MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 882/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 882         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

196. - Lege privind venitul minim de incluziune

 

900. - Decret pentru promulgarea Legii privind venitul minim de incluziune

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

144. - Hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/ 109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung COM (20Î6) 466 final

 

145. - Hotărâre privitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului COM(2016) 468 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

772. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi darea în folosinţă gratuită a unei părţi din acesta Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

344. - Decizie privind eliberarea domnului Vlad Bontea, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor

 

345. - Decizie privind eliberarea domnului Sorin Lazăr, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.176. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0058 Lacul Stânca-Costeşti

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENŢEI

 

694. - Ordin pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind venitul minim de incluziune

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prin dispoziţiile prezentei legi se reglementează venitul minim de incluziune, beneficiu de asistenţă socială acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială.

(2) Situaţia de dificultate este situaţia în care se afla persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă, şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială.

Art. 2. - Venitul minim de incluziune face parte din categoria beneficiilor de asistenţă socială selective definite la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - (1) Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin, (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

(2) Pentru a răspunde scopului prevăzut la alin. (1 j, venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare;

a) ajutor de incluziune;

b) ajutor pentru familia cu copii;

c) supliment pentru locuire.

(3) în funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, după cum urmează:

a) stimulente;

b) facilităţi contributive;

c) alte drepturi complementare.

(4) Sumele aferente venitului minim de incluziune şi măsurilor de asistenţă socială complementare prevăzute la alin. (3) se acordă din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale.

Art. 4. - Pentru situaţii de dificultate ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o Situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată, se pot acorda ajutoare de urgenţă şi/sau ajutoare comunitare, susţinute din bugetul de stat şi, respectiv, din bugetele locale.

Art. 5. - Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune şi măsurile de asistenţă socială complementare, prevăzute la art. 3, precum şi ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel;

a) ajutor de incluziune - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă;

b) ajutor pentru familia cu copii - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. b), care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie;

c) supliment pentru locuire - ajutorul financiar acordat ca măsură de combatere a sărăciei energetice, destinat persoanelor singure sau familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c), în scopul acoperirii integrale sau parţiale a cheltuielilor cu încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece;

d) stimulente - măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii sau de sănătate, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;

e) facilităţi contributive - transferuri financiare pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de beneficiari ai măsurilor prevăzute de prezenta lege;

f) alte drepturi complementare - transferuri financiare pentru plata asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată;

g) ajutoare comunitare şi de urgenţă - ajutoare financiare şi/sau în natură, destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară ce pot conduce la riscul sărăciei şi excluziunii sociale, cum ar fi cele cauzate de calamităţi naturale, incendii, pierderea locuinţei, afecţiuni ale sănătăţii care necesită tratamente care nu sunt acoperite integral de asigurarea socială de sănătate.

Art. 6. - (1) în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) persoană singură - este persoana aflată în una dintre următoarele situaţii:

1. persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

2. persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine propriile venituri din salarii şi/sau alte activităţi;

3. fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie este dovedită prin verificare în teren;

b) familie - constituie o familie persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii:

1. soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună;

2. soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ-cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună;

3. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;

4. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;

5. fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi au domiciliul sau reşedinţa comună, separat de domiciliul ori reşedinţa părinţilor;

6. părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere, cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;

c) familie monoparentală - desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, şi care locuiesc şi gospodăresc împreună;

d) persoana singură din familia monoparentală - persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

1. este necăsătorită;

2. este văduvă;

3. este divorţată;

4. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;

5. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;

6. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;

7. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1-5;

8. a fost numită tutore sau î s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1-5;

e) persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună - persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul ori reşedinţa comună, înscrisă în actele de identitate;

2. contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora;

f) persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost - persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost;

g) copil în întreţinere - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până Sa 26 de ani care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt consideraţi în întreţinere şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat;

h) drept - termen utilizat pentru definirea oricăruia dintre beneficiile de asistenţă socială;

i) condiţii de eligibilitate - condiţiile obligatorii prevăzute de lege pentru acordarea uneia sau mai multor componente ale venitului minim de incluziune;

j) consumator vulnerabil - clientul casnic, persoană singură sau familia care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege;

k) sezon rece - perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită într-unul sau mai multe judeţe, la solicitarea consiliilor judeţene. Condiţiile în care se prelungeşte perioada sezonului rece, perioada de prelungire, precum şi procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei în această perioadă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;

l) zona de temperatură - gruparea judeţelor în funcţie de temperaturile medii multianuale înregistrate, prevăzute în anexa nr. 1;

m) locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă - construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

n) testarea mijloacelor de trai - evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea ori folosinţa familiei sau persoanei singure;

o) venituri nete - reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi şi alte creanţe legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 10 alin. (2);

p) venituri din activităţi agricole - veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală;

q) vârsta şcolară - vârsta de la care copilul este integrat în învăţământul şcolar obligatoriu;

r) vârstă preşcolară - vârsta de la care copilul poate fi integrat în învăţământul preşcolar, respectiv într-o unitate de educaţie timpurie: creşă sau grădiniţă;

s) venit net lunar ajustat - suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei;

t) coeficienţi de echivalenţă - unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat;

u) verificare în teren - procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului;

v) sărăcie energetică - desemnează imposibilitatea consumatorului vulnerabil definit la lit. j) de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea optimă a locuinţei pe timpul sezonului rece;

w) analiza de risc - reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice.

(2) Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 26 de ani care frecventează o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc şi/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate.

(3) în înţelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a), în calitatea sa de beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie.

(4) în sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă instituţiile de asistenţă socială sau alte aşezăminte cu caracter social, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.

Art. 7. - (1) Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România.

(2) Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

(3) Beneficiază de venit minim de incluziune şi familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt cetăţeni al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, al Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi În continuare cetăţeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condicile legislaţiei române;

b) sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora fi s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;

c) sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL II

Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune

 

SECŢIUNEA 1

Condiţii generale

 

Art. 8. - (1) Cuantumul venitului minim de incluziune prevăzut de prezenta lege, precum şi nivelul veniturilor se raportează la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1)-(4) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

(2) Dacă din calculul în lei al venitului minim de incluziune rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

(3) în situaţia în care apar modificări cu privire la veniturile şi/sau la numărul membrilor de familie din cauza cărora rezultă majorări sau diminuări ale sumei acordate ca venit minim de incluziune de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR, cuantumul acestuia nu se modifică.

Art. 9. - (1) Pot beneficia de venit minim de incluziune familia şi persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR.

(2) Coeficienţii de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, denumiţi în continuare coeficienţi de echivalenţă utilizaţi în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt:

a) 1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;

b) 0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.

(3) Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se stabilesc în funcţie de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite:

a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit mediu net lunar ajustat de 260 de lei inclusiv, respectiv 0,520 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei, respectiv până la un venit mediu net lunar ajustat de 300 de lei inclusiv, respectiv 0,600 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani;

b) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR;

c) pentru suplimentul pentru locuire, până la un venit net lunar ajustat de 600 de tei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR, iar în cazul persoanelor singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, până la un venit net lunar ajustat de 800 de lei, inclusiv, respectiv 1,600 ISR.

Art. 10. - (1) Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o), pe care membrii familiei sau persoana singură le-a realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

(2) La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1), nu se iau în calcul următoarele venituri:

a) sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

c) ajutoarele de stat acordate pentru activităţile agricole din fonduri publice, conform legii, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile;

d) sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvemamentale;

e) sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată;

f) sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

g) sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local.

(3) în cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.

(4) Lista prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi şi se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(5) în cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Art. 11. - Pentru stimularea unei vieţi active şi a participării pe piaţa muncii, în situaţia în care unul său mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare, sau membrii familiei desfăşoară activităţi independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 400 de lei/familie, respectiv 0,800 ISR, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei.

Art. 12. - În înţelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;

b) nu urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, prevăzută de lege;

c) are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.

Art. 13. - (1) Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei numai dacă se află în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, denumită în continuare agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă, ca persoane în căutarea unui loc de muncă şi care nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă competente de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure şi membrilor din familiile care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de suplimentul pentru locuire.

Art. 14. - Face excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situaţii:

a) asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, precum şi a celui/celor în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceştia este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condiţiile legii;

b) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă ori accentuat/accentuată care nu beneficiază de asistent personal, în condiţiile legii;

c) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condiţiile legii;

d) urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, prevăzută de lege;

e) participă la un program de pregătire profesională;

f) este încadrată în muncă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Stabilirea cuantumului ajutorului de incluziune

 

Art. 15. - (1) Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cu excepţia persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 300 lei/lună, respectiv 0,600 ISR.

(2) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate li acordat se calculează în funcţie de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referinţă reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1), la care se aplică coeficienţii de echivalenţă prevăzuţi la art. 9 alin. (2).

Art. 16. - Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabileşte ca diferenţă între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condiţiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, şi nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 şi 11.

Art. 17. - În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, limita venitului net lunar ajustat prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) şi cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se stabilesc la 300 de lei, respectiv 0,600 ISR.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii

 

Art. 18. - (1) Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcţie de nivelul venitului net lunar ajustat şi numărul de copii din familie,

(2) Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 107 lei, respectiv 0,214 ISR, pentru familia cu un copil;

b) 214 lei, respectiv 0,428 ISR, pentru familia cu 2 copii;

c) 321 de lei, respectiv 0,642 ISR, pentru familia cu 3 copii;

d) 428 de lei, respectiv 0,856 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

(3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 120 de lei, respectiv 0,240 ISR, pentru familia cu un copil;

b) 240 de lei, respectiv 0,480 ISR, pentru familia cu 2 copii;

c) 360 de lei, respectiv 0,720 ISR, pentru familia cu 3 copii;

d) 480 de lei, respectiv 0,960 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

(4) Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv 0,522 ISR, şi 600 lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 85 de lei, respectiv 0,170 ISR, pentru familia cu un copil;

b) 170 de lei, respectiv 0,340 ISR, pentru familia cu 2 copii;

c) 255 de lei, respectiv 0,510 ISR, pentru familia cu 3 copii;

d) 340 de lei, respectiv 0,680 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

(5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv 0,522 ISR şi 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 100 de lei, respectiv 0,200 ISR, pentru familia cu un copil;

b) 200 de lei, respectiv 0,400 ISR, pentru familia cu 2 copii;

c) 300 de lei, respectiv 0,600 ISR, pentru familia cu 3 copii;

d) 400 de lei, respectiv 0,800 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Art. 19. - (1) în cazul familiilor care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18, cu condiţia ca fiecare copil să frecventeze fără întrerupere o formă de învăţământ, organizată potrivit legii, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale.

(2) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1), se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează:

a) cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absenţe nemotivate;

b) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absenţe nemotivate;

c) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe anul şcolar, cu excepţia situaţiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură medicală;

d) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul şcolar din alte motive decât cele de natură medicală.

(3) în situaţia în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile şcolare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

(4) în cazul în care copilul care frecventează şcoala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an şcolar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului şcolar în care este înscris.

(5) Pentru lunile în care se acordă vacanţă şcolară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5).

(6) Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă şcolară, condiţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

(7) Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate asistentului maternal ca urmarea instituirii măsurii plasamentului, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Stabilirea cuantumului suplimentului pentru locuire

 

Art. 20. - (1) Suplimentul pentru locuire se acordă în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de încadrarea venitului net lunar ajustat, în limitele de venit stabilite prin prezenta lege, pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinţei de domiciliu sau reşedinţă, pe perioada sezonului rece, declarat de familie sau persoana singură în cererea prevăzută la art. 29 alin. (2).

(2) Suplimentul prevăzut la alin, (1), în funcţie de sistemul de încălzire utilizat în locuinţa de domiciliu sau reşedinţă, constă în următoarele categorii de ajutoare pentru încălzirea locuinţei:

a) ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică;

b) ajutor pentru gaze naturale;

c) ajutor pentru energie electrică;

d) ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri.

(3) Suplimentul pentru locuire se acordă numai familiilor şi persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinţei acordate în baza contractelor de muncă sau a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 27 alin. (3).

Art. 21. - (1) Contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantităţii de gaze naturale şi/sau a energiei electrice consumate lunar de consumatorul vulnerabil se evidenţiază în facturile emise de furnizori, denumite în continuare facturi.

(2) în cazul energiei termice furnizate în sistem centralizat, pentru acordarea suplimentului pentru locuire se calculează consumul mediu lunar care reprezintă cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru familie sau persoana singură, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură, conform anexei nr. 2.

Art. 22. - (1) Consumatorii vulnerabili reprezentaţi de familiile sau persoanele singure cu venituri medii nete lunare ajustate de până la 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.

(2) Consumatorii vulnerabili reprezentaţi de persoanele singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani cu venituri nete lunare ajustate de până la 800 de lei inclusiv, respectiv 1,600 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.

Art. 23. - (1) Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, se calculează în funcţie de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire, aplicată după cum urmează:

a) la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru energie termică furnizată în sistem centralizat, calculat în limita consumului mediu lunar definit la art. 21 alin. (2) şi de preţul gigacaloriei;

b) la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei, respectiv 0,520 ISR;

c) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei, respectiv 0,480 ISR;

d) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi sau petrolieri de 80 de lei, respectiv 0,160 ISR.

(2) Cuantumul suplimentului pentru locuire, pentru fiecare dintre ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se scade din factura ce atestă contravaloarea consumului, lunar, de către furnizorii de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale şi de energie electrică.

Art. 24. - (1) Nivelul compensării procentuale prevăzute la art. 23 este de 100% pentru familiile şi persoanele singure beneficiare de ajutor de incluziune stabilit conform prevederilor prezentei legi sau cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei, inclusiv, respectiv 0,520 ISR.

