MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 155/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 155         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 1 martie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

230. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 5

din 14 ianuarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum Neamţ, din Piatra-Neamţ, în Dosarul nr. 7.115/279/2014 al Judecătoriei Piatra-Neamţ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 897D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere prin care solicită ca judecarea cauzei să se facă şi în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 2 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 7.115/279/2014, Judecătoria Piatra-Neamţ a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum Neamţ, din Piatra-Neamţ, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recuperare a debitului datorat, rezultat dintr-un contract de închiriere şi evacuarea spaţiului.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate accesul la justiţie este condiţionat de plata apărătorului pârâtului, iar neîndeplinirea obligaţiei sale va conduce la suspendarea cauzei. Prin stabilirea de către instanţă a unei sume de bani care trebuie achitată pentru curatorul special este afectat un drept patrimonial al reclamantei, iar solicitarea acestei sume pentru apărarea debitorului apare ca o discriminare dacă lipseşte o justificare obiectivă, rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului său, iar lipsirea sa de proprietate este nejustificată.

7. Judecătoria Piatra-Neamţ apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin Constituţiei şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată că dispoziţia legală conform căreia, odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului are drept scop tocmai garantarea dreptului la apărare al pârâtului care, din anumite motive, nu poate fi citat conform procedurii scrise ordinare. Instanţa mai reţine că parte din criticile formulate sunt legate de dispoziţia instanţei de citare prin publicitate a societăţii pârâte, dar şi cu privire la admisibilitatea procedurii de citare a unei persoane juridice prin publicitate, ceea ce nu poate fi cenzurat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, ci prin exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare prevăzute de Codul de procedură civila.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că, după sesizarea sat Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din

10 aprilie 2015, textele de lege criticate, păstrând conţinutul şi numerotarea, au următorul cuprins: „(3) Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.”

12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea se invocă şi art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional la Convenţie.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 455 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din

11 noiembrie 2014, a reţinut că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

14. Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, a fost extinsă instituţia curatelei speciale. Potrivit art. 58 alin. (1), în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant în virtutea art. 58 alin. (3), „Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.”

15. Curtea a reţinut că această instituţie este menită să dea eficienţă art. 24 din Constituţie, dreptul la apărare fiind asigurat în plenitudinea sa. Astfel, curatela specială vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

16. Potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului sau a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii.

17. Într-o astfel de situaţie, instanţa va putea încuviinţa, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului prin publicitate, rămânând, aşadar, la aprecierea instanţei dacă recurge la această posibilitate. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi Cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3) „Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului”]. Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat.

18. Însă, în acest context, trebuie avute în vedere dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificările ulterioare, precum şi alte acte normative care reglementează obligaţia legală a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a aduce la cunoştinţa autorităţilor însărcinate cu evidenţa persoanelor fizice/juridice schimbarea domiciliului/reşedinţei ori, după caz, a sediului.

19. Dacă instanţa a încuviinţat, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea uneia dintre părţi prin publicitate este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi Cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă], întrucât, în această ipoteză, prevederile legale, fiind imperative, nu lasă posibilitatea de apreciere a instanţei în ceea ce priveşte numirea curatorului.

20. Totodată, Curtea a reţinut că potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Având în vedere cele expuse, prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor art. 16, 21 şi 24 din Legea fundamentală, fiind o transpunere a dispoziţiilor constituţionale privind garantarea dreptului la apărare şi nu o piedică împotriva accesului la justiţie, aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale.

21. De asemenea, Curtea a mai reţinut, cu privire la modul de interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la numirea unui curator în cazul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu sau fără reprezentant, că aceasta vizează coroborarea art. 167 cu art. 58 din Codul de procedură civilă, aspect care reprezintă o chestiune ce ţine de interpretarea şi aplicarea legii.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum Neamţ, din Piatra-Neamţ, în Dosarul nr. 7.115/279/2014 al Judecătoriei Piatra-Neamţ şi constată că dispoziţiile art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamţ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 28

din 20 ianuarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în Dosarul nr. 2.801/2/2015 (1.677/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.018D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 decembrie 2015, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 19 ianuarie 2016, când, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, a amânat pronunţarea pentru 20 ianuarie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 21 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.801/2/2015 (1.677/2015), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, Judecătorul de drepturi şi libertăţi, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată de petenta Mihaela Smetana Havrileti, în temeiul art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu privire la legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii a popririi dispuse prin Ordonanţa din 19 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală în Dosarul de urmărire penală nr. 76/D/P/2014, şi cererea de ridicare a aceleiaşi măsuri asigurătorii a popririi, formulată de S.C. „Narwilde” - S.R.L. din comuna Vermeş.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, instanţa de judecată - judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor procesual penale referitoare la măsurile asigurătorii, respectiv art. 249 şi 250 din Codul de procedură penală, rezultă că persoana faţă de care se instituie o măsură asigurătorie, în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală, are posibilitatea legală ca, în cursul urmăririi penale, să conteste legalitatea şi temeinicia respectivei măsuri, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a acesteia, precum şi modul de aducere la îndeplinire, în termen de 3 zile de la punerea în executare a măsurii, iar, în cursul procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, poate contesta numai modul de punere în executare a măsurii de indisponibilizare, în termen de 3 zile de la aducerea la îndeplinire. Însă, în ipoteza în care, pe parcursul procesului penal, după expirarea termenelor de formulare a contestaţiei prevăzute de art. 250 alin. (1) şi (6) din Codul de procedură penală, ar interveni diverse motive care ar reclama analizarea oportunităţii modificării sau chiar a ridicării măsurii asigurătorii, art. 250 din Codul de procedură penală nu conferă un remediu procesual pentru a se adresa o astfel de cerere, fie organului judiciar care a dispus măsura, fie unei instanţe de judecată, în aceste condiţii apreciind că textul legal criticat contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie.

5. Referitor la încălcarea art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care garantează oricărui cetăţean dreptul de acces neîngrădit la justiţie pentru apărarea oricărui drept sau oricărei libertăţi ori a oricărui interes legitim, indiferent dacă acestea rezultă din Constituţie sau din alte reglementări normative, trebuie precizat că instituirea unei căi de atac, ca modalitate de acces la justiţie, implică în mod necesar asigurarea posibilităţii de a o utiliza pentru toţi cei care urmăresc apărarea unui drept sau interes legitim şi au capacitate şi calitate procesuală. Or, art. 250 din Codul de procedură penală lipseşte persoana faţă de care s-a dispus instituirea unei măsuri asigurătorii de posibilitatea de a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau chiar ridicarea respectivei măsuri, pentru motive survenite ulterior luării acesteia, fiindu-i astfel încălcat dreptul de acces la justiţie pentru ocrotirea unor drepturi sau interese pe care aceasta le apreciază a fi legitime.

