MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 201/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 201         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 17 martie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 32 din 27 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 54 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin, (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

149. - Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” -- Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

150. - Hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

 

DECIZII ALE PRIM-MI NISTRULUI

 

100. - Decizie pentru eliberarea domnului Valeriu Ciolan Nicolae din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

101. - Decizie pentru numirea domnului Valeriu Ciolan Nicolae în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

102. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Decebal Lohan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 32

din 27 ianuarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256, raportat la art. 25 alin. (3), coroborat cu art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Kaufland România S C S. din Bucureşti, Societatea „Monolit Lake Residence” - S.R.L. din Bucureşti şi Societatea „High Valley Investiţii” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.588/303/2011 (2.934/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 991 D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 19 ianuarie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vederea cererea de amânare formulată în vederea angajării unui apărător, de către Societatea Clubul Sportiv Rapid din Bucureşti, potrivit art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 27 ianuarie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 22 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.588/303/2011 (2 934/2014), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 256, raportat la art. 25 alin. (3), coroborat cu art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Kaufland România S.C.S. din Bucureşti, Societatea „Monolit Lake Residence” - S.R.L. din Bucureşti şi Societatea „High Valley Investiţii” - S.R.L. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe penale de condamnare pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care cele de abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu în formă calificată, prevăzute la art. 248 şi 2481 din Codul penal din 1969.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, conform textelor criticate, prin anularea unor titluri de proprietate dobândite de terţi de bună-credinţă, are ca efect încălcarea dreptului de proprietate al acestor persoane. Se arată, totodată, că un astfel de dobânditor subsecvent, care este introdus în procesul penal în etapa judecăţii în primă instanţă, poate ataca cu apel sentinţa care îi încalcă drepturile legitime, conform art. 409 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în timp ce un dobânditor subsecvent introdus în cauză în apel nu are acest drept, fiindu-i, astfel, încălcat accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare. În acest sens se face trimitere la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 17 ianuarie 1970, pronunţată în Cauza Delcourt împotriva Belgiei, prin care instanţa europeană a stabilit că nu există o obligaţie a statelor semnatare de a reglementa proceduri de apel sau de recurs, prevăzută de Convenţie, dar că, în măsura în care astfel de drepturi procesuale sunt reglementate la nivel naţional, acestora le sunt aplicabile prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţie. Se susţine că accesul liber Sa justiţie şi dreptul la apărare nu au în vedere doar etapa procesuală a judecăţii în primă instanţă, ci şi fazele ulterioare ale procesului penal, inclusiv exercitarea căilor de atac. Se mai arată că este evident că, dacă dobânditorul subsecvent al bunului ce face obiectul procedurii restabilirii situaţiei anterioare este împiedicat în a formula o cale ordinară de atac, ca urmare a introducerii sale în cauză direct în faza apelului, acesta nu îşi poate valorifica dreptul la apărare în faţa unei alte instanţe. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 129 din Constituţie, se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 482 din 9 noiembrie 2004, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că faptul că norma constituţională anterior referită asigură folosirea căilor de atac în condiţiile legii nu semnifică posibilitatea de a înlătura sau de a restrânge prin lege drepturi sau libertăţi expres prevăzute în Legea fundamentală, precum şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 967 din 20 noiembrie 2012, prin care s-a reţinut că semnificaţia sintagmei „în condiţiile legii”din cuprinsul art. 129 din Constituţie se referă la condiţiile procedurale de exercitare a căilor de atac şi nu la imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care se soluţionează fondul cauzelor. Se arată că dobânditorul subsecvent introdus în cauză în faza apelului nu beneficiază de dublul grad de jurisdicţie. Se susţine, totodată, că suprimarea dreptului acestuia de a formula apel are ca efect discriminarea sa în raport cu dobânditorul subsecvent introdus în cauză în primă instanţă, care beneficiază de această posibilitate legală. Pentru acelaşi motiv se susţine încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituţie, conform căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, şi a dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Nu în ultimul rând, autoarele compară textele criticate cu dispoziţiile procesual civile similare, respectiv cu art. 466 din Codul de procedură civilă.

5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele criticate necontravenind dispoziţiilor constituţionale invocate de autoarele excepţiei. Se arată că, la fel ca şi restituirea bunurilor, şi restabilirea situaţiei anterioare reprezintă un mod de reparare în natură a pagubelor provocate prin infracţiune. Se observă că, prin deciziile nr. 614 din 26 iunie 2007, nr. 133 din 1 februarie 2011 şi nr. 82 din 18 februarie 2014, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor similare, ce reglementau restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii în cuprinsul Codului de procedură penală din 1968. Se mai arată că majoritatea criticilor formulate în prezenta cauză vizează interpretarea şi aplicarea legii, atribuţie a instanţei de judecată. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 402 din 7 octombrie 2004 şi nr. 82 din 18 februarie 2014. Se observă, totodată, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege nu are în vedere compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce rezultă din această comparaţie la dispoziţii sau principii ale Constituţiei. În acest din urmă sens se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 495 din 16 noiembrie 2004 şi nr. 743 din 26 octombrie 2006.

6. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală. Textele criticate au următorul cuprins:

- Art. 25 alin. (3): „Instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

- Art. 256: „instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă.”;

- Art. 397 alin. (3): „De asemenea, instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra restituirii lucrurilor şi restabilirii situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor art. 255 şi 256.”;

- Art. 422: „Instanţa, deliberând asupra apelului, face, atunci când este cazul, aplicarea dispoziţiilor privitoare la reluarea dezbaterilor şi a celor privind rezolvarea acţiunii civile, măsurile asigurătorii, cheltuielile judiciare şi orice alte aspecte de care depinde soluţionarea completă a apelului. De asemenea, instanţa de apel verifică dacă s-a făcut o justă aplicare de către prima instanţă a dispoziţiilor privitoare la deducerea duratei reţinerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau internării medicale şi adaugă, dacă este cazul, timpul de arestare scurs după pronunţarea hotărârii atacate cu apel.”.

10. Se susţine că textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 cu privire la dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justiţiei şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi dispoziţiile legale criticate nu au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, soluţia legislativă cuprinsă în acestea, care se regăseşte la art. 14 şi art. 348 din Codul de procedură penală din 1968, au fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici asemănătoare, prin Decizia nr. 614 din 26 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. 3 lit. a) şi ale art. 348 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 21 august 2007, şi Decizia nr. 743 din 26 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14, art. 346 alin. 1 şi art. 348 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 27 noiembrie 2006, decizii prin care a respins excepţiile astfel invocate.

12. Cu aceste prilejuri, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate, ci, dimpotrivă, dau expresie dreptului părţilor la un proces echitabil, prin asigurarea posibilităţii persoanei vătămate prin săvârşirea unei infracţiuni de a obţine, în cadrul aceluiaşi proces, repararea pagubei suferite, De asemenea, Curtea a reţinut că obligaţia de despăgubire, instituită de lege în sarcina persoanei care a cauzat prejudiciul, este o garanţie legală a dreptului de proprietate, în lipsa căreia averea unei persoane, ce constituie obiectul acestui drept, ar fi la discreţia oricui, ceea ce înseamnă însăşi negarea dreptului respectiv. În plus, Curtea a constatat că partea vătămată are posibilitatea de a opta, în vederea valorificării pretenţiilor sale civile, între exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului penal şi exercitarea acesteia în afara procesului penal, la instanţa civilă, astfel încât nu se poate susţine încălcarea, prin textele de lege criticate, a dreptului acesteia la un proces echitabil. Aşa fiind, Curtea a constatat că restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, de către instanţa de judecată, în cursul judecăţii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă, desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau prin restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare nu este de natură a încălca prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) şi (2), invocate de autorii excepţiei.

13. Având în vedere similitudinea prevederilor art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală cu dispoziţiile legale analizate prin deciziile anterior referite, Curtea constată că atât considerentele, cât şi soluţiile acestora sunt valabile şi în prezenta cauză.

14. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 şi art. 129 din Constituţie, sub aspectul lipsei unei căi de atac pe care persoana introdusă în cauză în faza apelului să o poată formula împotriva hotărârii pronunţate în apel şi prin care instanţa se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restituirea bunurilor şi la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, Curtea reţine că asigurarea dublului grad de jurisdicţie în materie penală este obligatorie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale doar în procedurile ce au ca obiect stabilirea vinovăţiei inculpatului. Or, prevederile art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală reglementează aspecte ce vizează modul de rezolvare a laturii civile a cauzei, respectiv restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii. Cu privire la astfel de norme procesual penale, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că dispoziţiile constituţionale ale art. 21 nu presupun accesul la toate căile de atac şi la toate categoriile de instanţe, indiferent de obiectul cauzei ce se cere a fi soluţionată, reţinând, totodată, că acesta este şi sensul prevederilor art. 129 din Constituţie care fac referire la condiţiile legii atunci când reglementează cu privire la folosirea căilor de atac (a se vedea Decizia nr. 82 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014). Mai mult, autoarele excepţiei au dreptul de a-şi apăra interesele procesuale, prin solicitarea plăţii despăgubirilor cuvenite care urmare a desfiinţării contractelor încheiate, conform art. 1254 din Codul civil.

15. Cu privire la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 124 alin, (2) din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea, reglementând cu privire la caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei, nu sunt aplicabile în prezenta cauză, de vreme ce criticile nu vizează afectarea garanţiilor specifice de care instanţele judecătoreşti se bucură în temeiul textului constituţional antereferit.

