MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 913/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 913         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 14 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

209. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

 

931. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

 

210. - Lege pentru modificarea unor acte normative

 

932. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea unor acte normative

 

211. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii

 

933. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii

 

212. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol

 

934. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.219. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0032 Deniz Tepe şi ROSCI0067 Deniz Tepe şi al rezervaţiei naturale Dealul Deniz Tepe, cod IV.70

 

1.415. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.138/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Bihor, Buzău, Călăraşi şi Neamţ

 

2.902. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 14 din 26 septembrie 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

1.309. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor modeme de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată au obligaţia să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit.

(3) Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei au obligaţia să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit.”

2. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:

„(4) Instituţiile emitente şi acceptante de carduri întreprind toate măsurile necesare, de implementare a sistemului de acordare de avansuri în numerar la terminalele de plată, odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri.

(5) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) şi (3) oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă. Acestea afişează la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum şi informaţii privind costurile serviciului.

(6) Avansul prevăzut la alin. (5) se evidenţiază distinct pe bonul fiscal şi nu poate depăşi suma de 200 de lei. Tranzacţiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părţi. Comercianţii pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat.

(7) în cazul în care suma existentă în casă, la dispoziţia comercianţilor acceptanţi de carduri, prevăzuţi la alin. (5), nu acoperă suma solicitată de clientul utilizator de card, acesta va primi suma disponibilă.”

3. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Băncile acceptante de carduri au obligaţia de a instala terminale de plată în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării. Instalarea terminalelor de plată se face la solicitarea operatorilor economici, instituţiilor publice, persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (1), precum şi a comercianţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (3), în baza contractelor încheiate în acest scop, în toate locurile indicate de aceştia.”

4. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează următoarele fapte:

a) utilizarea de către unităţile prevăzute la art. 1 a unor terminale de plată care nu sunt instalate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1);

b) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (21);

c) distrugerea, deteriorarea sau modificarea tehnică a terminalelor de plată care pot provoca înregistrări eronate sau pot genera fraude;

d) refuzul persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) de a accepta încasări prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit;

e) refuzul persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit;

f) refuzul instituţiilor prevăzute la art. 1 alin. (4) de a implementa sistemul de acordare de avansuri în numerar pentru utilizatorii cardurilor de debit şi cardurilor de credit;

g) lipsa afişării semnului prevăzut la art. 1 alin. (5) a informaţiilor privind serviciul de acordare a avansurilor în numerar şi a costurilor serviciului;

h) refuzul băncilor acceptante de carduri de a instala terminale de plată în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1);

i) lipsa asigurării infrastructurii şi a dotărilor necesare pentru acordarea avansurilor în numerar la terminalele de plată de către băncile acceptante de carduri;

j) nerespectarea dispoziţiilor art. 21 şi 22.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) contravenţia prevăzută la lit. e) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei;

b) contravenţiile prevăzute la lit. a), b) şi g) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei;

c) contravenţiile prevăzute la lit. c), d), f), h) şi i) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei;

d) contravenţia prevăzută la lit. j) se sancţionează, prin derogare de la dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale.

(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Băncile acceptante de carduri, prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să asigure infrastructura şi dotările proprii necesare, în vederea ordonării plăţilor prin intermediul mijloacelor moderne de plată şi al realizării transferului între contul de card şi contul beneficiarilor sumelor plătite, precum şi pentru acordarea de avansuri în numerar la terminalele de plată, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice, cu consultarea Băncii Naţionale a României, modifică în mod corespunzător Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 209.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2016.

Nr. 931.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea unor acte normative Parlamentul României adoptă prezenta lege

 

Art. I. - (1) La intrarea în vigoare a prezentei legi se desfiinţează Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

(2) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială îşi vor desfăşura în continuare activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 23 decembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012.

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 17 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 174/2015, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5 se abrogă.

2. La articolul 18 alineatul (1), literele d) şi e) se abrogă.

Art. III. - La articolul 30 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 28 iulie 2015, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. d).”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 210.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea unor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2016.

Nr. 932.

