/MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 917/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 917         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 15 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 594 din 14 septembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

832. - Hotărâre privind înfiinţarea şi funcţionarea Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.557. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa

 

2.632. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru dezvoltarea serviciilor Ministerului Finanţelor Publice puse la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice prin sistemul informatic propriu

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 594

din 14 septembrie 2016

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, obiecţie formulată de Guvernul României.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.530 din 8 iulie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.262A/2016. La sesizare a fost anexată Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, Guvernul susţine că, la dezbaterile din cadrul Plenului Camerei Deputaţilor, camera decizională, din data de 8 iunie 2016, a fost adoptat Raportul final asupra proiectului de lege pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege (art. 191), vizează reglementarea acordării către personalul bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, a unui spor pentru acest titlu, în cuantum de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv, spor care urmează să fie plătit cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei în care s-a solicitat acordarea acestui spor. Ulterior sesizării primei camere a Parlamentului - Senatul, iniţiativa legislativă în discuţie a fost supusă dezbaterii, context în care Guvernul României, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a susţinut respingerea propunerii, motivând că situaţia juridică ce urmează a fi reglementată se regăseşte expres în dispoziţiile art. I pct. 6 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Prin urmare, Guvernul a considerat că iniţiativa legislativă vizează o materie deja reglementată. Totodată, potrivit Raportului Senatului nr. XXVII/326 din 6 octombrie 2015 asupra propunerii legislative pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010, această nouă reglementare propusă spre adoptare, a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic şi Social, a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi a Comisiei pentru buget, finanţe, activităţi bancare şi piaţa de capital.

4. Se arată că, ulterior sesizării de către Senat a Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională [art. 75 alin. (3) din Constituţie], proiectul de lege a fost supus dezbaterii, primind aviz negativ (în şedinţa din 1 martie 2016) din partea Comisiei pentru buget, finanţe activităţi bancare şi piaţa de capital. De asemenea, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, susţinut respingerea proiectului legislativ supus analizei. În condiţiile în care situaţia ce se doreşte a fi reglementată prin noul act normativ are, în prezent, ca normă de reglementare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, act normativ aflat în vigoare, apare inevitabil problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective, a acesteia, de către angajatorul cu care subiectul de drept interesat se afla în raport juridic. În condiţiile în care două norme de drept, cu forţă juridică egală, reglementează aceeaşi situaţie juridică, alternativa aplicării rămâne la latitudinea/opţiunea angajatorului, care va aplica norma pe care o apreciază ca fiind favorabilă propriilor interese financiare.

5. Guvernul mai susţine că Legea-cadru nr. 284/2010, precum şi legea anuală de salarizare, nu reglementează posibilitatea acordării unei majorări de 10% pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integrai din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, acesta constituind un drept salarial nou. Acordarea acestei majorări pentru personalul menţionat, determină un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal aprobate în bugetul instituţiei pe anul 2016, Aşadar, introducerea în cadrul Legii-cadru nr. 284/2010 a unei reglementări prin care numai personalul menţionat în normă să beneficieze de o majorare de 10% constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal al autorităţilor şi instituţiilor publice, care va crea premisele unor solicitări similare din partea celorlalte autorităţi şi instituţii publice, precum şi acţiuni în instanţă,

6. Totodată, Guvernul consideră că, pe lângă caracterul discriminatoriu al unei astfel de măsuri, nu sunt respectate nici prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţie. Invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.368 din 26 octombrie 2010, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că stabilirea sursei de finanţare şi insuficienţa resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constituţie, iar al doilea nu are caracter constituţional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern. Totodată, Curtea a stabilit că, dacă s-ar reţine că lipsa precizării exprese a sursei de finanţare presupune, implicit, inexistenţa sursei de finanţare, aceasta ar echivala cu o prezumţie fără suport constituţional, ceea ce este inadmisibil. Prin Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, Curtea a statuat că finanţarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate în buget şi că majorarea unor cheltuieli se finanţează fie prin suplimentarea alocaţiilor bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, fie prin rectificare bugetară. Astfel, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care aceasta a analizat şi s-a pronunţat asupra conţinutului art. 138 alin. (5) din Constituţie, Guvernul arată că, în măsura în care actul normativ este însoţit de informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, sunt îndeplinite condiţiile de natură constituţională pentru adoptarea acelui act. Per a contrario, ori de câte ori o astfel de analiză nu însoţeşte o iniţiativă legislativă, suntem în situaţia nerespectării prevederilor constituţionale mai sus menţionate. În acelaşi sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice dispune c㠄În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat”. Prin urmare, impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung, trebuie să conţină informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, şi anume la modificări ale cheltuielilor bugetare, precum şi la calculele privind fundamentarea acestor modificări. Astfel, deşi prin măsura instituită prin legea criticată se majorează cheltuielile bugetare, la adoptarea acesteia nu s-a ţinut cont de obligaţiile instituite prin Legea nr. 500/2002. În final, Guvernul atenţionează asupra faptului c㠄pentru anul 2016 este estimat un deficit bugetar ESA de 2,95% din PIB, iar pentru anul 2017 de 2,89% din PIB, sub plafonul de 3% din PIB permis de regulile europene privind deficitul ESA”. Aşadar, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat, ceea ce creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţa nerespectării nivelului deficitului bugetar prevăzut în Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană şi care atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum este menţionat în sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare. Însă, din motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate reiese că autorul acesteia - Guvernul - critică numai dispoziţiile art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, dispoziţii care introduc art. 191 şi art. 371 în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010. Prin urmare, obiect al obiecţiei de neconstituţionalitate îl constituie

numai art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, care au următorul cuprins:

„Art. I. - Legea-cadru nr. 284/2010privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 191, cu următorul cuprins:

«Art. 19L - (1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază/indemnizaţia de încadrare, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul ştiinţific sau conducătorul instituţiei apreciază că pregătirea doctorală este utilă compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă;

b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus în salariul de bază, potrivit reglementărilor legale anterioare, ca sumă compensatorie.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică persoanelor care îndeplinesc condiţiile de acordare, începând cu luna următoare aprobării cererii.»

2. După articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 371, cu următorul cuprins:

«Art. 371. - (1) Salarizarea personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, se realizează potrivit prevederilor contractelor colective de muncă legal încheiate, până la împlinirea termenului pentru care au fost încheiate, în limita cheltuielilor de personal aprobate.

(2) După expirarea perioadei de valabilitate a contractelor colective de muncă legal încheiate, salarizarea personalului prevăzut la alin. (1) se face potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, majorate cu 10%.

(3) în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (2), rezultă un salariu de bază mai mic, se menţine în plată cuantumul salariului de bază avut la data expirării contractului colectiv de muncă.