16. În ceea ce priveşte încălcarea, prin textele criticate, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că discriminarea semnifică reglementarea unui regim juridic diferit pentru persoane aflate în situaţii similare. Însă, din perspectiva prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea reţine că persoanele introduse în cauzele penale în faza judecăţii în fond se află într-o situaţie juridică diferită de cea a persoanelor introduse în procesul penal în faza apelului, aspect ce justifică instituirea eo ipso de către legiuitor a unui regim juridic diferit cu privire la posibilitatea valorificării de către acestea a pretenţiilor civile.

17. În acest sens, Curtea constată că textele criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituţie.

18. Având în vedere că textele criticate nu afectează niciunul din drepturile fundamentale invocate de autoarele excepţiei, Curtea reţine că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

19. Referitor la comparaţia făcută de autoarele excepţiei între dispoziţiile criticate şi prevederile art. 466 din Codul de procedură civilă, care prevăd, la alin. (2), că sunt supuse apelului şi hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă instanţă, Curtea constată faptul că instanţa de contencios constituţional a statuat, în jurisprudenţa sa, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. S-a reţinut că, procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Cu atât mai mult, examinarea constituţionalităţii unor texte de lege nu se poate realiza prin compararea normelor ce reglementează procedura de judecată în materie civilă şi procedura de judecată în materie penală, astfel cum se solicită în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea Decizia nr. 743 din 26 octombrie 2006, precitată şi Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005).

20 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Kaufland România - S.C.S. din Bucureşti, Societatea „Monolit Lake Residence” - S.R.L, din Bucureşti şi Societatea „High Valley Investiţii” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.588/303/2011 (2.934/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 ianuarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 54

din 16 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor membri de sindicat Anişoara Sfitlic Maxim şi Viorica Rus, în Dosarul nr. 3/83/2015 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.133D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 8 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3/83/2015, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din

Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor membri de sindicat Anişoara Sfitlic Maxim şi Viorica Rus, în cadrul soluţionării unor cauze având ca obiect acordarea de drepturi băneşti.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că drepturile salariale fac parte din conţinutul complex al dreptului de proprietate, garantat şi ocrotit de dispoziţiile constituţionale şi de prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în acelaşi sens fiind Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aşadar, prin neacordarea efectivă, după data de 1 octombrie 2008, a drepturilor conferite de Legea nr. 221/2008 a avut loc o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dacă s-ar admite teza potrivit căreia dreptul de acordare a unui bun se prescrie în termen de 3 ani, s-ar ajunge la imposibilitatea acordării acestuia de către autorităţile angajatoare sau de către instanţele judecătoreşti sesizate, ceea ce ar însemna că reglementarea legală este, în anumite circumstanţe, iluzorie şi ipotetică. În final, susţine că dispoziţiile de lege criticate, care instituie prescripţia drepturilor salariale, contravin şi celor ale art. 38 din Codul muncii, potrivit cărora salariaţii nu pot renunţa la drepturile recunoscute prin lege, şi că orice fel de renunţare, inclusiv cea tacită, care şi-ar găsi exprimarea prin nedepunerea cererii într-un anumit termen, este exclusă prin prevederile textului de lege criticat.

6. Curtea de Apel Oradea - Secţia 1 civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 9.075 din 17 august 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.681 din 20 august 2015, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se referă în acest sens şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale privitoare la constituţionalitatea instituirii unor termene de prescripţie, respectiv deciziile nr. 296/2003, nr. 216/2007, nr. 251/2008 şi nr. 648/2010.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Având în vedere obiectul cauzei în cadrul căreia s-a formulat excepţia de neconstituţionalitate, se constată că, în realitate, criticile autorului excepţiei vizează doar ipoteza prevăzută de art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit cărora:

- Art. 171 alin. (1): „(1) Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.”;

- Art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi: *Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate: [...] c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului Individual de muncă constă în plata unor drepturi salariate neacordate sau a unor despăgubiri către salariat

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate au fost invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, respectiv garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, indiferent de titular. Se invocă, de asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul oricărei persoane fizice sau juridice la respectarea bunurilor sale şi condiţiile lipsirii de proprietate.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 171 alin. (1) şt art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 720 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2016, şi Decizia nr. 435 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 29 iulie 2015.

14. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei sale, dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecţia acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar şi de protecţia acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, Curtea a reţinut că, deşi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de „bun” şi „proprietate” au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale (a se vedea Decizia nr. 435 din 9 iunie 2015, paragraful 21).

15. Curtea a mai reţinut că reglementarea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se instituie un termen de prescripţie de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice şi necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a conflictului de muncă izvorât din neplata acestor drepturi, în interesul legitim al fiecăreia dintre părţile litigante. Prin prescripţie se stinge doar dreptul la acţiune în sens material, deci posibilitatea titularului dreptului de creanţă de a obţine, pe cale silită, îndeplinirea obligaţiei subiectului pasiv. Aşadar, prescripţia nu stinge dreptul subiectiv în substanţa lui, drept care continuă să subziste, şi nici obligaţia corelativă, care va putea fi executată de bunăvoie. De asemenea, în această materie sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil referitoare la suspendarea sau întreruperea curgerii termenului de prescripţie. În consecinţă, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 720 din 29 octombrie 2015, paragraful 15).

16. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate contravin şi celor ale art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, conform cărora salariaţii nu pot renunţa la drepturile recunoscute prin lege, Curtea a reţinut că aceasta nu poate fi analizată, întrucât Curtea se pronunţă doar asupra conformităţii textelor de lege criticate cu prevederile şi principiile constituţionale, iar nu şi asupra conformităţii dintre mai multe texte de lege (a se vedea Decizia nr. 720 din 29 octombrie 2015, paragraful 17).

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor membri de sindicat Anişoara Sfitlic Maxim şi Viorica Rus, în Dosarul nr. 3/83/2015 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile ce alcătuiesc domeniul public al statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1 705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu

modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reevaluării în condiţiile legii, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 martie 2016.

Nr. 149.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a căror valoare de inventar se actualizează ca urmare a reevaluării

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

163354444

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţională „Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, si, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de

clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar actualizata

(lei)

1

63752

8.03.01

Cursuri de apă de ord. I-VI din BH Litoral

Lungime cursuri de apă = 526 km, suprafaţă luciu de apă = 473,7 ha, judeţul Constanţa, lungime curs apă = 392 km, suprafaţă luciu apă = 70,01 ha, judeţul Tulcea

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

5.842.708

2

63753

8.03.01

Cursurile de apă din BH Dunăre aferent DA Dobrogea

Lungime cursuri de apă = 573,2 km, suprafaţă luciu de apă = 491,7 ha, judeţul Constanţa şi lungime curs apă = 198,8 km, suprafaţă luciu apă = 62,85 ha, judeţul Tulcea

Ţara: România;

judeţul: -; -; -; nr.: -; DADL - judeţul TL+CT

5.959.195

3

63755

8.03.02

Fluviul Dunărea, Ostroave, Insule

Ostrov (km - 375) la confluenţa braţului Măcin (km 237) = 138 km, suprafaţă luciu de apă = 1.816,68 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.:-;

DA Dobrogea

19.522.043

4

63758

8.03.02

Fluviul Dunărea, braţul Rău

Lungime = 9 km, suprafaţă = 436,48 ha

Ţara: România;

judeţul: -; -; -; nr.:-;

DA Dobrogea

4.690.414

5

63759

8.03.02

Fluviul Dunărea, braţul Măcin, ostroave, insule

Lungime - 22 km, suprafaţă - 329 ha - judeţul Constanţa; lungimea - 75 km, suprafaţă luciu apă = 932 ha = judeţul Tulcea

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

13 550.706

6

63760

8.03.01

Fluviul Dunărea-Dunărea maritimă

Lungimea = 29,5 km, suprafaţă = 1.097,47 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

11 793.413

7

63900

8.03.03

Lacul natural Iezerul Viile

BH Dunăre, lac natural de luncă, suprafaţă = 70 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

752.220

8

63902

8.16.07

Diguri BH Dunăre

Dig Ostrov-Dervent. L dig = 1.244 m, h = 2,3 m

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; comuna Ostrov; -; nr.; -;

DA Dobrogea

1.045.261

9

63903

8.03.03

Lacul Bugeac

BH Dunăre, lac natural de luncă, suprafaţă = 1.774 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

19.063.404

10

63910

8.03.03

Lacul Dunăreni

(Mârleanu) -

BH Dunăre, lac natural liman fluviatil suprafaţă = 621 ha, volum = 51,91 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

6,673.266

11

63911

8.03.03

Lacul Oltina

BH Dunăre, lac natural liman fluviatil, suprafaţa = 2.505 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

26.918.730

12

63912

8.03.03

Lacul Vederoasa

BH Dunăre, lac natural de luncă, suprafaţa = 150 ha, volum = 3,75 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

1.611.900

13

63913

8.03.03

Lacul Domneasca

BH Dunăre, lac natural liman fluviatil, suprafaţa = 93 ha, volum = 3,204 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

999.378

14

63918

8.03.03

Lacul Iortmac

BH Dunăre, lac natural de luncă, suprafaţa = 187 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

2.009.502

15

63919

8.03.03

Lacul Hagieni

Suprafaţă cuvetă lac = 602.802 mp; CF = 107066. UAT Limanu, BH Litoral, lac natural firman fluviomarin

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; comuna Limanu; -; nr.: -;

DA Dobrogea

1 053.108

16

63920

8.03.03

Balta Mangalia

BH Dunăre, lac natural de luncă prin dragaj suprafaţa = 90 ha (dig contur, dren, stăvilar, stavilă dese. sig., tubulatură, valoare dragaj)

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

5.663.788

17

63921

8.03.03

Lacul Ceamurlia

BH Dunăre, lac natural de luncă, suprafaţa = 190 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.:-;

DA Dobrogea

2.454.386

18

63922

8.03.03

Lacul Conacu-Negreşti

BH Dunăre, lac natural de luncă, suprafaţa = 150 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.:-;