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72 din 26 iunie 2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013, cu următoarele modificări şi completări:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 1. - (1) Centrul de Pregătite Profesională în Cultură se reorganizează, ca urmare a comasării prin absorbţie cu Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, care se desfiinţează, şi îşi schimbă denumirea în Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, instituţie publică de cultură având personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

(2) Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală este instituţie publică de cultură de importanţă naţională care desfăşoară activităţi de cercetare şi formare specializată în domeniul culturii.”

2. Articolul 2 se abrogă.

3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Institutul Naţional al Patrimoniului se reorganizează, prin comasarea prin absorbţie cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, care se desfiinţează.

(2) Institutul Naţional al Patrimoniului este instituţie publică, de importanţă naţională, cu personalitate juridică, cu activitate în domeniul protejării, restaurării, cercetării şi promovării patrimoniului cultural, aflată în subordinea Ministerului Culturii, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.”

4. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală şi Institutul Naţional al Patrimoniului sunt conduse de către un manager (director general) conform dispoziţiilor privind reglementarea managementului instituţiilor publice de cultură.

(2) Funcţiile de manager (director general) prevăzute la alin. (1) se asimilează după cum urmează:

a) funcţia de manager al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală cu cea de manager (director general) de biblioteci naţionale;

b) funcţia de manager al Institutul Naţional al Patrimoniului cu cea de manager (director general) de instituţii muzeale de importanţă naţională.

(3) Funcţiile de execuţie specifice domeniului culturii din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală şi Institutului Naţional al Patrimoniului se echivalează cu funcţiile corespunzătoare existente în instituţiile publice de cultură naţionale sau de importanţă naţională prevăzute în anexa nr. IV din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

5. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - De la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea noilor entităţi rezultate din reorganizarea instituţiilor publice prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, în cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele expresii şi denumiri se înlocuiesc după cum urmează:

a) sintagmele «Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii», «Centrul de Pregătire Profesională în Cultură» se înlocuiesc cu sintagma «Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală»;

b) sintagma «Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale» se înlocuieşte cu sintagma «Institutul Naţional al Patrimoniului».”

Art. II. - Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, instituţie publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii se reorganizează prin divizare parţială, ca urmare a preluării activităţii de atestare în domeniul monumentelor istorice de către Institutul Naţional al Patrimoniului.

Art. III. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, modificarea şi completarea corespunzătoare a dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.069/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, precum şi dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârilor de Guvern privind modificarea şi completarea actelor normative prevăzute la alin, (1), Institutul Naţional al Patrimoniului preia de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, pe bază de protocol de preda re-preluare, bazele de date, precum şi orice documente şi informaţii referitoare la Registrul specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 211.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2016.

Nr. 933.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultura în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17 din 11 mai 2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2016, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41 cu următorul cuprins:

„41. La articolul 8 alineatul (1), litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes  ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere.»“

2. La articolul II, alineatele (1), (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. II. - (1) în vederea asigurării reprezentării României atât în ţările membre Uniunii Europene, cât şi în ţările terţe, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare, în cadrul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se înfiinţează funcţia de ataşat agricol.

(2) Funcţiile de ataşat agricol pot fi ocupate, prin concurs sau examen, potrivit legii, de angajaţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai instituţiilor subordonate acestuia şi de personalul detaşat în minister.

.............................................................................................................................................................

(5) Pe perioada exercitării funcţiei de ataşat agricol, persoanelor care ocupă această funcţie li se suspendă de drept raportul de serviciu/contractul individual de muncă, în condiţiile legii, fiindu-le aplicabile dispoziţiile legale în vigoare privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Mr. 212.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică În agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1)şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2016.

Nr. 934.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0032 Deniz Tepe şi ROSCI0067 Deniz Tepe şi al rezervaţiei naturale Dealul Deniz Tepe, cod IV.70

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.893/AC din 24 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 2.285 din 10 martie 2016 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.570 din 9 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.510 din 16 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.559/ES din 3 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0032 Deniz Tepe, ROSCI0067 Deniz Tepe şi al rezervaţiei naturale Dealul Deniz Tepe, cod IV.70, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA0032 Deniz Tepe, ROSCI0067 Deniz Tepe şi al rezervaţiei naturale Dealul Deniz Tepe, cod IV.70, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iunie 2016.

