MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 220/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 220         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 24 martie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

29. - Lege privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015

 

Convenţie între România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

305. - Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015

 

36. - Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

319. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

37. - Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate

 

320. - Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate

 

38. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare

 

321. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare

 

40. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

323. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

41. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

324. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

43. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului

 

326. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului

 

315. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu” al Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2015, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Uniunea Democrată Turcă din România

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Convenţia dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României] republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 17 martie 2016.

Nr. 29.

 

CONVENŢIE

între România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

România şi Republica Bulgaria,

dorind să dezvolte în continuare relaţiile lor economice şi să extindă cooperarea lor în domeniul fiscal, intenţionând să încheie o convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit fără a crea oportunităţi de neimpozitare sau impozitare redusă prin evaziune fiscală sau evitarea plăţii impozitelor, inclusiv prin aranjamente de utilizare abuzivă a tratatelor fiscale în scopul obţinerii înlesnirilor prevăzute de prezenta convenţie în beneficiul indirect al rezidenţilor unor state terţe,

au convenit după cum urmează:

 

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare al convenţiei

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezenta convenţie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat contractant sau ai unităţilor administrativ-teritoriale sau autorităţilor locale ale acestuia, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică convenţia sunt, în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

b) în cazul Bulgariei:

(i) impozitul pe venitul personal;

(ii) impozitul pe venitul corporaţiei.

4. Convenţia se aplică de asemenea oricăror impozite identice sau substanţial similare care sunt stabilite după data semnării convenţiei, în plus sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor notifica reciproc cu privire la orice modificări semnificative care au fost făcute în legislaţiile lor fiscale.

 

CAPITOLUL II

Definiţii

 

ARTICOLUL 3

Definiţii generate

 

1. În sensul prezentei convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile „un stat contractant” şi „celălalt stat contractant” înseamnă România sau Bulgaria, după cum cere contextul;

b) termenul „România” înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora România exercită

drepturi suverane şi jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia sa şi cu normele şi principiile dreptului internaţional;

c) termenul „Bulgaria” înseamnă Republica Bulgaria şi, atunci când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul şi marea teritorială asupra cărora aceasta îşi exercită suveranitatea sa de stat, precum şi platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţie în conformitate cu dreptul internaţional;

d) termenul „persoană” include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de persoane;

e) termenul „societate” înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este tratată ca fiind o persoană juridică în scopuri fiscale;

f) termenul „întreprindere” este folosit în cazul desfăşurării oricărei activităţi de afaceri;

g) expresiile „întreprindere a unui stat contractant” şi „întreprindere a celuilalt stat contractant” înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) termenul „naţional” înseamnă orice persoană fizică având cetăţenia unui stat contractant şi orice persoană juridică, asociere de persoane şi orice altă entitate având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;

i) expresia „trafic internaţional” înseamnă orice transport efectuat cu o navă, aeronavă, vehicul de transport feroviar sau rutier exploatate de un rezident al unui stat contractant, cu excepţia cazului când astfel de mijloace de transport sunt exploatate numai între locuri din celălalt stat contractant;

j) expresia „autoritate competentă” înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanţelor publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Bulgariei, ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

k) expresia „activitate de afaceri” include de asemenea prestarea unor servicii profesionale şi a altor activităţi cu caracter independent;

l) termenul „impozit” înseamnă impozit român sau impozit bulgar, după cum cere contextul.

2. În ceea ce priveşte aplicarea convenţiei în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în aceasta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are la momentul respectiv în baza legislaţiei acelui stat referitoare la impozitele pentru care se aplică convenţia. Orice înţeles în baza legislaţiei fiscale aplicabile în acel stat prevalează asupra înţelesului dat termenului în baza altor legi ale acelui stat.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În Sensul prezentei convenţii, expresia „rezident al unui stat contractant” înseamnă orice persoană care, în baza legislaţiei acelui stat, este supusă impozitării acolo datorită domiciliului său, reşedinţei sale, locului său de conducere, locului Său de înregistrare, locului său de încorporare sau oricărui altui criteriu de natură similară şi include de asemenea acel stat şi orice unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia. Totuşi, această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse situate în acel stat.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta dispune de o locuinţă permanentă în ambele state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuinţă permanentă în niciunul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieşte în mod obişnuit;

