MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 915/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 915         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 14 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

215. - Lege privind ceremoniile oficiale

 

939. - Decret pentru promulgarea Legii privind ceremoniile oficiale

 

940. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de-al treilea Protocol adiţional la Convenţia europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012

 

941. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 525 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) teza a două şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.239. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0202 Silvostepa Olteniei

 

ACTE ALE AUTORITATII ELECTORALE PERMANENTE

 

44. - Hotărâre privind setul de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care funcţionează secţiile de votare, precum şi dotarea minimală a acestora

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ceremoniile oficiale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, centrale şi locale.

Art. 2. - Prezenta lege stabileşte ordinea de precădere a participanţilor la ceremoniile oficiale, prevede regulile generale privind organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale şi reglementează atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în această materie.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) ceremonie oficială - manifestare sau acţiune organizată de o autoritate sau instituţie publică, centrală ori locală, dedicată unui anumit eveniment;

b) ordine de precădere - ansamblu de criterii cu privire la aşezarea şi locui participanţilor în cadrul ceremoniilor oficiale;

c) precădere - prioritatea acordată unui participant la o ceremonie oficială faţă de un alt participant;

d) protocol naţional - totalitatea activităţilor şi regulilor de etichetă, curtoazie şi ceremonial desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cadrul ceremoniilor oficiale.

 

CAPITOLUL II

Precăderea

 

Art. 4. - (1) Precăderea nu poate fi delegată.

(2) Persoana care ocupă o demnitate sau funcţie publică în calitate de interimar ocupă în ordinea de precădere locul titularului demnităţii sau funcţiei publice.

(3) Precăderea nu are semnificaţia conferirii de onoruri sau ierarhii şi nu modifică atribuţiile autorităţilor sau instituţiilor publice ori a reprezentanţilor acestora, astfel cum sunt acestea stabilite prin lege.

Art. 5. - (1) Ordinea de precădere se stabileşte după cum autorităţile sau instituţiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau numite de o altă autoritate sau instituţie publică. Preşedintele României este primul în ordinea de precădere.

(2) Pentru autorităţile sau instituţiile publice aflate în relaţii funcţionale, ordinea de precădere se stabileşte în raport cu natura relaţiilor funcţionale dintre acestea; autorităţi aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei alte instituţii sau autorităţi publice.

(3) în cazul în care ordinea de precădere nu poate fi stabilită pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi (2), în stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice şi, în subsidiar, criteriul alfabetic aplicat la denumirea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Art. 6. - (1) în aplicarea dispoziţiilor art. 5 ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Locul reprezentantului autorităţii publice sau instituţiei publice organizatoare în cadrul ceremoniei oficiale se stabileşte de comun acord cu instituţia participantă cu rangul cel mai înalt.

(2) Ordinea de precădere a demnităţilor şi a funcţiilor publice din cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice este stabilită de către conducătorul respectivei entităţi.

Art. 7. - În cadrul ceremoniilor oficiale organizate la nivel local ordinea de precădere este următoarea:

a) poziţiile 1-4 din anexă, dacă reprezentanţii autorităţilor sau ai instituţiilor publice respective participă la ceremonie;

b) primarul localităţii unde se desfăşoară ceremonia;

c) preşedintele consiliului judeţean al judeţului unde se desfăşoară ceremonia;

d) prefectul judeţului unde se desfăşoară ceremonia;

e) reprezentanţii altor autorităţi sau instituţii publice conform ordinii de precădere stabilite potrivit art. 5 şi 6.

Art. 8. - Şefii cultelor recunoscute în România, reprezentanţii altor instituţii de interes public, precum şi alte personalităţi române sau străine invitate la ceremonii oficiale ocupă un loc special, stabilit de instituţia organizatoare, având în vedere natura şi scopul ceremoniei,

Art. 9. - Şefii misiunilor diplomatice, ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi ai organizaţiilor internaţionale acreditate în România, invitaţi la o ceremonie oficială, ocupă loc imediat după reprezentanţii Guvernului sau ai autorităţilor prezente cu rang de ministru.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale

 

Art. 10. - (1) Organizatorul ceremoniei oficiale stabileşte lista participanţilor, locul şi poziţia acestora, data, locaţia şi desfăşurătorul ceremoniei.

(2) Desfăşurătorul ceremoniei oficiale şi lista de invitaţi vor fi stabilite de către autoritatea sau instituţia organizatoare împreună cu instituţia publică participantă cu rangul cel mai înalt.

