MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 405/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 405         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 30 mai 2016

 

SUMAR

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

372. - Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

378. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Câmpia Turzii, judeţul Cluj

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

754. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

258. - Ordin pentru completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 208/2015 privind aprobarea regulilor de confirmare din punct de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punct de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 2 alin* (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile ce alcătuiesc domeniul public al statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reevaluării, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 18 mai 2016.

Nr. 372.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, a căror valoare de inventar se actualizează ca urmare a reevaluării

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

16335444

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţional㠄Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aliate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

1

63424

8.28.01

Construcţie limnigraf Moneasa

Sconstr = 30 mp

Ţara; România;

judeţul: Arad;

comuna Moneasa; -;

nr.; -; INHGA

2.615

2

63427

8.28.01

Cabină aparatură Moneasa

Sconstr = 9 mp

Ţara; România;

judeţul: Arad;

comuna Moneasa; G Moneasa;

nr.:-; INHGA

1.735

3

63428

8.28.01

Construcţie limnigraf Moneasa

Sconstr = 30 mp

Ţara: România; judeţul: Arad;

comuna Moneasa; -;

nr.: -; INHGA

5.339

4

63773

8.16.08

Reţea geodezică de sprijin, ax cadastral Direcţia Apelor Crişuri

Lungime = ml; codul hidrografic al cursului de apa =; nr. bucăţi =

Ţara; România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

148.458

5

63774

8.16.08

Reţea geodezică de sprijin, ax cadastral Direcţia Apelor Crişuri

curs de apă Vărsând Bocsig

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

180.898

6

63775

8.16.08

Reţea geodezică de sprijin, ax cadastral Direcţia Apelor Crişuri

curs de apă Teuz 1-45

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

39.998

7

63776

8.16.08

Reţea geodezică de sprijin, ax cadastral Direcţia Apelor Crişuri

Lungime = ml; codul hidrografic al cursului de apă =; nr. bucăţi =

Ţara: România;

judeţul: Sălaj; -; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

159,144

8

63981

8.03.11

Foraje DA Crişuri

Nr. foraje - 103; suprafaţă ocupată de foraje = mp; CF =

Ţara: România;

judeţul: Arad; -;

nr.: -; DA Crişuri

2.024.171

9

63982

8.03.11

Foraje DA Crişuri

Nr. foraje = 169; suprafaţă ocupată de foraje = mp; CF =

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -;-;

nr.: -; DA Crişuri

3.259.454

10

63983

8.03.11

Foraje DA Crişuri

1 foraj

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara; -; -;

nr.: -; DA Crişuri

3.686

11

63985

8,03.11

Foraje DA Crişuri

Nr. foraje = 31; suprafaţă ocupată de foraje = mp; CF =

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare; -; -;

nr.:-; DA Crişuri

603.574

12

64205

8.17.02

Baraj Leşu, din anrocamente, cu echipament tehnic

33,8 mii mc, lung = 170 m, lat = 7 m, înălţ. = 61 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Leş; -;

nr.: -; Bihor

61.928.940

13

64206

8.17.02

Baraj din beton armat CETI

0,85 mii mc, lung = 101 m, înălţ. = 9m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.:; Bihor

13.246.099

14

64207

8.17.03

Baraj atenuare Asău

vol = 0,639 mii mc, lung = 220 m, lat = 6 m, înălţ. = 8 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Asău

937.789

15

64208

8.17.03

Baraj atenuare Irina

vol = 0,9 mii mc, lung = 400 m, lat = 3 m, înalţ. = 7 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Belfir; -;

nr.:-; DA Crişuri

964.967

16

64209

8.17.03

Baraj atenuare Petid Cărăsău

vol = 1,82 mii mc, lung = 354 m, lat = 5 m, înălţ. = 14 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Petid; -;

nr.:-; DA Crişuri

4.110.821

17

64210

8.17.03

Baraj atenuare Felix

vol = 2,48 mii mc, lung = 930 m, lat = 4 m, înălţ. = 14 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Băile Felix; -;