DA Dobrogea

1.611.900

19

63932

8.03.03

Lacul Taşaul

BH Litoral, lac natural liman fluviomaritim, suprafaţa = 2.335 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

25.091.910

20

63933

8.03.03

Lacul Siutghiol

BH Litoral, lac natural lagună, suprafaţa = 1.900 ha (canal Siutghiol-Tăbăcărie, stăvilar Siutghiol, stăvilar Pescărie)

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

1.171.497

21

63934

8.03.03

Lacul natural Tăbăcărie

Suprafaţă cuvetă lac = 809.829 mp; CF = 227155, UAT Constanţa, BH Litoral, lac natural liman fluviomarin

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; MRJ Constanţa; -; nr.: -; Dobrogea

2.262.549

22

63935

8.03.03

Lacul Techirghiol

lac natural liman maritim, St = 12.567.088 mp, S_C1-Baraj_Biruinţa = 3.166 mp, S_C2-Baraj_Valea_Izvoarelor = 3.634 mp. S_C3-Baraj_Valea_Gospodăriei = 3.483 mp, CF nr. 106806, UAT Techirghiol

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; oraşul Techirghiol; -;

nr.: -: DA Dobrogea

13.627.758

23

63936

8.03.03

Lacul Tatlageac

BH Litoral, lac natural liman maritim, suprafaţa = 178 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

1 912.788

24

63937

8.03.03

Lacul Limanul

Suprafaţă cuvetă lac= 830.012 mp; CF = 107060, UAT Limanu, BH Litoral, lac natural liman fluviomarin

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; comuna Limanu; -; nr.; -;

DA Dobrogea

1.149.822

25

63938

8.03.03

Lacul Mangalia

BH Litoral, lac natural liman fluviomaritim suprafaţa = 261 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

2 804.706

26

63939

8.03.03

Lacul Baciu

BH Dunăre, suprafaţa = 130 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -; DA Ialomiţa Buzău

1 396.980

27

63941

8.03.03

Lacul Corbul

BH Litoral, lac natural liman fluviomaritim, suprafaţa = 520 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -;

DA Dobrogea

5 587.920

28

63942

8.03.03

Balta Vederoasa

BH Litoral, lac natural liman fluviatil suprafaţa = 75 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; comuna Aliman; -; nr.: -;

DA Dobrogea

805.950

29

63943

8.03.03

Lacul Agigea

BH Litoral, lac natural liman fluviomaritim, suprafaţa = 35 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; comuna Aliman; -; nr.: -;

DA Dobrogea

376.110

30

63967

8.03.11

Puţuri forate pentru urmărirea resursei subterane

nr. foraje = 57, BH Litoral - 48 foraje, BH Dunăre - 9 foraje

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -; DADL

517.904

31

63999

8.03.05

Apele maritime interioare - judeţul Tulcea

suprafaţa = 27.553 ha

Tara: România;

judeţul: Tulcea:

-; -; nr.:-; DADL

296,084.538

32

64000

8.03.06

Marea Teritorială

suprafaţa = 221.420,62 ha, judeţul Constanţa

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -; DADL

2.379.385.983

33

64001

8.03.08

Plajă cu destinaţie turistică, judeţul Constanţa

suprafaţa = 216,6 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -; Constanţa

3.829.217

34

64002

8.03.08

Faleze, plajă neamenajată, judeţul Constanţa

suprafaţa = 12,7 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -; DADL

136.474

35

64003

8.03.06

Marea teritorială, judeţul Tulcea

suprafaţa = 168.310 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; -; -; nr.: -; DADL

1.808.659.260

36

64010

8.03.10

Canal colector Tulcea

lungime = 2.200 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; MRJ Tulcea; -; nr.:-; DADL

897.431

37

64016

8.03.10

Canale de desecare lacul Techirghiol

canal Moviliţa-Biruinţa, desc. Tatlageac, drenaje desec. (D1, D2, D3, D4), aducţiuni (A1, A2), cond. refulare, vane

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; oraşul Techirghiol; -; nr.: -; DADL

5.449.085

38

64017

8.03.10

Foraje de desecare Lacul Techirghiol

S3, S1, PI, P5, P14, P16, S7, S8, S9, F13A, F12A, F12, F1, F5, F6, F7

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; oraşul Techirghiol; -; nr.: -; DADL

1.349.358

39

64018

8.16.01

Staţii de pompare pentru desecare lacul Techirghiol

SPD Eforie Nord, SP2, SPD3, SPD2, SP Biruinţa, SPD5, Valea Gospodăriei

Ţara: România;

judeţul: Constanta; oraşul Techirghiol; -; nr.: -; DADL

10.250.550

40

64136

8.17.03

Barajul Cuza Vodă 12

BH Litoral, curs de apă Agi Cabul, lungime = 150 m, lăţime = 4 m, înălţime = 6 m,

