16.265 mp, Sconstr_C1- canal = 16.265 mp, CF nr. 63135, UAT Oneşti; Steren_baraj_priză = 3.268 mp, Sconstr_C1- canal = 3.266 mp, CF nr. 63137, UAT Oneşti

Ţara: România;

judeţul: Bacău; municipiul Oneşti; -;

nr.:-;

1956

4.373.900

10

64193

8.17.02

Baraj Poiana Uzului

Stotală = 3.285.910 mp, St_lac_de_acumulare = 3.229.933 mp, CF nr. 61015, UAT Dărmăneşti, St_curţi_construcţii = 53.377 mp, Sconstr_[ C1-cabină_paznic=4 mp, Sconstr_C2-birouri = 233 mp, Sconstr_C4-garaj = 118 mp, Sconstr_ C5-anexă = 16 mp, CF nr. 60795, UAT Dărmăneşti St_curţi_construcţii = 2.600 mp,

CF nr. 60796, UAT Dărmăneşti volum total 90 mii. mc, baraj de beton

Tara: România;

judeţul: Bacău;

oraşul Dărmăneşti; -; nr.: -;

1972

268.087.654

11

64194

8.17.03

Baraj redresare aval UHE Bacău II, construcţii anexe

Stotală = 630.510 mp, St = 610.249 mp, S_ape_stătătoare = 575.195 mp, S_curţi_construcţii = 35.054 mp, Sconstr_C1-dig = 18.801 mp, Sconstr_C2-baraj = 5.029 mp, Sconstr_C3-baraJ= 84 mp, Sconstr_ C4-deversor = 1.519 mp, Sconstr_C5-rizbermă = 280 mp, Sconstr_C6-staţie_pompe = 54 mp, CF nr. 69379, UAT Bacău,St_curţi_construcţii = 6.152 mp, Sconstr_C1-baraj = 891 mp, Sconstr_C2-rizbermă = 2.133 mp, Sconstr_C3- disipator = 988 mp, CF nr. 69442, UAT Bacău, St_curţi_construcţii = 4.939 mp, Sconstr_C1- cabană = 86 mp, Sdesf_C1-cabană = 86 mp, clădire lip P, CF nr. 60570, UAT Letea Veche, St_curţi_construcţii = 4.859 mp, Sconstr_C1- punct_de_comandă = 62 mp, Sconstr. C2-punct_electric = 18 mp, CF nr. 63290, UAT Bacău, St_curţi_construcţii = 4.311 mp, CF nr. 64845, UAT Letea Veche, volum total = 1,0 mii, mc. baraj de pământ

Ţara: România;

judeţul: Bacău;

municipiul Bacău; -; nr.:-;

1998

9.271.687

12

64195

8.17.03

Lac acumulare pârâu Valea Oii

St_lac = 16.223 mp, CF nr. 53044,

UAT Gheorgheni, volum total 0,058 mii. mc, materiale locale

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Gheorgheni;

localitatea Lacu Roşu: -; nr.:

1998

223.726

13

64265

8.17.03

Acumularea nepermanentă Cârlig

Stotală = 103.102 mp, St = 101.102 mp, CF nr. 62504. UAT Popricani, St = 2.000 mp. CF nr. 62722, UAT Popricani

Ţara: România;

judeţul: Iaşi;

comuna Popricani: -; -; nr.: -;

1983

1.450.763

14

64268

8.17.02

Acumularea Plopi

Stotală = 1.450.277 mp, St_lac = 1.347.816 mp, St_fâneaţă = 12,458 mp, St_ape_curgătoare = 20.008 mp, St_fâneaţă = 8.992 mp, St_dig = 36.081 mp, $t_ape_curgătoare = 11.214 mp,

St_lac tampon = 13.474 mp, St_ape_curgătoare = 234 mp, Sconstr_C3-călugăr = 22 mp,

CF nr. 60801, UAT Belceşti, volum total = 26,9 mii, mc, Vaten = 17,2 mii mc

Ţara: România;

 judeţul: laşi;

comuna Belceşti;

satul Munteni; -; nr.: -;

1978

14.558.802

15

64364

8.16,07

Dig de apărare Şiret

Dig de apărare râu Şiret Răchiteni, St = 22.971 mp, Sconstr_C1-dig = 22.971 mp, CF nr. 61527, UAT Răchiteni, St = 121.248 mp, Sconstr C1-dig = 121,248 mp, CF nr. 61523,