c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui naţional este;

d) dacă această este naţional al ambelor state sau al niciunuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să stabilească pe calea înţelegerii amiabile statul contractant al cărui rezident va fi considerată acea persoană în sensul convenţiei. În lipsa unei astfel de înţelegeri, acea persoană nu va fi considerată rezidentă a niciunui stat contractant în scopul de a solicita orice beneficii prevăzute de convenţie.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentei convenţii, expresia „sediu permanent” înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia „sediu permanent” include, în special;

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier;

f) o mină, un puţ petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

3. Un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, de asamblare sau de instalare constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 12 luni.

4. Prin derogare de [a prevederile anterioare ale acestui articol, expresia „sediu permanent” se consideră că nu include:

a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii;

b) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii care sunt expuse în cadrul unui târg comercial sau expoziţii şi care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau expoziţie;

e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de bunuri sau mărfuri ori al colectării de informaţii pentru întreprindere;

f) menţinerea unui ioc fix de afaceri numai în scopul desfăşurării pentru întreprindere a oricărei altei activităţi CU caracter pregătitor sau auxiliar;

g) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activităţilor menţionate în subparagrafele de la a) laf), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6 - acţionează în numele unei întreprinderi şi are şi exercită în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinţa oricăror activităţi pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul când activităţile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4 care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în baza prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai pentru faptul că aceasta îşi exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca astfel de persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite de afaceri.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care îşi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una din aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

 

CAPITOLUL III

Impozitarea veniturilor

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăţi imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din silvicultură) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Expresia „proprietăţi imobiliare” are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietăţile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi în silvicultură, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale. Navele, vapoarele şi aeronavele nu sunt considerate proprietăţi imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţilor imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică de asemenea veniturilor provenind din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile din activitatea de afaceri

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea a cărui sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile efectuate pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nicio prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie totuşi aceea prin care rezultatul obţinut să fie în concordanţă cu principiile enunţate în prezentul articol.

5. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transport internaţional

 

1. Profiturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar sau rutier sunt impozabile numai în acel stat.

2. Profiturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exploatarea vapoarelor angajate în transportul pe căi navigabile interioare sunt impozabile numai în acel stat.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică de asemenea profiturilor din participarea la un pool, la o activitate de afaceri desfăşurată în comun sau la o agenţie internaţională de transport.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1. Când

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant sau

b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare de condiţii acceptate sau impuse care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute de fapt din cauza acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinţă.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui stat - şi impozitează în consecinţă - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt  stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat şi profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menţionat dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea acestei modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii şi dacă este necesar autorităţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5% din suma brută a dividendelor.

Prezentul paragraf nu afectează impunerea societăţii cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.

Prezentul paragraf nu se aplică veniturilor asimilate dividendelor în scopuri fiscale în baza legislaţiei în vigoare în România sau dividendului care reprezintă o distribuire ascunsă de profit în baza legislaţiei în vigoare în Bulgaria. În aceste cazuri, fiecare stat contractant va aplica propria sa legislaţie internă unor astfel de venituri.

3. Termenul „dividende” folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din acţiuni sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, veniturile realizate din lichidarea totală sau parţială a unei societăţi, precum şi veniturile din alte drepturi care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni de către legislaţia statului în care este rezidentă societatea care le distribuie.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, şi deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care sunt plătite dividendele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepţia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent situat în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.

6. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea acţiunilor sau a altor drepturi în legătură cu care este plătit dividendul este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.

 

ARTICOLUL 11

Dobânzi

 

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5% din suma brută a dobânzilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat dacă sunt realizate şi obţinute efectiv de celălalt stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia sau de banca centrală a celuilalt stat sau de orice agenţie sau bancă sau instituţie a celuilalt stat sau a acelei unităţi administrativ-teritoriale sau autorităţi locale sau dacă creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanţate de o instituţie financiară deţinută în întregime de celălalt stat.

