MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 920/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 920         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 16 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

ORDONANŢE şi HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

77. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020

 

830. - Hotărâre pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

625. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0183 Pădurea Vlădila

 

1.403. - Ordin al ministrului transporturilor privind publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta - Amendamente la regula 12 din anexa I la MARPOL, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.266(68) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 15 mai 2015

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020

 

Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului prevede posibilitatea utilizării instrumentelor financiare din fondurile europene structurale şi de investiţii, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei priorităţi, pe baza unei evaluări ex-ante, Ministerul Fondurilor Europene a realizat, cu sprijinul Fondului european de investiţii şi al altor părţi interesate (ministere, bănci, autorităţi de management etc.), „Evaluarea ex-ante pentru instrumente financiare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, în perioada de programare 2014-2020”, document aprobat prin memorandum de Guvernul României la data de 6 aprilie 2016.

Evaluarea ex-ante a identificat instrumentele financiare cele mai adecvate pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii în 4 programe operaţionale: Programul operaţional Competitivitate, Programul operaţional regional şi Programul operaţional Iniţiativa pentru întreprinderi mici şi mijlocii, finanţate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), şi Programul operaţional Capital uman, finanţat din Fondul social european (FSE).

Adoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ este justificată având în vedere necesitatea stabilirii cadrului financiar general de gestionare a instrumentelor financiare finanţate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul social european (FSE) pentru perioada de programare 2014-2020 pentru începerea implementării acestor instrumente financiare şi efectuarea plăţilor la termenele prevăzute în acordurile de finanţare.

În considerarea faptului că aceste aspecte vizează interesul public şi constituie o situaţie urgentă şi extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Termenii «program», «operaţiune», «autoritate de management», «organism intermediar», «beneficiar», «fond de fonduri» au înţelesurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului şi în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane.”

2. La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Termenul «instrumente financiare» are înţelesul prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului.”

3. La articolul 2 alineatul (3), după litera n) se introduce o nouă literă, litera o), cu următorul cuprins:

„o) acord de finanţare - document juridic încheiat în vederea implementării instrumentelor financiare, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013, între autoritatea de management şi instituţia financiară care implementează instrumentul financiar/instituţia financiară desemnată ca fond de fonduri.”

4. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) în scopul derulării operaţiunilor financiare aferente gestionării instrumentelor financiare, autoritatea de management deschide un cont, în euro, la o instituţie financiar-bancară.

(2) La solicitarea autorităţii de management, Autoritatea de certificare efectuează transferul, în euro, al sumelor aferente instrumentelor financiare, în contul prevăzut la alin. (1).

(3) Autoritatea de management transferă suma dedicată implementării instrumentelor financiare în contul instituţiei financiare care implementează instrumentul financiar/instituţiei financiare desemnate ca fond de fonduri, conform prevederilor acordului de finanţare.”

5. La articolul 6, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Pentru proiectele aprobate la finanţare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în bugetele beneficiarilor prevăzuţi la alin. (5), la art. 7 alin. (1) şi (2), precum şi în bugetele beneficiarilor instituţii publice autonome se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii.”

6. La articolul 8, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) Beneficiarul/Liderul de parteneriat şi partenerii acestuia instituţii publice pot cuprinde în bugetele proprii sume pentru ordonatorii de credite secundari sau terţiari, instituţii aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acestora, cu rol în implementarea proiectului, aşa cum sunt prevăzuţi în cererea de finanţare.

(3) Cheltuielile efectuate de instituţiile cu rol în implementare prevăzute la alin. (2) sunt eligibile în condiţiile prevăzute în contractul/decizia/ordinul de finanţare fără a exista obligativitatea acestor instituţii de a fi partener în proiect în sensul acordului de parteneriat.”

7. La articolul 9, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) sumele necesare finanţării cheltuielilor aferente transferului de fonduri din conturile proprii în conturile beneficiarilor şi/sau în contul instituţiei financiare care implementează instrumentul financiar/instituţiei financiare desemnate ca fond de fonduri;”.

8. La articolul 9, după litera o) se introduc patru noi litere, literele p)-s), cu următorul cuprins:

„p) sumele necesare pentru plata cheltuielilor neeligibile aferente instrumentelor financiare, inclusiv cele prevăzute în clauza 8 «Cheltuieli suplimentare» din acordul de finanţare;

q) sumele necesare pentru finanţarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente gestionării instrumentelor financiare;

r) sumele necesare asigurării cheltuielilor cu taxele notariale, incluzând onorariul notarial şi oricare alte taxe aferente autentificării acordului de finanţare;

s) sumele reprezentând cofinanţarea publică asigurată de la bugetul de stat aferentă instrumentelor financiare care se vor reflecta la o poziţie distinctă în clasificaţia bugetară.”

9. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

„Art. 91. - (1) în bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Fondurilor Europene pot fi cuprinse sume necesare asigurării cofinanţării pentru proiecte aprobate spre finanţare în cadrul programelor comunitare gestionate de către Comisia Europeană ai căror beneficiari sunt alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1).

(2) Domeniile şi criteriile de eligibilitate pe baza cărora se acordă sumele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului fondurilor europene.”

10. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Sumele reprezentând fonduri externe nerambursabile primite ca avans pentru implementarea proiectelor în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, rămase disponibile la sfârşitul anului în conturile beneficiarilor instituţii publice, se reportează şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.”

11. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) După autorizarea cheltuielilor de către autorităţile de management, conform legislaţiei Uniunii Europene şi celei naţionale, sumele din fonduri europene şi cofinanţare, după caz, cuvenit a fi rambursate în condiţiile art. 21 beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(5) şi art. 7, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se virează de către autorităţile de management în conturile de venituri ale bugetelor din care au fost finanţate proiectele respective.”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Dragoş Cristian Dinu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 77.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 15 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Se aprobă Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - La articolul 6 alineatul (1) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 26 octombrie 2016, după litera ii) se introduce o nouă literă, litera jj), cu următorul cuprins:

„jj) participă, prin personalul sanitar-veterinar aflat în unităţile din subordine, la realizarea supravegherii sanitar-veterinare pentru prevenirea şi controlul bolilor majore ale animalelor şi pentru asigurarea salubrităţii produselor şt subproduselor de origine animală.”

Art. III. - La articolul 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera ee) se introduc două noi litere, literele ff) şi gg), cu următorul cuprins:

„ff) cooperează cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la stabilirea criteriilor necesare pentru dimensionarea şi stabilirea tipurilor de exploataţii de animale acceptate în România;

gg) elaborează legislaţia pentru stabilirea şi dimensionarea tipurilor de exploataţii de animale din România, astfel încât măsurile de control pentru pesta porcină africană în România să poată fi aplicate şi controlate.”

Art. IV. - La articolul 4 alineatul (1) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după punctul 75 se introduce un nou punct, punctul 76, cu următorul cuprins:

„76. la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau a structurilor teritoriale din subordinea acesteia asigură prin unităţile din subordinea sau autoritatea sa suportul informaţional disponibil, în vederea direcţionării măsurilor de control al pestei porcine africane.”