Art. 11. - Invitarea la o ceremonie oficiată se poate face în una dintre următoarele modalităţi:

a) scrisoare oficială, în situaţia în care cel invitat are rang superior celui care invită;

b) invitaţie formală, în situaţia în care cel invitat are rang inferior celui care invită.

Art. 12. - Ceremonia oficială începe atunci când soseşte şeful instituţiei participante cu rangul cel mai înalt, în cazul în care ceremonia cuprinde alocuţiuni, acestea vor fi rostite în ordinea de precădere sau în ordinea inversă a precăderii, conform desfăşurătorului ceremoniei.

Art. 13. - (1) în cazul în care la ceremoniile oficiale sunt invitaţi demnitari străini, cu rang de ministru sau mai înalt, instituţia organizatoare are obligaţia de a transmite lista invitaţilor către Ministerul Afacerilor Externe, care informează Guvernul României şi Administraţia Prezidenţială.

(2) Un demnitar străin invitat la o ceremonie oficială în România ocupă locul echivalent omologului român.

Art. 14. - În cadrul ceremoniilor oficiale serviciul religios este facultativ. Momentul şi durata acestuia vor fi stabilite şi prevăzute în desfăşurătorul ceremoniei, cu respectarea normelor, cutumelor şi tradiţiilor cultului religios care efectuează serviciul.

Art. 15. - În cadrul ceremoniilor oficiale se poate acorda onorul militar, potrivit prevederilor Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare, aprobat prin ordin al ministrului apărării naţionale. Pe timpul unei ceremonii oficiale onorul militar se prezintă o singură dată persoanei cu rangul cel mai înalt.

Art. 16. - (1) Ceremonia oficială a depunerii coroanelor de flori este organizată în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale şi/sau cu Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Depunerea coroanelor de flori se desfăşoară cu respectarea ordinii de precădere.

(3) în cadrul unei ceremonii oficiale va putea fi depusă câte o singură coroană din partea următoarelor entităţi prezente:

a) Preşedintele României/Administraţia Prezidenţială;

b) Parlamentul României;

c) Guvernul României/prefectul;

d) primarul localităţii unde are loc ceremonia;

e) preşedintele consiliului judeţean;

f) corp diplomatic;

g) entitatea organizatoare.

(4) După încheierea ceremoniei oficiale pot fi depuse coroane şi din partea altor entităţi sau persoane.

Art. 17. - (1) Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României.

(2) Funeraliile de stat includ şi onoruri militare.

Art. 18. - Funeralii cu onoruri militare, stabilite potrivit legii, se pot organiza şi pentru preşedinţii şi foştii preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pentru prim-ministrul şi foştii prim-miniştri.

Art. 19. - În funcţie de natura şi de scopul lor, ceremoniile oficiale se desfăşoară şi cu respectarea reglementărilor în vigoare privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu respectarea celor privind stema ţării şi sigiliul statului, precum şi cu cele ale Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare.

 

CAPITOLUL IV

Consiliul Protocolului Naţional

 

Art. 20. - Se înfiinţează Consiliul Protocolului Naţional ca organism interinstituţional, fără personalitate juridică, ce are drept scop îndrumarea activităţilor de protocol desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, în cadrul ceremoniilor oficiale.

Art. 21. - (1) Consiliul Protocolului Naţional este format din coordonatorii structurilor cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de protocol din următoarele autorităţi şi instituţii publice:

a) Administraţia Prezidenţială;

b) Senatul României;

c) Camera Deputaţilor;

d) Guvernul României;

e) Ministerul Afacerilor Externe;

f) Ministerul Apărării Naţionale;

g) Ministerul Afacerilor Interne;

h) Secretariatul de Stat pentru Culte.

(2) în funcţie de problemele dezbătute, la şedinţele Consiliului Protocolului Naţional pot fi invitaţi şi responsabili cu activitatea de protocol ai altor autorităţi şi instituţii publice.

(3) Consiliul Protocolului Naţional este coordonat de şeful structurii de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

(4) în sprijinul activităţii Consiliului Protocolului Naţional se organizează un secretariat, care va funcţiona în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 22. - Pentru realizarea scopului său Consiliul Protocolului Naţional are următoarele atribuţii:

a) elaborează Ghidul Protocolului Naţional şi, după caz, alte reguli şi norme specifice de protocol, ceremonial, precădere, etichetă şi curtoazie pentru ceremoniile oficiale;

b) actualizează lista şefilor de stat şi de guvern;

c) întocmeşte materiale privind reguli, obiceiuri şi uzanţe protocolare din diferite state;

d) participă la reuniuni de profil organizate în ţară sau în străinătate;

e) colaborează cu structuri similare din alte ţări.