S (NNR) = 12 ha, voi, apărare -1,082 mii. mc; Steren = 49.287 mp; Sc_C1 = 25.652 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; satul Cuza Vodă; -; nr.: -; BH Litoral

1 775.951

41

64169

8.17.03

Barajul Valea Taberei

BH Litoral, curs de apă Valea Taberei (necodificat), lungime 167 m, lăţime 2 m, înălţime 11 m, S (NNR) = 2 ha, voi. apărare = 0,696 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; MRJ Tulcea; -; nr.: -; Tulcea

1 560.980

42

64196

8.16.07

Diguri BH Dunăre

Diguri de apărare Rasova Ldig =4.191 m, h = 1,7 m

Ţara: România;

judeţul: Constanta; comuna Rasova; -; nr.:-; DADL

4.359.529

43

64348

8.16.07

Diguri de apărare BH Litoral

Dig Cordon Litoral, 5 tronsoane dig, Ldig = 19.935 m, h = 2,5 m (stăvilar Periboina, stăvilar Edighiol, tronson I, II, III, IV, regularizare Sf. Gheorghe-Mahmudia)

Ţara: România;

judeţul: Constanta; satul Corbu; -; nr.: -; DADL

36.768.900

44

64515

8.16.08

Borne ax cadastral DA Dobrogea

borne CSA = 473 bucăţi, 321 borne, lungime ax CSA = 188.622 km - BH Litoral, 139 borne, lungime ax CSA = 125.831 km - BH Dunăre

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; -; -; nr.; -; Tulcea

92.033

45

64587

8.16.07

Diguri de apărare BH Litoral

Dig Sulina-Sf. Gheorghe + Cosna-Leahova-Portiţa, telecomunicaţii, lungime = 43.000 m, (31.000 m + 12.000 m), h = 1,5 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; oraşul Sulina; -; nr.: -; DADL

9 902.649

46

64810

8,16.07

Dig apărare mal

BH Dunărea, Braţ Sf. Gheorghe, lungime = 380 m, h = 2 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Murighiol; -; nr.: -; DADL

1 731.250

47

64812

8.03.09

Lucrări de regularizare cursuri de apă

BH Dunărea, braţ Sf. Gheorghe, lungime = 14.200 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Murighiol; -; nr.: -; Dobrogea

73.247.249

48

64994

8.16.07

Diguri da apărare BH Dunăre

Dig Mila 23, Staţia de pompare Mila 23, telecomunicaţii, platformă, Ldig = 3.400 m, h = 2,5 m, S_sp = 0,03 ha, S platf. = 3,92 ha

Ţara: România, judeţul: Tulcea; satul Mila 23; -; nr.: -; DADL

4.442.721

49

64999

8.16.07

Lucrări de apărare BH Dunăre

Dig Crişan şi 2 staţii de pompare,

L dig = 6.000 m, h = 3,5 m, S_sp = 0,056 ha, platformă Crişan, suprafaţă platformă = 11 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Crişan; -; nr.: -; DADL

6.818.301

50

65000

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunărea

Dig Ciulnet-Isaccea, SP Periprava, SP Smârdan, L dig = 7.400 m, h = 3 m, S_sp = 0,0024 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; oraşul Isaccea; -; nr.: -; DADL

7.446.036

51

65016

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunăre

Dig Letea C.A. Rosetti, SP Letea, Ldig = 8.500 m, h = 2 m, S_sp = 0,31 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; satul Letea; -; nr.: -; DADL

2.503.315

52

65022

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunăre

Dig Sulina, SP Sulina, reţele de desecare, L dig = 13.500 m, h = 2 ni, S_sp = 0,07 ha, L reţele - 20.300 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; oraşul Sulina; -; nr.: -; DADL

23.589.389

53

65023

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunăre

Dig Caraorman şi SP Gorgova,

L dig - 6.900 m, h = 2,5 m, S_sp - 0,02 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; satul Caraorman; -; nr.: -; DADL

1.079.683

54

65024

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunărea

Dig Gorgova, SP Gorgova, platformă,

L dig = 6.640 m, h = 2,5 m, S_sp = 0,05 ha, S platf. = 3,0 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; satul Gorgova; -; nr.: -; Dobrogea

2.961.402

55

65026

8.16.07

Diguri BH Dunăre

Lungime = 5.400 m, h = 2 m, staţie de pompare

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Sfântu Gheorghe; -; nr.:-; DADL

1 692.984

56

65031

8.03.10

Lucrări de regularizare cursuri de apă BH Dunăre

Deviere gârla Somova, L reg. = 2.000 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Somova; -; nr.: -; Dobrogea

620.861

57

65032

8.03.09

Lucrări de regularizare cursuri de apă BH Litoral

Regularizare Hamangia şi Hamangia pod. Baia-Panduru, L reg. = 19.000 m

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Baia; -; nr.: -; Dobrogea

2 543.455

58

65065

828,01

Canton Sf. Gheorghe

Suprafaţă teren = 910 mp; Suprafaţă construită = S_C1-canton = 100 mp, S_C2-birouri_magazie = 70 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-canton = 200 mp, S C2-birouri magazie = 70 mp; Tip clădire = P + 1;CF = 30163, UAT Sfântu Gheorghe; Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Sfântu Gheorghe; -; nr.: -; Tulcea