Art. V. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Csutak Nagy Laszlo

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Teodor Mihalcea,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor interne,

Ioan Buda,

secretar de stat

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmer

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 830.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL NAŢIONAL

de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - (1) Pentru porcinele domestice, obiectivele Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, denumit în continuare Program, sunt următoarele:

a) stabilirea criteriilor minime de biosecuritate pentru porcii domestici din exploataţii;

b) stabilirea regimului de inspecţie şi de investigare a populaţiilor de porci domestici;

c) stabilirea modului de desfăşurare a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a populaţiei, precum şi a obligaţiilor producătorilor din industria cărnii de porc şi a proprietarilor de porcine;

d) stabilirea sistemului de recoltare a probelor pentru diagnosticul de laborator;

e) stabilirea modului de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la porcii domestici.

(2) Pentru porcii mistreţi, obiectivele Programului sunt următoarele:

a) stabilirea strategiei de management şi de vânătoare a porcilor mistreţi;

b) stabilirea criteriilor minime de biosecuritate pentru porcii mistreţi din complexurile de vânătoare;

c) stabilirea sistemului de recoltare a probelor pentru diagnosticul de laborator al pestei porcine africane;

d) determinarea modului de păstrare a mistreţilor vânaţi până la stabilirea diagnosticului de laborator;

e) stabilirea modului de distrugere a carcaselor porcilor mistreţi morţi şi a resturilor provenite în urma vânătorilor;

f) stabilirea modului de desfăşurare a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate şi a vânătorilor;

g) stabilirea modului de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreţi;

h) stabilirea modului de control al corelării dintre cota de recoltă aprobată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, porcii mistreţi vânaţi efectiv şi numărul de porci mistreţi testaţi pentru pesta porcină clasică/pesta porcină africană.

(3) Programul se aplică până la eliminarea riscului privind apariţia pestei porcine africane şi/sau declararea teritoriului României ca liber de boală.

(4) Pentru porcinele domestice, Programul se aplică în exploatabile comerciale şi în exploatabile nonprofesionale existente pe teritoriul României.

(5) Programul se aplică pentru toţi porcii mistreţi, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.

Art. 2. - Programul are scopul de a stabili măsuri armonizate de biosecuritate, profilaxie şi control în situaţii epidemiologice de creştere a riscului, respectiv în situaţia confirmării oficiale în România a pestei porcine africane, pentru a preveni răspândirea bolii şi în alte regiuni sau pentru a combate boala.

Art. 3. - (1) Obligaţia asigurării şi respectării măsurilor de biosecuritate prevăzute în Program revine deţinătorilor de porcine din exploataţiile de animale, indiferent de regimul acestora.

(2) Acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - (1) Mişcarea în scopul comercializării porcinelor domestice se efectuează cu respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

(2) Mişcarea în scopul comercializării subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a deşeurilor provenite de Sa porcinele domestice sau sălbatice se efectuează cu respectarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

(3) în situaţia confirmării oficiale a primului caz de pestă porcină africană, mişcarea în scopul comercializării porcinelor domestice, a mistreţilor vii şi a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a deşeurilor provenite de la acestea se va realiza în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispoziţiilor specifice de combatere a pestei porcine africane şi de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce priveşte boala Teschen şi pesta porcină africană, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 192 din 20 iulie 2002, şi dispoziţiile Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE.

Art. 5. - În caz de suspiciune sau de confirmare oficială a unui focar de pestă porcină africană se aplică prevederile Planului de contingenţă pentru pesta porcină africană, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul program, precum şi prevederile legislaţiei specifice sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Art. 6. - Fondurile necesare pentru realizarea Programului se asigură prin bugetele instituţiilor implicate în punerea în aplicare a acestuia, în limita bugetelor aprobate, conform legilor bugetare anuale, precum şi din fondurile aprobate cu această destinaţie prin deciziile anuale ale Comisiei Europene privind aprobarea programelor naţionale de eradicare şi control al bolilor animalelor şi a finanţării acestora, aprobate în baza Regulamentului (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziţii pentru gestionarea cheltuielilor privind lanţul alimentar, sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi sănătatea plantelor şi materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE şi 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 şi (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE şi 2009/470/CE ale Consiliului.

 

CAPITOLUL II

Definiţii

 

Art. 7. - În sensul Programului, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) caz de pestă porcină africană - confirmarea oficială a pestei porcine africane, la unul sau mai multe animale;

b) complex de vânătoare - sistemul format din una sau mai multe crescătorii de vânat, suprafeţe de teren, amenajări şi instalaţii specifice constituite într-o incintă unitară pentru izolarea şi controlul populaţiei speciei respective, în care se realizează creşterea exemplarelor din speciile de faună prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul valorificării pentru consum, pentru popularea fondurilor cinegetice şi pentru recoltarea acestora prin diverse moduri în interiorul complexurilor;

c) confirmare oficială - atestarea prin buletin de analiză de confirmare a faptului că agentul patogen al unei boli este prezent în proba analizată;

d) crescătorie de vânat - sistemul de amenajări, instalaţii şi construcţii în care, prin tehnologie specifică, se produc exemplare aparţinând unei singure specii de faună prevăzute de Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul valorificării pentru consum sau pentru popularea fondurilor cinegetice;

e) exploataţie comercială - exploataţie de animale înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi autorizată sanitar-veterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau de persoane juridice organizate în condiţiile legii, care îndeplinesc prevederile normelor de biosecuritate;

f) exploataţie comercială de tip A - exploataţie de animale deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, care îndeplineşte condiţiile prevăzute în anexa nr. 50 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi este înregistrată sanitar-veterinar;

g) exploataţie nonprofesională - exploataţie de animale înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi deţinută de persoane fizice neînregistrate la Camera de Comerţ şi Industrie a României;

h) focar de pestă porcină africană-exploataţia unde au fost detectate unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;

i) loc de hrănire - locul unde se administrează hrana pentru porcii mistreţi;

j) medic veterinar de liberă practică împuternicit - medicul veterinar de liberă practică organizat conform legii şi împuternicit de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe bază de contract, să efectueze unele activităţi sanitar-veterinare publice, în condiţiile legii;

k) momire-atragerea porcilor mistreţi cu o cantitate limitată de hrană numai în scopul vânătorii; cantitatea maximă de hrană nu trebuie să depăşească 10 kg/km2/lună; momirea nu trebuie, în niciun caz, să reprezinte o sursă continuă de hrană a porcilor mistreţi, în scopul susţinerii populaţiei de mistreţi în cursul iernii;

l) porc mistreţ - exemplar din specia mistreţ (Sus scrofa) din mediul sălbatic, din crescătorii de vânat şi din complexurile de vânătoare;

m) zonă de mare risc - zona aflată în vecinătatea imediată a unei zone în care a fost confirmat oficial un focar de pestă porcină africană, caracterizată printr-o mare densitate a populaţiei de porci domestici şi de porci mistreţi şi în care boala se poate răspândi rapid.

 

CAPITOLUL III

Activităţi cu privire la detectarea timpurie a virusului pestei porcine africane

 

Art. 8. - În vederea stabilirii unor activităţi de prevenire intensivă a introducerii virusului pestei porcine africane în România se stabileşte drept zonă de mare risc fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării.