Art. 23. - În exercitarea atribuţiilor, Consiliul Protocolului Naţional emite hotărâri, adoptate cu votul majorităţii membrilor săi. Hotărârile se publică pe pagina proprie de internet.

Art. 24. - Consiliul Protocolului Naţional se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Membrii consiliului sunt convocaţi de şeful structurii de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 25. - Consiliul Protocolului Naţional îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu de organizare şi funcţionare, aprobat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 26. - În aplicarea prezentei legi autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale pot elabora reguli proprii de protocol referitoare la organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor publice, care se publică pe propriile pagini de internet.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 27. - (1) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Protocolului Naţional adoptă Ghidul Protocolului Naţional.

(2) Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autorităţile şi instituţiile publice transmit Consiliului Protocolului Naţional, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere la data întocmirii listei, pentru a fi organizate în anul următor.

Art. 28. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a stabili ordinea de precădere a demnităţilor şi funcţiilor publice aflate sub control, subordine sau coordonare, după caz. Ordinea de precădere, astfel stabilită, se publică pe pagina de internet a autorităţii sau instituţiei publice în cauză şi se comunică Consiliului Protocolului Naţional.

Art. 29. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 665/2002 privind înfiinţarea Protocolului Naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 8 iulie 2002, cu modificările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2016.

Nr. 215.

 

ANEXA

 

Ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale a demnităţilor şi funcţiilor publice

 

1. Preşedintele României;

2. preşedintele Senatului;

3. preşedintele Camerei Deputaţilor;

4. prim-ministrul;

5. fost şef de stat, în ordinea cronologică a primului mandat;

6. preşedintele Curţii Constituţionale;

7. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

8. membrii Biroului permanent al Senatului României, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent;

9. membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent;

10. senator, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Senatului României;

11. deputat, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor;

12. ministru, conform ordinii stabilite de prim-ministru;

13. consilier prezidenţial, conform ordinii stabilite de Preşedintele României;

14. preşedintele Academiei Române;

15. şeful Statului Major General;

16. funcţii asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea celor două Camere ale Parlamentului României;

17. funcţii asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României;

18. funcţii asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Guvernului României;

19. primarul general al municipiului Bucureşti, primar de municipiu, oraş, sector, comună, în ordinea alfabetică a denumirii localităţilor şi în ordinea crescătoare a numărului de sector;

20. preşedintele consiliului judeţean, în ordinea alfabetică a denumirii judeţelor;

21. prefect, în ordinea alfabetică a denumirii judeţelor;

22. secretar de stat, în ordinea de precădere a ministerelor;

23. consilier de stat, Administraţia Prezidenţială, conform ordinii stabilite de Preşedintele României;

24. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Parlamentului României;

25. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României;

26. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea prim-ministrului;

27. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea Secretariatului General al Guvernului;

28. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea ministerelor.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ceremoniile oficiale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează;

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ceremoniile oficiale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2016.

Nr. 939.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de-al treilea Protocol adiţional la Convenţia europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E151 din 19 octombrie 2016,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului cel de-al treilea Protocol adiţional la Convenţia europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti. 11 noiembrie 2016.

Nr. 940.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 decembrie 2016, domnul general de brigadă cu o stea Baş Dumitru Ioan trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2016.

Nr. 941 .

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 525

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) teza a două şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) teza a două şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Vasile Răuţ, în calitate de administrator al Societăţii „Inforomtur” - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013/a3 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.814D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.815D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea „Inforomtur” - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, prin Vasile Răuţ, în calitate de administrator, în Dosarul nr. 7.788/95/2013/a6 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.815D/2016 la Dosarul nr. 1.814D/2015, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că procedura insolvenţei este o procedură specială, guvernată de celeritate tocmai în vederea asigurării desfăşurării în condiţii optime şi cu celeritate a cauzelor. Legiuitorul a prevăzut dispoziţii derogatorii de la dreptul comun, astfel cum este şi cea privind competenţa completului de apel, căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel şi rămâne competent să soluţioneze toate celelalte apeluri vizând aceeaşi procedură în cauză. Cu privire la dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, arată că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţinând poziţia specială a lichidatorului judiciar faţă de celelalte părţi în proces, neputând fi vorba despre încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. Menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile din 4 noiembrie şi 2 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 7.788/95/2013/a3 şi nr. 7.788/95/2013/a6, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) teza a două şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, respectiv art. 8 alin. (5) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Vasile Răuţ, în calitate de administrator al Societăţii „Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, şi de Societatea „Inforomtur” - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, prin Vasile Răuţ, în calitate de administrator, în cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin prevederile art. 8 alin. (5) teza a două şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei se încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, principiu ce corespunde rigorilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, dând posibilitatea ca acelaşi complet de judecată să se pronunţe asupra mai multor cereri vizând dosarul de insolvenţă al unui debitor, conduce la o lipsă de imparţialitate a membrilor completului, aspect ce este incompatibil cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie.