(4) Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi al celor aflate în coordonarea prim-ministrului şi al celor aflate sub controlul Parlamentului, nou-înfiinţate, beneficiază de salariile stabilite potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, majorate cu 10%.»“

11. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. I pct. 2 din legea criticată contravin prevederilor constituţionale ale art. 138 alin. (5) potrivit căruia „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”. De asemenea, se susţine că aceste dispoziţii instituie discriminări şi, prin urmare, deşi nu indică expres textul de referinţă din Constituţie, Curtea constată, în mod rezonabil, că se susţine încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi. Totodată, sunt invocate şi următoarele dispoziţii din acte normative:

- Art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare: „(1) în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010. În această Uşă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:

a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani;

b) estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;

c) măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar. [...]

(3) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/politici numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetar.

- Art. 15 alin. (1) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 mai 2015: „(1) în cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte:

a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;

b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară”.

12. Examinând procesul legislativ, Curtea observă că propunerea legislativă a fost iniţiată de doi deputaţi, iar forma iniţiatorilor cuprindea articolul unic prin care se introducea, în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010, art. 191 referitor la sporul de doctorat. Propunerea legislativă a fost înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sub nr. 398 din 31 martie 2015, care, în şedinţa din 1 aprilie 2015, a stabilit că domeniul reglementat de aceasta este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, Senatul trebuind a fi prima cameră sesizată, şi a decis înaintarea propunerii legislative la Senat, ca primă Cameră sesizată, unde a primit numărul nr. b149 din 2 aprilie 2015. La data de 16 aprilie 2015, Senatul a solicitat avize de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social. Consiliul Legislativ a transmis avizul său favorabil, cu propunerea ca, pentru evitarea unor deficienţe în aplicare, în sensul acordării unui spor de doctorat persoanelor pentru care acesta a fost inclus în salariul de bază, să se completeze proiectul cu o normă care să clarifice acest aspect. Guvernul a transmis punctul său de vedere la data de 7 octombrie 2015 în sensul că nu susţine propunerea legislativă, deoarece art. I pct. 6 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, norme în vigoare la data emiterii avizului, reglementează deja situaţia persoanelor care au titlul academic de doctor. Prin urmare, Guvernul a considerat că iniţiativa legislativă este lipsită de obiect. La 15 iunie 2015 s-a primit avizul negativ al Consiliului Economic şi Social. După primirea avizelor negative de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a supus spre dezbatere şi adoptare Plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. În şedinţa plenului Senatului din 14 octombrie 2015 s-a respins propunerea legislativă cu 60 voturi pentru, niciunul împotrivă şi o abţinere.

13. Propunerea legislativă a fost transmisă Camerei Deputaţilor şi înregistrată la data de 19 octombrie 2015 la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sub Pl-x nr. 707/2015. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a acordat aviz favorabil propunerii legislative, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a emis aviz negativ. Pe data de 13 aprilie 2016 a fost primit punctul de vedere al Guvernului, în sensul nesusţinerii propunerii legislative, deoarece acordarea sporului de doctorat era deja reglementată prin Legea nr. 71/2015. Tot la 13 aprilie 2016 a fost emis raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în sensul adoptării propunerii legislative cu amendamente, raport la întocmirea căruia a fost avut în vedere punctul de vedere al Guvernului formulat la data de 30 septembrie 2015 (care a fost transmis Senatului la data de 7 octombrie 2015). Unul din amendamentele adoptate de această Comisie a fost cel privind introducerea art. I pct. 2 în propunerea legislativă, amendament referitor la introducerea art. 371 în Legea-cadru nr. 284/2010. Motivarea autorilor amendamentului a fost aceea că aceste prevederi sunt „necesare pentru crearea cadrului legal pentru stabilirea veniturilor salariate ale personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi pentru a evita apariţia unor conflicte sociale determinate de diminuarea drastică a unor salarii negociate şi stabilite prin contracte colective de muncă, contracte cărora le încetează perioada de valabilitate”. La data de 18 aprilie 2016 propunerea legislativă a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, iar în şedinţa de plen s-a decis retrimiterea la Comisie, în vederea întocmirii unui nou raport. La data de 10 mai 2016, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a emis un raport de înlocuire a raportului depus anterior, în sensul adoptării propunerii legislative cu amendamente, raport de înlocuire la întocmirea căruia au fost avute în vedere atât punctul de vedere al Guvernului formulat la data de 30 septembrie 2015 (care a fost transmis Senatului la data de 7 octombrie 2015), cât şi o adresă a Ministerului Finanţelor Publice din 22 aprilie 2016. La data de 16 mai 2016 propunerea legislativă a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, fiind dezbătută în plen pe 17 mai 2016 şi adoptată la data de 8 iunie 2016.

14. La data de 22 iunie 2016 legea adoptată a fost trimisă la promulgare, iar pe data de 8 iulie 2016 Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu prezenta obiecţie de neconstituţionalitate.

15. Dispoziţiile criticate - art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare - completează Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice cu două articole, art. 191 şi art. 371.

16. Cu privire la sporul pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor, reglementat de art. I pct. 1 din legea criticată, Curtea reţine că acesta a fost acordat potrivit art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, articol introdus prin Legea nr. 71/2015 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 233 din 6 aprilie 2015, care reglementează interpretarea noţiunii de „nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare”, prin care se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, printre altele, şi sumele aferente sporului de doctorat, în cazul în care salariatul angajat, numit sau promovat, îndeplineşte aceleaşi condiţii ca şi salariaţii aflaţi în funcţii la data de 31 decembrie 2009. Pentru anul 2016, dispoziţii similare sunt prevăzute în art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.

17. Totodată, prin art. 31 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare, articol introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, cu modificările ulterioare, s-a prevăzut că, „începând cu luna august 2016, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor, îşi desfăşoară activitatea în domeniul în care a obţinut acest titlu şi nu beneficiază de suma compensatorie inclusă în anul 2010 în salariul de bază, solda/salariul de funcţie, indemnizaţia lunară de încadrare, beneficiază de suma compensatorie aferentă titlului ştiinţific de doctor stabilită la nivelul similar în plată pentru aceeaşi funcţie, grad didactic, tranşă de vechime în învăţământ pentru personalul didactic din învăţământ, respectiv grad/treaptă profesională şi, după caz, vechime în funcţie în cazul celorlalte categorii de personal, din instituţia sau autoritatea publică respectivă sau, după caz, într-o instituţie sau autoritate publică similară.”

18. Cu privire la majorarea de 10% a salariilor personalului prevăzut în textul art. I pct. 2 din legea criticată, Curtea reţine că, potrivit art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, aplicabilă în anul 2016, „(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1, personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, ale cărui contracte colective de muncă îşi încetează valabilitatea în anul 2016, beneficiază de salariile stabilite potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, majorate cu 10%.

(2) Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi al celor aflate în coordonarea prim-ministrului şi al celor aflate sub controlul Parlamentului, nou-înfiinţate în anul 2016, beneficiază de salariile stabilite potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, majorate cu 10%.”