Art. 9. - Detectarea timpurie a virusului pestei porcine africane trebuie să reprezinte o prioritate pentru Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru proprietarii/deţinătorii de porci domestici, pentru administratorii/gestionarii/deţinătorii porcilor mistreţi şi pentru vânători.

Art. 10. - În scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane trebuie desfăşurată şi menţinută o stare de alertă permanentă printre decidenţii în controlul bolii, operatorii economici şi alte categorii de crescători de animale, în vederea detectării virusului pestei porcine africane încă de la prima pătrundere a lui pe teritoriul României,

Art. 11. - Activităţile necesare şi obligatorii în scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane sunt următoarele:

a) notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării şi a recoltării de probe pentru laborator;

b) efectuarea supravegherii intensive, prin inspecţii ale porcilor domestici şi ale porcilor mistreţi, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, începând de la frontiera cu Ucraina, ţară pe al cărei teritoriu evoluează boala, în focare de pestă porcină africană aflate la mică distanţă de România, şi cu Republica Moldova, ţară aflată la risc pentru această boală;

c) supravegherea intensivă a populaţiei de porci domestici şi de porci mistreţi aflate în localităţile, în fondurile cinegetice, în parcurile naţionale şi suprafeţele Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, situate de-a lungul şoselelor naţionale şi ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina şi din Republica Moldova;

d) întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor şi în coletele poştale sosite din ţări terţe, precum şi asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană;

e) menţinerea unei stări permanente de alertă a centrelor locale de combatere a bolilor din judeţele aflate la graniţă cu Ucraina şi Republica Moldova;

f) în zonele de mare risc prevăzute la lit. b) se supraveghează săptămânal evoluţia mortalităţii la porcii aflaţi în exploataţiile comerciale, în exploatabile de tip A, în cele nonprofesionale, pentru porcii domestici, şi în fondurile cinegetice, în parcurile naţionale şi suprafeţele Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, crescătoriile de vânat şi complexurile de vânătoare, pentru porcii mistreţi.

 

CAPITOLUL IV

Măsurile de profilaxie şi control care se aplică în cazul pestei porcine africane la porcii domestici din exploataţiile de pe teritoriul României

 

Art. 12. - Cerinţele minime de biosecuritate pentru exploataţiile nonprofesionale sunt următoarele:

a) porcinele domestice din exploataţiile nonprofesionale trebuie deţinute în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele domestice din alte exploataţii, cu porci mistreţi sau cu proprietari străini care deţin porcine domestice;

b) animalele nu sunt hrănite cu resturi alimentare/lături ce conţin resturi de la carnea de porc gătită în familie, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002;

c) nu există contact între porcii domestici şi orice produs sau subprodus provenit de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vânaţi sau morţi;

d) scroafele/vierii nu sunt scoase/scoşi din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;

e) în zonele în care pesta porcină africană a fost confirmată oficial este interzisă hrănirea animalelor sau folosirea de aşternut cu iarbă ori fân provenite din zonele aflate sub restricţii.

Art. 13. - Pentru exploataţiile comerciale şi pentru exploataţiile comerciale de tip A trebuie respectate regulile prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de porcine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar.

Art. 14. - Creşterea porcinelor domestice în spaţii neîngrădite şi neprotejate împotriva contactului cu porcii mistreţi este strict interzisă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 15. - Deţinătorii de porcine domestice din exploataţiile nonprofesionale au obligaţia să comunice medicului veterinar de liberă practică împuternicit potrivit legii modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor proprii sau în exploataţiile limitrofe, numărul animalelor moarte.

Art. 16. - În exploataţiile comerciale de porcine domestice, medicul veterinar de liberă practică cu contract de prestări de servicii veterinare are obligaţia de a comunica direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor şi numărul animalelor moarte din exploataţie.

Art. 17. - Campaniile de informare/avertizare destinate crescătorilor de porcine din toate sistemele de creştere şi patronatelor de profil trebuie realizate astfel încât să informeze crescătorii de porcine cu privire la strategia urmată de autorităţi, la rolul crescătorilor de porcine în respectarea măsurilor de biosecuritate, la notificarea precoce a bolii şi la participarea activă la supravegherea stării de sănătate a animalelor deţinute.

Art. 18. - În recoltarea probelor pentru examenul de laborator sunt respectate principiile stabilite în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor.

Art. 19. - Diagnosticul pestei porcine africane pe aceste probe se stabileşte în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/CE din 26 mai 2003 de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane.

Art. 20, - în cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane la porcii domestici, direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene aplică măsurile de control prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Măsurile care se aplică pentru porcii mistreţi din fondurile cinegetice, parcurile naţionale, Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, crescătoriile de vânat şi complexurile de vânătoare

 

Art. 21 - Crescătoriile de vânat şi complexurile de vânătoare sunt supuse controlului sanitar-veterinar şi trebuie înregistrate sanitar-veterinar conform legislaţiei naţionale în vigoare,

Art. 22. - (1) în crescătoriile de vânat şi în complexurile de vânătoare de pe teritoriul României se aplică următoarele măsuri de biosecuritate:

a) exploataţiile sunt îngrădite, pentru a împiedica mişcarea porcilor mistreţi în afara exploataţiei;

b) la intrarea în exploataţie există mijloace de dezinfecţie pentru personal, vizitatori şi pentru mijloacele de transport;

c) încheierea unui contract cu o unitate de ecarisare care să colecteze subprodusele de origine animală;

d) încheierea unui contract cu un medic veterinar de liberă practică care să asiste partidele de vânătoare, să examineze vânatul, să recolteze probele şi să certifice transporturile de vânat către centrele de procesare;

e) notificarea către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană a tuturor partidelor de vânătoare organizate, a animalelor moarte sau bolnave, precum şi a creşterii morbidităţii sau a mortalităţii la animalele din exploataţie;

f) vânătorii din alte ţări care participă la campaniile de vânătoare trebuie să semneze, la intrarea în exploataţie, o declaraţie pe propria răspundere că nu au participat, împreună cu câinii lor, în ultima lună, la vânători de porci mistreţi în ţări în care evoluează pesta porcină africană;

g) în cazul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană într-o astfel de exploataţie, stabilirea zonelor de protecţie şi supraveghere se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în scopul evitării difuzării de material patologic, exploataţia trebuie prevăzută cu:

a) centru de colectare a vânatului, prevăzut cu mijloace corespunzătoare de dezinfecţie;

b) platformă/spaţiu de eviscerare a animalelor împuşcate, prevăzuta cu containere de colectare pentru masa gastro-intestinală provenită de la eviscerarea animalelor;

c) containere de colectare a animalelor moarte.

Art. 23. - Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană are obligaţia să informeze periodic proprietarii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare cu privire la situaţia epizootologică a bolilor la porcii mistreţi care evoluează în Comunitatea Europeană şi în ţările terţe din jurul României.