6. Cu privire la încălcarea art. 24 alin. (1) din Constituţie, arată că exercitarea dreptului la apărare presupune, în primul rând, existenţa unor drepturi procesuale ale părţilor din proces, care le conferă acestora posibilitatea de a-şi valorifica interesele lor legitime, pe tot parcursul procesului. Aceste drepturi pot fi realizate, în mod concret, în funcţie de poziţia procesuală a fiecărei părţi şi de interesul său în soluţionarea cauzei. Garanţiile procesuale constituie mijloace procedurale prin care părţile au posibilitatea, în concret, de a-şi exercita drepturile procesuale recunoscute de lege, iar o garanţie procesuală importantă o constituie posibilitatea controlului asupra legalităţii şi temeiniciei atât a soluţionării cauzelor, cât şi a măsurilor procedurale, în sine. Or, în cauza de faţă, persoanele vizate de măsurile asigurătorii, instituite în condiţiile art. 249 din Codul de procedura penală, nu au la dispoziţie nicio garanţie procesuală pentru a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau ridicarea acestora pentru motive ulterioare luării lor. Astfel, în măsura în care o persoană este împiedicată să exercite o cale procedurală adecvată apărării drepturilor sau intereselor safe, ea nu îşi poate valorifica şi apăra drepturile, întrucât cauza sa nu va ajunge în faţa organului judiciar, fiind astfel privată de posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare.

7. În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, instanţa de judecată - judecătorul de drepturi şi libertăţi, analizând natura măsurilor asigurătorii, apreciază că acestea constituie ingerinţe în dreptul fundamental de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituţie, care însă nu este absolut, ci poate fi supus unor limitări rezonabile printr-o reglementare legală, în condiţiile dispoziţiilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Aşadar, susţine că ingerinţa generată de instituirea unor măsuri asigurătorii, în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală, vizează un drept fundamental, respectiv dreptul de proprietate privată, este reglementată prin lege, are ca scop legitim împiedicarea ascunderii, a distrugerii, a înstrăinării sau a sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, se impune, fiind adecvată în abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie şi este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea statului de drept. Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o, întrucât aceasta nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, de vreme ce, pe parcursul procesului penal, persoana afectată de aceasta nu are posibilitatea legală de a solicita ridicarea sau măcar modificarea măsurii asigurătorii, pentru motive apărute ulterior momentului epuizării căilor procedurale care permit contestarea acesteia, pe cale de consecinţă, fiind restrâns, nelimitat temporal, dreptul fundamental de proprietate privată, cu afectarea însăşi a substanţei acestui drept. Subliniază că, potrivit art. 168 din Codul de procedură penală din 1968, măsurile asigurătorii puteau fi contestate oricând în cursul procesului penal pe calea unei plângeri adresate, în funcţie de momentul procesual al formulării acesteia, procurorului, în cursul urmăririi penale, respectiv instanţei de judecată, în cursul judecăţii.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 250 din Codul de procedură penală sunt parţial constituţionale, apreciind că alin. (6) al acestui articol este neconstituţional în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) şi art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală. Aşadar, cu privire la art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Legiuitorul nu poate suprima dreptul substanţial al unei părţi interesate de a exercita căile de atac şi nici nu poate restrânge exerciţiul acestui drept decât în condiţiile restrictive stabilite prin art. 53 din Constituţie. Deşi art. 129 din Legea fundamentală asigură folosirea căilor de atac „în condiţiile legii”, această dispoziţie constituţională nu are însă semnificaţia că „legea” ar putea înlătura ori restrânge exerciţiul altor drepturi sau libertăţi expres consacrate prin Constituţie. Or, în speţă, prin nereglementarea unei căi de atac, persoana afectată de măsura asigurătorie luată de judecătorul de cameră preliminară şi de către instanţa de judecată nu îşi poate exercita dreptul la apărare. Faţă de aceste aspecte consideră că, prin excluderea posibilităţii de contestaţie a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară şi de către instanţa de judecată, se încalcă accesul la justiţie al persoanelor asupra bunurilor cărora s-a dispus această măsură.

10. Arată că reglementarea anterioară în materie, respectiv art. 168 din Codul de procedură penală din 1968, prevedea atât posibilitatea contestării măsurii asigurătorii şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, în orice fază a procesului penal, cât şi recursul împotriva hotărârii instanţei de judecată prin care a fost soluţionată plângerea, în prezent persoana afectată de măsura asigurătorie fiind lipsită nu numai de posibilitatea recursului, dar chiar şi de calea de atac a contestării măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată.

11. Mai mult, arată că a fost adoptată Directiva 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, care instituie obligaţia statelor membre de a prevedea posibilitatea efectivă pentru persoana împotriva căreia este dispusă confiscarea de a ataca hotărârea de confiscare în faţa unei instanţe [art. 8 alin. (6) teza a doua]. Totodată, art. 8 alin. (8) din directivă stipulează că, în cadrul procedurilor confiscării extinse, persoana afectată beneficiază de posibilitatea efectivă de a contesta circumstanţele cauzei, inclusiv elementele concrete de fapt şi probele disponibile pe baza cărora bunurile respective sunt considerate bunuri derivate din activităţile infracţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 250 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Contestaţia nu este suspensivă de executare.

(3) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi dosarul cauzei, în termen de 24 de ore de la solicitarea dosarului de către acesta.

(4) Soluţionarea contestaţiei se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestaţia şi a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.

(5) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la soluţionarea contestaţiei.

(6) împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.

(7) Contestaţia nu suspendă executarea şi se soluţionează, în şedinţă publică, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.

(8) După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestaţie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.