nr.: -; Bihor

949.413

18

64211

8.17.03

Baraj atenuare 1 Mai

vol = 1,24 mii mc, lung = 202 m, lat = 3 m, înălţ. = 10 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Băile Felix; -;

nr.: -; 1 Mai

296.325

19

64212

8.17.03

Baraj atenuare Adona

vol = 0,945 mii mc, lung = 335 m, lat = 3 m, înălţ. = 9 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Adoni; -;

nr.: -; Bihor

441.005

20

64213

8.17.03

Baraj atenuare Sânnicolau

vol = 3,84 mii mc, lung = 325 m. lat = 4 m, înălţ. = 8 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sânnicolau Român; -;

nr.:; Bihor

675.389

21

64214

8.17,03

Baraj atenuare Echer

vol = 1,74 mii mc, lung = 277 m, lat = 4 m, înălţ. = 7 m

Ţara; România;

judeţul: Bihor; -;

nr.: -; Bihor

992.219

22

64215

8.17.03

Baraj atenuare Paleu

voi - 2.237 mii mc, lung = 270 m, lat = 3 m, înălţ, = 9 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Paleu; -;

nr.: -; Bihor

1.816.233

23

64216

8.17.03

Baraj atenuare Uileacu de Munte

voi - 3,4 mii mc, lung = 372 m, lat = 4 m, înălţ, = 6 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Uileacu de Munte; -;

nr.: -; Bihor

1.723.561

24

64217

8.17.03

Baraj atenuare Cristur

St = 1.062.792 mp, S_C1- dig_de_pământ_dalat = 8.207 mp, CF nr. 50153. UAT Buduslău

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Buduslău;-;

nr.; -; Bihor

382.736

25

64218

8.17.02

Baraj şi acumulare Budureasa

vol = 0,008 mii mc, lung = 150 m, lat = 3 m, înălţ. = 6 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Budureasa; -;

nr.: -; Bihor

49.899

26

64219

8.17.02

Baraj şi acumulare Miersig

S_teren = 48.217 mp. S_lac_de_acumulare = 39,945 mp, S zona de proiecţie = 8,272 mp, S_C1-baraj_din_pământ_şi_canal_deversor dalat = 1.148 mp, CF nr. 51196,

UAT Husasău de Ţinea

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Miersig; -;

nr.: -; Bihor

80.845

27

64220

8.17.02

Baraj şi acumulare Ucuriş I

vol = 0,05 mii mc, lung = 153 m, lat = 3 m, înălţ. = 4 m, anexe

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Ucuriş; -;

nr.: -; Bihor

20.153

28

64221

8.17.02

Baraj şi acumulare Ucuriş II

vol = 0,08 mii mc, lung = 114 m, lat = 4 m, înălţ. = 5 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Ucuriş; -;

nr.: -; Bihor

119.240

29

64223

8.17.03

Baraj Delani I

vol = 0,01 mii mc, lung = 66 m, lat = 3 m, înălţ. = 4 m, anexe

Ţara: România;

judeţul: Bihor; localitatea Delani; -;

nr.: -; Bihor

84.205

30

64224

8.17.03

Baraj Delani II

vol = 0,037 mii mc, lung = 74 m, lat = 3 m, înălţ. = 5 m, anexe

Ţara: România;

judeţul: Bihor; localitatea Delani; -;

nr.: -; Bihor

92.660

31

64225

8.17.02

Baraj şi acumulare Botean I

vol = 0,033 mii mc, lung = 156 m, lat = 3 m, înălţ. = 4 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; satul Botean; -;

nr.: -; Bihor

115.315

32

64226

8.17.03

Baraj Carand Răpsig

Suprafaţă expropriată = mp;

suprafaţă la nivelul coronamentului = mp; CF = 302236, UAT Beliu, Steren_canton = 1.511 mp, înălţime = 6 m, lăţime = 4 m, lungime = 8.560 m, volum = 15 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Beliu; -;

nr.: -;