19. Având în vedere acest cadru normativ, Curtea constată că ambele reglementări cuprinse în art. I pct. 1 şi 2 din legea criticată erau deja prevăzute în legile anuale de salarizare, după cum urmează, acordarea sporului pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor era prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, act normativ cu aplicabilitate temporară pentru anul 2015, precum şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, act normativ cu aplicabilitate temporară pentru anul 2016; majorarea de 10% pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului era prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, act normativ cu aplicabilitate temporară pentru anul 2016. Prin urmare, prin reglementările criticate, care completează legea cadru de salarizare a personalului bugetar, legiuitorul a dorit să instituie, cu caracter permanent, atât acordarea sporului de doctorat, cât şi majorarea salarială de 10% pentru personalul expres menţionat în text şi ale cărui contracte colective de muncă îşi vor înceta valabilitatea. De altfel, aşa cum se poate observa, art. III din legea criticată abrogă dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 57/2015.

20. Cât priveşte dispoziţiile art. I pct. 1 din lege, referitoare la sporul de doctorat, Curtea reţine că autorul obiecţiei de neconstituţionalitate nu indică niciun text din Constituţie pretins a fi încălcat de aceste dispoziţii, limitându-se a susţine că dispoziţiile criticate sunt lipsite de obiect, din moment ce o reglementare similară există deja în Legea nr. 71/2015. Or, potrivit art. 2 alin. (2) Legea nr. 47/1992, sunt neconstituţionale prevederile actelor „care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei”. De asemenea, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din aceeaşi lege, „sesizările trebuie făcute În formă scrisă şi motivate”. Devreme ce acest text de lege este cuprins în secţiunea 1 „Dispoziţii comune”a capitolului III „Competenţa Curţii Constituţionale” din Legea nr. 47/1992, acesta trebuie aplicat şi în ceea ce priveşte obiecţia de neconstituţionalitate reglementată de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie.

21. În consecinţă, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din legea criticată nu este motivată sub aspectul indicării textului constituţional pretins a fi încălcat, Guvernul rezumându-se la a afirma că acestea sunt lipsite de obiect, din moment ce exista deja o reglementare similară. În aceste condiţii, sunt încălcate dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi, prin urmare, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

22. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorul obiecţiei consideră că dispoziţiile privind majorarea de 10% instituie discriminări faţă de personalul bugetar căruia nu i se aplică. Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, conţinutul normativ al principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Curtea a reţinut că sintagma „fără privilegii şi fără discriminări “din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau favoare nejustificată acordată unei persoane/ categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat.

23. Astfel, aplicând aceste considerente de principiu la dispoziţiile normative criticate, Curtea constată că, prin acordarea majorării salariale de 10% numai pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, ale cărui contracte colective de muncă îşi încetează valabilitatea, legiuitorul nu a încălcat dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, nestabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii juridice.

24. Curtea observă că motivarea introducerii amendamentului privind majorarea de 10%, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, a fost aceea că aceste prevederi sunt „necesare pentru crearea cadrului legal pentru stabilirea veniturilor salariate ale personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi pentru a evita apariţia unor conflicte sociale determinate de diminuarea drastică a unor salarii negociate şi stabilite prin contracte colective de muncă, contracte cărora le încetează perioada de valabilitate”.

25. Având în vedere aceste motive, nu se poate nega dreptul legiuitorului de a stabili o majorare salarială pentru o anumită categorie socio-profesională justificată de raţiuni obiective, în funcţie de situaţia economică a statului. Aşadar, critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din legea criticată raportată la art. 16 din Constituţie este neîntemeiată.

26. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, raportată la art. 138 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 55, a constatat că art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală face diferenţa între stabilirea sursei de finanţare şi caracterul suficient al resurselor financiare din sursa astfel stabilită. Primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 64 din 16 noiembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 28 decembrie 1993). Art. 138 alin. (5) din Constituţie impune stabilirea concomitentă atât a alocaţiei bugetare, ce are semnificaţia unei cheltuieli, cât şi a sursei de finanţare, ce are semnificaţia venitului necesar pentru suportarea ei, spre a evita consecinţele negative, pe plan economic şi social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire. Majorarea cheltuielilor din sursa indicată poate fi realizată în cursul anului bugetar cu condiţia menţinerii în alocaţia aferentă sursei. În textul Constituţiei se vorbeşte numai despre stabilirea sursei de finanţare înainte de aprobarea cheltuielii, iar nu despre obligativitatea indicării în lege a sursei respective. Curtea a mai reţinut la paragraful 58 al acestei decizii că art. 138 alin. (5) din Constituţie nu se referă la existenţa în concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar.

27. Aplicând aceste considerente la legea criticată, Curtea constată, din analiza procesului de adoptare a acestei legi, că amendamentul privind introducerea majorării salariate de 10% pentru personalul expres menţionat în textul criticat a fost introdus la Camera Deputaţilor, cameră decizională, în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Dispoziţia de lege criticată majorează cheltuieli care se realizează în mod direct din bugetul de stat.

28. Insă, Curtea constată că majorarea salarială de 10% pentru personalul expres menţionat în textul criticat a fost reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, aplicabilă îh anul 2016, act normativ adoptat înainte de Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 19 decembrie 2015, cheltuielile aferente fiind cuprinse astfel în legea bugetului de stat. De altfel, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, se menţionează că aceasta a fost emis㠄având în vedere necesitatea adoptării, În cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat”.

29. Or, aşa cum a precizat Curtea prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, paragraful 57, nu se pune „nicio problemă de constituţionalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat”.

30. Aşadar, cheltuiala determinată de majorarea salarială de 10% pentru personalul expres menţionat în textul criticat era previzionată în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. I pct. 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare nu contravin imperativelor prevăzute de art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale,

31. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, obiecţie formulată de Guvernul României.

2. Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, formulată de Guvernul României şi constată că aceste dispoziţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 septembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înfiinţarea şi funcţionarea Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” se înfiinţează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică subordonată Ministerului Culturii, prin preluarea de la Opera Naţională Bucureşti a activităţilor, atribuţiilor şi patrimoniului specifice domeniului operetei şi musicalului.

(2) Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, denumit în continuare Teatrul, este instituţie publică de spectacole şi concerte, de repertoriu, de importanţă naţională, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia specifică, în domeniile: operetă, musical şi spectacole muzicale.

(3) Până la transmiterea în administrare a unui imobil cu destinaţia de sediu necesar funcţionării, Teatrul are sediul în municipiul Bucureşti bd. Mihail Kogălniceanu nr. 70-72, sectorul 5. Teatrul şi Opera Naţională Bucureşti vor utiliza spaţiile şi vor repartiza cheltuielile de funcţionare aferente în baza unui protocol încheiat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri,

(4) Teatrul are ca obiectiv principal promovarea valorilor muzicale şi coregrafice autohtone şi universale, precum şi ale artelor interpretative de operetă, musical, spectacol muzical, pe plan naţional şi internaţional.