(9) întocmirea minutei este obligatorie. “

15. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 relativ la dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în cauza de faţă măsura asigurătorie a popririi a fost dispusă prin Ordonanţa din 19 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, în Dosarul de urmărire penală nr. 76/D/P/2014. Prin urmare, dispoziţiile art. 250 alin. (6)-(9) din Codul de procedură penală, care reglementează contestaţia împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procedura de soluţionare a acesteia şi contestaţia, având ca temei legea civilă, ce poate fi formulată numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]”. Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (6)-(9)din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

17. Curtea reţine că, în cauză, ulterior dispunerii popririi asigurătorii asupra contului bancar al petentei suspecte, aceasta şi-a achitat toate datoriile către bugetul de stat, inclusiv sumele de bani reţinute ca fiind prejudiciu, şi a formulat cerere de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi dispuse de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală. Prin încheierea din 21 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi, a trimis cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, spre competentă soluţionare. Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în aplicarea principiului simetriei actelor juridice - potrivit căruia, în lipsa unor dispoziţii contrare, organul judiciar care a dispus luarea unei măsuri procesuale este cel în măsură să revină asupra acesteia -, a apreciat că cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi trebuie, în prealabil, analizată şi rezolvată de către procurorul de caz, ca organ judiciar cu atribuţii de decizie, specific fazei procesuale în care se află cauza la momentul formulării cererii. Prin aceeaşi încheiere, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, susţinând că acestea lipsesc persoana faţă de care s-a dispus instituirea unei măsuri asigurătorii de posibilitatea de a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau chiar ridicarea respectivei măsuri, pentru motive survenite ulterior luării acesteia, fiindu-i astfel încălcate dreptul de acces la justiţie, dreptul la apărare şi dreptul de proprietate.

18. Cât priveşte dispoziţiile art. 250 alin. (1)-(5) din Codul de procedură penală, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii acestora, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 20 din 19 ianuarie 2016, nepublicată în Monitorul Oficial al României la data redactării prezentei decizii, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile precitate, reţinând, în paragrafele 33-39 ale deciziei, că normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale - cu privire la cazul particular al desfiinţării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispoziţiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispoziţiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziţii contrare,

19. Astfel, Curtea a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementează atât desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător [art. 955 din Codul de procedură civilă, în caz de nedepunere a cauţiunii în ipotezele reglementate de art. 953 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod], cât şi instituţia ridicării sechestrului asigurător - art. 957 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Aşadar, potrivit art. 957 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător.”h aceste condiţii, Curtea a reţinut că legea procesual civilă reglementează pentru debitor un remediu eficient pentru ridicarea măsurii sechestrului asigurător, şi anume în cazul în care dă o garanţie - reală sau personală - îndestulătoare. Aşa încât, dacă se va constitui la dispoziţia creditorului o asemenea garanţie, debitorul este îndreptăţit să formuleze o cerere prin care să solicite ridicarea sechestrului, astfel încât bunurile sale vor fi scoase de sub măsura indisponibilizării. Cât priveşte poprirea asigurătorie, potrivit art. 971 alin. (1) din Codul de procedură civilă, soluţionarea cererii, executarea măsurii, desfiinţarea şi ridicarea popririi asigurătorii se vor efectua potrivit dispoziţiilor art. 954- 959 din acelaşi cod, care se aplică în mod corespunzător, aşa încât condiţiile înfiinţării popririi asigurătorii, ca şi cele privind ridicarea acesteia sunt cele prevăzute la sechestrul asigurător, anterior menţionate.

20. Curtea a constatat, totodată, ca normele procesual civile reglementează şi un alt mijloc legal prin care debitorul sau terţul garant poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii, împiedicând valorificarea bunurilor la care acestea se referă, şi anume „depunerea cu afectaţiune specială* Potrivit art. 721 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Până la adjudecarea bunurilor scoase la vânzare silită, debitorul sau terţul garant poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii ori de executare, consemnând la unitatea prevăzută de lege, la dispoziţia executorului judecătoresc, întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare, şi depunând dovada de consemnare la executorul judecătoresc. Aşadar, prin efectuarea depunerii cu afectaţiune speciala, măsurile asigurătorii instituite încetează.

21. De asemenea, Codul de procedură civilă reglementează, în cuprinsul art. 751, situaţiile în care debitorul are posibilitatea fie de a opri executarea silită prin împiedicarea aplicării sechestrului, fie de a obţine ridicarea sechestrului în cazul în care a fost deja instituit. Cele două cazuri de împiedicare/ridicare a sechestrului prevăzute de art. 751 din Codul de procedură civilă sunt următoarele: a) debitorul plăteşte creanţa, inclusiv accesoriile şi cheltuielile de executare, în mâinile creditorului sau reprezentantului său având procură specială; b) debitorul face depunerea cu afectaţiunea specială prevăzută la art. 721 alin. (1) şi predă executorului recipisa de consemnare,

22. Similar, în căzui popririi, art. 784 alin. (6) din Codul de procedură civilă reglementează situaţia în care măsura indisponibilizării sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite poate înceta, respectiv în cazul în care debitorul consemnează, cu afectaţiune specială, toate sumele pentru acoperirea cărora a fost înfiinţată poprirea, la dispoziţia executorului judecătoresc, în condiţiile prevăzute la art. 721. În acest caz, debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care îl va înştiinţa de îndată pe terţul poprit, care devine astfel obligat să deblocheze conturile debitorului sau bunurile mobile incorporale ale acestuia. Practic, pentru ca debitorul să evite o pagubă în patrimoniul său, legiuitorul i-a recunoscut posibilitatea de a consemna cu afectaţiune specială întreaga valoare a creanţei la dispoziţia executorului, înmânându-i acestuia dovada consemnării.

23. Aşadar, având în vedere că normele procesual civile precitate reglementează cu privire la desfiinţarea măsurilor asigurătorii, la cerere, în ipotezele în care debitorul dă o garanţie - reală sau personală îndestulătoare, face depunerea cu afectaţiune specială ori plăteşte creanţa, inclusiv accesoriile, Curtea a constatat că, în măsura în care se face aplicarea acestora în materie penală, suspectul/inculpatul, faţă de care s-a dispus instituirea unei măsuri asigurătorii, poate solicita, pe parcursul procesului penal, desfiinţarea (ridicarea/încetarea) respectivei măsuri, dreptul de acces la justiţie şi dreptul la apărare fiind astfel garantate.