4. Termenul „dobânzi” folosit în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice fel însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului şi în special veniturile din titluri de stat şi veniturile din titluri sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea titluri sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo şi creanţa în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent, în această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi se suportă de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de dobânzi se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

7. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobânzilor, ţinând seama de creanţă pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.

8. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea titlului de creanţă în legătură cu care sunt plătite dobânzile este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.

 

ARTICOLUL 12

Redevenţe

 

1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste redevenţe sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5% din suma brută a redevenţelor.

3. Termenul „redevenţe” folosit în prezentul articol înseamnă plăţi de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra programelor de calculator, filmelor de cinematograf şi filmelor sau înregistrărilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, orice patent, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret sau pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţii (know- how) referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevenţele printr-un sediu permanent situat acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite redevenţele este efectiv legat(ă) de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

5. Redevenţele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este legată obligaţia de a plăti redevenţele şi acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de redevenţe se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură cu care sunt plătite redevenţele este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei creări sau cesionări.

 

ARTICOLUL 13

Câştiguri de capital

 

1. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare menţionate la articolul 6 şi situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Câştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, inclusiv astfel de câştiguri din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere), sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar sau rutier exploatate în trafic internaţional, a vapoarelor angajate în transportul pe căi navigabile interioare sau a proprietăţilor mobiliare necesare exploatării unor astfel de mijloace de transport sunt impozabile numai în acel stat,

4. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acţiunilor a căror valoare provine în proporţie de peste 50%, direct sau indirect, din proprietăţi imobiliare situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

5. Câştigurile din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altele decât cele menţionate la paragrafele 1, 2, 3 şi 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Venituri din activitatea salariată

 

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17, 18 şi 20, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, asemenea remuneraţii sunt impozabile în celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menţionat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în orice perioadă de douăsprezece luni începând sau sfârşind în anul fiscal vizat şi

b) remuneraţiile sunt plătite de un angajator sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat şi

c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent pe care angajatorul îl are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului articol, remuneraţiile obţinute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronave, vehicul de transport feroviar sau rutier exploatate în trafic internaţional de un rezident al unui stat contractant sunt impozabile în acel stat.

 

ARTICOLUL 15

Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie

 

Remuneraţiile şi alte plăţi similare obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al oricărui organ similar al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

 

ARTICOLUL 16

Artişti de spectacol şi sportivi

 

1. Prin derogare de la prevederile articolelor 7 şi 14, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, precum artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca muzician sau ca sportiv, din activităţile personale ale acelui rezident desfăşurate în această calitate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, prin derogare de la prevederile articolelor 7 şi 14, sunt impozabile în statul contractant în care sunt desfăşurate activităţile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activităţile desfăşurate de artiştii de spectacol sau de sportivi într-un stat contractant, atunci când vizita în acel stat este finanţată în întregime din fonduri publice ale celuilalt stat sau ale unei unităţi administrativ-teritoriale sau autorităţi locale a acestuia sau de o agenţie publică a acestora şi activitatea nu este desfăşurată în scopul de a obţine profit, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt desfăşurate aceste activităţi.

 

ARTICOLUL 17

Pensii şi anuităţi

 

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 18, pensiile şi alte remuneraţii similare aferente activităţii salariate desfăşurate în trecut şi anuităţile, plătite unui rezident al unui stat contractant, sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol, plăţile efectuate în baza unei scheme publice care este parte a sistemului de securitate socială al unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.

3. Termenul „anuitate” înseamnă o sumă determinată, plătită periodic, la date stabilite, în timpul vieţii sau pentru o perioadă de timp specificată sau determinabilă, în baza unei obligaţii de efectuare a plăţilor în schimbul unei consideraţii adecvate şi complete, în bani sau în echivalent.

 

ARTICOLUL 18

Funcţii publice

 

1. a) Salariile şi alte remuneraţii similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau unităţi sau autorităţi, sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totuşi, aceste salarii şi alte remuneraţii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant daca serviciile sunt prestate în acel stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui stat şi

(i) este un naţional al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau unităţi sau autorităţi este impozabilă numai în acel stat.

b) Totuşi, o astfel de pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă şi naţional al acelui stat.