Art. 24. - Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia reţinerii şi păstrării în condiţii optime din punct de vedere sanitar-veterinar a exemplarelor de mistreţ vânate sau găsite moarte, până la obţinerea rezultatului de laborator privind pesta porcină africană; condiţiile optime sunt reprezentate de spaţii amenajate corespunzător pentru conservare, care să nu permită alterarea acestora sau difuzarea bolilor infectocontagioase (centre de colectare, spaţii frigorifice şi altele asemenea).

Art. 25. - Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană are obligaţia de a informa, ori de câte ori este cazul, gestionarii fondurilor cinegetice, administratorii parcurilor naţionale şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” cu privire la situaţia epidemiologică a pestei porcine africane la nivel naţional şi local.

Art. 26. - Gestionarii fondurilor cinegetice, administratorii parcurilor naţionale şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” au obligaţia să participe, la solicitarea direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, la instruirile anuale cu privire la obligaţiile care le revin în aplicarea Programului şi asupra cunoştinţelor tehnice necesare cu privire la epidemiologia şi controlul bolii.

Art. 27. - În cazul porcilor mistreţi din fondurile cinegetice, parcurile naţionale, Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, din crescătoriile de vânat şi din complexurile de vânătoare, animalele vânate nu sunt scoase din centrul de colectare decât după sosirea rezultatului pentru trichineloză şi pentru bolile porcilor supuse supravegherii conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, doar în cazul în care rezultatul supravegherii este negativ.

Art. 28. - Din momentul confirmării oficiale a primului focar de pestă porcină africană în România, cel puţin următoarele măsuri pentru combaterea pestei porcine africane în populaţiile de porci mistreţi sunt aplicate în zonele sub restricţii prevăzute de Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, pentru teritoriul considerat infectat, după cum urmează:

a) cotele de vânătoare sunt analizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, şi sunt stabilite ţinând cont de necesitatea reducerii populaţiei de porci mistreţi existente;

b) administrarea de hrană pentru momirea porcilor mistreţi la locurile de pândă este permisă;

c) hrănirea susţinută cu cantităţi îndestulătoare de hrană, pe parcursul iernii, a porcilor mistreţi este interzisă;

d) încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de porci mistreţi, îndeosebi pentru femelele adulte şi subadulte; ţinta vânătorii este atingerea densităţii de 0,5 mistreţi pa km2 sau mai redusă, pentru a împiedica răspândirea bolii.

Art. 29. - În zonele de frontieră, acţiunile de vânătoare se desfăşoară cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 30. - Supravegherea suplimentară - supravegherea activă - la animalele vânate trebuie efectuată în zonele de mare risc de la frontierele cu ţările în care a fost confirmată oficial această boală ori în zonele de restricţie stabilite prin Decizia de punere În aplicare 2014/709/UE, în proporţie de 100% din porcii mistreţi vânaţi, în urma confirmării oficiale a bolii în România.

Art. 31. - (1) Cadavrele porcilor mistreţi sau carcasele porcilor depistaţi pozitivi în laborator vor fi distruse în condiţiile şi prin metodele specificate şi admise în Regulamentul Consiliului nr. 1.069/2009, cu respectarea tuturor precauţiilor de împiedicare a răspândirii virusului în mediul înconjurător, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

(2) Suprafeţele considerate infectate în urma contactului cu cadavrele vor fi dezinfectate prin utilizarea dezinfectantelor specifice aprobate.

Art. 32. - În cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane la porcii mistreţi, autorităţile veterinare competente aplică măsurile de control al bolii prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 33. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene vor desfăşura campanii de informare şi avertizare periodice, pentru informarea tuturor categoriilor de persoane care pot veni în contact cu porcii mistreţi, referitor la strategia stabilită pentru profilaxia şi controlul bolii.

 

ANEXĂ

la program

 

PLANUL DE CONTINGENŢA

al României pentru pesta porcină africană

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

1.1. Scopul prezentului plan de contingenţă al României pentru pesta porcină africană, denumit în continuare Plan de contingenţă, este de a stabili modalitatea în care sunt realizate şi controlate intervenţiile în focarele de pestă porcină africană. Planul de contingenţă cuprinde prevederi privind desemnarea şi atribuţiile factorilor de decizie şi de intervenţie în focare, resursele financiare, de personal şi de echipamente, necesarul de instruiri, modul de comunicare â crizei şi modul de ecarisare a materiilor de risc rezultate din focare, în vederea unei reacţii prompte în cazul unor alerte de boală şi a reducerii riscului de răspândire a virusului bolii.

 

CAPITOLUL II

Definiţii

 

2.1. În înţelesul prezentului plan de contingenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) alertă - activarea structurii operaţionale a autorităţii centrale competente;

b) animal - mamifere, păsări domestice, păsări sălbatice, peşti, albine, viermi de mătase, batracieni, moluşte, gasteropode, crustacee şi tunicate;

c) deţinător de animale - persoană fizică sau juridică care are în responsabilitatea sa animale;

d) exploataţie - orice incintă împrejmuită, cu unul ori mai multe adăposturi, sau orice loc în care sunt ţinute animale;

e) proprietar de animale - persoană fizică sau juridică care are în proprietate animale;

f) situaţie de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

g) situaţie epidemiologică veterinară - eveniment excepţional care afectează sănătatea publică, a animalelor şi/sau cu impact economic deosebit de pe teritoriul României, care, prin amploare şi intensitate, ameninţă sănătatea animală şi siguranţa alimentelor şi, implicit, sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare importante şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate în combaterea bolilor.

 

CAPITOLUL III

Măsurile care se impun pentru controlul pestei porcine africane

 

3.1. Controlul pestei porcine africane în România se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, cu modificările şi completările ulterioare.

3.2. Neutralizarea cadavrelor şi a altor subproduse

3.2.1. Cadrul legal privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, indiferent de locul de provenienţă a acestora, este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 şi de Ordonanţa Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

 

CAPITOLUL IV

Costurile aferente măsurilor care se impun pentru controlul pestei porcine africane

 

4.1. În cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană se acordă despăgubiri în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare.

4.2. Costurile necesare aplicării măsurilor legale de control al bolilor infectocontagioase sunt finanţate din fondurile prevăzute în bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi al unităţilor subordonate.

4.3. Sursele financiare necesare altor măsuri ce se impun pentru prevenirea şi combaterea pestei porcine africane se asigură prin bugetele anuale aprobate Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ale instituţiilor care contribuie la aplicarea măsurilor de control.

4.4 Dacă fondurile prevăzute în buget nu sunt suficiente, acestea se asigură cu prioritate prin virări de credite bugetare şi de angajament, efectuate potrivit prevederilor legale în vigoare, sau se pot aloca fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL V

Planul de acţiune privind intervenţia în focarul de pestă porcină africană şi depopularea exploataţilor

 

5.1. În conformitate cu prevederile art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecţia animalelor În momentul uciderii, înainte de depopularea exploataţilor, unitatea operaţională locală din cadrul centrului local de combatere a bolilor, responsabilă de operaţia de depopulare, trebuie să stabilească un plan de acţiune, pentru a asigura respectarea normelor prevăzute în acest regulament, în vederea stabilirii ordinii activităţilor şi pentru asigurarea deplinei eficienţe în depopularea efectivelor; acest plan de acţiune asigură coordonarea întregii activităţi de o manieră previzibilă şi eficientă.