Nr. 1.219.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.138/2616  privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Bihor, Buzău, Călăraşi şi Neamţ

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1,138/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Bihor, Buzău, Călăraşi şi Neamţ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 27 septembrie 2016, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

2. Anexa nr. 8 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2*) la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 1.415.


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1Ia Ordinul nr. 1.138/2016)

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

1

Copăcel

Bihor

1, 2

2

Derna

Bihor

1

3

Diosig

Bihor

1

4

Tăuteu

Bihor

9

5

Bălăceanu

Buzău

1

6

Brădeanu

Buzău

1

7

Cozieni

Buzău

1

8

Mihăileşti

Buzău

1, 2, 3, 4, 5, 6

9

Odăile

Buzău

1

10

Vadu Paşii

Buzău

1

11

Valea Râmnicului

Buzău

1, 2, 3

12

Ziduri

Buzău

1

13

Lehliu-Gară

Călăraşi

1, 2, 3, 4, 5

14

Săruleşti

Călăraşi

1, 2

15

Dochia

Neamţ

1, 2, 3, 4

16

Răucesti

Neamţ

1

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 8 (a Ordinul nr. 1.138/2016)

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 8 octombrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 13, alineatele (8)-(9) şi alineatele (12)-(13) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(8) Solicitarea de transfer pentru recuperarea sumelor decontate din surse proprii sau alte surse legal constituite, prevăzuta la alin. (7), corespunzătoare bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate, lucrărilor executate, se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 a, care va fi însoţită de ordinul de plată, certificat pentru conformitate cu originalul, prin care se va face dovada efectuării plăţii de la bugetul local sau alte surse legal constituite.

(9) în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, în vederea transferării sumelor pentru obligaţiile de plată neonorate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din lipsa creditelor bugetare şi prevăzute în contractele de finanţare multianuale, pentru care plata lucrărilor a fost asigurată din bugetele locale, beneficiarii pot solicita în scris Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice transferarea acestor sume, solicitare întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 b, care va fi însoţită de ordinul de plată, certificat pentru conformitate cu originalul, prin care se va face dovada efectuării plăţii de la bugetul local.

.............................................................................................................................................................

(12) Sumele care constituie transferuri pentru anii precedenţi conform prevederilor art. (11) se efectuează în conturile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Public», deschise cu destinaţia sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi.

(13) în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, pentru obiectivele de investiţii incluse în program, dar nefinanţate sau finanţate parţial din sume prevăzute conform art. 8 alin. (1) lit. a), se pot transfera sume şi pentru lucrările efectuate anterior încheierii contractului de finanţare multianual şi nedecontate de beneficiar, în limita creditelor bugetare aferente anului în curs, conform contractului de finanţare, solicitarea fiind întocmită conform modelului prevăzut În anexa nr. 4.”

2. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Pentru monitorizarea utilizării sumelor alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu destinaţia finanţării cheltuielilor prevăzute în contractele de finanţare multianuale, beneficiarii, cu excepţia celor aflaţi în situaţia prevăzută la art. 13 alin. (7) şi (8), transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice justificarea utilizării acestora până la finalul fiecărui an bugetar, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Decontarea solicitărilor de transfer a sumelor necesare pentru bunurile achiziţionate, serviciile prestate, lucrările executate, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice către beneficiari, este condiţionată de justificarea utilizării transferului anterior, prin transmiterea anexei nr. 5.”

3. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - Anexa A şi anexele nr. 1, 2, 3, 4, 4 a, 4 b, 5 şi 6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

4. După anexa nr. 4 se introduc două anexe noi, anexele nr. 4 a şi 4 b, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2016.

Nr. 2.902.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 4a la Normele metodologice)

 

Judeţul .....................................

Consiliul Judeţean ..................................... /Primăria .....................................

Nr. ........................ /data ........................

 

SITUAŢIE

privind necesarul de la bugetul de stat pentru decontarea lucrărilor/serviciilor şi a altor cheltuieli pentru obiectivul de investiţii „.....................................” în baza Contractului de finanţare nr. ................./data ...........................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- lei –

 

Nr. crt.