UAT Răchiteni, S =46.311 mp, Sconstr C1-dig = 46.311 mp, CF nr. 60738, UAT Mirceşti, lungime = 10,400 m, cod râu XXII_1

Ţara: România;

judeţul: Iaşi;

comuna Mirceşti; -; nr.: -

1998

4 831.634

16

64624

8.17.03

Baraj Mogos Bukk

Stotală = 8.426 mp, St_lac = 7.060 mp, St_neproductiv = 1,366 mp, Sconstr_C1- deversor = 147 mp, SconstrJ32-casa_vanelor = 14 mp, Sconstr_C3-deversor = 13 mp Sconstr_C4-baraj = 520 mp, CF nr. 55947, UAT Gheorgheni, Vtot = 0,1 mii mc, Vat = 0,1 mii. mc.

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Gheorgheni; -; -; nr.: -;

1972

105.250

17

64857

8.28.01

Canton Adrian

Clădire din cărămidă, St = 1.563 mp, Sconstr C1-canton = 88 mp, Sdesf_C1-canton = 88 mp, Sconstr_C2-magazie_apărare = 118 mp, Sdesf_C2-magazie_apărare = 118 mp, Sconstr_C3-grajd = 96 mp, Sdesf_C3-grajd = 96 mp, tip clădire P, CF nr. 102609, UAT Livada

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare;

oraşul Livada;

satul Adrian; nr.-; Satu Mare

1998

10.695

18

64858

8.28.01

Canton Bercu Nou

Clădire din cărămidă, St = 1.404 mp, Sconstr_C1-canton = 88 mp, Sdesf_C1-canton = 88 mp, Sconstr_C2-magazie_apărare = 80 mp, Sdesf_C2-magazie_apărare = 80 mp, Sconstr_C3-grajd = 63 mp, Sdesf_C3-grajd = 63 mp, tip clădire P, CF nr. 101999, UAT Lazuri

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare;

comuna Lazuri;

satul Bercu; nr.: -; Satu Mare

1998

15.788

19

64869

8.28.01

Canton Mesteacăn

Clădire din cărămidă, St = 9.720 mp, Sconstr_C1-canton = 87 mp, Sdesf_C1-canton = 87 mp, Sconstr_C2-magazie_şi_grajd = 156 mp, Sdesf_C2-magazie_şi_grajd = 156 mp, tip clădire P, CF nr. 101559, UAT Halmeu

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare;

comuna Halmeu;

satul Mesteacăn; nr.: -;

1998

35.654

20

64870

8.28.01

Canton Micula

Clădire din cărămidă, St= 8.160 mp, Sconstr_C1-canton = 84 mp, Sdesf_C1-canton = 84 mp, Sconstr_C2-magazie_apărare = 142 mp, Sdesf_C2-magazie_apărare = 142 mp, Sconstr_C3-grajd = 41 mp, Sdesf_C3-grajd = 41 mp, tip clădire P, CF nr. 102554, UAT Micula

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare;

comuna Micula; -; nr.: -

1998

19.204

21

64871

8.28.01

Canton Oar

Clădire din cărămidă, St = 3.445 mp, Sconstr_C1-canton = 88 mp, Sdesf_C1-canton = 88 mp, Sconstr_C2-magazie = 77 mp, Sdesf C2-magazie = 77 mp, Sconstr C3-grajd =

48 mp. Sdesf C3-grajd = 48 mp, tip clădire P, CF nr. 102428, UAT Vetiş

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare;

comuna Vetiş;

satul Oar nr.: 86;

1998

71.422

22

64911

8.28.01

Canton acumulare Giarmata cu anexe

St = 1.700 mp, Sconstr_C1-canton = 90 mp, Sdesf_C1-canton = 90 mp, Sconstr_C2-anexă = 67 mp, Sdesf_C2-anexă = 67 mp, Sconstr_ C3-wc = 4 mp, Sdesf_C3-wc = 4 mp, Sconstr_C4-cocină = 8 mp, Sdesf_C4-cocină = 8 mp, clădire tip P, CF nr. 405845,

UAT Giarmata, cărămidă, şarpantă

Ţara: România;

judeţul: Timiş;

comuna Giarmata; -; nr.: -;