Necesitatea planului de acţiune este stipulată şi de prevederile cap. 7.6 art. 7.6.4 din Codul internaţional de sănătate a animalelor terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor - Codul OIE pentru animale terestre.

Planul de acţiune reprezintă o parte a unui plan mai larg de acţiune privind intervenţia în focar, care este elaborat la nivelul unităţii operaţionale locale a centrului local de combatere a bolilor, respectiv al municipiului Bucureşti, supus aprobării în cadrul acestuia.

5.2. În elaborarea planului de acţiune este esenţial ca metoda de ucidere aleasă să fie sigură, uşor de aplicat şi să ofere garanţia că toate animalele sunt ucise rapid.

5.3. Planul de acţiune are următoarele scopuri:

a) să asigure că activităţile de depopulare sunt efectuate corespunzător;

b) să asigure depopularea fermei în mod rapid şi eficient;

c) să respecte cerinţele de siguranţă pentru protecţia oamenilor care participă la depopulare;

d) să respecte cerinţele de ucidere a animalelor în condiţii de siguranţă şi bunăstare;

e) să confere siguranţa că ferma este gata pentru repopulare la încheierea aplicării măsurilor de control.

5.4. Planul de acţiune trebuie să cuprindă:

a) obiectivele şi scopul activităţilor de depopulare;

b) numărul adăposturilor, specia şi numărul de animale care trebuie ucise;

c) metodele de asomare şi ucidere, condiţiile de utilizare, parametrii-cheie (cantitate de substanţă, timp de expunere);

d) echipamentul, personalul şi materialele necesare;

e) ordinea depopulării, ţinând cont de vârsta şi starea fiziologică a animalelor;

f) numărul şi componenţa echipelor de ucidere;

g) şeful operaţiunii de depopulare;

h) planificarea timpului necesar depopulării;

i) locurile de ucidere a animalelor.

5.5. Cu privire la focar, Planul de acţiune stabileşte:

a) locul de amplasare a centrului de intervenţie în teren, dacă este cazul;

b) desemnarea persoanei însărcinate cu supravegherea activităţilor de control al bolii;

c) numărul şi componenţa echipelor de intervenţie;

d) facilităţile, materialele şi echipamentele necesare activităţilor de control şi sursele din care acestea vor fi procurate;

e) planificarea timpului necesar derulării fiecărei activităţi;

f) unitatea de ecarisare autorizată la care se va efectua distrugerea cadavrelor rezultate în urma depopulării;

g) în cazul în care nu există unităţi de ecarisare autorizate în apropiere, locurile de pe teritoriul judeţului unde se vor putea utiliza metodele alternative de distrugere (îngropare/ardere);

h) metodele de dezinfecţie alese;

i) aspecte speciale referitoare la respectarea biosecurităţii şi a unor aspecte de mediu, dacă este cazul;

j) previzibilitatea limitărilor/problemelor care ar putea apărea în timpul activităţilor de depopulare.

5.6. Planul de acţiune va fi aprobat în plenul centrului local de combatere a bolii şi va fi comunicat:

a) tuturor partenerilor operaţionali care contribuie la combaterea focarului, pentru a fi strict respectat;

b) proprietarului exploataţiei/operatorului comercial/deţinătorului de animale, după caz, cu privire la care s-au instituit restricţiile;

c) Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, spre informare şi pentru monitorizarea activităţilor de combatere.

Pe baza planului de acţiune, directorul executiv al direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti supervizează activităţile de control al bolii.

 

CAPITOLUL VI

Atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în supravegherea, prevenirea şi controlul pestei porcine africane

 

6.1. Autorităţile şi instituţiile publice implicate în supravegherea, prevenirea şi controlul pestei porcine africane sunt Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiţiei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, consiliile judeţene, consiliile locale şi primarii.

6.2. Atribuţiile şi responsabilităţile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ale Ministerului Transporturilor şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiţiei cu privire la supravegherea, prevenirea şi controlul pestei porcine africane sunt prevăzute în hotărârile Guvernului privind organizarea şi funcţionarea acestora.

6.3. În condiţiile art. 63, 9 şi 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) elaborează şi promovează Programul de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane în România;

b) elaborează procedurile specifice privind prevenirea, combaterea şi controlul pestei porcine africane;

c) transmite şi susţine măsurile aferente prevenirii, combaterii şi controlului pestei porcine africane în relaţia cu serviciile specializate ale Comisiei Europene;

d) monitorizează, evaluează şi gestionează datele privind evoluţia pestei porcine africane;

e) alocă şi eliberează fondurile necesare achiziţiei echipamentelor şi materialelor necesare testării în laborator a probelor recoltate pentru diagnosticul de laborator şi asigură respectarea termenelor de diagnostic, pentru identificarea precoce a virusului pestei porcine africane;

f) reactualizează periodic analiza de risc, în funcţie de evoluţia epizootică a pestei porcine africane în Europa şi în ţările terţe vecine;

g) reactualizează, atunci când este cazul, Planul de contingenţă pentru pesta porcină africană, aprobat prin prezenta hotărâre;

h) iniţiază măsurile de control la confirmarea oficială a pestei porcine africane;

i) solicită, în situaţia creşterii gradului de risc sau a confirmării oficiale a pestei porcine africane, întrunirea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, în vederea convocării Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, organizat potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.189/2009 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului Naţional de Combatere a Bolilor şi ale structurilor din componenţa acestuia;

j) asigură sau efectuează demersuri pentru identificarea resurselor umane, a resurselor financiare şi a materialelor pentru implementarea măsurilor de control al bolii;

k) monitorizează măsurile de control aplicate în focar;

l) asigură aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru uciderea animalelor;

m) monitorizează aplicarea măsurilor de ecarisare în focar;

n) asigură notificarea pestei porcine africane organismelor internaţionale de profil şi raportarea stadiului de aplicare a măsurilor de combatere a bolii;

o) în funcţie de modificarea situaţiei epidemiologice veterinare, solicită întrunirea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă ori de câte ori este necesar, pentru dispunerea de măsuri privind mobilizarea forţelor de intervenţie necesare aplicării măsurilor de control al bolii prevăzute de legislaţia în vigoare;

p) informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la nerespectarea de către gestionarii fondurilor cinegetice a prevederilor Programului şi propune rezilierea contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice respective;

q) informează călătorii, la punctele de trecere a frontierei de stat, cu privire la unele restricţii sanitar-veterinare dispuse ca urmare a evoluţiei bolii.