(5) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alin. (4), Teatrul desfăşoară următoarele activităţi principale:

a) producerea de spectacole de operetă, musical şi de spectacole muzicale, promovarea în ţară şi în străinătate a repertoriului reprezentativ pentru creaţia naţională şi universală, clasică şi contemporană;

b) coproducerea sau participarea la organizarea de spectacole în colaborare cu alte instituţii artistice, cu persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate;

c) punerea în valoare a talentului creatorilor şi interpreţilor din domeniul artelor spectacolului muzical, în general, şi din domeniul operetei şi al musicalului, în special;

d) Sprijinirea debutului şi afirmarea tinerilor creatori şi interpreţi şi implicarea în educarea prin artă a publicului;

e) realizarea şi dezvoltarea de programe, proiecte şi acţiuni culturale în domeniul operetei, al musicalului şi al spectacolului muzical, în parteneriat cu artişti, organizaţii neguvemamentale, instituţii de spectacole din ţară şi din străinătate;

f) realizarea şi editarea de publicaţii specifice pe orice tip de suport şi comercializarea acestora;

g) producerea şi susţinerea de spectacole de operetă şi musical, evenimente, precum şi de spectacole muzicale;

h) promovarea în ţară şi în străinătate a repertoriului reprezentativ pentru operetă şi musical, naţional şi universal, clasic şi contemporan;

i) organizarea de cursuri de perfecţionare, calificare, precum şi orice alte tipuri de activităţi legate de formare şi consiliere profesională şi de concursuri interne şi internaţionale;

j) organizarea de cursuri, ateliere, laboratoare pe domeniile specifice artelor spectacolului muzical, în special ale operetei şi ale musicalului;

k) studierea pieţei, adaptarea tehnicilor de publicitate şi vânzare specifice, organizarea de spectacole, îmbunătăţirea imaginii şi comunicarea specifică a spectacolelor Teatrului;

l) desfăşurarea activităţii de impresariat, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Teatrul are deplină autonomie în stabilirea repertoriului, precum şi în realizarea programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale şi artistice proprii sau în colaborare.

(2) Activitatea Teatrului este programată şi se desfăşoară pe stagiuni, în conformitate cu prevederile legale.

(3) Durata şi data începerii stagiunii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Teatrului.

(4) Numărul de posturi pentru Teatru se stabileşte în limita numărului maxim de posturi prevăzut în nota de la pct. II din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Salarizarea personalului Teatrului se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.

(6) Organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Teatrului se aprobă prin ordin al ministrului culturii, la propunerea managerului.

Art. 3. - (1) Conducerea Teatrului este asigurată de manager, pe baza contractului de management, încheiat potrivit legii.

(2) Managerul Teatrului conduce întreaga activitate a instituţiei, pe care o reprezintă în raporturile cu terţii.

(3) Managerul Teatrului este ordonator terţiar de credite.

(4) în exercitarea atribuţiilor sale, managerul Teatrului emite decizii.

(5) în absenţa managerului, Teatrul este condus de unul dintre directori, desemnat de manager prin decizie scrisă.

(6) Managerul este asistat în activitatea sa de Consiliul artistic şi Consiliul administrativ ale Teatrului, înfiinţate prin decizia acestuia.

(7) Consiliul artistic are rol consultativ şi este format din personalităţi culturale din cadrul Teatrului şi din afara acestuia.

(8) Consiliul administrativ are rol deliberativ şi are componenţa stabilită de lege.

Art. 4. - (1) Activitatea Teatrului este finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii, precum şi din alte surse, potrivit prevederilor legale.

(2) Veniturile proprii ale Teatrului pot proveni din:

a) realizarea activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (5), după caz;

b) vânzarea biletelor de intrare la spectacole sau a programelor de spectacole;

c) editarea şi vânzarea de cărţi, studii şi alte publicaţii de specialitate;

d) prestarea de servicii culturale;

e) valorificarea bunurilor proprii care fac parte din patrimoniul său, conform legii;

f) închirierea bunurilor imobile pe care le are în administrare, în condiţiile legi;

g) sponsorizări sau donaţii ale persoanelor fizice ori juridice, române sau străine;

h) alte activităţi specifice, realizate de Teatru, în condiţiile legii.

(3) Liberalităţile de orice fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiţii ori de sarcini care pot afecta autonomia Teatrului sau care contravin atribuţiilor sale.

Art. 5. - (1) Bunul imobil aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Operei Naţionale Bucureşti, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se transmite în administrarea Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”.

(2) Patrimoniul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” se constituie din bunurile preluate de la Opera Naţională Bucureşti, afectate domeniului operetă şi musical, pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit legii, pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Protocolul de predare-preluare încheiat între Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” şi Opera Naţională Bucureşti, prevăzut la alin. (2), va cuprinde:

a) prevederile bugetare pe anul 2016, execuţia bugetară la momentul predării-preluării, inclusiv creditele bugetare rămase neutilizate, separat, pe fiecare instituţie în parte;

b) posturile aferente personalului preluat;

c) patrimoniul stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite de Opera Naţională Bucureşti, inclusiv bunul imobil transmis potrivit alin. (1).

(4) Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” preia obiectivul de investiţii „Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian»“ şi devine beneficiar al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian»“.

(5) Până la data semnării protocolului de predare-preluare, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” se finanţează din bugetul Operei Naţionale Bucureşti.

(6) După semnarea protocolului prevăzut la alin. (2), anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se actualizează în mod corespunzător.

Art. 6. - Hotărârea Guvernului nr. 1.089/2006 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea şi funcţionarea Operei Naţionale din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 25 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1), (21) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Opera Naţională Bucureşti, instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, cu personalitate juridică, se reorganizează, prin divizare parţială, ca urmare a preluării activităţii şi atribuţiilor specifice domeniului operetei şi musicalului de către Teatrul Naţional de Operetă şi Musical «Ion Dacian», care se înfiinţează în acest scop.

..............................................................................................................................................................................

(21) Opera funcţionează ca instituţie de repertoriu în domeniile: operă, balet, spectacole muzicale.

..............................................................................................................................................................................

(4) Opera are în administrare imobilul prevăzut la alin. (3), precum şi imobilele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

2. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Opera are ca obiectiv principal promovarea valorilor muzicale şi coregrafice autohtone şi universale, precum şi ale artelor interpretative de operă, balet şi spectacole muzicale pe plan naţional şi internaţional.”

3. La articolul 2 alineatul (2), literele h)-j) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,.h) producerea şi susţinerea de spectacole de operă, balet, evenimente, precum şi de spectacole muzicale;

i) promovarea în ţară şi în străinătate a repertoriului reprezentativ pentru operă şi balet, naţional şi universal, clasic şi contemporan;

j) organizarea de cursuri de perfecţionare, calificare, precum şi orice alte tipuri de activităţi legate de formare şi consiliere profesională şi de concursuri interne şi internaţionale legate de domeniul operei;”.

4. La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se abrogă.

5. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Consiliul artistic are rol consultativ şi este format din personalităţi culturale din cadrul Operei şi din afara acesteia.”

6. La anexă, poziţia aferenta bunului imobil cu nr. MFP 157103 se abrogă.

Art. 7. - La anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 22 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, la punctul II, după numărul curent 29 se introduce un nou număr curent, numărul curent 291, cu următorul cuprins:

 

„291

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical «Ion Dacian»

Venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat”

 

Art. 8. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă prin ordin al ministrului culturii numărul de posturi, Regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică corespunzătoare pentru Opera Naţională Bucureşti şi, respectiv, pentru Teatru, precum şi statele de funcţii ale celor două instituţii.