Valoarea totală a contractului de finanţare de la bugetul de stat

(inclusiv TVA)

Valoarea totală decontată din contractul de finanţare

(până la data prezenţei solicitări)

Valoarea totală nedecontată din contractul de finanţare

(până la data prezentei solicitări)

Situaţii de  lucrări/ servicii/ alte cheltuieli solicitate la plată

Factură

Ordin de plată

Sume solicitate de la bugetul de stat, în limita contractului de finanţare

(inclusiv TVA)

Stadiul fizic realizat până la data solicitării

%

Total

buget de stat

(inclusiv TVA)

buget local (inclusiv TVA)

Total

buget de stat

(inclusiv TVA)

buget local (inclusiv TVA)

Nr./data

Valoarea

Emitent

Număr/

dată

Valoare

(inclusiv TVA)

Nr./data

Valoarea

0

1

2 = 3 + 4

3

4

5 = 6 + 7

6 = 1-3

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

....

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

0,00

 

0,00

0,00

0,00

 

Subsemnatul, ....................................., în calitate de reprezentant al ....................................., având funcţia de ....................................., declar pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că lucrările/serviciile/alte cheltuieli pentru care solicit transferul de la bugetul de stat a sumei de ................................ (lei cu TVA) sunt executate/prestate/efectuate, recepţionate şi se încadrează în cheltuielile care se pot finanţa de la bugetul de stat conform art. 8 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, au fost decontate din bugetul local având în vedere prevederile art. 10 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza Notificării nr. ..................................... transmisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi sunt responsabil pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele .....................................

Semnătura .....................................

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 4b la Normele metodologice)

 

Judeţul .....................................

Consiliul Judeţean ..................................... /Primăria .....................................

Nr. ........................ /data ........................

 

 

SITUAŢIE

privind necesarul de la bugetul de stat pentru decontarea lucrărilor/serviciilor şi a altor cheltuieli pentru obiectivul de investiţii „.....................................” în baza Contractului de finanţare nr. ................./data ...........................

 

 

 

 

 

 

 

 

- lei –

 

Nr. crt.

Valoarea totală a contractului de finanţare de la bugetul de stat

(inclusiv TVA)

Valoarea totală decontată din contractul de finanţare

(până la data prezenţei solicitări)

Valoarea totală nedecontată din contractul de finanţare

(până la data prezentei solicitări)

Situaţii de  lucrări/ servicii/ alte cheltuieli solicitate la plată

Factură

Ordin de plată

Sume solicitate de la bugetul de stat, în limita contractului de finanţare

(inclusiv TVA)

Stadiul fizic realizat până la data solicitării

%

Total

buget de stat

(inclusiv TVA)

buget local (inclusiv TVA)

Total

buget de stat

(inclusiv TVA)

buget local (inclusiv TVA)

Nr./data

Valoarea

Emitent

Număr/

dată

Valoare

(inclusiv TVA)

Nr./data

Valoarea

0

1

2 = 3 + 4

3

4

5 = 6 + 7

6 = 1-3

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

....

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

0,00

 

0,00

0,00

0,00

 

Subsemnatul, .....................................,  în calitate de  .....................................,  reprezentant al  .....................................,  având funcţia de  .....................................,  declar pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că lucrările/serviciile/alte cheltuieli pentru care solicit transferul de la bugetul de stat a sumei de  .....................................,  (lei cu TVA) sunt executate/prestate/efectuate, recepţionate şi se încadrează în cheltuielile care se pot finanţa de la bugetul de stat conform art. 8 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 1.851/2013, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, au fost decontate din bugetul local având în vedere prevederile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt responsabil pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.

 

Beneficiar

Unitatea administrativ-teritorială Preşedintele consiliului judeţean/Primar

Numele şi prenumele .....................................

Semnătura .....................................