6.4. În condiţiile art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 2 şi 3, lit. b) pct. 2, 5, 7 şi 10 şi lit. c) pct. 22, precum şi ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) personalul specializat din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, după caz, contribuie, conform competenţelor legale, la realizarea măsurilor profilactice şi de control, astfel:

1. participă prin echipe fixe şi/sau mobile la activităţile pentru supravegherea şi controlul mişcărilor de animale vii, produse şi subproduse animaliere, alte materii şi materiale ce pot fi contagioase, în şi dinspre focar, zona de protecţie şi zona de supraveghere;

2. acordă sprijin personalului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pentru aplicarea tuturor măsurilor restrictive dispuse conform legii;

3. execută controlul mijloacelor de transport în scopul identificării transporturilor ilegale de animale şi produse de origine animală;

4. execută activităţi specifice în scopul prevenirii şi combaterii activităţilor de comercializare ilegală a animalelor vii şi a produselor de origine animală;

5. asigură protecţia personalului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor în timpul efectuării activităţilor sanitar-veterinare prevăzute la pct. 6.3 lit. h), k), I) şi m), în conformitate cu legislaţia în vigoare;

6. stabileşte rutele, dirijează şi controlează circulaţia autovehiculelor în zonele afectate de pesta porcină africană;

7. la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în condiţiile art. 11 lit. I) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul prevenirii răspândirii bolii, permite organizarea de vânători în fondurile cinegetice din zonele aflate de-a lungul frontierei şi stabileşte condiţiile în care se pot organiza acestea, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

8. comunică direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, competente teritorial, informaţii referitoare la descoperirea cadavrelor de porci mistreţi ori a unei populaţii de porci mistreţi cu un comportament modificat, care poate fi determinat de boală, despre care au luat cunoştinţă pe timpul executării misiunilor de supraveghere a frontierei de nord şi celei de est a României;

9. comunică direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, competente teritorial, informaţii referitoare la mişcările populaţiilor de porci mistreţi peste frontieră, despre care au luat cunoştinţă pe timpul executării misiunilor de supraveghere a frontierei de nord şi celei de est a României;

10. sprijină reprezentanţii autorităţilor publice locale în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la pct. 6.9 lit. a);

b) prefectul, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, dispune măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea focarelor de pestă porcină africană.

6.5. În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. a), b), k), m) şi ţ) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) asigură sprijinul necesar organizării prompte a centrelor de intervenţie în teren, cât mai aproape de focar, inclusiv prin punerea la dispoziţia acestora a unor facilităţi existente în unităţile militare ce pot fi dislocate în acest sens;

b) pune la dispoziţia centrelor de intervenţie în teren hărţi, Sistemul informatic geografic şi Sistemul global de poziţionare, precum şi alte surse de informare ce pot fi folosite pentru direcţionarea măsurilor de control al bolii;

c) participă la organizarea de exerciţii de alertă în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor;

d) asigură logistica activităţilor necesare în controlul bolii identificate în cadrul Centrului Naţional de Combatere a Bolilor.

6.6. În aplicarea art. 5 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) cooperează cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la stabilirea şi aprobarea cotei de vânătoare a porcilor mistreţi, pentru asigurarea supravegherii pasive şi active a pestei porcine africane pe teritoriul României, în funcţie de situaţia epidemiologică veterinară naţională şi internaţională;

b) în cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane pe teritoriul naţional, cooperează cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în vederea aprobării reducerii populaţiei de porci mistreţi;

c) răspunde de monitorizarea şi controlul implementării măsurilor ce revin personalului de specialitate al fondurilor cinegetice, conform Programului şi solicitărilor tehnice ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d) pune la dispoziţia Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor catagrafia porcilor mistreţi, cota de recoltă stabilită, precum şi situaţia mistreţilor vânaţi efectiv sau identificaţi morţi din fondurile cinegetice şi complexurile de vânătoare/crescătoriile de vânat,

e) notifică Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în regim de urgenţă, cu privire la creşterea mortalităţii şi morbidităţii la porcii mistreţi, precum şi cu privire la modificările intervenite în comportamentul acestora;

f) participă, prin autorităţile competente pentru protecţia mediului, respectiv agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, Garda Naţională de Mediu prin structurile subordonate acesteia, Garda Forestieră Teritorială şi Administraţia Naţională „Apele Române” prin administraţiile bazinale, în cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, la identificarea/stabilirea metodelor alternative de ecarisare, în funcţie de condiţiile locale, potrivit derogărilor prevăzute de art. 19 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009, precum şi prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală;

g) dispune măsurile cu privire la rezilierea contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice pentru nerespectarea prevederilor Programului, în urma propunerilor formulate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

6.7. În condiţiile art. 7 lit. C pct. 22 şi ale art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) efectuează controlul vamal asupra bagajelor persoanelor şi coletelor poştale sosite din ţări terţe, precum şi asupra mijloacelor de transport, în vederea evitării introducerii produselor de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană;

b) colaborează, în exercitarea atribuţiilor sale, cu personalul cu atribuţii de inspecţie şi control de specialitate din cadrul autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi cu organele de specialitate ale altor ministre şi instituţii specializate, precum şi cu persoane juridice şi fizice şi cu alte entităţi, în vederea eliminării riscului de introducere în România a produselor care nu îndeplinesc cerinţele stabilite în legislaţia specifică în vigoare.

6.8. Consiliile judeţene realizează activitatea de distrugere a materialelor de risc rezultate în urma aplicării Programului, în condicile prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 24/2016,

6.9. În condiţiile art. 36 alin. (2) lit. e) şi alin. (7) lit. a), precum şi ale art. 63 alin. (1) lit. d) şi alin. (5) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 4 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2016, consiliile locale şi primarii au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) colaborează cu reprezentanţi ai Jandarmeriei Române în cadrul activităţilor de pază a obiectivelor, dacă este cazul, precum şi la instalarea semnelor şi a panourilor de avertizare pe căile de acces din zonele de protecţie şi de supraveghere şi în jurul fermelor/curţilor unde boala a fost confirmată oficial; aceste semne se instalează şi pe drumurile ce delimitează graniţele zonelor de protecţie şi de supraveghere;

b) participă la evaluarea animalelor, în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) în cazul neutralizării prin metode alternative, identifică şi pun la dispoziţie terenurile pentru incinerare/îngropare;

d) pun la dispoziţie utilajele şi sprijină cu personal activităţile referitoare la încărcare, săpare, astupare, care sunt necesare în cadrul neutralizării alternative.

 

CAPITOLUL VII

Resurse şi capacităţi de laborator

 

7.1. Resurse umane

Centrul local de combatere a bolilor deţine o listă a personalului din cadrul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti care poate fi contactat la momentul suspiciunii sau confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană. În această listă trebuie inclus personalul calificat şi experimentat în creşterea speciilor susceptibile la boală şi în combaterea bolii, din cadrul judeţului, cu datele de contact ale fiecărei persoane; o linie telefonică de tip help-line trebuie să fie disponibilă pentru public, la nivelul fiecărei direcţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru anunţarea suspiciunilor de pestă porcină africană.

În cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane, numărul de persoane care operează în fiecare centru local de combatere a bolilor este stabilit în funcţie de numărul de focare şi de mărimea zonelor de protecţie şi de supraveghere.