24. De altfel, cât priveşte poprirea asigurătorie, Curtea a reţinut că, potrivit art. 254 alin. (2) din Codul de procedură penală, sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit, poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, „vor fi consemnate de către debitori, după caz, la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele urmând a fi predate procurorului, judecătorului de cameră preliminară ori instanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare. Aşadar, după identificarea de către organul de executare a terţului poprit şi comunicarea către acesta a unei copii după ordonanţa sau încheierea prin care s-a instituit poprirea, terţul poprit are obligaţia de a se conforma de îndată acestei dispoziţii, în sensul indisponibilizării sumelor datorate debitorului După indisponibilizarea sumelor scadente, terţul are obligaţia de a consemna sumele de bani pe numele suspectului/inculpatului sau părţii responsabile civilmente, dar la dispoziţia organului judiciar care a dispus măsura ori a organului de executare, fiind fixat în acest sens un termen de maximum 5 zile de la scadenţa sumelor de bani. Organului judiciar care a dispus măsura ori care a pus-o în executare i se comunică de către terţ acele recipise prin care se face dovada sumelor de bani, termenul de comunicare fiind de maximum 24 de ore. În acest mod, organul judiciar ori organul de executare poate aprecia momentul în care sumele astfel consemnate îndestulează suma a cărei garantare de plată se urmăreşte prin poprirea instituită, astfel încât din oficiu sau la cerere să poată ridica poprirea asupra sumelor datorate ulterior. Aşadar, Curtea a reţinut că, ulterior înfiinţării popririi, se poate ajunge la ridicarea acesteia, din oficiu - de către organul judiciar sau organul de executare - sau la cererea debitorului poprit, în ipotezele în care datoria a fost stinsă prin plată de către terţul poprit ori datoria a fost stinsă prin plată chiar de către debitor, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, menţionate anterior.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei precitate sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

26. Având în vedere cele arătate, din perspectiva criticilor formulate, Curtea nu poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 şi 53.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (6)-(9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în Dosarul nr. 2.801/2/2015 (1.677/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 250 alin. (1)-(5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 20 ianuarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 104.000 din 30 iunie 2015 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău - Decizia etapei de încadrare nr. 46 din 30 septembrie 2011, Avizul Ministerului Culturii nr. 1.424 din 11 aprilie 2013, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 212.123 din 27 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 36.319 din 8 mai 2013 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 152.950/1M din 25 martie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 februarie 2016.

Nr. 230.

 

ANEXĂ

 

PLANUL DE MANAGEMENT

al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

 

Abrevieri

- R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

- ONG-uri - organizaţii nonguvernamentale

- APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

1.1. Elemente generale ale planului de management

1.1.1. Scopul planului de management

Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie.

Datorită transformărilor majore suferite de mediul înconjurător, mai ales sub influenţa factorului antropic, se impun adoptarea şi aplicarea unor măsuri menite să protejeze elementele constitutive de bază ale arboretului Runc.

Planul de management are ca principal scop menţinerea echilibrului ecologic al arboretului Runc.

De asemenea se vor crea posibilităţi de studiere a particularităţilor acestui arboret şi se va încuraja dezvoltarea de proiecte ce au ca scop studierea genofondului exemplarelor de fag din această arie naturală protejată.

O componentă importantă a managementului ariei naturale protejate şi cu aplicare imediată o constituie componenta educaţională.

1.1.2. Obiectivele planului de management

Plecând de la argumentele care au stat la baza constituirii Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, în baza consultării factorilor interesaţi, a fost stabilit un set de obiective specifice.

Managementul rezervaţiei naturale se face în funcţie de caracteristicile ei, prin măsuri active de gospodărire pentru menţinerea habitatelor şi protejarea anumitor specii, grupuri de specii şi comunităţi biotice.

Această rezervaţie corespunde categoriei IV, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale.

Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate.

Obiectivele planului de management sunt următoarele:

a) asigurarea statutului favorabil de conservare al pădurii de fag şi a habitatului particular din zonă;

b) protejarea cadrului natural;

c) promovarea unui turism care să nu afecteze negativ aria protejată, să ducă la creşterea respectului pentru valorile naturale;

d) conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi, pentru înţelegerea importanţei conservării naturii.

1.1.3. Principiile planului de management

Principiile planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini implementarea planului de management.

Principiul opiniei generale unitare

Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoaşterea integrată a structurii şi funcţionalităţii lui, se constituie într-un atu incontestabil pentru dezvoltarea echilibrată a acelui spaţiu. Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor permite acţiunea eficientă pentru selectarea celor mai bune măsuri conforme cu aspiraţiile factorilor de decizie, populaţiei locale şi cu obiectivele de conservare pe termen mediu şi lung.

Existenţa unei opinii generale comune reprezintă o condiţie esenţială de abordare pluriinstituţională a unor aspecte de care depinde reuşita aplicării prevederilor prezentului plan de management. Astfel, integrarea într-un sistem de cooperare a acţiunilor tuturor factorilor de decizie din zonă cu cele ale custodelui ariei protejate constituie un pas înainte în scopul creşterii eficienţei managementului ariei protejate.

Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei managementului

Planul de management urmăreşte îmbunătăţirea gestionării patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea acţiunilor fără impact asupra ariei naturale protejate, menţinerea condiţiilor de viaţă şi a resurselor naturale regenerabile pentru generaţiile viitoare, cel puţin la nivelul celor existente pentru generaţia actuală.

Promovarea dezvoltării armonioase a fondului forestier şi cinegetic

Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie o avuţie de interes naţional, de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, pentru conservarea şi protecţia resurselor genetice valoroase.

Susţinerea intensă a informării populaţiei, dezvoltării culturale şi a educaţiei permanente

Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei reprezintă modalităţi de dezvoltare a unor spaţii pe termen lung, în condiţiile în care resursele umane formate nu se îndreaptă spre alte direcţii.

Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei

Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei, trebuie Să fie analizată din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor. Precauţia este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea apariţiei unor areale cu disfuncţionalităţi. Aceasta nu impune excluderea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci includerea în faza de investiţie a aspectelor ce privesc Impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfăşurare a activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să îl respecte conform legislaţiei de mediu în vigoare.

Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect rezervaţia. Unde există ameninţarea unei reduceri semnificative sau a pierderii diversităţii biologice, lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amânarea măsurilor de evitare sau de reducere a acestui pericol.

Se impune o transparenţă ridicată în luarea deciziilor, situaţiile conflictuale fiind astfel îndepărtate.

Principiul conservării diversităţii biologice

Diversitatea biologică are o importanţă deosebită dată în primul rând de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea în situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale, menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural. Flora şi fauna sălbatică reprezintă o componentă de neînlocuit a sistemelor naturale.

Protecţia şi conservarea habitatelor, a speciilor de plante şi animale sălbatice este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru creşterea eficienţei acţiunilor de protecţie a habitatelor şi a speciilor de plante şi animale se propun o serie de măsuri:

a) informarea publicului asupra importanţei acestei arii naturale protejate;

b) o mai bună cunoaştere a politicilor organismelor decizionale şi a obiectivelor lor;

c) identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse şi mediul natural.

Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii biologice, în special a habitatelor.

1.2. Bazele legale

1.2.1. Bazele legale ale înfiinţării ariei naturale protejate

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc s-a constituit ca arie naturală protejată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, încadrată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria de rezervaţie naturală cu caracter predominant floristic şi forestier.