1971

107.787

23

64912

8.28.01

Canton acumulare Pişchia cu anexe

St = 1.000 mp, Sconstr_C1-canton = 123 mp, Sdesf C1-canton = 123 mp, Sconstr_C2-anexă = 61 mp, Sdesf_C2-anexă = 61 mp, Sconstr_C3- wc = 2 mp, Sdesf_C3-wc = 2 mp, clădire tip P, CF nr. 404170, UAT Pişchia, cărămidă, şarpantă

Ţara: România;

judeţul: Timiş;

comuna Pişchia; -; nr.: -;

1971

181.214

24

64913

8.28.01

Canton acumulare Murani cu anexe

St = 1.200 mp, Sconstr_C1-canton = 77 mp, Sdesf_C1-canton = 77 mp, Sconstr_C2-anexă = 60 mp, Sdesf_C2-anexă = 60 mp, Sconstr_ C3-wc = 3 mp, Sdesf_C3-wc = 3 mp, clădire tip P, CF nr. 404213, UAT Pişchia, cărămidă, şarpantă

Ţara: România;

judeţul: Timiş;

comuna Pişchia;

satul Murani; nr.: -;

1972

132.528

25

64916

8.28.01

Canton 10 Biled cu anexe

St = 882 mp, Sconstr_C1-canton = 95 mp, Sdesf_C1-canton = 95 mp, Sconstr_C2-anexâ = 62 mp, Sdesf_C2-anexă = 62 mp, Sconstr_C3- anexă = 4 mp, Sdesf_C3-anexă = 4 mp, clădire tip P, CF nr. 402540, UAT Biled, cărămidă, şarpantă

Ţara: România;

judeţul: Timiş;

comuna Biled; -; nr.: -;

1973

44.095

26

64940

8.28.01

Canton 1 Uivar mal stâng Bega

St = 11.600 mp, SconstrJD1- clădire_administrativă = 156 mp, Sdesf_C1-clădire_administrativă = 156 mp, Sconstr_C2-canton = 122 mp, Sdesf_C2-canton = 122 mp, Sconstr_C3-grajd = 41 mp, Sdesf_ C3-grajd = 41 mp, Sconstr_C4-magazie = 16 mp, Sdesf_C4-magazie = 16 mp, Sconstr_C5-coteţ = 11 mp, Sdesf_C5-coteţ = 11 mp, Sconstr_C6-magazie = 41 mp, Sdesf_ C6-magazie = 41 mp, Sconstr_C7-grajd = 39 mp, Sdesf_C7-grajd = 39 mp, Sconstr_ C8-cotet = 22 mp, Sdesf C8-cotet = 22 mp, clădire tip P, CF nr. 401789, UAT Uivar, cărămidă, şarpantă

Ţara: România;

judeţul: Timiş; comuna Uivar; -;*nr.: -;

1914

349

27

64942

8.28.01

Canton 9 nod hidrotehnic Topolovăţ

St = 9.000 mp, Sconstr_C1- clădire_administrativă = 150 mp, Sdesf_C1-dădire_administrativă = 150 mp, Sconstr C2-anexă = 122 mp, Sdesf C2-anexă = 122 mp, clădire tip P, CF nr. 401756,

UAT Topolovăţu Mare, cărămidă, şarpantă

Ţara: România;

judeţul: Timiş;

comuna Topolovăţu Mare; -; nr.: -;

1912

1.053

28

64980

8.28.01

Canton Coştei

St = 18.199 mp, Sconstr_C1-canton = 123 mp, Sdesf_C1-canton = 246 mp, clădire tip P+1, Sconstr_C2-dădire_birouri = 159 mp, Sdesf_ C2-dădire_birouri = 159 mp, Sconstr_ C3-magazie = 55 mp, Sdesf_C3-magazie = 55 mp, Sconstr_C4-magazie = 64 mp, Sdesf_C4-magazie = 64 mp, Sconstr_C5-wc = 5 mp, Sdesf_C5-wc = 5 mp, CF nr. 400802, UAT Coşteiu, cărămidă şarpantă, traseu telefonic, circuit telefonic, post hidrotehnic canal Timiş - Bega

Ţara: România;

judeţul: Timiş;

comuna Coşteiu; -; nr.:-;