(2) în situaţia în care, din calculul suplimentului pentru locuire, rezultă un nivel de compensare mai mic de 10%, compensarea procentuală aplicată este de 10%.

Art. 25. - (1) Suplimentul pentru locuire se acordă persoanelor singure şi familiilor numai pentru locuinţa de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora.

(2) în situaţia în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în acelaşi spaţiu locativ, suplimentul pentru locuire se acordă în numele titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinţei, respectiv furnizorul de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2), după caz, se procedează după cum urmează:

a) dacă numai o familie sau persoană singură dintre cele care locuiesc împreună este eligibilă pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabileşte în funcţie de cota-parte din suprafaţa locativă ce revine familiei sau persoanei singure beneficiare a dreptului;

b) dacă toate familiile şi persoanele singure care locuiesc împreună sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabileşte conform prevederilor lit. a), iar cuantumul ajutorului pentru încălzire, acordat în numele titularului de contract încheiat cu furnizorul de încălzire, se constituie din totalitatea sumelor reprezentând supliment de locuire calculate pentru fiecare familie şi persoană singură beneficiară a dreptului.

Art. 26. - (1) Pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică în sistem centralizat, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, una sau mai multe măsuri de protecţie socială suportate din bugetele locale, după cum urmează:

a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei;

b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat;

c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b).

(2) Valoarea măsurilor de protecţie socială prevăzute la alin. (1) trebuie să fie de cel puţin 10% din valoarea totală a ajutoarelor de încălzire acordate din bugetul de stat.

(3) în funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei peste tranşele de venituri şi cuantumurile utilizate pentru calcularea suplimentului de încălzire acordat din bugetul de stat.

Art. 27. - (1) Ajutorul pentru energie electrică se acordă consumatorilor vulnerabili care nu deţin altă formă de încălzire, precum şi consumatorilor vulnerabili care din motive tehnologice sau economice au fost debranşaţi de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale şi care au contracte valabile de furnizare a energiei electrice cu un furnizor de ultimă instanţă care asigură alimentarea cu energie electrică pentru serviciul universal, iar consumul este realizat respectând condiţiile contractului.

(2) Prin excepţie de la prevederile art. 20 alin. (3), ajutorul pentru energie electrică se acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condiţiile reglementărilor emise prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanţă consumatorilor casnici şi asimilaţi consumatorilor casnici, care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate.

(3) Pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în acelaşi timp şi beneficiari ai tarifului social la energia electrică, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei are dreptul să impună tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv modalitatea de schimbare a tarifelor.

 

CAPITOLUL III

Acordarea venitului minim de incluziune

 

SECŢIUNEA 1

Condiţii generate de acordare şi de stabilire a dreptului

 

Art. 28. - (1) Beneficiază de venit minim de incluziune familia definită la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi persoana singură definită la art. 6 alin. (1) lit. a), ale căror venituri se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3).

(2) în perioada în care unul dintre soţi este detaşat pe perioadă determinată în interes de serviciu ori efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, condiţia de a locui împreună se consideră îndeplinită.

(3) în situaţia în care copiii aflaţi în întreţinere urmează o formă de învăţământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă, condiţia de a locui împreună se consideră îndeplinită şi pe perioada respectivă.

(4) în situaţia în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învăţământ în străinătate, aceştia sunt luaţi în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea de învăţământ din străinătate, în condiţiile legislaţiei statului respectiv, din care să rezulte frecventarea de către copii a cursurilor, precum şi numărul absenţelor înregistrate de aceştia, în vederea stabilirii cuantumului în condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (2)

Art. 29. - (1) Venitul minim de incluziune se acordă la cererea scrisă sau electronică a persoanei îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite, însoţită de declaraţia pe proprie răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum şi de documente doveditoare.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) conţine, în principal, date privind persoana îndreptăţită, date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia şi bunurile deţinute, tipul de locuinţă, sistemul de încălzire utilizat şi numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă, precum şi informaţii referitoare la situaţia educaţională şi profesională a persoanei îndreptăţite, a membrilor de familie, precum şi la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.

(3) Pentru facilitarea accesului la acordarea dreptului la venit minim de incluziune, precum şi pentru prelucrarea şi verificarea electronică a datelor şi informaţiilor referitoare la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, formularul de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt redactate pe secţiuni, respectiv cerere, anexe obligatorii şi anexe opţionale.

(4) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) privesc, în principal, veniturile şi componenţa familiei solicitante, precum şi respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune.

(5) Prin angajamentul de plată prevăzut la alin. (1), titularul dreptului îşi asumă returnarea sumelor încasate necuvenit şi precizează sursele de venit din care se va face recuperarea acestora.

(6) Modelul formularului de cerere care include şi declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor declarate, documentele doveditoare prevăzute la aţin (4) şi modelul angajamentului de plată prevăzut la alin. (1) şi alin. (5) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 30. - (1) Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi care formulează cererea scrisă sau electronică pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.

(2) în cazul familiei formate din soţ, soţie şi copii aflaţi în întreţinere, reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător şi în cazul familiei definite la art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 4.

(3) în cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.

(4) în cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu, capacitate de exerciţiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.

Art. 31. - (1) în cazul în care titularul dreptului nu este proprietarul locuinţei sau nu are încheiat pe numele său contractul de închiriere a acesteia, pentru suplimentul de locuire este obligatorie înscrierea, în formularul prevăzut la art. 29 alin. (6), a datelor de identificare ale persoanei care are calitatea de titular al contractului de furnizare a energiei termice, energiei electrice sau a gazelor naturale necesare încălzirii locuinţei de domiciliu sau reşedinţă.

(2) Titularul contractului prevăzut la alin. (1) poate fi, după caz, proprietarul locuinţei, succesorul de drept al acestuia, titularul contractului de închiriere, comodat, concesiune al acesteia ori alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei sau de titularul contractului de închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 16 ani sau al persoanelor prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. b) şi art. 178 lit. a) şi b) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 32. - (1) Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare şi angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, precum şi al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

(2) Toate cererile, declaraţiile şi documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune vor fi prelucrate în format electronic de către personalul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului, în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.

(3) Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială este administrat de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, denumită în continuare agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, şi va asigura suportul informatic pentru administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente, precum şi plata venitului minim de incluziune. Totodată, Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială va asigura suportul informatic pentru fluxul electronic al documentelor, respectiv preluarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente şi transmiterea deciziilor în format electronic, urmând a fi utilizat atât de către personalul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului, precum şi de către personalul agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială.

(4) Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială este integrat cu sistemele informatice de asistenţă socială utilizate în primării şi este destinat a fi folosit în mod direct de primării, precum şi de către personalul agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială în numele primăriilor care nu au capacitate tehnică şi/sau resurse umane pentru a utiliza Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.

(5) Colectarea şi prelucrarea datelor necesare acordării venitului minim de incluziune se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, cu precădere a drepturilor persoanelor vizate şi a confidenţialităţii şi securităţii datelor.

Art. 33. - (1) Verificarea datelor şi informaţilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de către personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului.

(2) în cazul solicitanţilor al căror venit mediu lunar/membru de familie se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) şi/sau lit. b), precum şi în limitele prevăzute la lit. c), dar numai în cazul celor care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie electrică, se efectuează verificarea în teren a datelor şi informaţiilor declarate de solicitant, în termenul prevăzut la alin. (1).

(3) în cazul în care există informaţii sau suspiciuni privind veridicitatea informaţiilor cuprinse în cerere, primarul este obligat să dispună efectuarea verificării în teren, în termenul prevăzut la alin. (1), şi la alţi solicitanţi decât cei prevăzuţi la alin. (2).

(4) în vederea efectuării verificării în teren prevăzute la alin. (2) şi/sau alin, (3) se utilizează formularul pentru verificarea în teren a condiţiilor de acordare a venitului minim de incluziune, denumit în continuare formular pentru verificarea în teren, al cărui modei se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(5) în situaţia în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru completarea formularului prevăzut la alin. (4), se consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune.

(6) Răspunderea asupra datelor şi informaţiilor înscrise în formularul prevăzut la alin (4) revine exclusiv persoanei/ persoanelor care a/au efectuat verificarea în teren şi a/au semnat formularul.

(7) Primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale răspund, în condiţiile legii, de realitatea şi legalitatea operaţiunilor de verificare în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune.

Art. 34. - (1) La solicitarea agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situaţiilor semnalate, atât pentru solicitanţii venitului minim de incluziune, cât şi pentru beneficiarii acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau solicitării.

(2) în cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care primesc ajutor de incluziune este obligatorie efectuarea verificării în teren a îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, în luna octombrie, respectiv în luna aprilie/mai a fiecărui an, în scopul efectuării verificării se utilizează formularul pentru verificarea în teren prevăzut la art. 33 alin. (4).

Art. 35. - (1) Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de titularul cererii, precum şi de titularul dreptului, personalul prevăzut la art. 33 alin. (1) solicită toate informaţiile disponibile la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la componenţa şi veniturile familiei, locuinţa de domiciliu/reşedinţă, bunurile mobile şi imobile deţinute, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligaţia să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.

(2) în vederea verificării informaţiilor declarate de semnatarul cererii, precum şi de titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau instituţii publice informaţii privind veniturile şi bunurile deţinute de acesta sau de membrii familiei sale.

Art. 36. - (1) Aprobarea sau respingerea prealabilă a cererii se face prin dispoziţie scrisă a primarului, în maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la art. 33 alin. (1), respectiv de la finalizarea verificării prevăzute la art. 34 alin. (1), după caz.

(2) Dispoziţia primarului privind aprobarea cererii reprezintă certificarea faptului că solicitantul îndeplineşte, în prealabil, condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune, respectiv a unuia sau mai multor componente ale acestuia şi cuprinde cuantumul estimat al venitului minim de incluziune.

(3) Dispoziţia primarului prin care se acordă sau se respinge, în prealabil, cererea privind venitul minim de incluziune se comunică titularului dreptului, în maximum 5 zile de la data emiterii acesteia.

(4) Modelul dispoziţiei prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 37. - (1) Primăriile centralizează şi păstrează cererile, declaraţiile pe propria răspundere, angajamentele de plată şi documentele doveditoare prevăzute la art. 29 alin. (1), precum şi dispoziţiile primarului.

(2) Personalul autorităţilor administraţiei publice locale are obligaţia respectării confidenţialităţii şi securităţii informaţiilor şi a datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 38. - (1) Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, pe baza informaţiilor din bazele de date disponibile ale altor autorităţi publice cu care are încheiate protocoale de colaborare, precum şi prin accesarea informaţiilor proprii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, existente în bazele de date de la nivel central.

(2) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi altor instituţii, informaţii şi documente referitoare la veniturile, locuinţa, bunurile mobile/imobile, componenţa familiei solicitante sau beneficiare de venit minim de incluziune, precum şi cu privire la orice alte condiţii prevăzute de prezenta lege.

(3) în termen de maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în baza dispoziţiei primarului prevăzute la art. 36 alin. (3) şi a verificărilor efectuate de personalul propriu, emite decizia de stabilire a dreptului, în care se menţionează dispoziţia primarului şi cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente, cu excepţia cuantumului ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c).

(4) Modelul deciziei prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(5) Dreptul se acordă după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziţia primarului, pentru ajutorul de incluziune şi ajutorul pentru familia cu copii, precum şi pentru suplimentul pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri;

b) începând cu luna noiembrie, pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinţei prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), dacă cererile pentru acordarea dreptului sunt depuse de solicitanţi până la data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4);

c) începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziţia primarului, pentru ajutoarele prevăzute la lit. b), în cazul în care cererea pentru acordarea dreptului a fost depusă după data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4).

(6) Decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune şi se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii.

Art. 39. - (1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular şi, după caz, vechiului titular.

(2) în baza dispoziţiei scrise a primarului, prevăzută la alin. (1), disponibilă în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială emite o nouă decizie de stabilire a dreptului pe care o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea acces la noua decizie de stabilire a dreptului prin accesarea Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.

Art. 40. - (1) în situaţia în care se produc modificări în componenţa familiei şi/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligaţia de a depune la primărie, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declaraţie pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoţită de documentele doveditoare, după caz.

(2) După verificarea, conform prevederilor art. 33, a datelor şi informaţiilor înscrise în declaraţia şi documentele prevăzute la alin. (1), primarul emite o dispoziţie de menţinere sau de încetare În prealabil a dreptului, după caz.

(3) Modelul dispoziţiei de menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, precum şi cel al declaraţiei pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin normele de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(4) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială va avea acces la noua decizie de menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, după caz, prin accesarea Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.

(5) în termenul prevăzut la art. 34 alin. (1) se verifică informaţiile privind componenţa familiei şi veniturile declarate şi se emite, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, o nouă decizie de stabilire a dreptului, care conţine cuantumul modificat al venitului minim de incluziune, defalcat pe componente. Decizia se comunică titularului dreptului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Art. 41. - (1) Toate procedurile privind solicitarea, verificarea, acordarea în prealabil, stabilirea cuantumului şi emiterea deciziilor privind venitul minim de incluziune se realizează în format electronic, în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.

(2) Modul de operare al Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială va fi reglementat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Art. 42. - (1) După acordarea venitului minim de incluziune, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează, periodic, verificări electronice în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială privind menţinerea condiţiilor care au condus la acordarea dreptului, precum şi analize de risc asupra titularilor dreptului, în baza cărora atenţionează agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială asupra aspectelor ce pot conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului.