3. Prevederile articolelor 14,15,16 şi 17 se aplică salariilor, pensiilor şi altor remuneraţii similare plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia.

 

ARTICOLUL 19

Studenţi şi stagiari

 

Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educaţie sau pregătire un student sau un stagiar care este sau a fost imediat anterior vizitei sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat, numai în scopul educaţiei sau pregătirii sale, nu sunt impozabile în acel stat, cu condiţia ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 20

Profesori şi cercetători

 

O persoană fizică care vizitează un stat contractant pentru o perioadă care nu depăşeşte doi ani, numai în scopul de a preda sau de a efectua cercetare la o universitate, colegiu, şcoală sau la o altă instituţie educaţională recunoscută din acel stat, şi care este sau a fost rezidentă a celuilalt stat contractant imediat anterior acelei vizite este scutită de impozit în primul stat menţionat pentru orice remuneraţie primită pentru o astfel de predare sau cercetare, cu condiţia ca o astfel de remuneraţie să fie obţinută de aceasta din afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 21

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenţii sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăţile imobiliare aşa cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6. dacă beneficiarul efectiv al unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite veniturile este efectiv legat(ă) de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

3. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură cu care sunt plătite veniturile este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei creări sau cesionări.

 

CAPITOLUL IV

Metode de eliminare a dublei impuneri

 

ARTICOLUL 22

Eliminarea dublei impuneri

 

1. În România, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

Când un rezident al României realizează venituri care, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, sunt impozitate în Bulgaria, România va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Bulgaria.

Totuşi, această deducere nu va putea depăşi acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care sunt impozitate în Bulgaria.

2. În Bulgaria, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

a) Când un rezident al Bulgariei realizează venituri care, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, sunt impozitate în România, Bulgaria va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în România. Totuşi, această deducere nu va putea depăşi acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care sunt impozitate în România.

b) Când, în conformitate cu orice prevedere din prezenta convenţie, veniturile obţinute de un rezident al Bulgariei sunt scutite de impozit în Bulgaria, Bulgaria poate, cu toate acestea, ca la calculul sumei impozitului aferent veniturilor rămase ale unui astfel de rezident să ia în considerare veniturile scutite.

 

CAPITOLUL V

Prevederi speciale

 

ARTICOLUL 23

Nediscriminarea

 

1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant la nicio impozitare sau obligaţie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie, mai ales în ceea ce priveşte rezidenţa. Prin derogare de la prevederile articolului 1, această prevedere se aplică de asemenea persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt stat contractant decât impozitarea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce priveşte impozitarea, pe considerente legate de statutul civil sau de responsabilităţile familiale, pe care le acordă propriilor săi rezidenţi.

3. Cu excepţia cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, redevenţele şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt deductibile, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menţionat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integrai sau parţial deţinut sau controlat în mod direct sau indirect de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menţionat niciunei impozitări sau obligaţii legate de aceasta care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.

5. Prevederile prezentului articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentei convenţii.

 

ARTICOLUL 24

Procedura amiabilă

 

1. Când o persoană consideră că din cauza măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acelor state, să supună cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al articolului 23, acelei autorităţi competente a statului contractant al cărui naţional este. Cazul trebuie prezentat în termen de trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă o impozitare care nu este în conformitate cu prevederile convenţiei.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu convenţia. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută în legislaţia internă a statelor contractante.

3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării convenţiei. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazuri care nu sunt prevăzute de convenţie.

4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înţelegeri în sensul paragrafelor anterioare.

 

ARTICOLUL 25

Schimbul de informaţii

 

1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentei convenţii sau pentru administrarea ori implementarea legislaţiilor interne privitoare la impozitele de orice fel şi natură percepute în numele statelor contractante sau al unităţilor administrativ-teritoriale sau autorităţilor locale ale acestora, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolele 1 şi 2.