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 14

din 26 septembrie 2016

 

Dosar nr. 14/2016

 

Ionuţ Mihai Matei - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Simona Elena Cîrnaru - judecător Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător Secţia penală

Angela Dragne - judecător Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător Secţia penală

Aurel Gheorghe Ilie - judecător Secţia penală

Mariana Ghena - judecător Secţia penală

Laura Mihaela Ivanovici - judecător Secţia I civilă

Doina Popescu - judecător Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător Secţia a II-a civilă

Ruxandra Monica Duţă - judecător Secţia a II-a civilă

Emilia Claudia Vişoiu - judecător Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Rîciu - judecător Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 14/2016 este constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală, art. 271 şi art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Irina Kuglay.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adina Andreea Ciuhan Teodoru, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Magistratul-asistent referă cu privire la faptul că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat tuturor membrilor completului de judecată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea din data de 18 aprilie 2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală, cu referire la admisibilitatea sau inadmisibilitatea administrării mijlocului de probă reprezentat de înscrisuri în procedura instituită de acest text de lege.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că, în condiţiile în care dispoziţia legală care a generat problema de drept supusă dezlegării a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, adoptată la data de 18 mai 2016, chestiunea de drept asupra căreia s-a solicitat instanţei supreme să se pronunţe nu mai subzistă.

Prin urmare, doamna procuror a concluzionat în sensul că recursul în interesul legii este inadmisibil.

Preşedintele completului, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul de judecată a reţinut dosarul în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

Completul competent să judece recursul în interesul legii, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii promovat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş s-a susţinut că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire admisibilitatea/inadmisibilitatea administrării mijlocului de probă reprezentat de înscrisuri în procedura instituită de art. 341 din Codul de procedură penală.

2. Examenul jurisprudenţial

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional referitoare la admisibilitatea/inadmisibilitatea administrării mijlocului de probă reprezentat de înscrisuri în procedura instituită de art. 341 din Codul de procedură penală, s-au evidenţiat două orientări, conturându-se astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1 într-o primă orientare, instanţele au considerat că în procedura instituită de art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală este admisibilă administrarea mijlocului de probă reprezentat de înscrisuri, invocându-se printre altele, Decizia Curţii Constituţionale nr. 599 din data de 21 octombrie 2014, în sensul că principiul contradictorialităţii nu se rezumă numai la participarea procurorului, citarea şi prezentarea de argumente de către participanţii în cadrul acestei proceduri, ci presupune şi oferirea în mod rezonabil de dovezi suficiente pentru susţinerea concluziilor formulate.

3.2. Într-o a două orientare a practicii, alte instanţe au apreciat că, în procedura instituită de art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală nu poate fi administrat niciun mijloc de probă, nici chiar înscrisurile deoarece noul Cod nu mai cuprinde dispoziţii similare celor din art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală anterior.

4. Opinia Colegiului de conducere a Curţii de Apel Târgu Mureş este aceea că în dezlegarea chestiunii de drept ar trebui să se plece de la faptul că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, Curtea Constituţională a decis în sensul că este neconstituţională soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor.

În considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a arătat că un „aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în faptul că urmărirea penală trebuie să aibă un caracter contradictoriu şi să existe o egalitate a armelor între acuzare şi apărare. Principiul egalităţii armelor, unul dintre elementele conceptului mai larg de proces echitabil, prevede că fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie dezavantajoasă faţă de adversarul său. Or, din această perspectivă, Curtea constată că prin absenţa dezbaterilor contradictorii petentul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, suspectul sau persoana vătămată nu numai că nu poate, asemenea persoanei care a avut calitatea de inculpat, să formuleze cereri şi să ridice excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dar nu poate contesta în niciun fel aceste cereri şi excepţii, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 374 alin. (7) teza I din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. De aceea, în condiţiile în care persoanele interesate ar fi citate ar avea posibilitatea să se prezinte la dezbateri şi, prin urmare, ar putea beneficia de dreptul de a-şi exprima opiniile şi de a răspunde nu numai la aspectele relevate reciproc, dar şi la eventualele întrebări ale judecătorului de cameră preliminară.”

În considerarea argumentelor prezentate s-a concluzionat în sensul că mijlocul de probă reprezentat de înscrisuri este admisibil în cadrul procedurii instituite de dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală.

Astfel, o procedură contradictorie şi egalitatea de arme între acuzare şi apărare implică inevitabil şi prezentarea probelor pe care se bazează argumentele şi contraargumentele acestora. Probele sunt cele aflate la dosarul de urmărire penală, dar şi orice înscrisuri nou-înfăţişate de către persoanele interesate înaintate judecătorului de cameră preliminară, pentru a justifica susţinerile făcute oral şi în note scrise.