1960

19.577

29

64999

8.16.07

Lucrări de apărare BH Dunăre

Platforma Crişan, Dig Crişan, Steren_platformă = 40.692 mp, CF nr. 30455, UAT Crişan, Steren_ dig = 13.036 mp, Steren_zonă_de_protecţie = 3.887 mp, CF nr. 30456, UAT Crişan, Steren_platformă = 30.582 mp, CF nr. 30451, UAT Crişan, Steren_dig = 12.997 mp, Steren_zonă_de_protecţie = 3.606 mp, Sconstr_C1-dig = 12.997 mp, CF nr. 30452, UAT Crişan, Ldig = 6.000 m, din care cadastrat Ldig = 2.050 m, h = 3,5 m, 2 staţii de pompare, S_sp = 0,056 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea;

comuna Crişan; -; nr.: -;

1998

6 818.301

30

65002

8.28.01

Punct colectare date Costeşti (sediu, magazii, atelier, gard, antenă)

St = 2.048 mp, Sconstr_C1-canton = 206 mp, Sdesf_C1-canton = 206 mp, Sconstr_C2-anexă = 68 mp, Sdesf_C2-anexâ - 68 mp, Sconstr^ C3-wc = 5 mp, Sdesf_C3-wc = 5 mp, clădire tip P, CF nr. 80946, UAT Costeşti

Ţara: România;

judeţul: Argeş;

oraşul Costeşti; -; nr.: -;

1998

20.245

31

65024

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunărea

Platforma, Steren_platformă = 27.800 mp, CF nr. 30691, UAT Maliuc, Steren_zonă_ de_protecţie = 2.200 mp, CF nr. 30692, UAT Maliuc, Dig Gorgova, Ldig = 6.640 m, h = 2,5 m. SP Gorgova. S_sp = 0,05 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea;

comuna Maliuc;

satul Gorgova; -; nr.: -;

1998

2.961.402

32

65052

8.28.01

Canton Ruşeţu

St = 2.754 mp, Sconstr_C1-canton = 79 mp, Sdesf C1-canton = 158 mp, tip clădire P+1, CF nr. 20162, UAT Ruşeţu

Ţara: România;

judeţul: Buzău;

comuna Ruşeţu; -; nr.: -; Buzău

1998

105.526

33

65193

8.28.01

Canton Tauţ

St = 5.312 mp, Sconstr_C1-canton = 90 mp, Sdesf_C1-canton = 90 mp, Sconstr_C2-terasă = 12 mp, Sdesf_C2-terasă = 12 mp, Sconstr_C3- grajd_magazie = 62 mp, Sdesf_C3-grajd_magazie = 62 mp, Sconstr_C4- copertină = 36 mp, Sdesf_C4-copertină = 36 mp, Sconstr_C5-magazie = 62 mp, Sdesf_C5- magazie = 62 mp, tip clădire P, CF nr. 300899, UAT Tauţ

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Tauţ; -; nr.: -;

1998

28.624

34

65196

8.28.01

Canton Tarian

St = 4.480 mp, CF nr. 50994, UAT Girişu de Criş

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Girişu de Criş; -; nr.:-;

1998

37.030

35

65198

8.28.01

Canton Somonta

St = 1.751 mp, Sconstr_C1-canton = 63 mp, Sdesf_C1-canton = 63 mp, Sconstr_C2-anexă = 74 mp, Sdesf_C2-anexă = 74 mp, tip clădire P, CF nr. 50608, UAT Avram Iancu

Ţara: România;

judeţul: Bihor; comuna Avram Iancu; -; nr.: -;

1998

19.165

36

65250

8.28.01

Canton Pereschiv

St = 2.538 mp, Sconstr_C1-canton = 62 mp, Sdesf_C1-canton = 62 mp, Sconstr_C2-anexă = 67 mp, Sdesf_C2-anexă = 67 mp, Sconstr_C3- anexă = 14 mp, Sdesf_C3-anexă = 14 mp, Sconstr_C4-bed_subteran = 19 mp, Sdesf_C4- beci_subteran = 19 mp, tip clădire P,

CF nr. 60810, UAT Podu Turcului

Ţara: România;

judeţul: Bacău; comuna Podu Turcului; -; nr.: -;

1977

440.987

37

65272

8.28.01

Canton Drăgăneşti

St = 833 mp, Sconstr_C1-canton = 82 mp, Sdesf_C1-canton = 162 mp, tip clădire P+1, Sconstr_C2-anexă = 68 mp, Sdesf_C2-anexă = 68 mp, Sconstr_C3-anexă = 25 mp, Sdesf_ C3-anexă = 25 mp, CF nr. 101693, UAT Drăgăneşti

Ţara: România;

judeţul: Galaţi; comună Drăgăneşti; -; nr.: -;