(2) Procedura detaliată privind acordarea dreptului şi stabilirea cuantumului acestuia se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Modalităţi de facturare şi plata a energiei termice furnizate în sistem centralizat

 

Art. 43. - (1) Modul de facturare şi de plată a contravalorii energiei termice consumate pentru încălzire de către asociaţiile de proprietari/locatari sau persoanele fizice, care sunt titulari de contracte de furnizare a energiei termice/convenţii individuale, poate fi:

a) facturarea şi plata pe baza consumului lunar efectiv;

b) facturarea pe baza consumului lunar efectiv şi plata în tranşe procentuale pe o perioadă de referinţă cu durata de 12 luni.

(2) Modalitatea de plată conform alin. (1) lit. b), termenul scadent, precum şi stabilirea perioadei de referinţă se aprobă prin hotărâre a consiliului local, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Pentru familiile şi persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, facturarea şi plata consumului de energie termică se fac doar pe baza consumului efectiv, conform alin. (1) lit. a).

Art. 44. - (1) La solicitarea scrisă a titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, furnizorii de energie termică aplică modul de plată a contravalorii energiei termice în tranşe procentuale, valabil pe durata unei perioade de referinţă în baza unui act adiţional la contractul de furnizare sau convenţiei individuale.

(2) Opţiunea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală asupra modului de plată a contravalorii energiei termice în tranşe procentuale se comunică furnizorilor cu cel mult 30 de zile înaintea începerii perioadei de referinţă.

Art. 45. - Furnizorii de energie termică au obligaţia să accepte, Sa solicitarea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, facturarea în condiţiile prevederilor art. 43.

Art. 46. - Titularii de contract de furnizare a energiei termice/convenţie individuală sunt obligaţi să achite facturile în termenul de scadenţă de 15 zile de la data primirii facturilor în situaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. a), respectiv în termen de 15 zile de la termenele înscrise pe factură în situaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. b). Data emiterii facturii şi termenele de scadenţă se înscriu pe factură. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere, conform prevederilor art. 42 alin. (10) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

SECŢIUNEA a 3-a

Condiţiile speciale de acordare a suplimentului pentru locuire

 

Art. 47. - (1) în cazul persoanelor singure şi familiilor care solicită acordarea venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire, reprezentat de unul din ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) se depun la primăria în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa solicitanţii, până la data de 15 octombrie a fiecărui an, pentru sezonul rece următor.

(2) Pentru solicitarea suplimentului pentru locuire, formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de către primării la sediul acestora şi/sau prin intermediul asociaţiilor de proprietari/locatari ori a furnizorilor

(3) Formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere se pun la dispoziţia solicitanţilor inclusiv pe site-ul primăriei, al agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi al furnizorilor.

(4) în cazul persoanelor singure şi familiilor care au stabilit dreptul la ajutor de incluziune şi/sau ajutor pentru susţinerea familiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege şi pentru acordarea suplimentului pentru locuire, titularul dreptului, în perioada cuprinsă între 15 septembrie-15 octombrie a fiecărui an, depune la primărie o declaraţie pe propria răspundere pe baza căreia se stabileşte îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, procedură denumită în continuare recertificare.

(5) Modelul declaraţiei prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 48. - (1) Aprobarea cererilor solicitanţilor de venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de suplimentul pentru locuire, precum şi recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate în cazul beneficiarilor de venit minim de incluziune la data prevăzută la art. 47 alin. (4) se fac conform prevederilor art. 33, art. 35-37 şi art. 38 alin. (2).

(2) în cazul utilizării de energie termică în sistem centralizat pentru încălzirea locuinţei, dispoziţia primarului prin care se acordă sau se respinge dreptul la venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de stimulentul pentru locuire va conţine preţul gigacaloriei furnizate în sistem centralizat.

(3) Modelul dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(4) Cererile sau, după caz, declaraţiile pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi documentele doveditoare vor fi centralizate şi arhivate la nivelul primăriilor,

(5) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (2) poate fi emisă individual sau colectiv, caz în care va fi adusă la cunoştinţa solicitanţilor individual.

Art. 49. - (1) Până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, la nivelul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pe baza datelor înregistrate în Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, se finalizează verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutoarele pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se calculează cuantumul aferent ajutorului acordat în funcţie de sistemul de încălzire utilizat şi se emit deciziile directorului executiv de acordare sau de respingere a dreptului,

(2) Prin decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de aprobare a dreptului care priveşte suplimentul pentru locuire, cuantumul acestuia se stabileşte în fiecare an, pentru toată perioada sezonului rece respectiv.

(3) Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, situaţia centralizatoare privind deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care conţine datele de identificare ale titularilor venitului minim de incluziune, cuantumul ajutorului şi numărul deciziei emise se transmit în format electronic furnizorilor de energie termică, de gaze naturale sau de energie electrică, după caz.

(4) Modelul situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(5) în termen de maximum 5 zile de la emitere, dispoziţia primarului de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, precum şi decizia directorului executiv privind aprobarea sau respingerea dreptului la venit minim de incluziune se comunică titularului dreptului şi, după caz, titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinţei.

Art. 50. - (1) în vederea acordării venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, termenul-limită de depunere a documentelor prevăzute la art. 29 alin. (1), la primăria în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul/reşedinţa solicitanţii, este data de 15 septembrie a fiecărui an.

(2) în cazul persoanelor singure şi familiilor care beneficiază de venit minim de incluziune la data de 31 august, titularul dreptului trebuie să depună la primărie declaraţia pe propria răspundere pentru recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate, completată potrivit modelului prevăzut la art. 47 alin. (5), în perioada cuprinsă între 1-15 septembrie a fiecărui an.

(3) Până la data de 15 octombrie a fiecărui an se verifică, la nivel de primărie şi agenţie teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului pentru combustibili solizi şi petrolieri, se calculează cuantumul acestuia şi se emit dispoziţiile primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererilor, precum şi deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială privind acordarea sau respingerea dreptului.

(4) Transmiterea către titularul venitului minim de incluziune a dispoziţiei primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererii, precum şi a deciziei directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială privind acordarea sau respingerea dreptului se face în termenul prevăzut la art. 49 alin. (5).

(5) Pentru beneficiarii de ajutor pentru combustibili solizi şi petrolieri, stabilirea dreptului şi efectuarea plăţilor se fac o singură dată pentru toată perioada sezonului rece.

Art. 51. - (1) în situaţia în care solicitanţii suplimentului pentru locuire depun cererea, respectiv declaraţia pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi, după caz, documentele doveditoare privind acordarea ajutoarelor pentru energie termică, gaze naturale şi energie electrică la o dată ulterioară termenelor prevăzute la art. 47 alin. (1) şi (4), suplimentul pentru locuire se acordă începând cu luna în care se emite decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de acordare a dreptului.

(2) în cazul în care intervin modificări în componenţa familiei şi a veniturilor acesteia sau a sistemului de încălzire pentru care se acordă suplimentul pentru locuire, titularii dreptului procedează conform prevederilor art. 40 alin. (1).

(3) Modificările privind cuantumul sumei aferente suplimentului pentru locuire acordat sau, după caz, încetarea dreptului se fac începând cu luna următoare celei în care au fost comunicate modificările prevăzute la alin. (2).

Art. 52. - (1) Lunar, până cel târziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termică sau al furnizorului de gaze naturale, împreună cu reprezentantul asociaţiei de proprietari, încheie un proces-verbal constatator privind consumul general de energie termică sau de gaze naturale înregistrat la nivelul asociaţiei.

(2) Modelul procesului-verbal constatator se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Pe baza datelor cuprinse în procesul-verbal constatator, asociaţia de proprietari face defalcarea consumului general pe consumatori individuali.

(4) Până la data de 5 a fiecărei luni, asociaţia de proprietari transmite furnizorilor prevăzuţi la alin. (1) situaţia centralizatoare cuprinzând consumurile defalcate pentru beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei.

(5) Pentru beneficiarii care locuiesc în locuinţe sociale, atribuţiile asociaţiei de proprietari se preiau de către autoritatea administraţiei publice locale care le administrează.

(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică furnizorilor cu un număr de peste 1.000 de clienţi, precum şi în situaţia existenţei de repartitoare de încălzire în cazul energiei termice sau în situaţiile în care reglementările legale în domeniul energiei termice ori gazelor naturale dispun în alt fel.

Art. 53. - (1) Pe baza situaţiei centralizatoare prevăzute la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului efectiv înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică furnizată în sistem centralizat, de gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică calculează contravaloarea energiei termice, a gazelor naturale şi a energiei electrice ce se va evidenţia în factură.

(2) în cazul asociaţiilor de proprietari titulare de contracte de furnizare de energie termică în sistem centralizat sau de furnizare de gaze naturale, factura prevăzută la alin. (1) este însoţită de situaţia detaliată care cuprinde beneficiarii ajutorului pentru încălzirea locuinţei, cuantumul efectiv al acestuia defalcat pe surse de finanţare, respectiv din bugetul de stat şi din bugetul local, precum şi suma individuală de plată ce va fi suportată de beneficiar ca diferenţă între contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat şi contravaloarea consumului înregistrat.

(3) în cazul consumatorilor care au contracte individuale de furnizare de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică, în factura emisă de furnizori se evidenţiază contravaloarea totală a consumului înregistrat, contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat şi suma rămasă de plată în sarcina titularului de contract, respectiv a beneficiarului ajutorului pentru încălzirea locuinţei.

(4) în situaţia prevăzuta la art. 52 alin. (5), factura se emite pe numele primăriei, prevederile alin. (1)-(3) aplicându-se corespunzător.

Art. 54. - (1) Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii emise de furnizorul de energie termică în sistem centralizat sau de gaze naturale, asociaţiile de proprietari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind energia termică sau gazele naturale pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei legi.

(2) Defalcarea cheltuielilor prevăzută la alin. (1) se evidenţiază într-un borderou care se transmite furnizorului în termen de maximum două zile de la întocmire.

(3) Asociaţia de proprietari are obligaţia de a evidenţia lunar ajutorul pentru energie termică în tabelul cu cheltuielile de întreţinere.

Art. 55. - (1) Pe baza situaţiilor centralizatoare prevăzute la art. 49 alin. (3) şi la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică în sistem centralizat, gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică elaborează borderoul de plată care se transmite agenţiei teritoriale pentru decontare.

(2) Modelul borderoului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Obligaţiile beneficiarilor

 

Art. 56. - Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.

Art. 57. - (1) Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să depună la primărie, din 3 în 3 luni, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 40 alin. (1).

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se completează conform modelului aprobat prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 58. - (1) Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, şi de a face dovada, din 3 în 3 luni, că şi-au păstrat statutul de persoană în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conform art. 13 alin. (1).

(2) în cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în supliment pentru locuire, obligaţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

Art. 59. - (1) în cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) familiile pentru care suma aferentă ajutorului social este de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale altor instituţii

 

Art. 60. - (1) Pentru persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze evaluarea iniţială şi să elaboreze planul de intervenţie, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale vor avea În vedere, în planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale proprii, prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 292/2011 , cu modificările ulterioare, înfiinţarea şi acordarea, după caz, de servicii de consiliere socială, psihologică şi vocaţională, servicii de planning familial, precum şi orice alte servicii sociale necesare soluţionării nevoilor persoanelor singure şi familiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 61. - (1) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 59 alin. (1) de către persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, primarii au următoarele obligaţii:

a) să întocmească anual un plan de acţiuni/lucrări de interes local, care se poate revizui semestrial;

b) să ţină evidenţa orelor de muncă efectuate, pentru activităţile şi lucrările de interes local, de către persoanele apte de munca;

c) să asigure persoanelor prevăzute la lit. b) instructajul în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă;

d) să afişeze lunar, la sediul propriu, planul de acţiuni/lucrări de interes local pe luna în curs, lista beneficiarilor de venit minim de incluziune, lista persoanelor care urmează să efectueze activităţi sau lucrări de interes local, precum şi situaţia activităţilor/lucrărilor efectuate în luna anterioară;

e) să transmită trimestrial, în format electronic, către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, evidenţa prevăzută la lit. b).

(2) Durata timpului de muncă prevăzută la art. 59 alin. (1) se calculează proporţional cu cuantumul sumei acordate ca ajutor de incluziune, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.

(3) Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabileşte prin împărţirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracţiile se întregesc în plus.

(4) în situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia în sarcina acesteia poate fi transferată altei persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului, pentru menţinerea acordării dreptului.

(5) Neîndeplinirea obligaţiei de a presta activităţi/lucrări de interes local pe o perioadă mai mare de 30 de zile conduce la suspendarea plăţii ajutorului de incluziune pentru o perioadă de maximum 3 luni şi, respectiv, la încetarea plăţii ajutorului de incluziune, dacă obligaţia este neîndeplinită şi în perioada de suspendare.

Art. 62. - (1) Personalul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din cadrul primăriilor şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială are obligaţia de a asigura informarea şi consilierea potenţialilor beneficiari cu privire la condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune, modalitatea de completare a formularului de cerere, documentele doveditoare necesare, obligaţii şi drepturi ce le revin potrivit prezentei legi.

(2) Primăriile au obligaţia de a afişa la sediul propriu, într-un loc vizibil, instrucţiuni privind nivelurile de venit prevăzute de lege, categoriile de venituri care se iau în calcul în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune, modul decalcul al veniturilor lunare ale familiei, precum şi lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune prevăzută la art. 10 alin. (3).

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe site-ul propriu legislaţia în vigoare privind venitul minim de incluziune, precum şi toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 63, - Pentru facilitarea accesului solicitanţilor la acordarea venitului minim de incluziune, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia de a posta pe site-ul propriu toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate de solicitanţi, precum şi instrucţiuni privind depunerea şi completarea acestora.

Art. 64. - (1) în vederea verificării îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a transmite lunar agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi primăriilor, în format electronic, tabelele nominale cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor de incluziune înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu contract de muncă în străinătate, au refuzat un loc de muncă oferit sau participarea la un program de formare profesională.