Personalul centrului local de combatere a bolilor include:

a) personal administrativ instruit în managementul situaţiilor de urgenţă din domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor, determinate de apariţia pestei porcine africane;

b) medici veterinari instruiţi în diagnosticul pestei porcine africane, ucidere, măsuri de biosecuritate şi alte proceduri care se aplică în zonele de control, operaţiunile de control al mişcării animalelor în teritoriu şi alte restricţii;

c) personal tehnic auxiliar, instruit în diverse operaţiuni, precum evaluarea animalelor, proceduri care se execută în curţile infectate, şi operaţiuni privitoare la controlul mişcărilor.

7.2. Resurse materiale

7.2.1. Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene trebuie să deţină următoarele materiale consumabile:

a) echipament de protecţie: măşti, mănuşi, ochelari de protecţie, salopete - cei puţin 50-100 de bucăţi din fiecare articol; stocul trebuie să fie suficient pentru intervenţia în cinci focare de pestă porcină africană care evoluează într-o exploataţie nonprofesională ori într-o exploataţie comercială cu până la 1.000 de animale;

b) dezinfectante eficiente faţă de agenţii infecţioşi, detergenţi şi săpun; cantitatea de dezinfectant trebuie să fie suficientă pentru dezinfecţia unei suprafeţe de 20.000 m2;

c) echipament pentru prelevarea de probe - cel puţin 5 truse;

d) benzi pentru delimitarea teritoriului - 20.000 m;

e) hărţi detaliate ale judeţului - 2 bucăţi; câte o hartă pentru şedinţele operative ale unităţii operaţionale locale, respectiv ale unităţii locale de sprijin din centrul local de combatere a bolilor;

f) echipament de vaccinare - seringi automate şi ace de schimb - cel puţin 5 bucăţi, necesare pentru dotarea a 5 echipe de vaccinare;

g) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;

h) alte consumabile considerate necesare.

7.2.2. Mijloace fixe

7.2.2.1. Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene trebuie să deţină asomatoare, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 74/2009 privind asigurarea condiţiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006.

7.2.2.2. Materialele consumabile şi mijloacele fixe trebuie întreţinute corespunzător, inventariate şi verificate periodic pentru aprecierea gradului de deteriorare, în vederea înlocuirii, după caz.

7.3. Capacităţi de laborator

7.3.1. Examenele de laborator pentru evidenţierea virusului pestei porcine africane sunt efectuate de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, laborator naţional de referinţă pentru pesta porcină africană, sau de laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene autorizate şi arondate în acest scop prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

7.3.2. Laboratorul comunitar de referinţă pentru pesta porcină africană este El Centro de Investigación en Sanidad Animal - Valdeolmos, Madrid, Spania.

7.3.3. Sarcinile şi responsabilităţile Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală sunt următoarele:

a) stabilirea şi confirmarea oficială a diagnosticului în pesta porcină africană;

b) colaborarea cu Laboratorul comunitar de referinţă pentru pesta porcină africană, cu privire la standardele şi metodele de diagnostic pentru pestă porcină africană şi la diagnosticul diferenţial;

c) stocarea culturilor celulare de origine de la porcine, monocite şi macrofage folosite în diagnostic împreună cu virusul şi/sau a serurilor standardizate şi a celorlalţi agenţi de referinţă;

d) supervizarea măsurilor de securitate ce trebuie luate de laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene cu privire la diagnosticul pestei porcine africane, în conformitate cu standardele minime în domeniu.

 

CAPITOLUL VIII

Programe de instruire a personalului veterinar

 

8.1. Personalul veterinar implicat în combaterea pestei porcine africane trebuie instruit periodic, prin sesiuni de instruire şi prin exerciţii de simulare în timp real şi în sală.

8.2. În conformitate cu prevederile Directivei 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispoziţiilor specifice de combatere a pestei porcine africane şi de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce priveşte boala Teschen şi pesta porcină africană, trebuie organizate;

a) acţiuni de formare privind semnele clinice, ancheta epidemiologică şi combaterea pestei porcine africane;

b) exerciţii de alertă, organizate cel puţin de două ori pe an;

c) acţiuni de formare în tehnicile de comunicare, cu scopul de a organiza campanii de sensibilizare privind apariţia epizootiei Curente, adresate autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari.

8.3. Personalul veterinar din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală trebuie să urmeze, de asemenea, cursuri de instruire periodice, cel puţin o dată pe an, organizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

8.4. Instruirea personalului din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se realizează prin:

a) seminare, grupuri de lucru şi exerciţii de simulare privind diagnosticul şi controlul pestei porcine africane, organizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; la nivelul instituţiei care organizează instruirea trebuie să fie disponibile dosarele care atestă organizarea instruirii, cu semnătura de prezenţă a persoanelor instruite;

b) instruiri organizate la nivelul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care trebuie să pună accent pe măsurile imediate de control al pestei porcine africane, în primele 12 ore de la confirmarea oficială a bolii.

8.5. Personalul din laboratoare trebuie să fie instruit cu privire la noile echipamente pentru laboratoare şi teste de diagnostic pentru pesta porcină africană.

 

CAPITOLUL IX

Programe de informare şi de conştientizare a populaţiei

 

9.1. Atât în perioada de linişte epidemiologică, cât şi în perioadele de evoluţie a pestei porcine africane, Centrul Naţional de Combatere a Bolii trebuie să informeze şi să conştientizeze populaţia prin:

a) afişarea în locuri publice a materialelor informative referitoare la boală;

b) tipărirea de broşuri informative;

c) anunţuri în mass-media;

d) şedinţe informative publice;

e) publicitate intensivă la acutizarea bolii;

f) modele de afişe, dispoziţii şi anunţuri.

9.2. Atunci când există un risc major privind evoluţia pestei porcine africane în Uniunea Europeană sau în ţări terţe situate la graniţa cu România, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor iniţiază o campanie de informare a populaţiei asupra acestui aspect, precum şi a riscului pentru România, prin intermediul mass-media; de asemenea se înfiinţează o linie telefonică de urgenţă la nivel central şi judeţean la care se pot solicita informaţii cu privire la boală şi la evoluţia acesteia.

9.3. Crescătorii de animale sunt anunţaţi cu privire la condiţiile în care beneficiază de despăgubirile acordate ca urmare a măsurilor care se întreprind pentru lichidarea focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

 

CAPITOLUL X

Distrugerea carcaselor de animale în cazul apariţiei unui focar de pestă porcină africană

 

10.1. Uciderea animalelor şi distrugerea carcaselor în cazul apariţiei unui focar de pestă porcină africană se realizează cât mai rapid posibil, pentru a împiedica răspândirea bolii în exploataţiile de contact.

10.2. Distrugerea carcaselor de animale se poate face prin două metode:

a) convenţională, prin denaturarea în unităţi specializate;

b) alternativă, în situaţia în care este depăşită capacitatea de distrugere a carcaselor sau în situaţia în care condiţiile epidemiologice o impun; pot fi folosite ca metode alternative de distrugere incinerarea şi îngroparea, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009.