1998

61.777

38

65286

8.28.01

Canton Ghimia

St = 1.999 mp. Sconstr_C1-canton = 124 mp,

Sdesf_C1-canton = 124 mp, Sconstr_C2-anexă = 117 mp, Sdesf_C2-anexă = 117 mp, tip clădire P, CF nr. 120504, UAT Galaţi

Ţara: România;

judeţul: Galaţi;

municipiul Galaţi; -; nr.: -;

1998

216.024

39

65288

8.28.01

Cantonul Belceşti

St = 2,646 mp, CF nr. 60564, UAT Belceşti. Clădire tip P, Sconstr. = 300 mp, Sdesf = 300 mp

Ţara: România;

judeţul; Iaşi;

comuna Belceşti; -; -; nr.: -;

1998

129.919

40

65299

8.28.01

Canton Hălceni

St = 18.069 mp, CF nr. 60331, UAT Vlădeni, Clădire tip P+1, Sconstr. = 445 mp, Sdesf = 890 mp

Ţara: România;

judeţul: Iaşi;

comuna Vlădeni; -; -; nr.: -;

1998

433.322

41

65301

8.28.01

Canton Sârca

St = 1.334 mp, Sconstr_C1-canton = 86 mp, Sdesf C1-canton = 166 mp, tip clădire P+1, CF. nr. 61101, UAT Bălţaţi

Ţara: România;

judeţul; Iaşi;

comuna Bălţaţi;

satul Sârca; -; nr.: -;

1998

263.604

42

65303

8.28.01

Cantonul Plopi

St = 3.692 mp, Sconstr_C1-canton = 95 mp, Sdesf_C1-canton = 95 mp, Sconstr_C2-anexă = 88 mp, Sdesf_C2-anexă = 88 mp, tip clădire P, CF nr. 60801, UAT Belceşti

Ţara: România;

judeţul; Iaşi;

Comuna Belceşti;

satul Munteni; -; nr.,: -;

1998

139.840

43

65354

8.28.01

Canton hidrotehnic Dopca

Sconstr_C1-canton = 93 mp, Sdesf_C1-canton = 93 mp, Sconstr_C2-anexă = 129 mp, Sdesf_ C2-anexă = 129 mp, Sconstr_C3-anexă = 11 mp, Sdesf C3-anexâ = 11 mp, tip clădire P,

CF nr. 100322, UAT Hoghiz

Ţara: România;

judeţul: Braşov;

comuna Hoghiz;

satul Dopca; -; nr.; -; DA Olt

1996

134.236

44

113431

8.28,01

MHC Topolovăţ centrală râu Bega

St = 19.500 mp, Sconstr_C1-microhidrocentrală = 343 mp, Sdesf_C1-microhidrocentralâ = 343 mp, Sconstr_C2-trafo = 25 mp, Sdesf_C2-trafo =

25 mp, Sconstr_C3-canal_de_evacuare = 8.512 mp, Sdesf_C3-canal_de_evacuare = 8.512 mp, tip clădire P, CF nr. 401750, UAT Topolovăţu Mare

Ţara: România;

judeţul; Timiş;

comuna Topolovăţu Mare; -; nr.: -;

1998

2 722.228

45

149923

8.17.02

Acumulare Cinciş

Statală = 1.978.117 mp, St_lac= 1.959.860 mp, CF nr. 60652, UAT Teliucu Inferior, St_curţi_construcţii = 18.257 mp, Sconstr_C2- casa_vanelor = 142 mp, Sconstr_C3-baraj_şi_clădire_administrativă = 1.536 mp, CF nr. 60661, UAT Teliucu Inferior, Vtot = 35,87 mii. mc, Vat = 8,66 mii. mc.

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Teliucu Inferior;

satul Cinciş - Cerna; -; nr.: -; DAM

1964

100.048.090

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0168 Pădurea Sarului

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 108.772/AC din 24 februarie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt nr. 7.705 din 14 septembrie 2015, Decizia etapei de încadrare nr. 6.581 din 14 septembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt, Avizul Ministerului Culturii nr. 6.745 din 12 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 119.486 din 17 decembrie 2015, adresele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 212.198 din 15 decembrie 2015 şi nr. 88.157/108.417 din 11 februarie 2016, adresele Direcţiei generale păduri nr. 156.211 /IM din 26 noiembrie 2015 şi nr. 157.185/IM din 23 decembrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0168 Pădurea Sarului, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 martie 2016.

Nr. 626.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 bis care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.