(2) Pentru întocmirea tabelelor prevăzute la alin. (1), agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială transmit agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă lista persoanelor apte de muncă din familiile aflate în plată, până la data de 5 a fiecărei luni.

Art. 65. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 19 alin. (1), inspectoratul şcolar în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa ori trăieşte titularul dreptului la venit minim de incluziune are obligaţia să transmită, la solicitarea agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în luna următoare încheierii semestrului şcolar, situaţia privind frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă şcolară din familiile beneficiare de ajutor pentru familia cu copii.

(2) Situaţia prevăzută la alin. (1) se transmite în formatul electronic convenit, pe bază de protocol, cu agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi conţine, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal al copiilor şi al reprezentanţilor familiei şi numărul de absenţe nemotivate înregistrate de fiecare copil, defalcate pe fiecare lună a semestrului.

Art. 66. - (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice verifică şi monitorizează, prin direcţiile de specialitate şi prin instituţiile abilitate din subordine sau coordonare, aplicarea prevederilor prezentei legi.

(2) Pentru efectuarea activităţilor de verificare şi monitorizare prevăzute la alin. (1), primarii, furnizorii/distribuitorii de energie termică, gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte instituţii implicate în acordarea drepturilor prevăzute de prezenta lege au următoarele obligaţii:

a) de a furniza toate informaţiile solicitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială referitoare la stabilirea drepturilor;

b) de a pune la dispoziţia inspectorilor sociali şi a organelor de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice documentele care au stat la baza acordării drepturilor, precum şi actele referitoare la plăţile efectuate.

(3) Organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pot efectua, în caz

de autosesizare sau la sesizarea/solicitarea unor terţi, verificări în teren la domiciliul beneficiarilor.

 

CAPITOLUL IV

Plata, suspendarea, modificarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune

 

SECŢIUNEA 1

Suspendarea şi încetarea dreptului

 

Art. 67, - (1) Suspendarea acordării venitului minim de incluziune sau a oricăreia dintre componentele acestuia, prevăzute la art. 3 alin. (2), se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

(2) Suspendarea acordării ajutorului de incluziune şi/sau a ajutorului pentru familia cu copii se realizează după cum urmează:

a) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care nu sunt îndeplinite obligaţiile prevăzute la art. 58 alin, (1) şi art. 59 alin. (1), în condiţiile prevăzute la art. 61 alin, (5);

b) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială constată, pe baza documentelor privind componenţa familiei şi veniturile acesteia transmise de primar, faptul că s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social şi/sau al ajutorului pentru familia cu copii;

c) pe o perioadă de maximum 3 luni, în cazul în care, în urma controalelor efectuate de inspectorii sociali şi reprezentanţii Curţii de Conturi a României, se constată date eronate cu privire la veniturile şi componenţa familiei;

d) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care, pe o perioadă de 3 luni consecutive, se înregistrează mandate poştale returnate.

(3) Suspendarea acordării ajutorului pentru familia cu copii se face numai pentru copilul/copiii pentru care s-a luat decizia plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă, respectiv pe perioada când acesta se află la un asistent maternal, la o familie de plasament sau într-un serviciu social de tip rezidenţial, în această situaţie, copilul nu mai este luat în calcul la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

(4) în cazul în care titularul dreptului, în termenul maxim de suspendare, face dovada îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1), perioada de suspendare încetează începând cu luna următoare datei depunerii documentelor doveditoare la primărie.

(5) Reluarea plăţilor aferente drepturilor suspendate se face începând cu luna următoare datei emiterii, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, a deciziei de încetare a suspendării plăţii dreptului.

(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), sumele aferente plăţilor prevăzute la alin. (5) se calculează începând cu luna următoare celei în care s-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege.

Art. 68. - (1) în situaţiile prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b) şi c), directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială solicită primarului efectuarea verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului, inclusiv verificarea în teren.

(2) în funcţie de cele constatate la verificările realizate conform prevederilor art. 33, primarul emite o nouă dispoziţie de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, după caz.

(3) în baza dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2), în termen de maximum 5 zile de la primirea acesteia, directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială emite decizia de stabilire a cuantumului modificat al dreptului.

(4) în situaţia prevăzută la art. 67 alin. (2) lit. d), dacă se constată că se menţin condiţiile de eligibilitate care au stat la baza acordării dreptului, reluarea plăţilor aferente dreptului se face în baza formularului de verificare în teren şi a declaraţiei pe propria răspundere privind componenţa şi veniturile familiei, iar achitarea sumelor aferente dreptului pe perioada de suspendare se realizează doar în baza unei cereri a titularului dreptului.

Art. 69. - (1) încetarea dreptului se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se referă atât la venitul minim de incluziune, în ansamblul său, cât şi la oricare din componentele sale prevăzute la art. 3 alin. (2).

(2) încetarea dreptului la venit minim de incluziune sau a dreptului la ajutor de incluziune, la ajutorul pentru familia cu copii sau la suplimentul pentru locuire se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, precum şi în situaţia prevăzută la art. 33 alin. (6).

(3) încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii are loc astfel:

a) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care beneficiarii nu îndeplinesc obligaţiile aflate în sarcina lor, pentru obligaţiile prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1);

b) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b)-d), în cazul în care, ca urmare a verificării efectuate conform prevederilor art. 68 alin. (1), se constată neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

(4) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (1) se transmite agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

(5) După încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu Juna următoare celei în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de prezenta lege.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în situaţia de încetare prevăzută la alin. (3) lit. a), ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), în cazul ajutorului de incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 6 luni.

Art. 70. - (1) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în condiţiile art. 40.

(2) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se realizează în următoarele situaţii:

a) în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei şi/sau în componenţa acesteia care conduc la diferenţe mai mari de 10 lei, respectiv 0,020 ISR faţă de cuantumul stabilit iniţial;

b) în situaţia în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2);

c) în situaţia în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2);

d) în situaţia în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, conform prevederilor art. 19 alin. (2).

(3) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face începând cu luna următoare constatării situaţiilor prevăzute la alin. (2).

Art. 71. - (1) Dispoziţiile primarului prevăzute la art. 68 alin. (2) şi art. 69 se comunică agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la emitere.

(2) Deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială prevăzute la art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (3) şi art. 70 se comunică primarului şi titularului dreptului, în termen de 5 zile de data emiterii lor.

(3) Modelul deciziei directorului executiv privind suspendarea dreptului, precum şi modelul dispoziţiei primarului privind încetarea dreptului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Plata drepturilor

 

Art. 72, - (1) Fondurile necesare pentru plata venitului minim de incluziune, inclusiv a drepturilor prevăzute la art. 81, 82 şi 84 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

(2) Fondurile necesare pentru plata măsurilor de protecţie socială prevăzute la art. 26, 83 şi 85 se asigură din bugetele locale.

Art. 73. - (1) Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune, aferente ajutorului de incluziune şi/sau ajutorului pentru familia cu copii, se efectuează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăti şi inspecţie socială.

(2) în cazul suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, plata acestuia se realizează o singură dată, până la data de 31 noiembrie a fiecărui an, pentru toată perioada sezonului rece.

(3) În situaţia depunerii cererii la o dată ulterioară celei prevăzute la art. 50 alin. (1), plata suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri se realizează începând cu luna următoare datei emiterii dispoziţiei primarului, pentru lunile rămase.

Art. 74. - (1) Plata venitului minim de incluziune, cu excepţia sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se realizează pe bază de mandat poştal sau, după caz, în cont bancar sau orice alte mijloace electronice de plată disponibile.

(2) în cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează plata drepturilor cu plata unui comision în limitele şi condiţiile stabilite prin legea bugetară anuală.

(3) în cazul achitării drepturilor în cont bancar, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar ce nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial, între agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi unităţile bancare.

(4) Editarea mandatelor poştale prevăzute la alin. (2) se face fie direct de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, fie pe bază de contracte încheiate cu prestatori de astfel de servicii, prin care se stabileşte inclusiv formatul mandatului.

(5) Fondurile necesare achitării comisioanelor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi tipăririi mandatelor poştale se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, din aceleaşi fonduri din care se suportă plata drepturilor de venit minim de incluziune.

Art. 75. - (1) Plata sumelor aferente ajutorului pentru energie termică, energie electrică şi gaze naturale se realizează la furnizori.

(2) Termenul-limită până la care se poate solicita, de către primari, respectiv furnizori, decontarea sumelor prevăzute la alin. (1), este 31 iulie al anului curent.

(3) Decontarea sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la alin. (1) se face în funcţie de valoarea consumului, dar număr în limita ajutorului maxim aprobat pentru lunile sezonului rece la care titularul este îndreptăţit.

(4) Decontarea sumelor prevăzute la alin. (3) se realizează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pe baza borderourilor prevăzute la art. 55.

(5) După termenul prevăzut la alin. (2), sumele care nu au fost solicitate pentru decontare la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se suportă din bugetele locale.

Art. 76. - (1) Sumele necesare cheltuielilor generate de verificările efectuate de primării în vederea acordării sau încetării dreptului la venit minim de incluziune se asigură din bugetele locale.

(2) Sumele necesare cheltuielilor generate de stabilirea sau suspendarea dreptului la venit minim de incluziune se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(3) Eliberarea adeverinţelor necesare stabilirii dreptului la una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune, inclusiv a adeverinţelor medicale, se realizează de către organele abilitate, cu titlu gratuit.

Art. 77. “Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinţei, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum şi ajutoarele pentru încălzirea locuinţei achitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială ori de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările şi completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii şi producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale şi furnizorii de energie electrică.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Recuperarea sumelor încasate necuvenit

 

Art. 78. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, se recuperează de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea deciziei prevăzute la alin. (2).

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3), sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează în condiţiile prevăzute de art. 731 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit în termenul prevăzut la alin. (3) constituie titlu de creanţă de la data comunicării. După acest termen, decizia devine titlu executoriu.

(6) Sumele plătite necuvenit se recuperează, în termenul prevăzut la alin. (3), după cum urmează:

a) dacă beneficiarul primeşte în continuare venit minim de incluziune, se fac reţineri eşalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai mult de 1/3 din drepturile lunare;

b) dacă beneficiarul nu mai primeşte drepturi în perioada următoare constatării sumelor prevăzute la alin. (1) sau dacă sumele recuperate în condiţiile lit. a) nu acoperă drepturile acordate necuvenit şi titularul dreptului consimte, prin angajament scris, să restituie suma încasată necuvenit, acesta achită suma respectivă în contul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin casierie, în termenul prevăzut de decizia de recuperare.

(7) După termenul prevăzut la alin. (3), pe baza deciziei directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care constituie titlu executoriu conform alin. (5), aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, însoţite de precizări referitoare la data de la care urmează a fi calculate obligaţiile fiscale accesorii.

(8) Sumele recuperate în condiţiile alin. (6) şi (7) se fac venit la bugetul de stat.

(9) Sumele înscrise în titlul executoriu prevăzut la alin. (7) se scad din evidenţa agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială la data confirmării preluării debitului de către organele fiscale centrale.

Art. 79. - (1) în situaţia în care beneficiarul venitului minim de incluziune este familia, iar titularul dreptului a decedat, recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează în condiţiile art. 78 alin. (6) şi (7), de la ceilalţi membri majori ai familiei, în calitate de beneficiari ai dreptului.

(2) în situaţia în care titularul dreptului, persoană singură, a decedat, nu se mai procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune.

(3) Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (6), pentru situaţia prevăzută la art. 19 alin. (2) lit. a), recuperarea sumelor aferente ajutorului pentru familia cu copii, acordate în cuantum integral în lunile în care copilul/copiii înregistrează absenţe nemotivate, se face prin aplicarea diminuării procentuale a cuantumului, în funcţie de numărul de copii, la plăţile ce se efectuează începând cu luna următoare celei în care a fost transmisă situaţia prevăzută la art. 65, pentru o perioadă egală cu numărul de luni în care s-au înregistrat absenţele nemotivate.

(4) în cazul în care ajutorul pentru familia cu copii s-a acordat în cuantum integral pe parcursul uneia sau mai multor luni din perioadele prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. b), recuperarea sumelor acordate necuvenit se face, în tranşe egale, din sumele aferente ajutorului la care are dreptul familia.

(5) Sumele încasate necuvenit prevăzute la art. 78 alin. (1), în valoare totală de până la 40 de lei inclusiv/beneficiar, se anulează.

Art. 80. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetele locale potrivit art. 26, art. 83 şi art. 85 lit. b), se recuperează de către organele fiscale locale de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în baza dispoziţiei primarului, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 78 alin. (2)-(6) şi alin. (9), precum şi ale art. 79 alin. (1), (2) şi (5).

(3) în vederea recuperării sumelor prevăzute la alin. (1) se pot stabili criterii şi proceduri prin hotărâre a consiliului local, la propunerea organului fiscal local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL V

Alte drepturi complementare venitului minim de incluziune

 

Art. 81. - (1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se asigură şi se stabileşte conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru sumele reprezentând ajutor de incluziune, după cum urmează:

a) pentru titularul venitului minim de incluziune, în cazul în care nici acesta, respectiv niciunul dintre membrii familiei, nu sunt asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

b) pentru membrul de familie neasigurat conform legii şi care nu poate fi considerat coasigurat pentru niciunul dintre ceilalţi membri majori ai familiei.

(2) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se plăteşte de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru fiecare persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia să vireze lunar organelor fiscale teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi să transmită evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) în situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate nu se mai recuperează.

Art. 82. - (1) Pentru locuinţele aflate în proprietatea persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, prima obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca beneficiu suplimentar.

(2) Procedura de plată a primei obligatorii se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(3) în situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de primă obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, nu se mai recuperează.

Art. 83. - (1) în cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, primarii pot dispune acordarea unui ajutor financiar pentru cheltuielile de înmormântare.