7.020.134

33

64227

8.17.03

Baraj Tauţ

S_teren = 2.691.510 mp, S_C1- bazin_colectare = 7.005 mp, S_C2-canal deversor = 1.069 mp, S_C3-taluz_aval = 30.766 mp, S_C4-canal_golire_fund = 756 mp, S_C5-casa_de_pompe - 17 mp, S C6-canal colectare = 1.029 mp, S_C7- coronament_baraj = 4.669 mp, F36S_C8-deversor lateral = 204 mp, S_C9-taluz_amonte = 4,315 mp, S_C10-pasarelâ_ acces = 59 mp, S_C11 - A36 deversor_central_turn = 46 mp, S_C12-taluz_amonte = 17.250 mp, S_C13-dig_coada_lac = 1.118 mp, S_C14-golire_fund = 169 mp, S C15-golire fund = 171 mp, CF nr. 300900, UAT Tauţ_

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Tauţ; -;

nr.: -; Arad

17.210.846

34

64228

8.17.02

Acumulare Tămaşda

vol = 22,12 mii mc, lung = 4.425 m, lat = 4 m, înalţ. = 7 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Tămaşda; -;

nr.; -; Bihor

10.363.611

35

64229

8.17.03

Acumulare nepermanentă Beliu

vol = 2,7 mii mc, lung = 3.440 m, lat = 4 m, înălţ. = 6 m

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Beliu; -;

nr.: -; Arad

2.400.704

36

64230

8.17.03

Acumulare nepermanentă Leveles

vol = 6,2 mii mc, lung = 9,250 m, lat = 4 m, înalţ, = 6 m

Ţara: România;

judeţul: Arad; -;

nr.: -; Leveles

3.340.009

37

64231

8.17.02

Acumulare Zerindul Mic

vol = 23,38 mii mc, lung = 5.400 m, lat - A m, înălţ. = 6 m

Ţara: România;

judeţul: Arad;

satul Zerindu

Mic;-;

nr.:-; Arad

11.323.935

38

64232

8.17.02

Acumulare nepermanentă Sartis

vol = 3,6 mii mc, lung = 5.960 m, lat = 4 m, înălţ. = 5m

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

2.003.048

39

64233

8.17.03

Polder Tămaşda

vol = 15 mii mc, lung = 4.425 m, lat = 4 m, înălţ. = 7 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Tămaşda; -;

nr.: -; Bihor

3.830 358

40

64234

8.17.03

Polder Coşdeni

vol = 2,6 mii mc, lung - 2.460 m, lat = 4 m, înălţ, = 9 m

Ţara; România;

judeţul: Bihor;

satul Coşdeni; -;

nr.:-; Bihor

6.975.112

41

64235

8.17.03

Polder Sâmbăta

vol = 4,5 mii mc, lung = 4.770 m, lat = 3 m, înălţ. = 3 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Sâmbăta; -;

nr.: -; Bihor

4.940.262

42

64236

8.17.03

Polder Ginta

vol = 4,5 mii mc, lung = 8.800 m, lat = 3 m, înălţ. = 4 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor,

satul Ginta, -;

nr.: -; Bihor

2.830.303

43

64237

8.17.03

Polder Ciutelec

Suprafaţă expropriată = mp; suprafaţă la nivelul coronamentului - mp; CF - 50856, UAT Tăuteu, Sconstr_C1- polder_Ciutelec = 26.418 mp, S_teren = 30.900 mp, înălţime = 8 m, lăţime=3m, lungime = 1.030 m, volum = 4,2 mii. mc

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Tăuteu; -;

nr.: -; Bihor

2.083.693

44

64238

8.17.03

Polder Sălard

vol = 15 mii mc, lung. = 5.181 m, lat = 3 m, înălţ. = 3 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Sălard; -;

nr.: -; Bihor

13.781.069

45

64377

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig Criş Repede lung. = 3.200 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

8.096.172

46

64378

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 1.000 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Uileacu de Beiuş; -;

nr.: -; Bihor

98.745

47

64379

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 6.100 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Tăuţ; -;

nr.: -; Bihor

30.380.836

48

64380

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Pietroasa; -;

nr.:-; Bihor

12.839

49.

64381

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung = 1.200 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Remetea; -;

nr.:-; Bihor

21.203

 

50.