10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, având în vedere faptul că acestea prevăd că „toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator sunt scutite de taxa de timbru”, arată că prin acestea se introduce o discriminare între administratorul judiciar/lichidator şi ceilalţi participanţi la procedura insolvenţei şi, în principal, administratorul social care urmăreşte prin demersurile sale redresarea activităţii societăţii debitoare, fapt ce contravine egalităţii părţilor. Astfel, susţine că aceste dispoziţii legale nu trebuie aplicate numai pentru lichidatorul judiciar care urmăreşte lichidarea societăţii, ci şi administratorului societăţii care urmăreşte redresarea activităţii societăţii.

11. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şt ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (5) teza a două şi art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 8 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 85/2006: „Completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluţiona toate apelurile următoare privind aceeaşi procedură, exercitate împotriva aceleiaşi hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunţate de judecătorul-sindic în acelaşi dosar de insolvenţă. “

- Art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006: „Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru

17. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare* din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

18. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 8 alin. (5) teza a două din Legea nr. 85/2006 statuează cu privire la faptul că, în materia insolvenţei, completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluţiona toate apelurile următoare privind aceeaşi procedură, exercitate împotriva aceleiaşi hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunţate de judecătorul-sindic în acelaşi dosar de insolvenţă. Or, autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că această procedură ar conduce la o încălcare a prevederilor constituţionale cu privire la dreptul părţilor la un proces echitabil, ca urmare a lipsei de imparţialitate a membrilor completului de judecată.

20. Curtea observă că, având în vedere prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 20, a constatat că judecătorii se bucură de prezumţia constituţională de imparţialitate, aceasta fiind ataşată statutului lor profesional. Astfel, reiterând jurisprudenţa sa în materie, precum şi pe cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a reţinut că imparţialitatea magistratului, ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate subiectivă, şi un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate obiectivă (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 1 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). Totodată, Curtea a reţinut că imparţialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparţialităţii constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naştere unor suspiciuni de lipsă de imparţialitate (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 1989, pronunţată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragraful 47).

21. Ca atare, cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale mai sus menţionată se aplică, mutatis mutandis, şi cu privire la judecătorii care fac parte din completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel şi care va fi cel care va soluţiona toate apelurile următoare privind aceeaşi procedură, exercitate împotriva aceleiaşi hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunţate de judecătorul-sindic în acelaşi dosar de insolvenţă.

22. Totodată, Curtea observă că procedura insolvenţei este o procedură specială ce presupune desfăşurarea cu celeritate a cauzelor, impunându-se adoptarea unor reguli de procedură speciale, respectiv crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă (a se vedea Decizia nr. 182 din 16 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, sau Decizia nr. 169 din 19 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 205 din 10 aprilie 2013). Ca atare, în acest cadru legislativ special se înscriu şi dispoziţiile criticate în prezenta cauză. Astfel, legiuitorul, în virtutea prerogativelor sale constituţionale prevăzute la art. 61 din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, a adoptat norme legale - respectiv un cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar, care să satisfacă cerinţa de celeritate a desfăşurării procedurii insolvenţei, prevederi care sunt în consonanţă cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil.

23. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine că prevederile criticate, prin conţinutul lor normativ, sunt de natură a încălca dispoziţiile constituţionale şi convenţionale privind dreptul la un proces echitabil, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

24. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin, (1) din Legea nr. 85/2006, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că taxele şi impozitele se stabilesc prin lege, iar prevederile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 corespund scopului acestei legi, celerităţii procedurii, precum şi poziţiei deosebite în care se află administratorul judiciar sau lichidatorul, iar exonerarea de la obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează egalitatea în faţa legii şi nu instituie vreo discriminare, sens în care este şi Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera practica Curţii Constituţionale, considerentele cuprinse în decizia menţionată sunt valabile şi în prezenta cauză, sar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin, (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Răuţ, în calitate de administrator al Societăţii „Inforomtur” - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, şi de Societatea „Inforomtur” - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, judeţul Gorj, prin Vasile Răuţ, în calitate de administrator, în dosarele nr. 7.788/95/2013/a3 şi nr. 7.788/95/2013/a6 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (5) teza a două şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0202 Silvostepa Olteniei