(2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul local şi se acordă unei singure persoane care poate fi, după caz, soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul în condiţiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.

Art. 84. - La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se pot aproba, prin hotărâre a Guvernului, ajutoare de urgenţă destinate familiilor şi persoanelor aflate în situaţii de necesitate ce pot apărea din cauza calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, bolilor grave, precum şi ca urmare a altor situaţii ce pot conduce la apariţia riscului de excluziune socială.

Art. 85. - Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda, din bugetele proprii, prin hotărâre a consiliilor locale, următoarele ajutoare:

a) ajutoare de urgenţă pentru beneficiarii şi situaţiile prevăzute la art. 84;

b) ajutoare comunitare, în bani şi/sau în natură, destinate persoanelor singure şi familiilor aflate în situaţii de dificultate, pe baza nevoilor identificate prin anchetă socială.

 

CAPITOLUL VI

Răspunderea juridică

 

Art. 86. - (1) Constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii, încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează nerespectarea prevederilor prezentei legi, după cum urmează:

a) cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea de către primar a dispoziţiei de aprobare în prealabil a cererii privind venitul minim de incluziune cu nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, respectiv cele cu privire la veniturile şi componenţa familiei, verificarea documentelor doveditoare şi a obligaţiilor beneficiarilor;

b) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, a deciziei privind stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, în lipsa dispoziţiei primarului de aprobare în prealabil a cererii;

c) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către personalul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor a prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 35 alin. (1);

d) cu amendă de Sa 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către primar a prevederilor art. 33 alin. (3), art. 34 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) şi (4), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (4), art. 60 alin. (1) , art. 62 alin. (3), art. 66 alin. (2), art. 69 alin. (4) şi art. 71 alin, (1);

e) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către furnizor a prevederilor art. 45, art. 47 alin. (3), art. 52 alin. (1), art. 55 alin. (1) şi art. 66 alin. (2);

f) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către asociaţia de proprietari a dispoziţiilor art. 52 alin. (1), alin. (3) sau (4) şi art. 54;

g) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială a prevederilor art. 63 şi ale art. 64 alin. (2);

h) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către inspectoratele şcolare a prevederilor art. 65 alin. (1);

i) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, fapta titularului dreptului de a completa cu date şi informaţii incorecte formularul de cerere pentru acordarea dreptului, precum şi nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 40 alin. (1), art. 47 alin. (4), art. 50 alin. (2) şi art. 56.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către:

a) organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi ale agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1);

b) inspectorii sociali din cadrul agenţiei naţionale şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia lit. b);

c) primar, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), e), f) şi i).

(3) În situaţia în care aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către unul dintre organele de control prevăzute la alin. (2), la verificarea efectuată de alt organ de control, în raportul de inspecţie sau de control se va consemna acest fapt şi nu vor fi aplicate din nou sancţiunile prevăzute la alin. (1).

(4) Procesele-verbale întocmite de către personalul cu atribuţii de control prevăzut la alin. (2) lit. a) se transmit, în fotocopie, primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Art. 87. - (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 86 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzilor prevăzute la art. 86 alin (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 88. - Dispoziţiile primarului privind aprobarea sau respingerea în prealabil a cererii privind acordarea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi cele privind încetarea dreptului la venit minim de incluziune se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2034, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 89. - (1) Inspectorii sociali din agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează controale periodice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul verificării respectării aplicării prevederilor prezentei legi.

(2) La solicitarea directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, inspectorii sociali prevăzuţi la alin, (1) efectuează vizite în teren la beneficiarii de venit minim de incluziune, în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

Art. 90. - (1) Sumele constatate ca fiind primite necuvenit cu titlu de ajutor social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, de alocaţie pentru susţinerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de ajutor pentru încălzirea locuinţei acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nerecuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recuperează în condiţiile art. 78-80.

(2) Pentru sumele prevăzute la alin. (1), termenul de 180 de zile se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 91. - În situaţia în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice constată creşterea valorii pragului sărăciei severe, stabilit cu peste 10% faţă de valoarea de referinţă, exprimată în lei, prevăzută la art. 15 alin. (2), acesta propune modificarea corespunzătoare a nivelului venitului mediu net lunar/membru de familie luat în calcul la stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune, pentru fiecare din ajutoarele financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 92. - (1) Pentru creşterea calităţii vieţii, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, care nu au un loc de muncă sau nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu ori altă formă prevăzută de lege, beneficiază de măsuri de incluziune pe piaţa muncii, prevăzute de reglementările legale în vigoare şi constituie una dintre categoriile prioritare pentru acestea.

(2) Principalele măsuri de incluziune pe piaţa muncii destinate persoanelor prevăzute la alin. (1) sunt:

a) participarea la programele educaţionale de alfabetizare şi de tip a două şansă, inclusiv la programele desfăşurate în cadrul centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local prevăzute la art. 344 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) participarea la cursurile de formare/calificare/recalificare recomandate de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;

c) oferirea de servicii de consiliere şi orientare pe piaţa muncii;

d) angajarea în cadrul întreprinderilor sociale sau a întreprinderilor sociale de inserţie, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială,

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) sunt disponibile şi pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzuta de lege, dacă acestea doresc să obţină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competenţe profesionale competitive pe piaţa muncii.

(4) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale subvenţionate din bugetul asigurărilor de şomaj.

(5) în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 25% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituţiile cu atribuţii în domeniu au obligaţia să asigure cel puţin una dintre măsurile prevăzute la alin. (2) şi (4).

Art. 93. - (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice elaborează normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, precum şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu au obligaţia de a lua măsurile administrative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi.

Art. 94. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept:

a) drepturile de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

b) drepturile de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) drepturile de ajutor pentru încălzire stabilite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Drepturile restante cu titlu de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor achita titularilor acestora odată cu plata primului drept de venit minim de incluziune.

(3) Dacă, în termen de 60 zile de la plata prevăzută la alin. (2), în evidenţa agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se înregistrează în continuare drepturi restante cu titlu de ajutor social sau alocaţie pentru susţinerea familiei, titularul este obligat să solicite în scris agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială acordarea lor în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de 60 de zile. După această dată drepturile se prescriu.

(4) în cazul beneficiarilor de ajutor social stabilit în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cărora li s-a plătit asigurarea obligatorie a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, reţinerile din drept nu au acoperit suma integrală, aceasta se recuperează din drepturile de venit minim de incluziune acordate în baza prezentei legi. Beneficiarii de ajutor social care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune au obligaţia de a achita agenţiei teritoriale diferenţa rămasă.

Art. 95. - Pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta lege, cererile se pot depune cu 60 de zile înainte de intrarea îh vigoare a acesteia, inclusiv în cazul beneficiarilor drepturilor de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celor de alocaţie pentru susţinerea familiei în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 96. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 97. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018, cu excepţia art. 95, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2018.

Art. 98. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CÂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 31 octombrie 2016.

Nr. 196.

 

ANEXA Nr. 1

 

REPARTIZAREA JUDEŢELOR PE ZONE DE TEMPERATURĂ

Zona

Nr.

Judeţul

Zona rece

1.

Harghita

2.

Suceava

3.

Covasna

4.

Braşov

5.

Bistriţa-Năsăud

6.

Bacău

7.

Botoşani

8.

Cluj

9.

Vaslui

10.

Neamţ

11.

Mureş

12.

Sibiu

13.

Hunedoara

14.

Iaşi

15.

Alba

Zona temperată

16.

Vrancea

17.

Satu Mare

18.

Dâmboviţa

19.

Argeş

20.

Ialomiţa

21.

Sălaj

22.

Dolj

23.

Maramureş

24.

Galaţi

25.

Prahova

26.

Brăila

27.

Buzău

28.

Olt

29.

Bihor

30.

Teleorman

31.

Ilfov

32.

Sori

Zona caldă

33.

Giurgiu

34.

Tulcea

35.

Vâlcea

36.

Arad

37.

Caraş-Severin

38.

Bucureşti

39.

Călăraşi

40.

Timiş

41.

Mehedinţi

42.

Constanţa

 

ANEXA Nr. 2

 

CONSUM MEDIU ZONA RECE

Tip locuinţă/consum lunar Gcal

Ianuarie

Februarie

Martie

Noiembrie

Decembrie

1 cameră

1,01

0,84

0,74

0,82

0,91

2 camere

1,49

1,30

1,16

1,31

1,49

3 camere

1,94

1,70

1,52

1,70

1,94

Ł 4 camere

2,70

2,27

2,11

2,37

2,70

 

CONSUM MEDIU ZONA TEMPERATĂ

Tip locuinţă/consum lunar Gcal

ianuarie

Februarie

Martie

Noiembrie

Decembrie

1 cameră

0,91

0,76

0,67

0,75

0,82

2 camere

1,36

1,18

1,06

1,19

1,36

3 camere

1,76

1,55

1,38

1,55

1,76

> 4 camere

2,45

2,07

1,92

2,15

2,45

 

CONSUM MEDIU ZONA CALDĂ

Tip locuinţă/consum lunar Gcal

Ianuarie

Februarie

Martie

Noiembrie

Decembrie

1 cameră

0,82

0,68

0,61

0,67

0,74

2 camere

1,22

1,06

0,95

1,07

1,22

3 camere

1,59

1,39

1,24

1,39

1,58

> 4 camere

2,21

1,86

1,73

1,94

2,21

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind venitul minim de incluziune

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind venitul minim de incluziune şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 28 octombrie 2016.

Nr. 900.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung

COM (2016) 466 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXH/688 din 21 octombrie 2016,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Se constată că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii.

II. Se consideră că:

Propunerea legislativă vizează instituirea unui sistem de standarde referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională şi face parte din pachetul publicat de Comisia Europeană la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil.

III. Se apreciază că:

a) Obiectivul principal al Regulamentului este să se asigure Că toate statele membre utilizează criterii comune pentru identificarea persoanelor care au o nevoie reală de protecţie internaţională, pe de o parte, şi că respectivele persoane se bucură de un set comun de drepturi în toate statele membre, pe de altă parte

b) Propunerea de regulament are ca scop:

1. armonizarea sporită a criteriilor comune de recunoaştere a solicitanţilor de protecţie internaţională;

2. Îmbunătăţirea convergenţei deciziilor în materie de azil în întreaga UE;

3. asigurarea faptului că protecţia este acordată numai pe durata existenţei motivelor de persecuţie sau de vătămări grave;

4. găsirea unei soluţii la problema deplasărilor secundare ale beneficiarilor de protecţie internaţională;

5. armonizarea sporită a drepturilor beneficiarilor de protecţie internaţională, mai ales în ceea ce priveşte valabilitatea şi formatul permiselor de şedere, şi precizarea clară a sferei de aplicare a drepturilor şi obligaţiilor beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte securitatea socială şi asistenţa socială.

IV. Se atrage atenţia:

În ceea ce priveşte modificarea şi completarea Directivei 2003/109/UE şi abrogarea Directivei 2011/95/UE, printr-un regulament, se apreciază că poate fi afectată marja de manevrabilitate lăsată la dispoziţia statelor membre (art. 44-45).

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 144.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului COM(2016) 468 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI1/693 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Se constată că:

a) propunerea de regulament face parte din pachetul publicat de Comisie la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil;

b) obiectivele propunerii legislative vizează:

1. viitorul cadru privind relocarea va fi implementat prin planuri UE anuale de relocare, iar acestea, planurile UE anuale de relocare, vor stabili, în linii mari, zonele geografice prioritare din care se va efectua relocarea şi numărul total maxim de persoane care urmează să fie relocate în anul următor, calculat în funcţie de participarea şi contribuţiile statelor membre şi ale ţărilor Schengen asociate în cadrul planului anual de relocare în cauză;

2. Comisia va prezida un grup la nivel înalt compus din reprezentanţi ai PE, COM, înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate al UE, SM, UNHCR, OIM şi eventual Agenţia UE pentru Azil, care va oferi orientare politică referitoare la implementarea acestui cadru;

3. cadrul de relocare al UE stabileşte criteriile de care trebuie să se ţină seama atunci când se determina regiunile sau ţările terţe din care se va efectua relocarea;

4. noul cadru de relocare al UE va stabili un set de proceduri standard comune pentru selectarea şi tratamentul aplicat candidaţilor la relocare;

5. pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de relocare în cadrul mecanismelor UE specifice, Comisia va oferi, pentru fiecare persoană relocată, câte 10.000 euro din bugetul UE. Sumele vor fi alocate din Fondul UE pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI);

6. relocările efectuate în afara cadrului de relocare al Uniunii nu vor fi susţinute financiar din bugetul Uniunii;

7. regulamentul va fi aplicabil pentru două tipuri de relocare externă: obişnuită (cu durata 8-12 luni) şi accelerată (cu durata de 4-6 luni după modelul schemei cu Turcia).