64382

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 1.200 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Pocluşa de Beiuş; -;

nr.: -; Bihor

35.283

51

64383

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng şi drept lung. = 6.500 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş; -;

nr.: -; Bihor

528.026

52

64384

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng şi drept lung. = 1.000 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş; -;

nr.;-; Bihor

974.670

53

64385

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 1.100 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş; -;

nr.: -; Bihor

479.147

54

64386

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 2.700 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Finiş; -;

nr.: -; Bihor

1.662.716

55

64387

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 2.300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Tărcaia; -;

nr.: -; Bihor

1.361.047

56

64388

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 250 m

Ţara; România;

judeţul: Bihor;

comuna Tărcaia; -;

nr.: -; Bihor

2 281.980

57

64389

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 500 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Cusuiuş; -;

nr.:-; Bihor

1,320.481

58

64390

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig apărare lung. = 500 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -; nr. -; Bihor

364.306

59

64391

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng şi drept lung. = 200 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -;

nr.: -; Bihor

368.271

60

64392

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng şi drept lung. = 7.700 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sâmbăta; -;

nr.: -; Bihor

2.468.221

61

64393

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng şi drept lung. = 18.700 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Holod;-;

nr.: -; Bihor

6.763.498

62

64394

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng şi drept lung. = 300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Şuncuiuş; -;

nr.: -; Bihor

172.323

63

64395

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Gheghie; -;

nr.: -; Bihor

429.686

64

64396

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng Criş lung. = 800 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Cacuciu Vechi; -;

nr.: -; Bihor

59.227

65

64397

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng Criş lung. = 2.400 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Fughiu; -;

nr.: -; Bihor

408.960

66

64398

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng Criş lung. = 4.100 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -; Bihor

1.069.220

67

64399

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 2.000 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -; Bihor

226.065

68

64400

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng Valea lung = 1.800 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Chiribiş; -;

nr.: -; Bihor

1.077.591

69

64402

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 1.600 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Chiribiş; -;

nr.: -; Bihor

54.773

70

64403

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 2.000 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sălişte; -;

nr.: -; Bihor

46.484

71

64404

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig dirijare mal drept Criş lung = 400 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Vadu Crişului; -;

nr.: -; Bihor

358.816

72

64405

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 7.000 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sântimreu; -;

nr.: -; Bihor

2.615 907

73

64406

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 2.600 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sâniob; -;

nr.: -; Bihor

2.711.267

74

64407

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 7.500 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Marghita; -;

nr.: -; Bihor

3.257.834

75

64408

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 1.400 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Făncica; -;

nr.: -; Bihor

5.218.852

76

64409

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 1.500 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Fâncica; -;

nr.: -; Bihor

319.908

77

64410

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept Valea lung. = 1.200 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Făncica; -;

nr.: -; Bihor

277.036

78

64411

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 1.400 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Marghita; -;

nr.: -; Bihor

541.256

79

64412

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept lung. = 7.000 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Bale; -;

nr.: -; Bihor

1.121.384

80

64413

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 4.100 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

1.002.096

81

64414

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 5.200 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Sâniob; -;

nr.: -; Bihor

1.117.528

82

64415

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 1.300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sânlazăr; -;

nr.: -; Bihor

4.785.411

83

64416

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 7.100 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Almaşu Mare;-;

nr.: -; Bihor

472.260

84

64417

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 1.500 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Fânaţe

369.370

85

64418

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig Valea lung. = 1,300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; V. Albu

769.008

86

64419

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal stâng lung. = 1.300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Marghita; - nr.: -; Bihor

1.095.114

87

64420

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig dirijare mal drept 300 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Bratca; -;

nr.; -; Bihor

136.195

88

64428

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig mal drept Criş Alb, lung. = 6.300 m

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Bocsig; -;

nr.: -; Arad

8.767.489

89

64462

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

îndiguire şi regularizare lung. =  10.100 m

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

4.213.421

90

64465

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

impermeabilizare dig Criş Negru

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Zerind; -;

nr.: -; Arad

905.376

91

64469

8.16.07

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

dig Barcău-Bancheta

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

6.302.899

92

64556

8,28.01

Mire şi limnigrafe

3 buc.