(2) Managerul Operei Naţionale Bucureşti are dreptul şi depună un nou proiect de management adaptat noii forme organizatorice a instituţiei, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoarea a ordinului ministrului culturii prevăzut la alin. (1).

(3) Până la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de manager al Teatrului, ministrul culturii va desemna prin ordin o conducere interimară, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Personalul din cadrul Operei Naţionale Bucureşti care desfăşoară activităţi în domeniul operetei şi al musicalului se preia în totalitate, în condiţiile prevăzute de lege, şi este încadrat în limita numărului maxim de posturi aprobat pentru Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, cu menţinerea drepturilor salariate stabilite, potrivit legii, pentru categoriile de funcţii din cadrul instituţiei publice.

(5) încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat în noua structură organizatorică şi pe noile funcţii din instituţia care îl preia, precum şi stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 832.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil, proprietate publică a statului, care trece din administrarea Operei Naţionale Bucureşti în administrarea Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului şi adresa

Descrierea

Valoarea

Anul dobândirii

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

157103

8.24.03

Teren aferent municipiul Bucureşti,

sectorul 3, Bd. Unirii nr. 22

Suprafaţa = 10.366 mp

70.654.656

2012

Opera Naţională Bucureşti

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 111.273 din 15 iulie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 10.010RP din 27 noiembrie 2015 emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.570 din 9 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.510 din 16 iunie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.559/ES din 3 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2- - Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCIOQ71 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman-Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iulie 2016.

Nr. 1.557.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 bis, care sa poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru dezvoltarea serviciilor Ministerului Finanţelor Publice puse la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice prin sistemul informatic propriu

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 11 alin. (3) lit. a) şi c), art. 60 alin. (4), art. 61 alin. (3), art. 68 alin. (2) şi (3) şi art. 69 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Ministerul Finanţelor Publice extinde utilizarea sistemului informatic PatrimVen prin punerea la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală în vederea furnizării de servicii pentru realizarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, parte a Strategiei României pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020.

Art. 2. - (1) Utilizarea de către autorităţile şi instituţiile publice a sistemului informatic PatrimVen se face în baza unui protocol de aderare care include lista serviciilor disponibile din cadrul sistemului informatic, precum şi descrierea interfeţelor de acces la acesta.

(2) Lista serviciilor disponibile autorităţilor sau instituţiilor publice din cadrul sistemului PatrimVen se completează de către Ministerul Finanţelor Publice, din proprie iniţiativă sau la solicitarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pe măsură ce rezultă necesitatea. În baza prevederilor legale, de acces al acestora sau pentru realizarea schimburilor de informaţii. De asemenea, la cererea justificată a unei autorităţi sau instituţii publice se poate actualiza lista serviciilor disponibile. Sistemul PatrimVen poate fi utilizat de către autorităţi sau instituţii publice, inclusiv în cazul furnizării de date de către acestea, în baza protocoalelor de schimb de informaţii încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, după caz.

(3) Formularul Protocolului de aderare care include lista serviciilor disponibile din cadrul sistemului informatic PatrimVen se publică pe portalul Ministerului Finanţelor Publice, respectiv al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, împreună cu instrucţiunile de completare.

(4) Protocolul de aderare se semnează şi se transmite electronic, în temeiul prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

(5) Formatul Protocolului de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen este cuprins în anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) În situaţia în care lista serviciilor disponibile din cadrul sistemului PatrimVen sau interfeţele de acces se actualizează, inclusiv prin completarea cu servicii suplimentare disponibile, formularul Protocolului de aderare va fi modificat şi publicat potrivit art. 2.

(2) în acest caz, autorităţile şi instituţiile publice care doresc să acceseze serviciile disponibile suplimentar vor completa, semna şi transmite formularul Protocolului de aderare publicat conform ultimei versiuni.

Art. 4. - Aprobarea accesului la serviciile disponibile în cadrul sistemului informatic PatrimVen se face în baza procedurii prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 5. - Administrarea sistemului informatic PatrimVen se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Art. 6. - (1) Bugetul anual pentru întreţinerea şi dezvoltarea sistemului informatic se asigură de către Ministerul Finanţelor Publice.

(2) Procedurile de achiziţii publice, în vederea întreţinerii şi dezvoltării sistemului informatic PatrimVen, se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin direcţiile de specialitate.

Art. 7. - Modelul Cererii de numire sau revocare administrator de interoperabilitate pentru gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor din partea A/IP este prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 8. - Pe portalul Ministerului Finanţelor Publice, respectiv al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se alocă resursele necesare utilizării sistemului informatic PatrimVen şi se publică documentele referitoare la sistemul informatic PatrimVen.

Art. 9, - (1) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în vederea asigurării respectării prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Finanţelor Publice, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală publică pe portalul propriu o informare cu privire la modul de ducere la îndeplinire a prevederilor legii, cu excepţiile prevăzute în mod expres, care conţine:

- identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;

- scopul în care se face prelucrarea datelor;

- categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor;

- existenţa drepturilor pentru persoana vizată, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate.

Art. 10. - Direcţiile de specialitate din cadrul aparatului central al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate acesteia vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 11. - Anexele nr. 1-3 foc parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2016.

Nr. 2.632.

 

ANEXA Nr. 1

 

Denumirea autorităţii sau instituţiei publice

...........................................................

Cod de identificare fiscală CIF

...........................................................

 

Protocol de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen

 

În temeiul prevederilor legale prevăzute la art. 11 alin. (3) lit. a) şi c), art. 61 alin. (3), art. 68 alin. (3), art. 69 alin. (5) şi art. 70 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea/Instituţia publică ...........................................................,  cod de identificare fiscală (CIF) ..........................................................., cu sediul în ..........................................................., având număr de înregistrare ca operator de date cu caracter personal ...........................................................,

Reprezentată ..........................................................., prin în calitate de ..........................................................., este de acord cu termenii şi condiţiile de acces şi utilizare a serviciilor oferite de Ministerul Finanţelor Publice prin sistemul informatic PatrimVen.

 

ARTICOLUL 1

Obiectul şi serviciile disponibile în baza Protocolului

 

1.1. Obiectul Protocolului de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen, denumit în continuare PASS, îi reprezintă colaborarea dintre autoritatea/instituţia publică, denumită în continuare A/IP, cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP), respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în ceea ce priveşte solicitarea şi oferirea de servicii prin sistemul informatic PatrimVen, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice ale autorităţii/instituţiei publice.

1.2. Prin Protocolul de aderare se solicită şi sunt disponibile următoarele servicii:

1.2.1. BĂNCI “ DA/NU

Serviciul constă în consultarea şi transmiterea datelor de identificare a instituţiei de credit unde persoana are sau a avut calitatea de titular de cont.

Metoda interogare masivă - cerere cu mai multe CIF-uri*) în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în acelaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.2. CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE - DA/NU

Serviciul constă în consultarea şi transmiterea de informaţii din declaraţiile D112, privind angajatorul, venitul şi contribuţiile de asigurări sociale reţinute de acesta pentru persoana fizică.