II. Se apreciază că există rezerve cu privire la respectarea principiului subsidiarităţii şi se încalcă principiul proporţionalităţii şi se atrage atenţia cu privire la:

a) Mecanismul de relocare externă propus de Comisie presupune o implicare majoră a statelor membre, din punct de vedere procedural, întrucât acestea ar urma să deruleze efectiv operaţiunile de relocare, de la identificarea potenţialilor candidaţi în ţările de origine până la acordarea efectivă a protecţiei internaţionale, implicarea Uniunii fiind limitată la creionarea unei scheme de relocare şi alocarea unor sume de bani pentru integrarea persoanelor relocate în statele membre.

b) Unul din motivele care stă la baza propunerii priveşte atingerea obiectivelor de politică externă a Uniunii prin creşterea nivelului de implicare a Uniunii în ţările terţe (mecanismul de relocare fiind apreciat ca o pârghie suplimentară în atingerea obiectivului de politică externă). Acest deziderat nu constituie, în esenţă, suficient motiv pentru reglementarea problematicii la nivel de regulament.

c) Impunerea unui număr de persoane care să fie relocate din ţări terţe, în baza unei decizii a Comisiei Europene [potrivit art. 8 alin. (2) lit. b) din proiect], chiar dacă statele ar fi implicate în mecanismul de luare a deciziei, aspect care nu este suficient detaliat în propunere, nefiind clar rolul reprezentanţilor statelor membre în privinţa schemei de relocare, poate afecta însăşi suveranitatea statelor de a decide cu privire la atributele esenţiale şi inerente acestei valori: teritoriul propriu şi populaţia care se constituie pe teritoriul respectivului stat.

d) Totodată, se apreciază că odată relocate persoanele şi acordată protecţie internaţională, statul respectiv îşi asumă şi răspunderea de integrare în societatea respectivă. Or, acest aspect trebuie analizat pe termen mediu-lung, nefiind clar dacă suma forfetară de 10.000 euro/persoană este suficientă pentru acoperirea costurilor legate de integrare.

e) în privinţa formei propuse, cea de regulament, se consideră că argumentele prezentate în memorandumul explicativ nu sunt suficient de pertinente astfel încât să justifice alegerea instrumentului (ca regulament), în vederea realizării obiectivelor tratatelor.

f) în privinţa conţinutului, prin propunerea de regulament se are în vedere stabilirea unor cote de relocare de care ar urma să fie ţinute statele membre la respectare şi aplicare. Se consideră că acest aspect poate afecta inclusiv unul dintre principiile de bază ale Uniunii, stipulat expres la art. 21 alin. (1) din TFUE, potrivit căruia Uniunea constituie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme de drept şi tradiţii juridice ale statelor membre. Astfel, în lipsa posibilităţii aplicării principiului voluntariatului, care să ţină cont de capabilităţile statelor membre de preluare şi integrare a persoanelor relocate în societăţile naţionale, impunerea unor cote ar putea afecta aplicarea art. 21 alin. (1) din tratat, anterior menţionat.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016. În conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 145.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi darea în folosinţă gratuită a unei părţi din acesta Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 874 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 52 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul al statului la numărul MFP 103622, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării, efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a adresei poştale la care este situat imobilul în urma înscrierii în cartea funciară.

Art. 2. - (1) Se aprobă darea în folosinţă gratuită Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”, pe o perioadă de 20 de ani, a unei părţi din imobilul aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) va fi utilizată pentru funcţionarea sediului central al Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”.

Art. 3. - În cazul în care nu se respectă destinaţia părţii de imobil prevăzute la art. 2 aţin. (2), aceasta revine în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 4. - Predarea-preluarea părţii de imobil transmise potrivit art. 2 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate.

Art. 5. - După expirarea perioadei de folosinţă gratuită de 20 de ani, partea de imobil prevăzută la art. 2 alin. (1) revine în administrarea Ministerului Apărării Naţionale în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 6. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare ale anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINIISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Moţoc

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 772.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi În administrarea Ministerului Apărării Naţionale, la care se actualizează valoarea de inventar în conformitate cu prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi adresa poştală la care este situat imobilul în urma intabulării în cartea funciară

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea bunului

Adresa actualizată a bunului imobil, conform cărţii funciare

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil (lei)

Administratorul bunului

1.

103622

8.19.01

Imobil 3076

Municipiul Bucureşti,

strada Antiaeriană nr. 87, sectorul 5

C.F. nr. 216901-C1-U 1, nr. cadastral 216901-C1-U 1; C.F. nr. 216901-C1-U 2; nr. cadastral 216901-C1-U 2.

Construcţii şi teren*

19.859.750,53

Ministerul Apărării Naţionale CUI-4183229


* Conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, instituţiile a căror activitate este organizată în baza unor legi speciale şi care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unei părţi dintr-un imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, care se transmite, pe o perioadă de 20 de ani, în folosinţa gratuită a Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Putătorul de Biruinţă”

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresa/ Carte funciară/ Nr. cadastral

Elementele-cadru de descriere .tehnică/capacitate/bucăţi

Valoarea de inventar totală a bunului din care se transmite partea de imobil care face obiectul transmiterii

(lei)

Valoarea părţii bunului care se transmite

(lei)

Valoarea părţii bunului care nu se transmite

(lei)

Persoana juridică de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite folosinţa gratuită/CUI/ Cod fiscal

103622

parţial

8.19.01

Imobil 3076

parţial

Municipiul Bucureşti,

strada Antiaeriană nr. 87, sectorul 5

C.F. nr. 216901-C1- U 1; nr. cad. 216901-CI- UI

1. Construcţii: - suprafaţa totală - 49,10 mp

- valoare contabilă - 392.027,41 lei

2. Teren:

- cotă teren - 38,14 mp

- valoare contabilă - 7.873,74 lei

Total valoare: 399.901,15 lei

19.859.750,53*

399.901,15

19.459.849,38

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale CUI - 4183229

Fundaţia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”

CIF - 23860519


* Valoarea de inventar totală a bunului din care se transmite partea de imobil care face obiectul transmiterii a rezultat ca urmare a reevaluării acestuia conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate În patrimoniul instituţiilor publice,

aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Vlad Bontea, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor

 

Având în vedere Cererea domnului Vlad Bontea, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului sub nr. 5/6.983 din 31 octombrie 2016,

în temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vlad Bontea se eliberează, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2016.

Nr. 344.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Sorin Lazăr, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

 

Având în vedere Cererea domnului Sorin Lazăr, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului sub nr. 5/7.003 din 1 noiembrie 2016, precum şi Adresa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor nr. 1.689/G.B. din 1 noiembrie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 9 noiembrie 2016, domnul Sorin Lazăr se eliberează, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2016.

Nr. 345.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0058 Lacul Stânca-Costeşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.739 din 16 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia Etapei de încadrare nr. 33 din 21 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, Avizul Ministerului Culturii nr. 854 din 23 februarie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 90.097/R32.250 din 31 mai 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.004 din 4 aprilie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 156.771/1.M. din 23 decembrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0058 Lacul Stânca-Costeşti, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA0058 Lacul Stânca-Costeşti, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 1.176.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENŢEI

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996

 

În temeiul prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d), ale art. 26 alin. (1), precum şi ale art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin:

Art. 1. - În urma adoptării în plenul Consiliului Concurenţei, se pun în aplicare Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 420/2010 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 10 septembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Bogdan Marius Chiriţoiu

 

Bucureşti, 11 octombrie 2016.

Nr. 694.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCŢIUNI

privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996

 

În temeiul art. 26 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

Consiliul Concurenţei adoptă prezentele instrucţiuni.

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

1. Scopul prezentelor instrucţiuni, emise în aplicarea art. 57 alin. (1) şi (7) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, denumită în continuare lege, este de a stabili modalităţile de individualizare a sancţiunilor în cazul săvârşirii unei contravenţii prevăzute la art. 55 din lege, ţinându-se seama de gravitatea şi durata faptei, precum şi de alte elemente stabilite de prezentele instrucţiuni şi procedura de acordare a unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale.

2. Metodologia de determinare a cuantumului amenzii se întemeiază pe stabilirea unui nivel de bază care se poate majora în cazul existenţei circumstanţelor agravante sau care se poate reduce în cazul existenţei circumstanţelor atenuante.

3. Prezentele instrucţiuni prezintă modul general în care se realizează individualizarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei. Principiul care guvernează aplicarea sancţiunilor este acela al aplicării sancţiunilor într-o modalitate şi într-un cuantum care să asigure efectul disuasiv/preventiv al acestora.

 

CAPITOLUL II

Nivelul de bază

 

A. Determinarea nivelului de bază

4. Nivelul de bază se determină în funcţie de gravitatea şi de durata faptei. Nivelul de bază se obţine prin însumarea celor două cuantumuri stabilite mai jos, în funcţie de gravitate şi de durată:

x gravitate + y durată = nivel de bază.

5. Punctul de plecare pentru determinarea nivelului de bază al amenzii în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 din lege este reprezentat de cifra de afaceri totală realizată de contravenient în anul financiar anterior sancţionării, determinată conform reglementărilor fiscale în vigoare.

În cazul în care în anul financiar anterior sancţionării întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cifra de afaceri aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat citiră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. În cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu amendă de la 15.000 lei la 2.500.000 lei.

B. Gravitatea

6. Evaluarea gravităţii unei încălcări se face de la caz la caz, pentru fiecare tip de încălcare, luându-se în considerare toate împrejurările relevante ale cazului.

7. În evaluarea gravităţii încălcării se iau în considerare, printre altele, natura faptei săvârşite, dimensiunea şi importanţa pieţei relevante, cotele de piaţă cumulate ale tuturor întreprinderilor participante, impactul concret al încălcării pe piaţă, atunci când acesta poate fi măsurat, probabilitatea ca o operaţiune de concentrare economică să fi fost interzisă dacă ar fi fost notificată. În funcţie de gravitate, aceste fapte se împart în 3 categorii:

a) fapte de gravitate mică

În această categorie se încadrează, în generai, restricţionările pe verticală, cu un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia. În materia concentrărilor economice poate fi vorba despre acele încălcări referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de neobiecţiune, deoarece nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal.

Cuantumul preconizat este de la 0,6% până la 2% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 17.000 lei până la 800.000 lei, în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.

b) fapte de gravitate medie

În această categorie se încadrează, de regulă, restricţionările pe orizontală sau pe verticală, dar a căror modalitate de realizare este mai complexă şi mai riguroasă decât în cazul celor de gravitate mică şi care au un impact mai mare pe piaţă, producând efecte pe zone întinse ale acesteia. În această categorie se includ, de regulă, şi restricţionările de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b) din lege. În aceeaşi categorie se încadrează în mod obişnuit abuzul de poziţie dominantă, cu excepţia cazului când acesta este săvârşit de o întreprindere aflată în poziţie de monopol sau situaţii echivalente. În materia concentrărilor economice, în această categorie se încadrează încălcările referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de neobiecţiune, deoarece îndoielile serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal au fost înlăturate prin angajamentele propuse de părţile implicate şi acceptate de Consiliul Concurenţei.

Cuantumul preconizat este de la 2% până la 4% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 800.001 lei până la 1.400.000 lei în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.

c) fapte de gravitate mare

În această categorie se încadrează, de regulă, restricţionările pe orizontală de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. a) din lege, respectiv cartelurile în vederea fixării preţurilor, împărţirii pieţelor sau a clienţilor, limitării producţiei ori a vânzărilor sau alte practici care împiedică buna funcţionare a pieţei. În aceeaşi

categorie se încadrează în mod obişnuit abuzul de poziţie dominantă săvârşit de întreprinderi aflate în poziţie de monopol ori situaţii echivalente, de exemplu, drepturi speciale sau exclusive, poziţie de cvasimonopol, precum şi abuzul de poziţie dominantă care a condus la eliminarea de pe piaţă cel puţin a unei întreprinderi. În materia concentrărilor economice, în această categorie se încadrează încălcările referitoare la operaţiuni de concentrare economică cu privire la care Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie de autorizare condiţionată sau o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

Cuantumul preconizat este de la 4% până la 8% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 1.400.001 lei până la 2.000.000 lei în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.

8. La determinarea nivelului de bază în funcţie de gravitate,

Consiliul Concurenţei urmează principiile de individualizare prevăzute la pct. 7, având posibilitatea de a aplica un cuantum diferit de cuantumul preconizat pentru categoria de gravitate reţinută în ceea ce priveşte fapta constatată, în funcţie de elementele prevăzute la pct. 10-13 sau de elemente de aceeaşi natură, precizând în fiecare caz în care are loc o derogare de la regulile de mai sus motivele pe care aceasta se întemeiază.

9. Atunci când o asociaţie de întreprinderi are calitatea de contravenient, săvârşind o încălcare care priveşte activităţile membrilor săi, potrivit prevederilor art. 55 alin. (2) din lege, cifra de afaceri totală pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, realizată de asociaţie în anul anterior sancţionării, nu poate depăşi suma cifrelor de afaceri totale din anul anterior sancţionării ale membrilor activi pe piaţa pe care a avut loc încălcarea săvârşită de asociaţie.

10. Este necesar să se ia în considerare capacitatea economică efectivă a autorilor încălcării de a produce o pagubă importantă celorlalte întreprinderi şi mai ales consumatorilor şi să se determine cuantumul amenzii la un nivel care să îi asigure acesteia un caracter suficient de disuasiv.

11. În general, se poate ţine seama şi de faptul că întreprinderile de mari dimensiuni dispun, de obicei, de cunoştinţe şi infrastructuri juridice şi economice care le permit să aprecieze mai uşor caracterul contravenţional al comportamentului lor şi consecinţele ce decurg de aici, din punctul de vedere al dreptului concurenţei.

12. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare încadrarea întreprinderilor implicate în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, în sensul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea elementelor prevăzute la pct. 7.

13. În cazul încălcărilor care implică mai multe întreprinderi, de exemplu, de tip „cartel”, în anumite cazuri, se pot pondera cuantumurile determinate în cadrul fiecăreia dintre cele 3 categorii prevăzute la pct. 7, ţinându-se seama de influenţa specifică şi de impactul real al comportamentului contravenţional al fiecărei întreprinderi în domeniul concurenţei, în special dacă există o disparitate considerabilă în ceea ce priveşte mărimea întreprinderilor care săvârşesc încălcări de aceeaşi natură.

C. Durata

14. Durata încălcărilor trebuie să fie luată în considerare pentru a distinge între următoarele categorii:

a) încălcări de scurtă durată, mai puţin de un an: nu se aplică niciun cuantum suplimentar;

b) încălcări de durată medie, de la un an la 5 ani: creştere de până la 50% din cuantumul determinat de gravitatea faptei;

c) încălcări de lungă durată, peste 5 ani: creştere a cuantumului amenzii cu până la 10% pe fiecare an de participare la încălcare, din cuantumul determinat pentru gravitatea faptei.