În situaţia în care sunt utilizate metodele alternative de distrugere este necesară consultarea prealabilă a direcţiei de sănătate publică, a Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin structurile subordonate, a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi a autorităţii administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială a fost identificat focarul de pestă porcină africană/au fost identificate locurile pentru aplicarea metodelor alternative de distrugere.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0183 Pădurea Vlădila

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 108.774/AC din 24 februarie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt nr. 7.708 din 14 septembrie 2015, Decizia etapei de încadrare nr. 6.579 din 14 septembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt, Avizul Ministerului Culturii nr. 6.758 din 12 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 119.486 din 17 decembrie 2015, adresele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 212.198 din 15 decembrie 2015 şi nr. 88.157/108.417 din 11 februarie 2016, adresele Direcţiei generale păduri nr. 156.211/IM din 26 noiembrie 2015, nr. 157.185/IM din 23 decembrie 2015 şi nr. 156.211/IM din 20 ianuarie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0183 Pădurea Vlădila, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 martie 2016.

Nr. 625.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta - Amendamente la regula 12 din anexa I la MARPOL, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.266(68) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 15 mai 2015

 

Având în vedere prevederile art. 16(2)(f)(iii) şi ale art. 16(2)(g)(ii) din Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la anexa la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta - Amendamente la regula 12 din anexa I la MARPOL, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.266(68) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 15 mai 2015, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.

 

p. Ministrul transporturilor,

Ion Trocaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2016.

Nr. 1.403.

 

ANEXĂ

 

REZOLUŢIA

MEPC.266(68)

(adoptată la 15 mai 2015)

 

Amendamente la anexa la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta

 

Amendamente la regula 12 din anexa I la MARPOL

 

Comitetul pentru protecţia mediului marin,

amintind art. 38a) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile Comitetului pentru protecţia mediului marin conferite acestuia prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine de către nave,

luând notă de art. 16 din Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL), care specifică procedura de amendare şi conferă organismului corespunzător al Organizaţiei funcţia de examinare şi adoptare a amendamentelor la aceasta,

luând în considerare, la cea de-a şaizeci şi opta sa sesiune, amendamentele propuse la anexa I la MARPOL referitoare la cerinţele pentru compartimentele de maşini ale tuturor navelor,

1 adoptă, în conformitate cu art. 16(2)(d) al Convenţiei din 1973, amendamentele la regula 12 din anexa I, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezoluţie;

2 stabileşte, în conformitate cu art. 16(2)(f)(iii) al MARPOL, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2016, în afara cazului în care, înainte de această dată, cel puţin o treime din părţi sau părţile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi comunicat Organizaţiei obiecţiile lor cu privire la amendamente;

3 invită părţile să ia notă că, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) al MARPOL, amendamentele menţionate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, după acceptarea acestora conform paragrafului 2 de mai sus;

4 solicită secretarului general, în conformitate cu art. 16(2)(e) al MARPOL, să transmită tuturor părţilor la MARPOL copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor conţinute în anexă;

5 solicită în plus secretarului general să transmită membrilor Organizaţiei care nu sunt părţi la MARPOL copii ale prezentei rezoluţii şi ale anexei sale.

 

ANEXĂ

la Rezoluţia MEPC.266(68)

 

Amendamente la anexa I la MARPOL

 

CAPITOLUL 3

Cerinţe pentru compartimentele de maşini ale tuturor navelor

 

PARTEA A

Construcţie

 

Regula 12 - Tancuri pentru reziduuri de hidrocarburi (şlamuri de hidrocarburi)

Paragrafele 1 până la 4 ale regulii 12 sunt înlocuite cu următoarele:

„1 Cu excepţia cazului în care se indică altfel, prezenta regulă se aplică oricărei nave cu tonajul brut mai mare sau egal cu 400, cu excepţia paragrafului 3.5 al prezentei reguli care se aplică numai în măsura în care este rezonabil şi posibil în practică navelor livrate la 31 decembrie 1979 sau înainte de această dată, aşa cum s-a definit în regula 1.28,1.

2 Reziduurile de hidrocarburi (flamurile de hidrocarburi) pot fi evacuate direct din tancul/tancurile pentru reziduuri de hidrocarburi (şlamuri de hidrocarburi) la instalaţiile de primire prin intermediul racordului standard de evacuare prevăzut în regula 13 sau la oricare alt mijloc de evacuare aprobat pentru reziduurile de hidrocarburi (flamurile de hidrocarburi), precum un incinerator, o caldarină auxiliară adecvată pentru arderea reziduurilor de hidrocarburi (flamurilor de hidrocarburi) sau alte mijloace acceptabile care trebuie să fie menţionate în rubrica 3.2 a formularului modelului A sau B al Suplimentului la Certificatul IOPP.

3 Trebuie să fie instalate unul sau mai multe tancuri pentru reziduuri de hidrocarburi (şlamuri de hidrocarburi) şi acesta sau acestea:

.1 trebuie să aibă o capacitate suficientă ţinând seama de tipul maşinilor şi durata voiajului, pentru a prelua reziduurile de hidrocarburi (flamurile de hidrocarburi), care nu pot fi tratate altfel respectând cerinţele prezentei anexe;

.2 trebuie să fie prevăzut/e cu o pompă desemnată care este aptă să aspire conţinutul tancului/tancurilor pentru reziduuri de hidrocarburi (şlamuri de hidrocarburi) şi să evacueze reziduurile de hidrocarburi (flamurile de hidrocarburi) prin mijloacele descrise în regula 12.2;

.3 nu trebuie să aibă niciun racord de evacuare în sistemul instalaţiei de santină, în tancul sau tancurile de stocare a apelor de santină, în tancurile superioare de balast sau în separatoarele de ape cu hidrocarburi; totuşi:

.1 tancul sau tancurile poate/pot fi echipat/e cu dispozitive de golire prevăzute cu supape cu operare manuală şi închidere automată şi cu dispozitive care permit o supraveghere vizuală ulterioară a apei stocate, care să fie racordate la un tanc de stocare a apelor de santină sau la un puţ de santină sau la un aranjament alternativ, cu condiţia ca un astfel de aranjament să nu fie conectat direct cu sistemul de tubulatură de evacuare a apelor de santină; şi

.2 tubulatura de evacuare a tancului de şlamuri de hidrocarburi şi tubulatura de evacuare a apelor de santină pot fi conectate la o tubulatură comună care să conducă la racordul standard de evacuare prevăzut în regula 13; conectarea celor două sisteme la o posibilă tubulatură comună care să conducă la racordul standard de evacuare prevăzut în regula 13 nu trebuie să permită transferul flamurilor de hidrocarburi către sistemul instalaţiei de santină;

.4 nu trebuie să fie prevăzut cu niciun fel de tubulatură care să aibă un racord direct de evacuare în mare, altul decât racordul standard de evacuare prevăzut în regula 13; şi

.5 trebuie să fie astfel proiectate şi construite în aşa fel încât să faciliteze curăţarea lor şi evacuarea reziduurilor la instalaţiile de primire.

4 Navele construite înainte de 1 ianuarie 2017 trebuie să fie aduse în situaţia de a se conforma cerinţelor paragrafului 3.3 al prezentei reguli, nu mai târziu de prima inspecţie de reînnoire efectuată la 1 ianuarie 2017 sau după această dată.”

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.