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.885/AC din 24 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 11.953 din 17 martie 2016 a Agenţiei Naţionale Protecţia Mediului Dolj, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.436 din 3 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016 şi Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.368 din 15 iunie 2016 şi Adresa Departamentului păduri nr. 28.736/E.S. din 14 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0202 Silvostepa Olteniei, prevăzut în anexă*).

Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 iunie 2016.

Nr. 1.239.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTA

 

HOTĂRÂRE

privind setul de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care funcţionează secţiile de votare, precum şi dotarea minimală a acestora

 

Având în vedere prevederile art. 81 alin. (1) şi (2), art. 103 alin. (1) lit. c) şi art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 104 alin. (1) şi (2), precum şi al art. 114 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează setul de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care funcţionează secţiile de votare, precum şi dotarea minimală a acestora.

Art. 2. - (1) Prin locaţiile în care funcţionează secţiile de votare se înţelege atât sediile secţiilor de votare, cât şi localurile de vot propriu-zise.

(2) Prin ciclu electoral se înţelege intervalul de 4 ani dintre alegerile parlamentare.

Art. 3. - (1) Stabilirea locaţiilor în care funcţionează secţiile de votare se realizează cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul eficienţei - trebuie să permită amenajarea şi dotarea acestora la costuri cât mai mici;

b) principiul predictibilităţii - trebuie să fie stabilite cu suficient timp înaintea datei votării;

c) principiul sustenabilităţii - trebuie să poată fi utilizate în acest scop pentru cel puţin un ciclu electoral;

d) principiul accesibilităţii - traseele stradale trebuie să asigure accesul egal al alegătorilor la locaţiile în care funcţionează secţiile de votare cărora le sunt arondaţi, iar imobilele în care acestea sunt amplasate trebuie să asigure accesul persoanelor cu dizabilităţi la localul de vot.

(2) Localurile de vot se amenajează astfel încât să asigure legalitatea, accesibilitatea, eficienţa şi solemnitatea procesului de votare

Art. 4. - (1) Sediile secţiilor de votare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aparţină, de regulă, domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

b) să dispună de dotările prevăzute de legislaţia în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi de planul de evacuare în caz de urgenţă;

c) să fie racordate la reţelele de utilităţi publice de energie electrică, apă şi canalizare, precum şi la reţelele de telecomunicaţii şi Internet;

d) să beneficieze de surse secundare de energie electrică;

e) să dispună de cel puţin un grup sanitar igienizat, aerisit şi accesibil;

f) să beneficieze de echipamente şi instalaţii în stare de funcţionare;

g) să permită afluirea şi defluirea corespunzătoare a alegătorilor,

h) să faciliteze asigurarea măsurilor de pază, de protecţie şi securitate;

i) să dispună de spaţii utile suficiente pentru asigurarea controlului accesului alegătorilor în localurile de vot, în serii corespunzătoare numărului cabinelor;

j) să permită deplasarea normală, neobstrucţionată, pe coridoare, holuri, culoare, vestibuluri şi alte asemenea locuri de trecere şi, de asemenea, să fie marcat corespunzător;

k) să beneficieze de rampe speciale pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor care intenţionează să îşi exercite dreptul de vot şi să asigure accesibilitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 - Revizuire NP 051/2000”.

(2) Sediile secţiilor de votare nu pot fi stabilite în unităţile de asistenţă medicală cu paturi, respectiv în unităţi de asistenţă medicală primară şi ambulatorie de specialitate.

Art. 5. - (1) Localurile de vot trebuie să dispună de o suprafaţă utilă suficientă pentru:

a) asigurarea unor zone de staţionare pentru persoanele autorizate în condiţiile legii să participe ori să asiste la operaţiunile electorale desfăşurate în secţia de votare, astfel încât acestea să nu îngreuneze sau să împiedice desfăşurarea normală a operaţiunilor electorale;

b) asigurarea zonei de lucru pentru operatorul de calculator;

c) amplasarea cabinelor de vot, a urnelor de vot şi a mobilierului necesar desfăşurării activităţii biroului electoral al secţiei de votare;

d) depozitarea în condiţii de siguranţă a buletinelor de vot, a tipizatelor şi formularisticii electorale, precum şi a altor materiale necesare sau rezultate din procesul de votare.