 

CAPITOLUL III

Adaptarea nivelului de bază

 

A. Cadrul general

15. La individualizarea amenzilor, Consiliul Concurenţei ia în considerare toate circumstanţele cazului care pot conduce la o majorare sau la o diminuare a nivelului de bază.

16. Nivelul de bază poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% pentru fiecare circumstanţă agravantă ori atenuantă reţinută, cu excepţia circumstanţei agravante prevăzute la secţiunea B pct. 17 lit. a) şi a circumstanţei atenuante prevăzute la secţiunea C pct. 18 lit. c).

B. Circumstanţe agravante

17. Nivelul de bază poate fi majorat atunci când Consiliul Concurenţei constată că există circumstanţe agravante precum:

a) săvârşirea de către aceeaşi întreprindere a unei încălcări identice sau similare cu încălcarea constatată printr-o decizie anterioara a Consiliului Concurenţei;

Nivelul de bază poate fi majorat cu un procent cuprins între 10% şi 25% pentru fiecare astfel de încălcare reţinută de Consiliul Concurenţei.

b) continuarea încălcării după declanşarea procedurii de investigaţie de către Consiliul Concurenţei;

c) refuzul de a coopera cu Consiliul Concurenţei sau obstrucţionarea acestuia în desfăşurarea investigaţiilor;

d) rolul de conducător sau de iniţiator al încălcării;

Consiliul Concurenţei acordă, de asemenea, o atenţie deosebită oricărei măsuri întreprinse pentru a constrânge alte întreprinderi să participe la încălcarea respectivă şi/sau măsurilor represive luate împotriva altor întreprinderi cu scopul de a pune în aplicare practicile anticoncurenţiale.

e) alte împrejurări de natura celor de mai sus care atribuie faptei un caracter grav.

C. Circumstanţe atenuante

18. Nivelul de bază al amenzii se poate reduce atunci când Consiliul Concurenţei constată că există circumstanţe atenuante precum:

a) întreprinderea implicată furnizează dovezi că a pus capăt încălcării imediat ce autoritatea de concurenţă a intervenit;

Această situaţie nu se reţine drept circumstanţă atenuantă în cazul înţelegerilor secrete sau practicilor concertate, în special în cazul cartelurilor.

b) întreprinderea furnizează dovezi că participarea sa la încălcarea săvârşită este extrem de redusă şi astfel demonstrează că, în cursul perioadei în care a fost parte la încălcare, în mod efectiv, a evitat punerea în aplicare a acesteia, adoptând un comportament concurenţial corect pe piaţă;

c) în perioada încălcării cifra de afaceri realizată din comercializarea produselor/serviciilor care constituie obiectul practicii anticoncurenţiale reprezintă o parte relativ redusă, de până la 20% din cifra de afaceri totală a întreprinderii, cu condiţia ca acest fapt să poată fi stabilit cu certitudine; în cazul întreprinderilor active pe un număr mare de pieţe şi care dispun de resurse financiare considerabile, Consiliul Concurenţei aplică această circumstanţă doar dacă estimează că efectul disuasiv/preventiv al sancţiunii poate fi atins în acest mod.

Nivelul de bază poate fi redus cu până la 25% în cazul acestei circumstanţe.

d) întreprinderea implicată a colaborat în mod efectiv şi pe deplin cu Consiliul Concurenţei în afara domeniului de aplicare a politicii de clemenţă, prevăzută la art. 55 alin. (3) din lege, şi dincolo de obligaţia sa legală de a coopera;

e) comportamentul anticoncurenţial al întreprinderii a fost autorizat sau încurajat de autorităţi publice ori de legislaţia existentă;

f) întreprinderea dovedeşte existenţa şi implementarea efectivă a unui program de conformare cu regulile de concurenţă;

g) întreprinderea dovedeşte încheierea de tranzacţii cu persoanele prejudiciate de încălcarea legislaţiei în materia concurenţei investigate în scopul acordării de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat acestora;

h) alte împrejurări de natura celor de mai sus.

19. În situaţia în care, prin calculul amenzii după aplicarea circumstanţelor atenuante, se ajunge la un nivel inferior pragului de 0,5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării sau, după caz, în anul imediat anterior anului de referinţă ori din ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere, se aplică nivelul minim de 0,5% din cifra de afaceri prevăzut la art. 55 alin. (1) din lege. Sub acest prag minim se poate coborî doar cu reducerea acordată în cazul aplicării unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea faptei anticoncurenţiale, rezultatul final al sancţiunii aplicate neputând fi mai mic de 0,2% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancţionării.

 

CAPITOLUL IV

Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale

 

20. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) din lege, dacă întreprinderea recunoaşte în mod expres, clar şi neechivoc răspunderea pentru săvârşirea faptei anticoncurenţiale sub aspectul dimensiunii sale materiale, geografice şi temporale şi, acolo unde este cazul, propune remedii care să conducă la înlăturarea cauzelor şi/sau a efectelor încălcării, aceasta determină diminuarea nivelului amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.

A. Iniţierea şi desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere

21. În cazul în care consideră oportun să examineze disponibilitatea întreprinderilor investigate de a se angaja în discuţii privind recunoaşterea faptei, Consiliul Concurenţei transmite acestora o solicitare în acest sens, prin care stabileşte un termen de minimum 15 zile în care să îşi exprime în scris intenţia de a se angaja în discuţii privind posibila recunoaştere a faptei, pentru a putea depune ulterior propuneri de recunoaştere. Solicitarea Consiliului Concurenţei se poate transmite oricând în cursul procedurii de investigaţie până la comunicarea raportului de investigaţie.

22. Declaraţia întreprinderii în sensul manifestării disponibilităţii de a se angaja în discuţii privind recunoaşterea conform pct. 18 şi 19 nu constituie o recunoaştere a participării întreprinderii la o încălcare sau a răspunderii sale pentru această încălcare.

23. Refuzul întreprinderilor de a se angaja în procedura de recunoaştere nu reprezintă un refuz de cooperare sau o obstrucţionare a procedurii Consiliului Concurenţei în sensul prevederilor pct. 17 lit. c).

24. Întreprinderile interesate să recunoască săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege pot solicita Consiliului Concurenţei organizarea unor întâlniri bilaterale, clarificatoare, referitoare la condiţiile recunoaşterii.

Întâlnirile sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii la întâlnire. Procesul-verbal este confidenţial faţă de celelalte părţi din investigaţie.

25. Dacă două sau mai multe dintre întreprinderile investigate fac parte din acelaşi grup de întreprinderi şi nu acţionează independent pe piaţă, acestea pot participa la o întâlnire comună sau îşi pot desemna un reprezentant comun care să le reprezinte în faţa Consiliului Concurenţei.

26. Atunci când în cadrul întâlnirilor clarificatoare se ajunge la o viziune comună în privinţa dimensiunii materiale, geografice şi temporale a faptei anticoncurenţiale, precum şi a cuantumului preconizat al amenzii şi, dacă este cazul, în privinţa remediilor care trebuie asumate de către întreprinderi, iar Consiliul Concurenţei apreciază că este posibilă respectarea principiului eficienţei procedurale, acesta acordă întreprinderilor posibilitatea de a depune o propunere de recunoaştere a faptei.

27. În situaţia în care în cadrul întâlnirilor clarificatoare nu se ajunge la o viziune comună în privinţa dimensiunii materiale, geografice şi temporale a faptei anticoncurenţiale, a cuantumului preconizat al amenzii, precum şi în privinţa remediilor care trebuie asumate de către întreprindere, autoritatea de concurenţă aplică în continuare procedura de desfăşurare a investigaţiilor, informând în scris părţile interesate.

28. Consiliul Concurenţei informează în scris părţile interesate cu privire la condiţiile în care se poate realiza recunoaşterea, respectiv descrierea faptelor ce fac obiectul investigaţiei, încadrarea legală a acestor fapte, gravitatea şi durata presupuselor fapte, atribuirea răspunderii, descrierea principalelor elemente probatorii şi cuantumul preconizat al amenzii, remediile care trebuie asumate de către întreprinderi, dacă este cazul, precum şi cu privire la termenul în care acestea trebuie să prezinte în scris propunerea de recunoaştere a faptei, termen care nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare.

B. Accesul la elemente din dosarul de investigaţie

29. La cerere, întreprinderea căreia i s-a acordat posibilitatea de a recunoaşte fapta potrivit prevederilor pct. 26 poate consulta la sediul Consiliului Concurenţei principalele elemente probatorii aflate la dosarul de investigaţie la momentul depunerii cererii sale în vederea prezentării unei propuneri de recunoaştere a faptei. Ulterior, întreprinderea poate solicita consultarea versiunilor neconfidenţiale ale oricărui document accesibil, inclus la acel moment în dosarul de investigaţie, în măsura în care acest lucru este justificat pentru a permite întreprinderii să îşi exprime punctul de vedere cu privire la o perioadă de timp sau cu privire la orice alt aspect al încălcării. În acest scop, întreprinderii i se va pune la dispoziţie o listă cu toate documentele accesibile în acel moment din dosarul de investigaţie.

30. Întreprinderile prevăzute la pct. 29 vor utiliza informaţiile obţinute în cadrul procedurii privind propunerea de recunoaştere a unei fapte, potrivit prevederilor art. 57 din lege, doar în scopul aplicării dispoziţiilor art. 5 şi 6 din lege şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratat.

C. Formularea propunerii de recunoaştere a faptei

31. Părţile care optează pentru aplicarea procedurii prevăzute la art. 57 din lege trebuie să depună o cerere expresă în acest scop, sub forma unei propuneri de recunoaştere a faptei, denumită cerere de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1.

32. Pentru a putea fi luată în considerare, propunerea de recunoaştere a faptei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie prezentată în scris, sub semnătura reprezentantului legal al întreprinderii sau a persoanei expres împuternicite în acest scop, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei;

b) să fie expresă, clară şi neechivocă şi să includă asumarea răspunderii pentru săvârşirea încălcării, descrierea încălcării, a obiectului său, posibila punere în aplicare, principalele fapte, încadrarea legală, inclusiv rolul şi durata participării părţilor la încălcare, remediile asumate de întreprindere, dacă este cazul, în conformitate cu rezultatele discuţiilor purtate cu autoritatea de concurenţă sau potrivit conţinutului raportului de investigaţie, dacă acesta a fost comunicat părţilor;

c) să fie însoţită de o declaraţie privind acceptarea cuantumului maxim preconizat al amenzii;

d) să includă confirmarea părţilor că au fost informate corespunzător şi că li s-a oferit posibilitatea de a-şi face cunoscut punctul de vedere cu privire la evaluarea încălcării realizată de Consiliul Concurenţei;

e) să includă confirmarea părţilor că vor solicita accesul la dosar, potrivit prevederilor art. 45 din lege, şi/sau organizarea de audieri doar dacă raportul de investigaţie comunicat acestora nu reflectă conţinutul propunerilor de recunoaştere a faptei.

33. Consiliul Concurenţei poate acorda întreprinderilor a căror propunere de recunoaştere este considerată insuficientă posibilitatea de a completa cererea, o singură dată, în termenul stabilit de autoritatea de concurenţa.

34. Întreprinderea depune şi o versiune neconfidenţială a propunerii de recunoaştere a faptei.

D. Procedura aplicabilă în cazul propunerii de recunoaştere formulate înainte de comunicarea raportului de investigaţie

35. În situaţia în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea investigată transmite o cerere de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, acceptată de Consiliul Concurenţei, acesta poate aplica o procedură simplificată, elaborând un raport simplificat de investigaţie şi o decizie simplificată de sancţionare. Acestea vor cuprinde o descriere succintă a faptelor, a principalelor elemente de probă, încadrarea legală, precum şi cuantumul amenzii. Remediile acceptate sunt incluse în decizia adoptată de către Consiliul Concurenţei sub formă de măsuri adiacente sancţiunii pecuniare.

36. Atunci când raportul de investigaţie comunicat părţilor, însoţit de principalele elemente probatorii, reflectă conţinutul propunerilor de recunoaştere a faptei, observaţiile scrise transmise de părţile în cauză la raport, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, trebuie să conţină recunoaşterea expresă, clară şi neechivocă a răspunderii lor pentru săvârşirea faptei anticoncurenţiale sub aspectul dimensiunii sale materiale, geografice şi temporale, precum şi o declaraţie privind acceptarea cuantumului preconizat al amenzii. Părţile au posibilitatea de a declara că renunţă la beneficiul termenului prevăzut de art. 45 alin. (1) din lege.

37. În situaţia în care întreprinderile nu transmit observaţii scrise sau prin observaţiile scrise transmise nu îşi asumă răspunderea pentru săvârşirea faptei potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni, Consiliul Concurenţei nu ia în considerare cererea acestora de acordare a unui tratament favorabil pentru recunoaşterea săvârşirii faptei anticoncurenţiale.

38. Părţile îşi pot retrage propunerile de recunoaştere a faptei până la data comunicării raportului de investigaţie de către Consiliul Concurenţei, situaţie în care autoritatea aplică procedura de desfăşurare a investigaţiilor.

39. În situaţia prevăzută la pct. 37, Consiliul Concurenţei informează părţile că propunerile de recunoaştere nu sunt acceptate şi aplică procedura de desfăşurare a investigaţiilor.

40. Propunerile de recunoaştere retrase sau neacceptate de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciunei părţi investigate.

E. Procedura aplicabilă în cazul propunerii de recunoaştere a faptei anticoncurenţiale formulate după comunicarea raportului de Investigaţie

41. În situaţia în care cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege este înregistrată după comunicarea şi primirea raportului de investigaţie şi exercitarea dreptului de acces la dosar, potrivit art. 45 din lege, pct. 24, 25, 31 şi 32 lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător.