1.2.2. Bazele legale ale elaborării planului de management

Elaborarea planului de management se face în baza

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile acestui plan de management vor fi respectate atât de custodele ariei naturale protejate, de autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, cât şi de persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările Şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management autorităţile publice locale au obligaţia de a actualiza documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la rezervaţia naturală.

Pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planului de management, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală protejată. În acest sens este necesar avizul custodelui, atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

În vederea localizării cu exactitate a ariei naturale protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor, este necesar ca, prin grija autorităţii administraţiei publice locale competente, să fie incluse şi limitele ariei naturale protejate, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

1.2.3. Cadrul legal pentru administrarea ariei protejate

Conform Convenţiei de custodie nr. 90 din 3 martie 2010 şi Actului adiţional nr. 2, aria protejată este atribuită în custodie R.N.P. - Romsilva, Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele.

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc funcţionează în baza următoarelor acte normative şi legislative:

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a - zone protejate;

e) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

f) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;

g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;

h) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;

i) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare;

j) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

k) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

l) Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare.

1.3. Procesul de elaborare a planului de management

1.3.1. Cadru de realizare şi instituţii implicate

Planul de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc este realizat conform prevederilor legale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul de management este elaborat prin participarea unui grup de lucru operativ, constituit din reprezentanţi nominalizaţi ai instituţiilor interesate de pe raza ariei protejate.

Instituţiile participante la realizarea planului de management sunt:

a) Direcţia Silvică Bacău;

b) Instituţia Prefectului Judeţul Neamţ;

c) Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Ştiinţe - secţia biologie;

d) Universitatea „Alexandru Ioan Caza din Iaşi, Facultatea de Biologie;

e) Consiliul Local al Localităţii Bahna;

f) Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău.

1.3.2. Etape în elaborarea planului de management

Planul de management se bazează pe direcţii prioritare şi acţiuni concrete pentru îndeplinirea obiectivelor rezervaţiei naturale.

Definirea direcţiilor prioritare s-a realizat ţinând cont de realităţile existente şi de obiectivele realizabile.

Au  fost identificate ca domenii prioritare conservarea diversităţii biologice, promovarea activităţilor de educaţie şi conştientizare a publicului, promovarea imaginii ariei naturale protejate.

Au fost stabilite acţiunile pentru toate domeniile prioritare, luând în considerare resursele tehnice, financiare şi umane necesare pentru implementarea acestora şi sursele posibile de finanţare.

1.3.3. Modalităţi de implicare a publicului

Planul de management pentru aria protejată „Codrul secular Runc” a fost dezbătut în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai ONG-urilor interesate de activităţile de conservare a naturii.

1.3.4. Proceduri de modificare a planului de management

Planul de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc este realizat într-o manieră flexibilă, datorită fenomenelor naturale imprevizibile, care pot afecta suprafeţe de teren şi care obligă la reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii.

Se impune adoptarea unui management adaptativ, care să ţină seama de direcţiile de acţiune stabilite, astfel încât să se poată realiza principalele obiective de conservare ale ariei protejate.

 

CAPITOLUL II

Descrierea ariei naturale protejate

 

2.1. Poziţie

2.1.1. Localizare, căi de acces

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc se situează pe raza teritorială a judeţului Neamţ, la limita sudică a judeţului Bacău, pe raza teritorial-administrativă a localităţii Bahna, în apropierea localităţii Racova.

În interiorul ariei protejate accesul este posibil pe drumul naţional 15, Bacău - Piatra-Neamţ, drumul comunal Runc şi drumul forestier Racova-Runc.

2.1.2. Acoperirea cu hărţi

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este evidenţiată în hărţile silvice 1:20000 şi 1:50000 şi în format electronic, *.tiff, color, la o rezoluţie de 300 dpi, în anexa care face parte integrantă din prezentul plan de management.

2.2. Limitele şi zonarea funcţională a ariei protejate

2.2.1. Limitele

Limitele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004.

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc se suprapune peste două unităţi amenajistice, unităţile amenajistice 53 şi 54 din Unitatea de Producţie VI Racova a Ocolului Silvic Fântânele, având o suprafaţă totală de 55,8 ha.

2.2 2. Zonarea funcţională

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, nu este necesară efectuarea unei zonări interne, în interiorul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc fiind interzise:

a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie, şi/sau de conservare;

b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

În interiorul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc se pot desfăşura următoarele activităţi:

a) ştiinţifice şi educative;

b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;

c) stingerea operativă a incendiilor;

d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;

e) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;

f) de înlăturare a efectelor unor calamităţi care afectează suprafeţe de pădure, la propunerea custodelui ariei naturale protejate, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;

g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori şi acţiunile de monitorizare a acestora;

h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea custodelui ariei naturale protejate şi în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;

i) activităţi de vânătoare, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.

2.3. Structuri de administrare

Administrarea Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc se face de către R.N.P. - Romsilva, prin Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele, situat În localitatea Gârleni, judeţul Bacău, fără a fi necesară existenţa unei structuri de administrare.

2.4. Inventarierea resurselor abiotice

2.4.1. Elemente de geologie şi potenţial geologic

Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare.

Principalele formaţiuni sunt:

a) depozite loessoide formate pe loessuri;

b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă;

c) depozite din gresii, marne.

2.4.2. Caracteristici geomorfologice şi potenţialul geomorfologic

Din punct de vedere geomorfologic, Rezervaţia Naturală

Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri şi podişuri, În zona dintre Şiret şi Bistriţa.

Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanţilor au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată acolo unde rocile sunt moi.

Unitatea de relief predominantă este versantul de înclinare mică 6° şi platourile, cu expoziţie majoritară parţial însorită şi însorită.

Altitudinea medie este de 390-420 m, cu o minimă de 180 m şi o maximă de 580 m.

2.4.3. Potenţialul hidrogeologic şi hidrologic

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este cuprinsă între râurile Şiret şi Bistriţa, cu un regim hidrologic bun, o reţea de pârale cu debite variabile în funcţie de anotimp, ce se varsă în majoritate în Bistriţa, şi anume: Deasa, Rezerva şi Racova.

Aceste pâraie, în perioadele secetoase, îşi reduc foarte mult debitul, secând uneori pe anumite porţiuni.

În general, debitele se manifestă fără maxime şi minime pronunţate, precipitaţiile fiind reţinute şi atenuate de masivul forestier adiacent.

2.4.4. Potenţialul climatic

Din punct de vedere climatic, teritoriul administrativ al judeţului Neamţ beneficiază de un climat temperat-continental, cu influenţe pregnante estice şi nordice care accentuează caracterele extreme.