184.592

59

65066

8.28.01

Canton Dunavăţ

Suprafaţă teren = 1.200 mp; suprafaţa construită = S_CTcanton = 87 mp, S_C2 remiza = 96 mp, S_C3-anexa = 7 mp; suprafaţa desfăşurată = S_C1 - canton = 87 mp, S_C2-remiza = 96 mp, S_C3-anexa = 7 mp; tip clădire = clădire tip P; CF 31143,

UAT Murighiol; suprafaţa utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; satul Dunavăţu de Jos; -; nr.: -; Tulcea

137.747

60

65067

8.28.01

Canton Sulina

Suprafaţă teren = 820 mp; suprafaţă construită = S_C1-canton = 74 mp. S_C2-birouri_magazie = 87 mp, S_C3-magazie = 12 mp; suprafaţă desfăşurată = S_CTcanton = 178 mp, S_C2-birouri_magazie = 87 mp, S C3-magazie = 12 mp; Tip clădire = P + 1 + M; CF = 30393, UAT Sulina; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; oraşul Sulina; Strada A I- A; nr. 78

141.279

61

65068

8.28.01

Canton Km 37

Suprafaţă teren = 4.330 mp; suprafaţă construită = 110 mp; suprafaţă desfăşurată = 110 mp; lip clădire = clădire tip P; CF = 30580, UAT Luncaviţa; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Luncaviţa, -, nr.: -, Tulcea

61.809

62

65069

8.28.01

Canton Km 30

Suprafaţă teren = 3.250 mp; suprafaţă construită = S_C1-canton = 85 mp, S_C2- remiza = 80 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-canton = 85 mp, S_C2-remizâ = 80 mp; tip clădire = clădire tip P; CF = 30080, UAT Grindu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Grindu; -; nr.: -; Tulcea

88.299

63

65077

8.28.01

Canton Gura Portiţei

BH Litoral - Marea Neagră, S constr. = 133 mp, S totală = 133 mp (partaj CN - INMH) P +1

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; satul Măgurele; -; nr.: -; Gura Portiţei

295.117

64

65078

8.28.01

Canton I.C. Brătianu

Suprafaţă teren = 3.400 mp; suprafaţă construită = S_C1-dormitoare = 93 mp, S_C2-magazie = 70 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-dormitoare = 93 mp, S_C2-magazie = 70 mp; tip clădire = clădire tip P; CF = 30146, UAT I.C. Brătianu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna I. C. Brătianu; -; nr.: -; Tulcea

88.299

65

65079

8.28.01

Canton Grindu

Suprafaţă teren = 1.254 mp; suprafaţă construită = SC 1-canton = 83 mp, S_C2-remiza = 69 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-canton = 166 mp, S C2-remiza = 69 mp; Tip clădire = clădire tip P + 1; CF = 30079, UAT Grindu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Grindu; -; nr.: -; Tulcea

175.375

66

65081

8.28.01

Staţia meteo Chilia Veche

BH Dunăre-braţ Chilia, S constr = 312 mp, S totală = 1.897 mp, S desf. = 442,12 mp,

P + 2

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Chilia Veche; -; nr.: -;

DA Dobrogea

38.359

67

65082

8.28.01

Staţia hidrologică Tulcea

BH Dunăre-Dunăre, S constr. = 350 mp, S totală = 350 mp, S desf. = 500 mp, P + 1

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; MRJ Tulcea; -; nr.: -;

DA Dobrogea

323.009

68

65364

8.28.01

Sediu formaţie Macin

Suprafaţă teren = 1.487 mp; suprafaţă construită = S_C1-canton = 129 mp, S_C2-anexa = 17 mp, S_C3-anexa = 69 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-canton = 129 mp, S_C2-anexa = 17 mp, S_C3-anexa = 69 mp; Tip clădire = clădire tip P; CF = 30927, UAT Macin; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; oraşul Măcin; Str. Eternităţii nr. 31

55.893

69

65369

8.28.01

Sediu formaţie Babadag

Suprafaţă teren = 3.704 mp; Suprafaţă construită = S_C1_clădire_administrativă = 123 mp, S_C2-anexa = 9 mp, S_C3-anexa = 2 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-clădire_administrativă - 123 mp, S_C2-anexa = 9 mp, S_C3-anexa = 2 mp; Tip clădire = clădire tip P; CF = 30471, UAT Babadag

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; oraşul Babadag;

Str. Republicii nr. 9

26.830

70

65371

8.28.01

Canton Jurilovca

BH Litoral, clădire tip P, Sc1 = 78 mp, Sc2 = 36 mp, Sc3 = 5 mp, St = 2.950 mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Jurilovca; -; nr.: -; BH Litoral