Desigur, nefiind în prezenţa unei proceduri de judecată propriu-zise, ci în limitele unui control jurisdicţional special exercitat de către judecătorul de cameră preliminară şi nu de către instanţa de judecată, dat fiind specificul lor, s-a susţinut că înscrisurile sunt singurele mijloace de probă care pot fi administrate în procedura prevăzută de art. 341 din Codul de procedură penală.

5. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în punctul de vedere transmis, a arătat că, ulterior sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 18 mai 2016 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Prin această ordonanţa de urgenţă au fost modificate, între altele, dispoziţiile referitoare la procedura soluţionării plângerii împotriva soluţiilor procurorului, ca urmare a adoptării deciziilor Curţii Constituţionale nr. 599/2014, nr. 663/2014 şi nr. 733/2015.

Astfel, potrivit art. 341 alin. (51) din Codul de procedură penală, introdus prin art. II pct. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea, verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.”

Prin urmare, în condiţiile în care dispoziţia legală care a generat problema de drept supusă dezlegării a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, chestiunea de drept asupra căreia s-a solicitat instanţei supreme să se pronunţe în procedura prevăzută de art. 471 şi următoarele din Codul de procedură penală nu mai subzistă.

Întrucât, conform art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, una dintre condiţiile de admisibilitate a cererii de recurs în interesul legii o reprezintă existenţa unei chestiuni de drept, cerinţă care în cauză nu mai este îndeplinită, s-a solicitat respingerea cererii de recurs în interesul legii formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş, ca inadmisibilă.

6. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală, a constatat că recursul în interesul legii îndeplineşte condiţiile de admisibilitate pentru următoarele argumente:

Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a făcut de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş, în temeiul dispoziţiilor art. 471 din Codul de procedură penală.

Verificând regularitatea învestirii, în raport cu prevederile legale suscitate, care enumeră, în categoria subiecţilor de drept care pot promova recurs în interesul legii, Colegiul de conducere al Curţii de Apel, judecătorul-raportor a constatat că această primă condiţie referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită.

De asemenea, verificând jurisprudenţa ataşată actului de sesizare, care relevă soluţionarea în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive a problemelor de drept care fac obiectul judecăţii, s-a constatat îndeplinită şi cea de-a două condiţie de admisibilitate prevăzută de art. 472 din Codul de procedură penală.

Textul supus dezlegării a fost modificat ulterior sesizării cu prezentul recurs în interesul legii, modificarea referindu-se la admisibilitatea probei cu înscrisuri. Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul că această modificare ulterioară sesizării nu exclude actualitatea şi interesul asupra chestiunii de drept dezbătute.

Rezumând problema de drept care a primit o soluţionare diferită de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti definitive, judecătorul-raportor a apreciat că administrarea probatoriilor în susţinerea cererilor formulate de petenţi trebuie analizată în contextul liberului acces la justiţie şi a principiului egalităţii de arme.

Egalitatea de arme presupune crearea pentru petentul care nu are la dispoziţie un întreg aparat profesional, ca în cazul magistratului-procuror care culege şi administrează probe în cursul urmăririi penale, a posibilităţii de a administra probe în aceleaşi condiţii şi limite, indiferent de natura acestora. Procurorul administrează orice probatoriu util în cursul urmăririi penale, astfel încât nu se pot genera exigenţe superioare pentru petent în cazul contestării soluţiei procurorului.

Faţă de considerentele expuse, judecătorul-raportor a concluzionat în sensul că soluţionând plângerea, în procedura instituită de art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul verifică soluţia atacată pe baza oricărui mijloc de probă, dacă natura aspectelor invocate reclamă acest demers.

7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 471 şi 472 din Codul de procedură penală aplicabile în materia recursului în interesul legii rezultă că pentru a se apela la un asemenea mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie îndeplinite mai multe condiţii de admisibilitate.