2. Orice informaţie obţinută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul paragrafului 1 sau cu supravegherea acţiunilor menţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau în deciziile judiciare. Fără a aduce atingere celor de mai sus, informaţiile primite de un stat contractant pot fi folosite în alte scopuri atunci când astfel de informaţii pot fi folosite în asemenea alte scopuri în baza legislaţiei ambelor state şi autoritatea competentă a statului furnizor autorizează această folosire.

3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).

4. Dacă un stat contractant solicită informaţii în conformitate cu prezentul articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes naţional faţă de informaţiile respective.

5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o altă instituţie financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acţionează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deţinute în cadrul unei persoane.

 

ARTICOLUL 26

Asistenţă în colectarea impozitelor

 

1. Statele contractante îşi vor acorda reciproc asistenţă în colectarea creanţelor fiscale. Această asistenţă nu este limitată de articolele 1 şi 2. Autorităţile competente ale statelor contractante pot stabili de comun acord modul de aplicare a prezentului articol.

2. Expresia „creanţă fiscală” folosită în prezentul articol înseamnă o sumă datorată în legătură cu impozite de orice fel şi natură percepute în numele statelor contractante sau al unităţilor administrativ-teritoriale sau autorităţilor locale ale acestora, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei convenţii sau oricărui altui instrument la care sunt parte statele contractante, precum şi dobânzile, penalităţile administrative şi cheltuielile de colectare sau de conservare legate de o astfel de sumă.

3. Când o creanţă fiscală a unui stat contractant are titlu executoriu în baza legislaţiei acelui stat şi este datorată de o persoană care nu poate la momentul respectiv să împiedice colectarea sa în baza legislaţiei acelui stat, acea creanţă fiscală va fi acceptată în scopul colectării, la solicitarea autorităţii competente a acelui stat, de către autoritatea competentă a celuilalt stat contractant. Creanţa fiscală respectivă va fi colectată de către celălalt stat în conformitate cu prevederile legislaţiei sale aplicabile în cazul executării şi colectării propriilor sale impozite, ca şi când creanţa fiscală ar fi o creanţă fiscală a celuilalt stat.

4. Când o creanţă fiscală a unui stat contractant este o creanţă în legătură cu care acel stat poate să ia măsuri de conservare, în baza legislaţiei sale, în vederea asigurării colectării acesteia, acea creanţă fiscală va fi acceptată în scopul luării măsurilor de conservare, la solicitarea autorităţii competente a acelui stat, de către autoritatea competentă a celuilalt stat contractant. Celălalt stat va lua măsurile de conservare cu privire la creanţa fiscală respectivă în conformitate cu prevederile legislaţiei sale, ca şi când creanţa fiscală ar fi o creanţă fiscală a celuilalt stat, chiar dacă la momentul când aceste măsuri sunt aplicate creanţa fiscală nu are titlu executoriu în primul stat menţionat sau este datorată de o persoană care are dreptul să împiedice colectarea sa.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 3 şi 4, o creanţă fiscală acceptată de un stat contractant în scopul paragrafului 3 sau 4 nu va fi supusă în acel stat termenului de prescripţie sau acordării oricărei priorităţi aplicabile unei creanţe fiscale în baza legislaţiei acelui stat pe considerente legate de natura acesteia. În plus, o creanţă fiscală acceptată de un stat contractant în scopul paragrafului 3 sau 4 nu va avea în acel stat nicio prioritate aplicabilă acelei creanţe fiscale în baza legislaţiei celuilalt stat contractant.

6. Procedurile legate de existenţa, valabilitatea sau suma unei creanţe fiscale a unui stat contractant nu vor fi aduse în atenţia instanţelor judecătoreşti sau organelor administrative ale celuilalt stat contractant.