55.893

71

116744

8.16.07

Diguri de apărare BH Dunăre

Dig Pardina, SP Pardina, platforma Pardina, L dig - 2.000 m, h = 2 m, S_sp -1.065 ha, S platf. = 9,83 ha

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; comuna Pardina; -; nr.: -; DADL

4.940.959

72

149982

8.03.05

Apele maritime interioare judeţul Constanţa

Suprafaţa = 221.410,62 ha

Ţara: România;

judeţul: Constanţa; -; -; nr.: -; DADL

2.379.278.523

73

153420

8.28.01

Teren Tudor Vladimirescu

Suprafaţa = 15.859,16 mp

Ţara: România;

judeţul: Tulcea; MRJ Tulcea; -; nr.: -; DADL

9.989

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar a bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Consiliul Naţional al Audiovizualului va actualiza în mod corespunzător, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Laura Georgescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 martie 2016.

Nr. 150.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Consiliului Naţional al Audiovizualului a căror valoare de inventar s-a modificat ca urmare a reevaluării

 

Adresa imobilului aflat în domeniul public al statului

Persoana juridică în administrarea căreia se afla imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Finanţelor Publice

Codul de clasificare

Municipiul Bucureşti,

Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

Tronson 1, etajul 5, camerele 441,441a, 441b, 442, 483, 485 şi 486b, în suprafaţă totală de 297,32 mp

21.334,80

145222

8.29.07

Municipiul Bucureşti,

Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

Etajul 5, camerele 440, 440a, 440b, 440c, 440d, 443, 444, 445, 445a, 446, 446a, 446b, 482,482a, 482b, 482c, în suprafaţă de 441,21 mp

Etajul 6, camerele 487,488,488a, 488b, 489,489a, 489b, 489c, 490,491,492, 492a, 493,493a, 493b, 528, 528a, 528b, 528c, 528d, 529, 529a, 530, 530a, 531, 532, 532a, în suprafaţă totală de 779,79 mp

92.973.946,71

153847

8.29.07

Municipiul Bucureşti,

Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

Terenul aferent, în suprafaţă de 341,04 mp

213.574,72

153846

8.29.07

Braşov,

Str. Zizinului nr. 57, bl. 88, sc. B, ap. 4,

judeţul Braşov

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

2 camere şi dependinţe cu cota de 6/531,20 din părţile de uz comun, nr. carte funciară 49939

313.396,21

159295

8.29.07

Constanţa,

bd. Ferdinand (fost Republicii) nr. 97, bl. 1, sc. A, et. 1, ap. 2,

judeţul Constanţa

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

2 camere şi dependinţe, nr. carte funciară 200066-C1-U32;

suprafaţa utilă de 46,35 mp, cu cota indiviză de 0,87% din 4 mp

218.959,20

159296

829.07

Focşani,

str. Arhitect Ion Mincu nr. 10, bl. 10, scara 3, parter, ap. 43,

judeţul Vrancea

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

Nr. carte funciară 50116-C1-U25;

1 cameră şi dependinţe cu suprafaţa utilă de 26,13 mp, cu cota indiviză din 18 mp

121.384,80

159297

8.29.07

Galaţi,

cartier Ţiglina 1, Str. Brăilei nr. 163, bl. A4, sc. 11 et. 1, ap. 34,

judeţul Galaţi

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

1 cameră şi dependinţe, SU = 25,18 mp, cu cota indiviză de 0,87% din 5 mp, nr. carte funciară 100403-C1-U30

75.667,20

159298

8,29.07

Craiova,

str. Sărari, bl. 01, sc. 2, ap. 3,

judeţul Dolj

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

1 cameră, dependinţe şi cota indiviză din părţile de uz comun, SU = 34,57 mp, nr. carte funciară 17671

107.670,12

159291

829.07

Piteşti, cartier Războieni,

str. Decebal nr. 1, bl. C2, sc. B, ap. 3, parter,

judeţul Argeş

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

1 cameră şi dependinţe cu suprafaţa utilă de 16,33 mp, cu cota indiviză din părţile de uz comun, nr. carte funciară 80577-C1-U16

77.540,60

159292

829.07

Suceava,

str. Oituz nr. 22, bl. P-4, sc. C, ap. 2,

judeţul Suceava

Consiliul Naţional al Audiovizualului 4266189

2 camere şi dependinţe cu cota indiviză din părţile de uz comun suprafaţă, SU = 32,49 mp, nr. carte funciară 34315-C1-U9

162.427,94

159290

8.29.07

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Valeriu Ciolan Nicolae din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valeriu Ciolan Nicolae se eliberează din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 17 martie 2016.

Nr. 100.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Valeriu Ciolan Nicolae în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valeriu Ciolan Nicolae se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 17 martie 2016.

Nr. 101.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Decebal Lohan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice formulată prin Adresa nr. 1.685/AC din 11 martie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Decebal Lohan, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească atribuţii în sfera de competenţă a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară, aprobat de reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 17 martie 2016.

Nr. 102.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.