(2) în ziua votării este interzisă închirierea sau utilizarea în alte scopuri a spaţiilor în care se desfăşoară votarea, a căilor de acces la acestea şi a spaţiilor tehnice aferente.

(3) Localurile de vot trebuie să fie amplasate în încăperi uscate, luminate, ventilate, curate şi confortabile din punct de vedere termic.

(4) Localurile de vot trebuie să fie amplasate, de regulă, la parterul clădirilor.

(5) Localurile de vot pot fi amplasate la etajele imobilelor numai sub condiţia asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi la procesul de votare.

(6) Accesul în localul de vot se realizează prin coridoare, holuri, culoare, vestibuluri şi alte asemenea locuri de trecere, delimitate şi marcate corespunzător, prin care persoanele să se poată deplasa uşor.

Art. 6. - Configuraţia localurilor de vot trebuie să faciliteze paza, protecţia şi securitatea materialelor utilizate în procesul de votare.

Art. 7. - (1) La fiecare 300 de alegători arondaţi la o secţie de votare se asigură câte o cabină de vot, dar, de regulă, nu mai mult de 5 cabine de vot.

(2) Se recomandă confecţionarea şi amplasarea unei cabine de vot pentru persoanele cu handicap locomotor, dimensionată şi marcată corespunzător.

Art. 8. - (1) Fiecare secţie de votare trebuie să dispună de urne distincte pentru fiecare tip de scrutin, precum şi de o urnă specială, care se etichetează corespunzător.

(2) La estimarea numărului necesar de urne de vot se vor avea în vedere numărul alegătorilor arondaţi la secţia de votare respectivă şi numărul de pagini ale buletinelor de vot.

Art. 9. - Fiecare secţie de votare trebuie să dispună de un număr de ştampile cu menţiunea „VOTAT” cel puţin egal cu cel al cabinelor de vot, dar nu mai mare de numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Art. 10. - (1) Cabinele de vot şi urnele de vot trebuie să fie amplasate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea biroul electoral al secţiei de votare, în raza vizuală a membrilor acestuia.

(2) în timpul desfăşurării votării trebuie asigurată limitarea/interzicerea staţionării oricăror persoane pe o distanţă de cel puţin 1-1,5 m faţă de locul unde sunt amplasate cabinele de vot şi urnele de vot, cu excepţia alegătorilor şi a persoanelor desemnate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pentru însoţirea acestora în cazurile prevăzute de lege.

Art. 11. - (1) Asamblarea şi dezasamblarea cabinelor de vot şi a urnelor de vot, precum şi manevrarea acestora trebuie să poată fi realizate rapid şi simplu.

(2) Caracteristicile tehnice ale cabinelor de vot şi ale urnelor de vot, precum şi normele tehnice privind amplasarea, asamblarea, securitatea şi depozitarea acestora sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

(3) Prevederile anexelor nr. 1 şi 2 au caracter de recomandare.

Art. 12. - Pentru secţiile de votare din străinătate, prevederile prezentei hotărâri se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea secţiilor de votare din străinătate.

Art. 13. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 14. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 4/2008 privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească localurile secţiilor de votare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 1 octombrie 2008, se abrogă.

Art. 15. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Pătru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2016.

Nr. 44.

 

ANEXA Nr. 1

 

Caracteristicile tehnice ale cabinelor de vot, precum şi normele tehnice privind amplasarea, asamblarea, securitatea şi depozitarea acestora

 

1. Descrierea cabinei de vot

1.1. Cabina de vot este o structură având forma unui paralelipiped dreptunghic, în interiorul căreia se află o poliţă ce asigură suportul necesar aplicării ştampilei cu menţiunea „VOTAT” pe buletinul de vot. Forma obişnuită a cabinei formează un U (vezi fig. nr. 1) a cărei deschidere permite accesul alegătorului în spaţiul de votare.

 

Figura nr. 1*)

 


*) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

1.2. Spaţiul de votare este unul închis, delimitat pe trei din cele patru laturi1 de pereţii acoperiţi ai cabinei, iar la intrare este prevăzut cu o perdea. În interiorul acesteia se montează, la o înălţime utilă, o poliţă ce asigură suportul necesar pentru exercitarea dreptului de vot.