Clima este temperat continentală, cu mari variaţii de la iarnă la vară: minima absolută, înregistrată în luna februarie, a fost de - 25,2°C, iar maxima absolută, în luna august, de + 35,8°C.

Teritoriul Unităţii de Producţie VI Racova se încadrează în ţinutul climatic de tipul II. B.P.4, sectorul de climă continentală - Podişul Deluros al Moldovei, cu dealuri împădurite - subdistrictul subcarpaţilor estici.

Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 24,2°C.

Temperatura maximă absolută este de + 36,3°C, iar cea minimă absolută de - 30,8°C.

Media temperaturii în sezonul de vegetaţie aprilie-septembrie este de 16,3°C.

Data medie a primului îngheţ este 11 octombrie, iar a ultimului îngheţ la 1 aprilie.

Umezeala relativă a aerului are o medie anuală de 72%.

Media precipitaţiilor pe anotimpuri este următoarea: primăvara - 140 mm; vara - 211 mm; toamna - 114 mm; iama - 73 mm.

În sezonul de vegetaţie media este de 385 mm.

Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 56 de zile.

Vânturile predominante sunt cele din direcţiile nord, nord-vest şi vest cu o frecvenţă medie de 65-85% şi viteze medii cuprinse între 2,3 şi 7,4 m/s. Viteza acestora atinge valori mari iama, cu antrenare de aer rece din zona anticiclonului siberian.

Vara, toamna şi primăvara, pe versanţii cu orientare estică, sud-estică, deplasarea maselor de aer dinspre vest şi nord-vest generează o nuanţă climatică de tip Fohn cu creşteri locale ale temperaturii aerului.

Indicatori sintetici ai datelor climatice

Pe anotimpuri indicele de ariditate de Martonne are următoarele valori: primăvara - 7,6; vara - 7,2; toamna - 5,8; iarna - 8,1.

În raport cu evapotranspiraţia potenţială, deficitul de apă în sol se înregistrează numai în sezonul de toamnă, în rest fiind un relativ excedent de apă în sol din precipitaţii.

Analizând datele climatice, temperatura şi precipitaţiile indică un climat favorabil pentru dezvoltarea în condiţii foarte bune a fagului;.

În Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc se găseşte sol brun eumezobazic tipic, constituind unul din principalii factori staţionali ce contribuie la productivitatea arboretului.

Caracteristici staţionale

Particularitatea Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc o constituie tipul staţionai 5243 - Deluros de făgete brun edafic mare cu Asperula Asarum.

Condiţiile geostaţionale care caracterizează rezervaţia sunt foarte bune pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere, fapt demonstrat de existenţa acestor arborete conservate, constituite în subunităţi de protecţie şi producţie speciale M-5J-5H.

2.5 Inventarierea resurselor biotice

2.5.1. Habitate

Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este constituită în exclusivitate dintr-un habitat forestier de pădure bătrână caducifoliată, respectiv un arboret de fag, de productivitate superioară cu consistenţă plină.

2.5.2. Flora şi vegetaţia

Din punct de vedere floristic Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc aparţine etajului nemoral şi se suprapune făgetelor de deal.

În prezent nu există un inventar al speciilor existente în cuprinsul rezervaţiei.

A fost identificată prezenţa unei specii endemice, respectiv Cardamine glanduligera.

2.5.3. Fauna

Conform fişei de evaluare, au fost identificate:

a) 28 de specii de mamifere, din care reprezentative sunt: vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, arici - Erinaceus europaeus, mistreţ - Sus scrofa, căprior - Capreolus capreolus, cerb - Cervus elaphus, iepure de câmp - Lepus europaeus, pârşul - Glis glis;

b) 74 de specii de păsări,din care reprezentative sunt: porumbelul gulerat - Columba polumbus, ciocănitoarea neagră - Drycopus martius, pitulicea - Phyloscopus sibilatrix, brumăriţa de pădure - Prunella modularis, bufniţa - Bubo bubo;

c) 7 specii de reptile, din care reprezentativ este şarpele lui Esculap - Elaphe longissima;

d) un număr de 9 specii de batracieni, din care reprezentative sunt: buhai de baltă cu burta roşie - Bombina bombina, broasca râioasă verde - Bufo viridis, brotăcelul european - Hyla arborea, tritonul cu creastă - Triturus cristatus;

e) specii de insecte precum: Carabus coriaceus, Carabus linnei, Pterosticus niger şi Platiynus assimilis.

2.6. Mediul socioeconomic

2.6.1. Istoricul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

În trecut, pădurile din care face parte Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc au aparţinut Mănăstirii Moldovă, iar în anul 1919 au devenit proprietate publică a statului român.

2.6.2. Aspecte demografice

Prezenţa umană în zona rezervaţiei este legată de activităţile agricole din vecinătatea ariei naturale protejate.

În imediata vecinătate a rezervaţiei naturale, impactul prezenţei umane este concentrat pe drumul forestier Racova-Runc.

2.6.3. Dotări tehnico-edilitare

Datorită specificului rezervaţiei şi mărimii reduse a acesteia nu se impune existenţa unor dotări tehnico-edilitare.

Singura construcţie din imediata vecinătate a rezervaţiei este reprezentată de drumul forestier Racova-Runc, în rest neexistând alte construcţii permanente sau temporare.

2.6.4. Activităţi antropice pe raza ariei naturale protejate

2.6.4.1. Silvicultura

Silvicultura este una dintre cele mai vechi activităţi antropice de pe raza ariei naturale protejate.

Terenurile suprapuse ariei naturale protejate sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervaţie.

Activităţile din silvicultură se referă la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de fructe, ciuperci, acţiuni de reîmpădurire - în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

2.6.4.2. Vânătoarea

Suprafaţa ariei naturale protejate este suprapusă fondului de vânătoare 39 Iteşti administrat de Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele.

În interiorul ariei naturale protejate se desfăşoară activităţi de vânătoare în conformitate cu prevederile legale din domeniu.

2.6.4.5. Agricultura

Pe raza Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc nu sunt practicate activităţi agricole permanente sau temporare.

2.6.5. Regimul de proprietate al terenurilor

Suprafaţa de teren aferentă Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc este proprietate publică a statului şi este administrată de Ocolul Silvic Fântânele,

 

CAPITOLUL III

Planul de acţiuni

 

3.1. Conservarea diversităţii biologice

Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea în situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale, menţinerea şi, după caz, refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.

Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii biologice şi în special a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

Direcţiile prioritare de intervenţie în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc în domeniul conservării diversităţii biologice sunt următoarele:

a) conservarea habitatelor şi speciilor de interes naţional menţionate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) menţinerea unui nivel de intervenţie antropică scăzut care să contribuie la conservarea unor habitate;

c) monitorizarea şi eliminarea speciilor invazive;

d) stabilirea de cote anuale în funcţie de capacitatea de suport a ecosistemelor naturale pentru speciile ce se exploatează din aria naturală protejată.

3.2. Promovarea activităţilor de Informare, educaţie şi conştientizare publică

Promovarea acţiunilor de informare, educaţie şi conştientizare publică se face prin implicarea custodelui, comunităţii locale şi a şcolilor din zonă.

Acţiunile de conştientizare se referă la promovarea beneficiilor care pot rezulta din protejarea rezervaţiei naturale.

Comunităţile locale trebuie convinse să nu aducă prejudicii ariei naturale protejate.

Activităţile de educaţie şi conştientizare trebuie focalizate pe următoarele direcţii:

a) prezentarea metodelor şi tehnicilor sustenabile de exploatare a spaţiului şi resurselor naturale;

b) asigurarea educaţiei ecologice la toate categoriile de

vârstă, mai ales la nivelul utilizatorilor de resurse din mediile naturale;

c) promovarea modelelor corecte şi legale de comportament în mediul natural;

d) promovarea activităţilor de voluntariat;

e) dezvoltarea de centre de informare-documentare.

Anual se va realiza un calendar pentru organizarea unor activităţi de informare, educaţie şi conştientizare publică, în contextul în care este necesară eficientizarea tuturor activităţilor de conservare a biodiversităţii.

În acest scop este importantă stabilirea unor tematici specifice care urmează să fie abordate în profil educaţional, precum managementul deşeurilor, protecţia plantelor şi animalelor, protecţia pădurii, care să ţină cont de problemele caracteristice rezervaţiei naturale.

Se vor marca prin activităţi specifice sărbătorile clasice din calendarul de mediu, precum: „Ziua Pământului”, „Ziua Internaţională a Biodiversităţii”, „Ziua Mediului” şi altele asemenea.

Responsabil: custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.

Instituţii ce pot fi implicate: unităţile şcolare, APM Neamţ, autorităţile publice locale.

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate.

Rezultate aşteptate: planificarea activităţilor de educaţie şi conştientizare, parcurgerea calendarului de mediu.

Indicatori de succes: numărul de evenimente din calendarul de mediu organizate anual.

3.3. Promovarea cercetării ştiinţifice

Cercetarea ştiinţifică este instrumentul prin care custodele poate obţine de la cercetători informaţii necesare în procesul de administrare a rezervaţiei naturale.

Activităţile de cercetare ştiinţifică contribuie la adaptarea măsurilor de conservare a diversităţii biologice, astfel încât să nu fie depăşită capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

Direcţii prioritare pot fi:

a) dezvoltarea planificată şi controlată a activităţilor de cercetare ştiinţifică pe teritoriului Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc;

b) corelarea activităţilor de cercetare ştiinţifică cu cele prevăzute în planul de management;

c) promovarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în mass-media;

d) actualizarea bazei de date privind speciile de floră şi faună sălbatică din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc şi structurarea acesteia în conformitate cu standardele impuse la nivel naţional.

Baza de date existentă la nivelul custodelui rezervaţiei naturale se va actualiza permanent cu informaţiile din teren şi cu cele rezultate în urma derulării unor programe de cercetare ştiinţifică.

Cercetarea ştiinţifică, desfăşurată astfel încât să nu constituie un factor de presiune asupra ecosistemelor naturale, contribuie la realizarea unei baze de date privind speciile de floră şi faună sălbatică din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc, care să fie pusă la dispoziţia custodelui.

De asemenea,informaţii privind flora şi fauna sălbatică se vor colecta şi prin intermediul unor doctoranzi, masteranzi sau cercetători voluntari, care încheie cu custodele ariei protejate protocoale de colaborare, prin care se angajează să predea acestuia rezultatele cercetării ştiinţifice.

Custodele va asigura corelarea structurii bazei de date proprii cu bazele de date gestionate la nivel central.

Activităţile de cercetare ştiinţifică promovate de către custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc sau de către alte instituţii trebuie să fie corelate cu acţiunile planului de management al rezervaţiei şi să respecte priorităţile stabilite de către acesta.

Obiectivele activităţilor de cercetare trebuie să ajute la:

a) delimitarea celor mai bune practici pentru conservarea habitatului şi a speciilor de floră şi faună sălbatică;

b) selectarea celor mai bune măsuri de intervenţie în cazul apariţiei unor dezechilibre semnificative.

Astfel, activităţile de cercetare promovate de către custodele rezervaţiei sau în colaborare cu aceasta trebuie să urmărească îndeplinirea obiectivelor de management ale Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.

Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.

Responsabil: custodele ariei protejate.

Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi institute de cercetare

Surse de finanţare posibile: resurse proprii ale custodelui, programe de cercetare naţionale şi internaţionale, alte surse de finanţare.

Rezultate aşteptate: actualizarea permanentă a bazei de date.

Indicatori de succes: bază de date completă privind speciile de floră şi faună sălbatică.

Identificarea speciilor-ţintă din rezervaţie şi îmbunătăţirea stării lor de conservare

Se vor identifica acele specii-ţintă cu populaţii ameninţate sau vulnerabile, care necesită măsuri de conservare, întrucât sunt specii-umbrelă pentru alte specii din ecosistem. Concentrarea pe speciile-ţintă nu presupune neglijarea totală a celorlalte specii, care vor beneficia de activităţi de monitorizare permanente, pentru evidenţierea stării populaţiilor lor.

Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: o dată la 5 ani.

Responsabil: custodele ariei protejate.

Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, O.N.G.-uri.

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate, programe de cercetare naţionale, programe de conservare.

Rezultate aşteptate: identificarea speciilor-ţintă pentru activităţile de conservare.

Indicatori de succes: numărul speciilor-ţintă pentru activităţile de conservare.

Interzicerea oricăror activităţi de colectare a speciilor de interes comunitar şi naţional din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, este interzisă colectarea sub orice formă a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional din rezervaţie. În acest context, custodele va interzice toate solicitările cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi, precum şi a celor care contribuie la degradarea habitatelor acestor specii.

În cadrul rezervaţiei vor fi permise lucrările prevăzute de amenajamentele silvice cu aprobarea autorităţilor competente.

Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.

Responsabil: custodele ariei naturale protejate.

Instituţii ce pot fi implicate: Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ.

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate.

Rezultate aşteptate: stoparea activităţilor de colectare a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional.