7. Când, în orice moment după ce a fost făcută o solicitare de către un stat contractant în baza paragrafului 3 sau 4 şi înainte ca celălalt stat contractant să colecteze şi să transmită respectiva creanţă fiscală primului stat menţionat, respectiva creanţă fiscală încetează să fie:

a) în cazul unei solicitări făcute în baza paragrafului 3, o creanţă fiscală a primului stat menţionat care are titlu executoriu în baza legislaţiei acelui stat şi este datorată de o persoană care nu poate la momentul respectiv să împiedice colectarea sa în baza legislaţiei acelui stat, sau

b) în cazul unei solicitări făcute în baza paragrafului 4, o creanţă fiscală a primului stat menţionat în legătură cu care acel stat poate să ia măsuri de conservare, în baza legislaţiei sale, în vederea asigurării colectării acesteia, autoritatea competentă a primului stat menţionat va informa cu promptitudine autoritatea competentă a celuilalt stat în legătură cu acest fapt şi, în funcţie de opţiunea celuilalt stat, primul stat menţionat fie îşi va suspenda, fie îşi va retrage solicitarea.

8. Prevederile prezentului articol nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a lua măsuri care ar fi contrare ordinii publice (ordre public);

c) să asigure asistenţă în cazul în care celălalt stat contractant nu a luat toate măsurile rezonabile de colectare sau

de conservare, după caz, disponibile în baza legislaţiei sau practicii administrative a acestuia;

d) să asigure asistenţă în acele cazuri în care povara administrativă pentru acel stat este în mod evident disproporţionată în raport cu beneficiul ce va fi obţinut de celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 27

Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare

 

Prevederile prezentei convenţii nu afectează privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în baza regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

 

CAPITOLUL VI

Prevederi finale

 

ARTICOLUL 28

Intrarea în vigoare

 

1. Prezenta convenţie va intra în vigoare la data ultimei dintre notificările transmise pe cale diplomatică prin care statele contractante îşi notifică reciproc că au fost îndeplinite cerinţele interne necesare pentru intrarea în vigoare a convenţiei.

2. Prevederile convenţiei vor produce efecte în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenţia a intrat în vigoare.

3. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 1 iunie 1994, îşi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentei convenţii şi va înceta să se mai aplice de la data la care va produce efecte prezenta convenţie.

 

ARTICOLUL 29

Încetarea valabilităţii

 

1. Prezenta convenţie va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată, însă fiecare dintre statele contractante poate înceta valabilitatea convenţiei, pe cale diplomatică, prin transmiterea către celălalt stat contractant a unei notificări scrise de încetare a valabilităţii, nu mai târziu de 30 iunie a oricărui an calendaristic, după o perioadă de cinci ani din momentul în care convenţia a intrat în vigoare,

2. În această situaţie, convenţia îşi încetează valabilitatea şi nu va mai produce efecte în şi după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost transmisă o astfel de notificare de încetare a valabilităţii.

Drept care subsemnaţii, autorizaţi în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezenta convenţie.

Semnată la Craiova, la 24 aprilie 2015, în două exemplare originale, în limbile română, bulgară şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

 

PENTRU ROMÂNIA

PENTRU REPUBLICA BULGARIA

Eugen Orlando Teodorovici,

Karina Karaivanova,

ministrul finanţelor publice

ministrul adjunct al finanţelor

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi” prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2016.

Nr. 305.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82 din 27 august 2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 36.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 319.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7 din 15 aprilie 2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 16 aprilie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 37.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 320.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27 din 30 iunie 2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 38.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 321.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46 din 23 octombrie 2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 40.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 323.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58 din 9 decembrie 2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 921 din 11 decembrie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 41.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2015 pentru modificarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 324.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54 din 4 noiembrie 2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 6 noiembrie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 43.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 326.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu” al Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu” al Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 315.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2015, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Uniunea Democrată Turcă din România

 

Venituri totale 2015

=

90.056 lei, din care, pe surse

1. Venituri din activităţi fără scop patrimonial

=

82.634 lei, din care:

a) cotizaţii ale membrilor U.D.T.R.

=

2.386 lei;

b) cotizaţii persoane fizice

=

14.198 lei;

c) venituri din dobânzi de plasament

=

470 lei;

d) venituri din valorificări de bunuri

=

65.580 lei.

2. Venituri economice

=

7.422 lei, din care:

a) majorări, penalizări încasate

=

2.277 lei;

b) 2% impozit donat p.f.

=

879 lei;

c) sconturi obţinute

=

4.266 lei.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.