1.3. Structura cabinei poate fi unică (alcătuită dintr-un singur schelet ale cărui elemente sunt inseparabile), modulară (compusă din mai multe panouri ce se pot îmbina între ele) sau complet demontabilă (compusă în întregime din elemente independente ce pot fi îmbinate între ele).

1.4. Cabinele de vot pot fi confecţionate din mai multe panouri ce pot fi asamblate între ele şi pliate în funcţie de necesităţi şi specificul secţiei de votare.

1.5. Prin excepţie de la pct. 1.1, în cazul în care specificitatea încăperii ce găzduieşte secţia de votare o impune (existenţa unor coloane, pereţi semicirculari), cabina de vot poate avea şi forma V sau L (vezi fig. nr. 2).


1 Respectiv pe două din cele trei laturi în cazul cabinei de vot prezentate în figura nr. 2.

 

Figura nr. 2*)

 


*) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

2. Parametri tehnici

2.1. Cabinele de vot trebuie să îndeplinească următorii parametri tehnici:

a) rezistenţa structurii şi a panourilor ce o compun la oxidare, coroziune, la şocuri şi fricţiuni mecanice, la acţiunea agenţilor chimici şi atmosferici;

b) rezistenţă la tracţiuni şi fricţiuni mecanice, la acţiunea agenţilor chimici şi la umiditate pentru perdeaua de la intrare;

c) greutate scăzută, cuprinsă între 5-25 kg/cabina de vot;

d) durabilitate/durată de viaţă crescută, astfel încât să acopere o perioadă de aproximativ 12-15 ani (3-4 cicluri electorale);

e) rigiditatea structurii, astfel încât să se asigure stabilitatea acesteia;

f) design modern, respectiv utilizarea unui număr cât mai redus de culori (spre exemplu, albastru);

g) poliţe din materiale rigide care să asigure un suport stabil. Acestea pot fi şi din materiale sintetice, plastice sau acrilice încadrate cu ramă aluminiu, rabatabile/demontabile prevăzute cu sistem de fixare pe structură şi pereţii exteriori;

h) pentru structură: profil metalic2 în formă de L, C, U sau O, care garantează rigiditatea şi permit diferite tipuri de îmbinări mecanice;

i) pentru panourile exterioare şi poliţe: materiale sintetice, plastice, acrilice3 care nu necesită izolarea la coroziune şi care asigură un grad corespunzător de opacitate. În cazul utilizării materialului lemnos acesta trebuie să asigure rezistenţă, rigiditate şi durabilitate crescute, corelate cu o greutate scăzută;

j) pentru perdele: în afara materialelor textile se pot utiliza folii din materiale sintetice4 cu rezistenţă crescută la rupere, dar care îşi păstrează flexibilitatea;

k) volum util cuprins între 1,4 mc şi 2 mc.


2 Aluminiu, PVC cu inserţii metalice, oţel etc.

3 Spre exemplu: Polyvinyl chloride (PVC), plexiglas, policarbonat, polipropilenă, dibond, sticlex, forex, makrolon, copoliester.

4 Polyvinyl chloride (PVC), polyplan etc.

 

3. Securizarea

3.1. Securizarea cabinelor de vot se asigură prin închiderea a trei din cele patru laturi5, de la înălţimea de 45 cm în sus, respectiv prin amplasarea la intrare a unei perdele de aceeaşi lungime cu zona securizată a peretelui cabinei.


5 Respectiv pe două din cele trei laturi în cazul cabinei de vot prezentate în figura nr. 2.

 

4. Depozitarea şi manevrarea

4.1. Manevrarea şi depozitarea cabinelor de vot se fac astfel încât să prevină deteriorarea acestora. Depozitarea se face la sediul primăriilor ori în alte spaţii aflate în folosinţa sau administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în spaţii aparţinând unor persoane fizice sau juridice cu care au fost încheiate contracte în acest sens.

4.2. Acolo unde există posibilitatea, se asigură depozitarea la sediul Instituţiilor unde s-au organizat secţii de votare, prin încheierea unor procese-verbale de predare în custodie.

4.3. Asigurarea manevrabilităţii şi funcţionalităţii cabinelor de vot se realizează şi prin prevederea unor accesorii şi dotări suplimentare (mânere pentru transport, huse, cleme şi clipsuri pentru fixarea perdelelor). Cabinele pliabile, modulare şi/sau demontabile necesită un spaţiu de depozitare redus.

5. Modalităţi de amplasare

5.1. Modalităţile de amplasare au în vedere configuraţia localului secţiei de votare şi dispunerea celorlalte dotări necesare membrilor biroului electoral al secţiei de votare (masă/birou, scaune, dulap etc.).