42. Propunerea de recunoaştere a faptei anticoncurenţiale poate fi depusă de către părţile investigate cel târziu în ziua audierilor, înainte de începerea acestora, fiind consemnate pe dovada depunerii propunerii de recunoaştere, data şi ora înregistrării acesteia. Nu se iau în considerare eventualele cereri transmise prin serviciile poştale şi înregistrate la Consiliul Concurenţei după începerea audierilor,

43. Părţile îşi pot retrage propunerile de recunoaştere a faptei cel târziu în ziua audierilor, înainte de începerea acestora, fiind consemnate pe dovada depunerii cererii de retragere, data şi ora înregistrării acesteia. Nu se iau în considerare eventualele cereri transmise prin serviciile poştale şi înregistrate la Consiliul Concurenţei după începerea audierilor.

44. Propunerile de recunoaştere retrase sau neacceptate de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciunei părţi investigate.

F. Determinarea nivelului amenzii ca urmare a acceptării propunerii de recunoaştere a faptei

45. În cazul acordării reducerii cuantumului amenzii pentru recunoaşterea faptei, nivelul amenzii se diminuează inclusiv când acesta este stabilit la minimul prevăzut de lege, fără ca amenda aplicată să fie mai mică de 0,2% din cifra de afaceri determinată conform cap. II.

46. La determinarea procentului cu care se va reduce cuantumul amenzii, ca urmare a recunoaşterii faptei, Consiliul Concurenţei are în vedere, de la caz la caz, momentul în care intervine recunoaşterea, dacă recunoaşterea este totală sau parţială, precum şi posibilitatea ca în respectiva investigaţie o întreprindere să beneficieze de clemenţă.

47. La determinarea cuantumului cu care se reduce amenda pentru recunoaştere, Consiliul Concurenţei are în vedere momentul în care intervine recunoaşterea, astfel:

a) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul amenzii cu maximum 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care, anterior comunicării raportului de investigaţie, întreprinderea formulează în scris o cerere de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege ce îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 32.

b) în cazul în care cererea este înregistrată după comunicarea şi primirea raportului de investigaţie şi exercitarea dreptului de acces la dosar, potrivit art. 45 din lege, dar înainte de audieri, întreprinderea poate beneficia de o reducere a cuantumului amenzii cu un procent de maximum 15% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.

48. La determinarea cuantumului cu care se reduce amenda pentru recunoaştere, Consiliul Concurenţei are în vedere întinderea recunoaşterii, astfel:

a) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 46 lit. a), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni:

b) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 47 lit. a), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni:

c) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 47 lit. b), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 15% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;

d) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 47 lit. b), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de 10% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.

49. Recunoaşterea parţială se poate referi la recunoaşterea doar a unora dintre faptele anticoncurenţiale analizate în cadrul investigaţiei şi/sau constatate ulterior prin raportul de investigaţie sau la recunoaşterea unei durate a faptei diferită de cea analizată în investigaţie şi/sau reţinută în raportul de investigaţie. Indiferent de recunoaşterea parţială a faptei şi/sau a duratei acesteia, pentru stabilirea cuantumului reducerii se va ţine seama de ponderea elementelor ce fac obiectul recunoaşterii îh economia cazului investigat.

50. În situaţia în care, în procedura administrativă, una dintre întreprinderile participante la fapta anticoncurenţială a aplicat şi beneficiază de clemenţă, reducerea cuantumului amenzii care poate fi acordată unei alte întreprinderi pentru recunoaşterea faptei investigate nu poate fi mai mare de 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.

51. În cazul în care întreprinderea beneficiază de clemenţă sub forma reducerii amenzii, reducerea cuantumului amenzii rezultată din însumarea reducerii acordate pentru clemenţă cu reducerea acordată pentru recunoaşterea faptei de către aceasta potrivit art. 57 alin. (2) din lege nu poate depăşi 60% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.

52. Consiliul Concurenţei permite accesul la propunerile de recunoaştere în formă neconfidenţială doar destinatarilor raportului de investigaţie cu privire la care nu s-a aplicat procedura prevăzută de art. 57 din lege, cu condiţia să se angajeze, împreună cu reprezentanţii legali sau convenţionali care primesc acces în numele lor, să nu realizeze copii, prin mijloace mecanice sau electronice, ale oricăror informaţii din documentele la care este acordat accesul. Aceste persoane trebuie să asigure faptul că informaţiile obţinute din propunerile de recunoaştere vor fi utilizate doar în scopul aplicării dispoziţiilor art. 5 şi 6 din lege şi dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratat. Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se acordă accesul la propunerile de recunoaştere.

 

CAPITOLUL V

Majorarea specifică pentru realizarea efectului disuasiv şi reducerea amenzii pentru imposibilitatea de a plăti

 

53. Consiliu] Concurenţei poate lua în considerare necesitatea de a majora amenda astfel încât aceasta să depăşească cuantumul câştigurilor realizate ilicit, ca urmare a încălcării săvârşite, atunci când este obiectiv posibilă estimarea acestui cuantum, fără ca amenda să depăşească 10% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării

54. În circumstanţe excepţionale, Consiliul Concurenţei poate, la cerere, să ţină seama de absenţa capacităţii de plată a unei întreprinderi, într-un anumit context social şi economic. Simpla constatare a unei situaţii financiare nefavorabile sau precare nu justifică o reducere a cuantumului amenzii. Reducerea amenzii pe acest considerent poate avea loc doar dacă întreprinderea dovedeşte, pe baza unor probe obiective, că aplicarea unei amenzi potrivit prezentelor instrucţiuni i-ar pune iremediabil în pericol viabilitatea economică, făcând iminentă ieşirea sa de pe piaţă. Pentru ca cererea de reducere a amenzii pe motivul incapacităţii de a plăti să poată fi luată În considerare, aceasta trebuie să conţină cel puţin informaţiile şi documentele menţionate în formularul prevăzut în anexa nr. 2.

 

CAPITOLUL VI

Amenda aplicată unei asociaţii de întreprinderi

 

55. Atunci când o amendă este aplicată unei asociaţii de întreprinderi, luându-se în considerare cifra de afaceri a membrilor săi, iar aceasta nu este solvabilă, asociaţia are obligaţia de a solicita tuturor membrilor săi să participe la acoperirea sumei reprezentând amenda.

56. Dacă membrii asociaţiei nu participă la acoperirea amenzii, plata amenzii sau a diferenţei rămase se va solicita direct acelor membri ai asociaţiei care au fost implicaţi în săvârşirea faptei anticoncurenţiale.

57. Dacă, în urma solicitării efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 55 şi 56, nu s-a acoperit întregul cuantum al amenzii, plata diferenţei se va solicita de la acei membri ai asociaţiei care erau activi pe piaţa pe care s-a realizat încălcarea legii, aşa cum aceasta este definită prin decizia Consiliului Concurenţei prin care a fost sancţionată încălcarea legii.

58. În orice situaţie, suma care ar reveni spre plată fiecărei întreprinderi sau fiecărui membru al asociaţiei de întreprinderi nu poate depăşi 10% din cifra sa de afaceri totală aferentă anului financiar anterior sancţionării.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

59. Rezultatul final al calculului amenzii nu poate fi mai mic de 0,5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din lege, sau în anul imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) din lege, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (2) din lege. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.

60. Rezultatul final al calculului amenzii nu poate depăşi, în niciun caz, 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din lege, sau în anul imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) din lege. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.

61. În cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, amenda calculată potrivit prezentelor instrucţiuni nu poate fi mai mică de 15.000 lei şi nu poate depăşi 2.500.000 lei, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (2) din lege.

62. Minimul prevăzut de lege în cazul contravenţiilor reglementate la art. 55 alin. (1) din lege poate fi diminuat doar în situaţia prevăzută de art. 57 alin. (2) din lege.

63. Atunci când, în urma aplicării criteriilor de individualizare prevăzute la cap. II şi III, pragul de 10% din cifra de afaceri totală, prevăzut la art. 55 din lege, este depăşit, amenda se reduce la 10% din cifra de afaceri totală a contravenientului.

64. Prin excepţie de la prevederile pct. 47 lit. a), în cazul în care raportul de investigaţie a fost comunicat anterior intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni sau în termen de cel mult 30 de zile de la această dată şi sunt formulate cereri de recunoaştere a faptei de către întreprinderi, Consiliul Concurenţei poate acorda procentul de reducere de maximum 30%.

65. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

 

ANEXA Nr. 1

la instrucţiuni

 

...............................................

(antet întreprindere)

 

Către: CONSILIUL CONCURENŢEI

Domnului Preşedinte ...............................................

 

 

Subscrisa, ...............................................,  cu sediul în ...............................................,  judeţul ..............................................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. ............................................... CUI ..............................................., reprezentată de ..............................................., în calitate de administrator, formulăm prezenta

 

CERERE

de acordare a unul tratament favorabil

 

Potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) şi (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, având în vedere faptul că înţelegem să recunoaştem în mod expres şi neechivoc faptele anticoncurenţiale şi durata încălcării prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată (denumită în continuare Legea concurenţei), astfel cum sunt prezentate în Raportul investigaţiei declanşate în baza Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. ............., privind posibila încălcare a prevederilor art. ........, din Legea concurenţei şi a art. ......, din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) (denumit în continuare Raport de investigaţie), în scopul de a beneficia de reducerea cuantumului amenzii, conform dispoziţiilor art. 57 alin. (2) din Legea concurenţei, formulăm următoarele:

A. Recunoaştere integrală

............................................... (denumirea întreprinderii) recunoaşte existenţa faptelor anticoncurenţiale, astfel cum acestea rezultă din Raportul de investigaţie şi pentru durata care rezultă din Raportul de investigaţie.

 

B. Recunoaştere parţială

............................................... (denumirea întreprinderii) recunoaşte parţial existenţa faptelor anticoncurenţiale, astfel cum acestea rezultă din Raportul de investigaţie şi recunoaşte integral durata care rezultă din Raportul de investigaţie pentru faptele investigate, după cum urmează:

 .......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

...............................................  (denumirea întreprinderii) recunoaşte integral existenţa faptelor anticoncurenţiale, astfel cum  acestea rezultă din Raportul de investigaţie şi recunoaşte parţial durata care rezultă din Raportul de investigaţie pentru faptele investigate, după cum urmează:

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

............................................... (denumirea întreprinderii) recunoaşte parţial existenţa faptelor anticoncurenţiale, astfel cum acestea rezultă din Raportul de investigaţie şi recunoaşte integral durata care rezultă din Raportul de investigaţie pentru faptele investigate, după cum urmează:

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

 

De asemenea, considerăm că în cazul ............................................... (denumirea întreprinderii) pot fi avute în vedere următoarele împrejurări de natură a fi calificate drept circumstanţe atenuante:

.......................................................................................................................................................

 

Motiv pentru care, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, declarăm că acceptăm ca sancţiunea prevăzută la art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei să fie aplicată de către Consiliul Concurenţei la un cuantum maxim al amenzii de ......... % din cifra de afaceri totală, realizată de subscrisa în anul ........., respectiv suma de ........................ lei.

 

Administrator

Numele şi prenumele,

......................................................

Semnătura

......................................................

 

ANEXA Nr. 2

la instrucţiuni

 

FORMULAR

privind incapacitatea de plată a amenzii

 

Acest formular este considerat valid doar dacă este însoţit de situaţiile financiare pentru ultimii 5 ani financiari încheiaţi, de situaţiile financiare intermediare la care întreprinderea face referire, de situaţiile financiare previzionate şi de prezentarea metodologiilor şi a ipotezelor ce stau la baza previziunilor din cadrul analizei.

I. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii, în evoluţie, pentru ultimii 5 ani financiari încheiaţi, care să includă:

1.1. analiza poziţiei financiare (analiză ce presupune cuantificarea şi interpretarea unor indicatori precum: situaţia netă, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă, cash-flow-ul etc.);

1.2. analiza performanţei financiare (inclusiv determinarea soldurilor intermediare de gestiune), prin raportare la caracteristicile pieţei pe care întreprinderea activează;

1.3. diagnosticul riscului (atât din punct de vedere static, prin analiza echilibrelor financiare din bilanţ - indicatori de solvabilitate şi lichiditate, precum şi din punct de vedere dinamic, prin analiza fluxurilor de trezorerie).

II. Alte informaţii privind întreprinderea:

2.1. informaţii privind activele fixe;

2.2. informaţii privind provizioanele;

2.3. situaţia creditelor şi informaţii privind relaţia întreprinderii cu băncile şi cu ceilalţi creditori;

2.4. informaţii privind principalii acţionari şi cele privind legăturile financiare ale întreprinderii cu acţionarii şi cu filialele;

2.5. informaţii privind grupul (descrierea structurii, indicatori privind situaţia financiară consolidată, legături financiare etc.);

2.6. analize privind situaţia financiară a întreprinderii, realizate de experţi interni şi/sau externi, precum şi orice alte informaţii relevante pentru situaţia pe care întreprinderea o invocă.

III. Analiza situaţiei financiare intermediare pentru anul curent, însoţită de informaţiile aferente perioadelor similare din anii precedenţi, pe structura menţionată la punctul I.

IV. Argumente privind contextul economic şi social şi analiza oricăror altor informaţii specifice domeniului său de activitate, relevante pentru situaţia pe care întreprinderea o invocă.

V. Previziuni ale situaţiei financiare ale companiei, pentru anul curent şi pentru următorii 2 ani, pe structura menţionată la pct. I.

Întreprinderea trebuie să realizeze o analiză a diferitelor scenarii, să identifice şi să justifice nivelul critic al amenzii, respectiv acea sumă a cărei plată ar pune în pericol existenţa sa pe piaţă.

VI. Argumente privind existenţa unei relaţii de cauzalitate între plata amenzii şi pericolul iremediabil la adresa viabilităţii economice a întreprinderii.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.