Metoda interogare masivă - cerere cu mai multe CIF-uri*) în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în acelaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.3. ADEVERINŢA DE VENIT (ANUAL), DENUMITĂ AV - DA/NU

Serviciul constă în transmiterea AV a persoanei fizice. AV conţine informaţii privind cuantumul şi natura veniturilor obţinute de persoană, din toate sursele, într-un an fiscal.

Metoda interogare masivă - cerere de obţinere a AV pentru mai multe CIF-uri*) în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în acelaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.4. INFORMAŢII DESPRE VENITURILE LUNARE - DA/NU

Serviciul constă în transmiterea informaţiilor privind cuantumul şi natura veniturilor realizate lunar, pe fiecare sursă de venit, de către persoana fizică.

Metoda interogare masivă - cerere de obţinere a datelor pentru mai multe CIF-uri*), în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în acelaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.5. INFORMAŢII DESPRE VENITURILE ANUALE DIN ULTIMII ANI

FISCALI - DA/NU

Serviciul constă în consultarea şi transmiterea informaţiilor privind cuantumul şi natura veniturilor realizate în ultimii ani fiscali, pe fiecare sursă de venit, de către persoana fizică.

Metoda interogare masivă - cerere de obţinere a datelor pentru mai multe CIF-uri*), în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în acelaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.6. BUNURI (CLĂDIRI, TERENURI, VEHICULE) - DA/NU

Serviciul constă în consultarea şi transmiterea datelor privind clădirile, terenurile şi vehiculele aflate în proprietatea unei persoane fizice, furnizate de unităţile administrativ-teritoriale conform legii.

Metoda interogare masivă - cerere cu mai multe CIF-uri*) în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în acelaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.7. CERTIFICAT DE ATESTARE FISCALĂ, DENUMIT CAF- DA/NU

Serviciul constă în transmiterea certificatului de atestare fiscală (CAF) în formă electronică.

Se poate formula cerere pentru CAF-ul unei persoane fizice sau juridice identificate prin CIF*), în format PDF semnat cu XML ataşat. Sistemul transmite un răspuns în aceiaşi format.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.8. DATE REFERITOARE LA SITUAŢIA FISCALĂ - DA/NU

Serviciul constă în transmiterea datelor din declaraţiile fiscale depuse de către contribuabil, reprezentând declaraţii de impunere şi declaraţii informative, precum şi date din declaraţiile recapitulative.

Metoda interogare masivă - cerere cu un CIF*) în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în format PDF semnat.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.2.9. DATE REFERITOARE LA SITUAŢIA FINANCIARĂ - DA/NU

Serviciul constă în transmiterea situaţiilor financiare depuse de către contribuabil.

Metoda interogare masivă - cerere cu un CIF*) în format PDF semnat cu XML ataşat. Se transmite răspuns în format PDF semnat.

Legislaţia în baza căreia autoritatea/instituţia publică solicită accesul la serviciu: ...........................................................,

1.3. De asemenea, prin sistemul PatrimVen sunt disponibile autorităţilor/instituţiilor publice, în mod implicit, rapoarte de audit/informative care cuprind jurnalul solicitărilor de acces la servicii şi răspunsurilor la acestea, în tomnat PDF semnat.


*) Prin CIF se înţelege cod de identificare fiscală, definit potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 2

Obligaţiile autorităţii publice/instituţiei publice

 

2.1. În îndeplinirea obiectivelor prezentului protocol, autoritatea publică/instituţia publică are obligaţia respectării prevederilor referitoare la protejarea secretului fiscal din Legea nr. 207/2016 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

2.2. Respectă procedura şi normele de conectare la reţea şi la serviciile disponibile din cadrul sistemului informatic al MFP, respectiv ANAF.

2.3. Se înregistrează ca operator de date personale, în conformitate cu legea şi normele în vigoare.

2.4. Transmite la MFP, în termen, complet şi corect, datele necesare alimentării sistemului informatic PatrimVen.

2.5. Numeşte una sau două persoane în calitate de administrator de interoperabilitate pentru gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor, angajaţi proprii, şi aplică procedura de înrolare a acestora.

2.6. Revocă drepturile de acces ale administratorului de interoperabilitate, în mod obligatoriu, în oricare dintre următoarele situaţii:

- persoana cu drept de administrator de interoperabilitate nu mai este angajat al instituţiei;

- certificatul digital utilizat la autentificare a fost pierdut, furat, distrus etc.

2.7. Asigură cunoaşterea şi respectarea de către personalul propriu a prevederilor legale privind utilizarea sistemului informatic din cadrul MFP, respectiv ANAF, inclusiv însuşirea şi respectarea prevederilor referitoare la utilizarea certificatelor digitale.

2.8. la măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, respectă regulile de acces la sistemul informatic.

2.9. Respectă prevederile legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi a informaţiilor fiscale, prin utilizarea datelor furnizate de către organul fiscal central, numai în scopurile prevăzute de lege.

2.10. Asigură mijloacele de verificare a accesului la sistemul informatic, bazat pe înscrierea motivului accesării datelor din sistemul informatic, astfel încât din analiza acestora să rezulte dacă datele au fost accesate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau au fost utilizate în alte scopuri.

2.11. Verifică periodic jurnalul de acces al utilizatorilor la sistemul informatic în scopul verificării respectării atribuţiilor de serviciu şi de protecţie a datelor în conformitate cu normele legale în vigoare.

2.12. Asigură salvarea, păstrarea şi arhivarea jurnalului de acces al utilizatorilor la sistemul informatic potrivit normelor legale în domeniu.

 

ARTICOLUL 3

Termeni şi condiţii de acces

 

3.1. MFP oferă gratuit accesul la serviciile şi informaţiile accesibile prin sistemul informatic PatrimVen şi colectează datele, potrivit legii, despre serviciile accesibile prin sistemul informatic PatrimVen.

3.2. Sistemul informatic PatrimVen va transmite documentele, datele şi informaţiile solicitate numai dacă autoritatea/instituţia publică furnizează, la termen şi complet, informaţiile necesare.

3.3. MFP informează A/IP despre actualitatea şi completitudinea datelor stocate în depozitul PatrimVen.

3.4. Utilizatorii folosesc serviciile PatrimVen în situaţia în care autorităţile/instituţiile publice trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute de lege, precum şi pentru realizarea schimbului de informaţii.

3.5. MFP întreţine şi dezvoltă sistemul informatic PatrimVen.

3.6. Datele şi informaţiile furnizate de MFP, respectiv ANAF, se supun secretului fiscal şi se utilizează, respectiv se păstrează conform prevederilor legale în vigoare.

3.7. Serviciile se realizează prin mecanisme securizate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

3.8. MFP permite accesul la serviciile furnizate prin sistemul informatic PatrimVen numai după îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor:

- este înrolat cel puţin un administrator de interoperabilitate, conform procedurii prevăzute în anexa nr. 2 la ordin;

- PASS este înregistrat în cadrul sistemului informatic PatrimVen, având un aviz favorabil din partea MFP, respectiv ANAF, după caz;

- procedura de înrolare a fost finalizată pentru cel puţin un utilizator, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 la ordin.