5.2. Amplasarea cabinelor de vot se face pe un perete liber al localului secţiei de votare. Peretele din spate al cabinei de vot nu trebuie poziţionat în dreptul uşilor şi ferestrelor etc.

 

Figura nr. 3*)

 

Ansamblu de cabine înşiruite

 

Figura nr. 4*)

 

Ansamblu de cabine dispuse pe un perete neregulat

 


*) Figurile nr. 3 şi 4 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

Caracteristicile tehnice ale urnelor de vot, precum şi normele tehnice privind amplasarea, asamblarea, securitatea şi depozitarea acestora

 

1. Descrierea urnei de vot

1.1. Urna de vot este un recipient prevăzut cu o fantă pentru introducerea buletinelor de vot. Aceasta poate fi alcătuită dintr-un singur corp care se închide în partea superioară cu un capac sau demontabilă, al cărei schelet se obţine din îmbinarea unor elemente independente, ori chiar pliabilă, ale cărei construcţie şi materiale permit plierea.

 

Figura nr. 1*)

 

Figura nr. 2*)

 

 


*) Figurile nr. 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

 

Figura nr. 3*)

 

 

 

 

2. Parametri tehnici

2.1. Confecţionarea urnelor de vot trebuie să se realizeze cu asigurarea următorilor parametri tehnici:

a) transluciditate1;

b) rezistenţa corpului principal şi a capacului la şocuri şi fricţiuni mecanice (incasabil), la variaţii de temperatură ce pot produce deformări (termorezistent); la agenţii corosivi;

c) greutate scăzută, cuprinsă între 0,5-10 kg/urnă;

d) durabilitate/durată de viaţă crescută astfel încât să acopere o perioadă de aproximativ 12-15 ani (3-4 cicluri electorale);

e) dimensiunea fantei pentru introducerea buletinelor de vot în urnă: 23 cm X 1,5 cm, având în vedere că buletinul de vot va avea dimensiunea de 21 cm x 29,7 cm (formatul A4);

f) design modern. Spaţiul necesar depozitării se reduce la urna în forma trunchiului de piramidă;

g) volum util cuprins între 300-350 litri/urna fixă, respectiv 30-40 litri/urna specială.


1 Din plexiglas, policarbonat, polipropilenă, dibond, sticlex, forex, makrolon, copoliester, polipropilenă etc.

 

3. Urna specială

3.1. Exercitarea dreptului de vot la domiciliul alegătorilor netransportabili din cauză de boală sau invaliditate este permisă numai în condiţiile stabilite prin lege. Fiecare secţie de votare trebuie să dispună de o singură urnă specială.

3.2. Pentru confecţionarea urnelor speciale trebuie asigurate caracteristici similare celor pentru urnele utilizate în secţiile de votare. Acestea se dimensionează corespunzător pentru a putea fi transportate cu uşurinţă.

 

Figura nr. 4*)

 


*) Figurile nr. 3 şi 4 sunt reproduse în facsimil.

 

4. Securizarea

4.1. Securizarea urnelor de vot se realizează prin sisteme de închidere cu cheie, lacăt şi/sau sigilare cu (sigilii tip colier, şnur/panglică din material plastic/metal cu autoblocare).

5. Depozitarea şi manevrarea

5.1. Manevrarea şi depozitarea urnelor de vot se fac astfel încât să prevină deteriorarea acestora. Depozitarea se poate face la sediile primăriilor ori în alte spaţii aflate în folosinţa sau administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în spaţii aparţinând unor persoane fizice sau juridice cu care au fost încheiate contracte în acest sens.

5.2. Acolo unde există posibilitatea, se asigură depozitarea la sediul instituţiilor unde s-au organizat secţii de votare, prin încheierea unor procese-verbale de predare în custodie.

5.3. Urnele de vot trebuie depozitate la aceeaşi locaţie unde sunt depozitate cabinele de vot şi celelalte materiale necesare organizării şi desfăşurării procesului electoral.

6. Modalităţi de amplasare

6.1. Urna de vot utilizată în secţiile de votare se dispune la ieşirea din cabina de vot, la o distanţă de 1,5 m de aceasta, în spaţiul dintre cabina de vot şi locul unde se află aşezaţi membrii biroului electoral al secţiei de votare. Modalităţile de amplasare au în vedere configuraţia localului secţiei de votare şi amplasarea mobilierului necesar membrilor biroului electoral al secţiei de votare (masă/birou, scaune, dulap etc.).

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.