Astfel, promovarea recursului în interesul legii se realizează de către unul dintre titularii prevăzuţi, în mod expres, de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, cerinţă ce este îndeplinită în cauză, având în vedere că instanţa supremă a fost sesizată de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş.

Cererea, aşa cum prevede art. 471 alin. (2) din Codul de procedură penală, trebuie să cuprindă anumite elemente de conţinut, respectiv enunţarea soluţiilor diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii, aspecte care formal se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări.

Condiţia esenţială pentru promovarea recursului în interesul legii care rezultă din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din Codul de procedură penală o reprezintă existenţa unei probleme de drept soluţionată în mod diferit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive, ce trebuie dovedită prin anexarea acestora la cererea formulată de titularul sesizării.

Îndeplinirea acestei din urmă condiţii nu se rezumă la constatarea existenţei unei jurisprudenţe neunitare cu privire la chestiunea de drept pusă în discuţie prin cererea de recurs în interesul legii, ci trebuie avută în vedere şi norma juridică a cărei interpretare şi aplicare diferită au condus la crearea practicii neunitare, prin raportare la conţinutul dispoziţiei legale atât la data sesizării, cât şi la data pronunţării asupra cererii de recurs în interesul legii.

În acest sens este de observat că, potrivit art. 474* din Codul de procedură penală, efectele deciziei prin care se soluţionează recursul în interesul legii încetează, între altele, în cazul modificării dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare.

Rezultă aşadar că legiuitorul a recunoscut efecte temporare deciziei prin care s-a soluţionat anterior un recurs în interesul legii, în ipoteza în care, ulterior pronunţării şi publicării acesteia, a intervenit o modificare a dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată într-un sens care lămureşte chestiunea pusă în discuţie şi face ca aceasta să nu mai subziste, prin raportare la noua reglementare.

Or, dacă într-o asemenea ipoteză decizia pronunţată în interesul legii are efecte temporare, ea nu ar mai putea produce efecte în situaţia în care, între data sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi data la care aceasta soluţionează recursul în interesul legii, a intervenit o modificare a dispoziţiei legale a cărei interpretare s-a solicitat, fiind astfel lămurită pe cale legislativă chestiunea de drept care constituie esenţa sesizării instanţei supreme.

Cu alte cuvinte, în situaţia în care până la data soluţionării recursului în interesul legii problema de drept care constituie obiectul sesizării a fost dezlegată prin lege, ea nu mai poate face obiectul examinării într-un asemenea cadru, căci voinţa legiuitorului a fost exprimată în mod explicit, neechivoc, făcând inutil demersul interpretativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, în cazul în care chestiunea de drept pusă în discuţie, chiar dacă a existat la data sesizării, nu mai subzistă la data soluţionării cererii de recurs în interesul legii, ca urmare a modificării dispoziţiei legale care a generat jurisprudenţa neunitară, lipseşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală.

În speţă, Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că, ulterior sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţia legală care a generat problema de drept supusă dezlegării a fost modificată prin art. II pct. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, prin reglementarea lipsită de echivoc a dispoziţiilor art. 341 alin. (51) din Codul de procedură penală, care prevăd că „judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea, verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.”

Faţă de consideraţiile teoretice expuse anterior, Completul competent să judece recursul în interesul legii reţine că nu mai sunt elemente care să justifice examinarea practicii neunitare la care s-a făcut referire, întrucât chestiunea de drept pusă în discuţie a fost soluţionată prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, sens în care va fi respinsă ca inadmisibilă sesizarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 473 şi 474 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş privind admisibilitatea sau inadmisibilitatea administrării mijlocului de probă reprezentat de înscrisuri în procedura instituită de art. 341 din Codul de procedură penală.

Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IONUŢ MIHAI MATEI

Magistrat-asistent,

Adina Andreea Ciuhan Teodoru

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007

 

Având în vedere dispoziţiile art. 65 şi 66 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al Instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 221, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 221. - (1) Personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex au dreptul la concedii pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi la concediu de acomodare în vederea adopţiei.”

2. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cazul în care perioadele de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe 2 sau mai mulţi ani calendaristici, persoana are dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activităţii”.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Mircea Aron

 

Bucureşti, 27 octombrie 2016.

Nr. 1.309.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.