 

ARTICOLUL 4

Dispoziţii generale privind respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare

 

4.1 Prelucrarea datelor care fac obiectul protocolului în cauză se face cu stricta respectare a prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

- în condiţiile în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face având o funcţie de identificare (cod numeric personal) atunci aceasta se realizează numai dacă persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul sau prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală;

- prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârşirea de infracţiuni de către persoana vizată ori la condamnări penale, măsuri de siguranţă sau sancţiuni administrative ori contravenţionale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităţilor/instituţiilor publice, în limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege şi în condiţiile stabilite de legile speciala care reglementează aceste materii;

- autoritatea/instituţia publică are obligaţia ca, în momentul colectării datelor sau, dacă intenţionează dezvăluirea acestora către terii, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care persoana vizată posedă deja informaţiile respective:

* identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;

* scopul în care se face prelucrarea datelor;

* informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de Legea 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;

* orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării;

- prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea dreptului de acces al persoanei vizate, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie;

- autoritatea/instituţia publică care realizează prelucrarea datelor cu caracter personal are obligaţia respectării confidenţialităţii prelucrărilor şi securităţii datelor, în sensul în care:

- persoana care acţionează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite (inclusiv persoana împuternicită) prelucrează date cu caracter personal pe baza instrucţiunilor acesteia, cu excepţia cazului în care acţionează în temeiul unei obligaţii legale;

- aplică măsurile necesare pentru protejarea datelor cu caracter personal şi asigură un nivel de securitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile pe care le reprezintă prelucrarea, precum şi în ceea ce priveşte natura datelor care trebuie protejate.

4.2. La momentul solicitării unui serviciu de către o persoană fizică A/IP, în baza unei cereri, A/IP:

- comunică solicitantului că poate primi prin serviciul Spaţiul privat virtual, denumit în continuare SPV, în condiţiile în care acesta este utilizator al SPV, documentul solicitat sistemului PatrimVen, de către A/IP, în vederea soluţionării cererii sale. În cazul în care solicitantul nu este utilizator al SPV, autoritatea/instituţia publică comunică solicitantului că acesta se poate înrola în SPV în vederea primirii documentului solicitat;

- solicită consimţământul persoanei fizice în vederea prelucrării datelor cu caracter personal, respectiv pentru

emiterea şi transmiterea în formă electronică a documentelor, către A/IP care urmează să îi soluţioneze cererea.

4.3. În condiţiile în care documentele obţinute de către A/IP din sistemul informatic PatrimVen împiedică prin conţinutul acestora soluţionarea cererii unei persoane fizice sau juridice, A/IP comunică de îndată solicitantului motivul nesoluţionării cererii, precum şi documentele obţinute.

 

ARTICOLUL 5

Dispoziţii finale

 

5.1. Datele şi informaţiile furnizate de părţi sunt supuse secretului fiscal, se utilizează şi se păstrează conform prevederilor legale în vigoare.

5.2. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul PASS dă dreptul MFP, respectiv ANAF să rezilieze PASS-ul, cu o notificare prealabilă de 30 de zile.

5.3. Prezentul PASS se semnează electronic şi se arhivează electronic.

5.4. Prezentul PASS intră în vigoare de la data avizării de către MFP, respectiv ANAF, după caz.

5.5. Prezentul PASS este valabil pe o perioadă nedeterminată, începând cu data avizării.

 

Autoritatea/instituţia publică

..................................................

(semnătură electronică)

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURĂ

privind aprobarea accesului la serviciile disponibile În cadrul sistemului informatic PatrimVen

 

1. Principii

1.1. Dreptul de acces la serviciile sistemului informatic se acordă autorităţilor/instituţiilor publice, denumite în continuare A/IP.

1.2. Dreptul de acces al A/IP se exercită de către personalul desemnat în acest scop de către A/IP dintre angajaţii proprii.

1.3. Dreptul de acces se solicită şi se înregistrează la Ministerul Finanţelor Publice, respectiv la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale teritoriale, conform prezentei proceduri.

1.4. Identificarea persoanelor se face cu certificate digitale calificate, emise de autorităţi de certificare acreditate, precum şi cu certificate digitale necalificate recunoscute de către MFP.

1.5. Identificarea persoanelor se va putea face şi cu alte mijloace de identificare, în funcţie de evoluţia tehnologică şi de nivelul de securitate necesar.

1.6. Persoanelor li se atribuie drepturi de acces, denumite roluri, în funcţie de atribuţiile de serviciu stabilite de către A/IP.

1.7. Procesul prin care unei persoane i se atribuie un rol se numeşte înrolare.

1.8. Unul dintre rolurile atribuite cel puţin unei persoane dintr-o A/IP este acela de „administrator al drepturilor de acces ale utilizatorilor”, pe scurt „administrator de interoperabilitate”.

1.9. Pentru fiecare A/IP pot fi acordate maximum două roluri „administrator de interoperabilitate”.

1.10. Procedurile de înrolare a administratorului de interoperabilitate sau a altor categorii de utilizatori pot fi diferite.

1.11. Pentru a putea înrola alte categorii de utilizatori este obligatoriu ca A/IP să aibă cel puţin un administrator de interoperabilitate înrolat.

1.12. Pentru a putea înrola alte categorii de utilizatori, de regulă, nu este necesară prezenţa fizică a persoanei sau prezentarea de documente pe hârtie.

1.13. A/IP asigură mijloacele de verificare a accesului la sistemul informatic, bazat pe înscrierea motivului accesării datelor din sistemul informatic, astfel încât din analiza acestora să rezulte dacă datele au fost accesate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau în alte scopuri.

2. Înrolarea şi revocarea administratorului de interoperabilitate

2.1. În vederea înrolării A/SP prezintă şi depune, după caz, prin persoana nominalizată ca administrator de interoperabilitate la MFP, respectiv ANAF, prin organele fiscale teritoriale la care A/IP are conturi deschise, următoarele documente/fişiere:

- prezintă cartea de identitate a persoanei în original;

- depune pe suport electronic fişierul de export al certificatului digital calificat deţinut de persoană;

- depune pe suport hârtie Cererea de numire sau revocare administrator de interoperabilitate, pentru gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor din partea A/IP, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al acesteia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.

2.2. Înregistrarea persoanelor cu rol de administrator de interoperabilitate se face de către MFP prin unităţile teritoriale în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la depunerea documentelor.

2.3. Unitatea teritorială a MFP verifică identitatea persoanei, copiază şi stochează documentul de identitate, verifică corectitudinea datelor înscrise şi stochează documentele depuse pe suport hârtie, specimenul de semnătură al ordonatorului de credite şi ştampila instituţiei. După verificarea documentelor depuse pe suport hârtie, cererile se avizează de către şeful organului fiscal central pentru conformitatea datelor verificate şi se introduc în sistem, în baza de date a drepturilor de acces, prin aplicaţia informatică disponibilă în acest scop.