Indicatori de succes: 100% avize negative pentru cererile de colectare a plantelor şi animalelor de interes comunitar şi naţional, numărul sancţiunilor acordate.

3.3.1. Dezvoltarea planificată şi controlată a activităţilor do cercetare ştiinţifică pe teritoriul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

Activităţile de cercetare ştiinţifică, în cazul în care se desfăşoară necontrolat, pot genera dezechilibre importante la nivelul diversităţii biologice şi elementelor de peisaj. Astfel, utilizarea de metode invazive pentru cercetarea speciilor şi a habitatelor, testarea unor tehnologii sau produse poate duce la afectarea calităţii mediului din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc şi, inclusiv, la apariţia de noi probleme de management. Din acest motiv este necesară inventarierea activităţilor de cercetare ştiinţifică care se desfăşoară în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc, planificarea lor anuală şi impunerea respectării normelor de deontologie profesională, conform legislaţiei naţionale şi comunitare.

Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate.

Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, universităţi şi institute de cercetare.

Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului.

Rezultate aşteptate: eliminarea activităţilor de cercetare ştiinţifică desfăşurate neplanificat.

Indicatori de succes: calendar anual al activităţilor ştiinţifice, activităţi de cercetare avizate favorabil de custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.

3.3.2. Promovarea rezultatelor ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc

Promovarea rezultatelor ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este foarte importantă pentru îmbunătăţirea imaginii Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, dar şi pentru creşterea atractivităţii zonei pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică. Pentru a stimula acest lucru este importantă semnarea de acorduri de parteneriat cu instituţii implicate în cercetarea ştiinţifică, prin care să fie încurajată realizarea de publicaţii referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc.

Promovarea rezultatelor ştiinţifice se poate realiza prin cărţi, articole, hărţi sau alte materiale de diseminare a rezultatelor ştiinţifice.

Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.

Responsabil: custodele ariei protejate.

Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, instituţii cu activităţi de cercetare, muzee, universităţi.

Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului.

Rezultate aşteptate: creşterea numărului de publicaţii referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc.

Indicatori de succes: acorduri de parteneriat semnate cu universităţi şi instituţii de cercetare, publicaţii ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc.

3.3.3. Stimularea obţinerii da fonduri pentru dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică

Încheierea de acorduri de parteneriat cu instituţii cu obiect de activitate cercetarea ştiinţifică poate stimula creşterea numărului de contracte de cercetare ştiinţifică care au ca obiect de activitate elemente naturale sau antropice din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc şi includerea ariei naturale protejate în programele naţionale de conservare/cercetare.

Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.

Responsabil: custodele ariei naturale protejate.

Instituţii ce pot fi implicate: universităţi şi institute de cercetare, muzee.

Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului.

Rezultate aşteptate: creşterea numărului de proiecte de cercetare aplicate pentru spaţiul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc şi creşterea fondurilor atrase pentru activităţi de cercetare

Indicatori de succes: cel puţin un proiect de cercetare pe an.

3.4. Administrarea Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

Aria naturală protejată este administrată în prezent de către Direcţia Silvică Bacău - Ocolul Silvic Fântânele pe baza convenţiei de custodie încheiate cu autoritatea de mediu responsabilă în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru asigurarea continuităţii acestui contract este obligatorie respectarea prevederilor stipulate în convenţia de custodie. Custodele va lua toate măsurile pentru respectarea drepturilor şi obligaţiilor stipulate.

Se va întocmi anual un raport privind starea ariei naturale protejate şi modul de administrare a acesteia. Raportul va fi transmis către autorităţile de mediu competente, conform legislaţiei de mediu în vigoare.

Instituţie coordonatoare: custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.

Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ.

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei protejate.

Rezultate aşteptate: respectarea prevederilor convenţiei de custodie.

Indicatori de succes: întocmirea anuală a raportului de activitate şi a celui privind starea ariei naturale protejate.

3.5. Promovarea activităţilor de voluntariat

Voluntariatul reprezintă una dintre formele prin care se poate realiza educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc. Deşi se va stimula implicarea voluntară în activităţile desfăşurate în cadrul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc a populaţiei din teritoriul imediat învecinat, nu se vor neglija nici voluntarii din alte zone.

Custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc va stimula activităţile de voluntariat prin realizarea unor certificate „voluntar în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc”, ce vor fi acordate organizaţiilor sau persoanelor ce vor desfăşura astfel de activităţi în folosul ariei protejate.

Responsabil: custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.

Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ, Direcţia Silvică Bacău.

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate.

Rezultate aşteptate: creşterea implicării voluntare a populaţiei din interiorul şi exteriorul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc în activităţi specifice de administrare.

Indicatori de succes:

a) realizarea certificatului de voluntar în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc;

b) dezvoltarea mecanismului instituţional şi a responsabilităţilor pentru voluntari;

c) creşterea anuală a numărului de voluntari.

 

CAPITOLUL IV

Proceduri de implementare şi revizuire a planului de management

 

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru.

Prezentul plan de management va fi implementat de custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, în următorii 5 ani, de la data aprobării acestuia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Implementarea se va realiza pe baza planului de acţiuni ce indică instituţiile implicate şi responsabilităţile acestora.

Pentru implementarea activităţilor din planul de management se vor utiliza resursele financiare menţionate în angajamentul bugetar al custodelui, anexat la Convenţia de custodie încheiată pentru gestionarea acestei rezervaţii naturale.

Urmărirea implementării acţiunilor se va face periodic prin monitorizarea îndeplinirii în perioada de timp stabilită a indicatorilor de succes şi a rezultatelor aşteptate.

Respectarea planului de acţiuni, ca parte componentă a planului de management, este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Planurile anuale de lucru se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.

Activităţile din planul de lucru anual se implementează/ organizează:

a) în mod direct de către custode, prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat;

b) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale.

Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custodele ariei naturale protejate, pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor de conservare ale acesteia.

În aceste cazuri, custodele ariei protejate are rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra ariei protejate,

Planul de management a fost conceput pentru aplicarea unui management eficient, adaptabil la influenţele unor factori externi sau interni ce pot interveni pe durata celor 5 ani de aplicare.

Dacă în această perioadă apar elemente de forţa majoră care necesită modificarea planului de management, acestea se vor realiza de către custode şi vor fi avizate de către autoritatea de mediu competentă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

După expirarea valabilităţii prezentului plan de management, custodele va elabora un nou plan de management care va fi supus avizărilor şi aprobărilor impuse de legislaţia de mediu în vigoare.

 

ANEXĂ*)

la planul de management

 

Harta Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.