2.4. Se pot înregistra maximum două persoane cu drept de administrator de interoperabilitate pentru o instituţie.

2.5. Revocarea dreptului de administrator de interoperabilitate se face de către A/IP în oricare dintre următoarele situaţii:

- persoana cu drept de administrator de interoperabilitate nu mai este angajat al instituţiei;

- certificatul digital utilizat la autentificare de administrator de interoperabilitate a fost pierdut, furat, distrus etc.;

- A/IP decide să revoce unei persoane dreptul de administrator de interoperabilitate,

2.6. A/IP are obligaţia de a anunţa imediat revocarea dreptului de administrator de interoperabilitate prin:

- administratorul de interoperabilitate care nu are revocat dreptul de administrator, folosind sistemul informatic; sau

- prin prezentarea pe suport hârtie şi depunerea la unitatea teritorială a MFP la care MP are conturi deschise a Cererii de numire sau revocare administrator de interoperabilitate, pentru gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor din partea A/IP, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al acesteia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.

2.7. În situaţia în care a expirat perioada de valabilitate a instrumentului de autentificare deţinut de persoana cu drept de administrator de interoperabilitate, reînnoirea certificatului se face prin:

- introducerea datelor noului certificat, folosind sistemul informatic, de către administratorul de interoperabilitate care nu are revocat dreptul de administrator; sau

- prin prezentarea pe suport electronic şi depunerea la unitatea teritorială a MFP la care A/IP are conturi deschise a fişierului de export al noului certificat.

3. Obligaţiile administratorului de interoperabilitate

3.1. Se prezintă personal la organul teritorial al MFP împreună cu documentele necesare pentru înrolare.

3.2. Semnează şi transmite formularul electronic Protocol de aderare la serviciile sistemului informatic MFP, denumit în continuare PASS.

3.3. Verifică şi certifică realitatea datelor de identificare ale persoanelor pe care le înrolează, precum şi a celorlalte date necesare înrolării.

3.4. Înrolează persoane cu rol de utilizator al sistemului informatic, conform deciziei conducătorului A/IP.

3.5. Modifică sau revocă, după caz, drepturile de acces ale utilizatorilor, conform deciziei conducătorului A/IP.

3.6. Notifică revocarea drepturilor de acces ale administratorului de interoperabilitate, dacă:

- persoana cu drept de administrator de interoperabilitate nu mai este angajat al instituţiei;

- certificatul digital utilizat la autentificare a fost pierdut, furat, distrus etc.;

- conducătorul A/IP ia o decizie în acest sens.

3.7. Verifică jurnalul de acces al utilizatorilor la sistemul informatic.

3.8. Asigură salvarea şi păstrarea pe termen de minimum 5 ani a jurnalului de acces al utilizatorilor la sistemul informatic.

4. Gestiunea drepturilor administratorului de interoperabilitate

4.1. Dreptul de administrator de interoperabilitate se alocă automat, după verificarea de către unitatea teritorială a MFP a documentelor necesare înrolării şi după confirmarea corectitudinii datelor primite de la autoritatea de certificare emitentă a certificatului digital.

4.2. Revocarea dreptului de administrator de interoperabilitate se decide de către conducătorul A/IP şi se operează prin sistemul informatic PatrimVen sau de către unitatea teritorială a MFP unde au fost prezentate documentele necesare.

5. Înrolarea şi revocarea utilizatorilor

5.1. Înrolarea utilizatorilor din cadrul A/IP se face în scopul accesului la unul sau mai multe dintre serviciile disponibile prin sistemul informatic, necesare îndeplinirii atribuţiilor A/IP.

5.2. Înrolarea şi revocarea utilizatorilor din cadrul A/IP se fac de către administratorul de interoperabilitate, prin aplicaţia pusă la dispoziţie în acest scop în sistemul informatic, prin completarea informaţiilor despre persoane şi instrumentele de autentificare deţinute de acestea.

5.3. MFP verifică datele furnizate de administratorul de interoperabilitate în procesul de înrolare şi revocare a utilizatorilor.

5.4. Datele rezultate din verificări sunt înregistrate şi reţinute în sistemul informatic,

5.5. Înregistrarea persoanelor cu rol de utilizator se face în termen de maximum o zi lucrătoare de la solicitare.

5.6. Finalizarea procesului de înrolare va fi comunicată prin poşta electronică.

5.7. În cazul în care persoana cu drept de utilizator nu mai este angajat al A/IP sau în cazul pierderii, furtului sau distrugerii certificatului digital utilizat la autentificare sau ori de câte ori A/IP decide astfel, A/IP are obligaţia de a lua imediat, prin administratorul de interoperabilitate, măsurile necesare în vederea retragerii imediate a dreptului de utilizator persoanei care nu mai îndeplineşte condiţiile pentru acest rol.

6. Gestiunea drepturilor utilizatorilor - actualizarea datelor în urma procesului de reînnoire a instrumentului de autentificare

6.1. În cazul reînnoirii de către o persoană cu drept de utilizator a instrumentului de autentificare, administratorul de interoperabilitate va trimite datele noului instrument de autentificare, asociat titularului, prin intermediul sistemului informatic.

6.2. MFP verifică datele furnizate de administrator de interoperabilitate în procesul de actualizare.

6.3. Datele rezultate din verificări sunt înregistrate şi reţinute în sistemul informatic.

6.4. Finalizarea procesului de actualizare a datelor în urma reînnoirii instrumentului de autentificare va fi comunicată prin poşta electronică.

7. Drepturile şi responsabilităţile utilizatorilor

7.1. Utilizatorul poate accesa serviciile oferite de sistemul informatic conform drepturilor stabilite de administrator de interoperabilitate.

7.2. Utilizatorul răspunde de respectarea regulilor de acces la sistemul informatic în conformitate cu drepturile conferite în sistemul informatic şi atribuţiile de serviciu.

 

ANEXA Nr. 3

 

..........................................................................................................

(Se completează denumirea autorităţii sau instituţiei publice.)

 

CIF ...........................................................

(Se completează CIF.)

 

CERERE

de numire sau revocare administrator de interoperabilitate

 

Prin prezenta cerere ........................................................... (Se completează denumirea autorităţii sau instituţiei publice.),

cu codul de identificare fiscală ........................................................... (Se completează CIF.), reprezentată prin ........................................................... (Se completează numele şi prenumele reprezentantului legal.),

în calitate de ........................................................... (Se completează funcţia.), solicităm (se bifează numai una dintre opţiuni):

 înregistrarea cu rol de administrator de interoperabilitate în scopul gestionării, din partea noastră, a drepturilor de acces ale utilizatorilor la sistemului informatic PatrimVen

 înregistrarea revocării dreptului de administrator de interoperabilitate pentru accesul la sistemul informatic PatrimVen pentru următoarele persoane:

 

Numele

Prenumele

CNP

Funcţia

Telefonul

E-mail

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

...........................................................

(Se completează funcţia.)

 

...........................................................

(Se completează numele şi prenumele reprezentantului legal.)

 

Semnătura ............................................

Data............................................

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.