Ţara: România;

judeţul: Sălaj; -; -;

nr.: -; Salaj

6.691

93

64557

8.28.01

Mire şi limnigrafe

12 buc.

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

38608

94

64558

8.28.01

Mire şi limnigrafe

11 buc.

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

31.154

95

64561

8.28.01

Mire şi limnigrafe

13 buc. instalaţii

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

37.781

96

64562

8.28.01

Mire şi limnigrafe

5 buc. instalaţii hidrometrice

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

12.265

97

64564

8.28.01

Mire şi limnigrafe

6 buc. instalaţii hidrometrice

Ţara: România;

judeţul: Satu Mare; -; -;

nr.: -; Satu Mare

16.034

98

64725

8.03.09

Diguri Direcţia Apelor Crişuri

CN-prag de fund Criş 10 m 14 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Cărpinet; -;

nr.: -; Bihor

19.362

99

64726

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

prag Valea Crăiasa 6 m

Ţara: România;

judeţul:Bihor;

satul Sudrigiu; -;

nr.: -; Bihor

14.902

 

100

64728

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Nimăieşti

prag Valea 14 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş; -;

nr.: -; Bihor

88.344

101

64729

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Nimăieşti

prag de reţinere Valea 12 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş -;

nr.: -; Bihor

9.220

102

64730

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Băiţa

prag de fund = 8 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -;

nr.: -; Bihor

88.344

103

64731

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Băiţa

L_prag de fund = 7 m;

L_ prism anrocamente = 0,02 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; oraşul Ştei; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

52.886

104

64732

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V Izbandiş

prag Valea 7 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Şuncuiuş; -;

nr.: -; Bihor

23.312

105

64733

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Criş Alb

prag fund Criş Alb 35 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -;-;

nr.:-; Bihor

54.823

106

64734

8.03.09

Regularizări DA Crişuri

regularizare Valea lungime = 23,7 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

2.215.546

107

64735

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Călata

regularizare Valea lungime = 1.2 km

Ţara; România;

judeţul: Bihor;

satul Sânlazăr; -;

nr.: -; Bihor

610.556

108

64736

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Barcău

regularizare lungime = 2 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sânlazăr; -;

nr.: -; Bihor

428.417

109

64737

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Sighiştel

regularizare lungime = 0,35 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; - ;

nr.:-; Bihor

82.782

110

64738

8.03.09

Regularizări DA Crişuri

regularizare lungime = 27 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Cheşa; -;

nr.: -; Bihor

822.706

111

64739

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare lungime = 2 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Vaşcău; -;

nr.: -; Bihor

368.813

112

64740

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare râu Valea pe lungime = 2,908 Km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

1.342.453

113

64741

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Topa +afluenţi

regularizare lungime = 10,8 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Sâmbăta; -;

nr.: -; Bihor

3.047.229

114

64742

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Holod

regularizare lungime = 16,2 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Coşdeni; -;

nr.: -; Bihor

7.183.330

115

64743

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Holod

regularizare lungime = 6 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sâmbăta; -;

nr.: -; Bihor

1.907.470

116

64744

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Băiţa

regularizare lungime = 0,1 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -;

nr.: -; Bihor

335.568

117

64745

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Peţa + afluenţi

regularizare lungime = 7 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Băile Felix; -;

nr.: -; Bihor

3.302.584

118

64746

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Gropind

regularizare lungime = 7 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Tileagd; -;

nr.: -; Bihor

1.678.112

119

64747

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Izbindiş

regularizare lungime = 1,2 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Şuncuiuş; -;

nr.: -; Bihor

728.263

120

64748

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. C Kosno

regularizare lungime = 191 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Cetariu; -;

nr.: -; Bihor

1.293.824

121

64749

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Viţeilor

regularizare lungime = 12,4 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Sălard; -;

nr.: -; Bihor

2.785 041

122

64750

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Sânnicolau

regularizare lungime = 13,5 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sânnicolau de Beiuş; -;

nr.: -; Bihor

472.538

123

64751

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Egher

regularizare lungime = 7 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Marghita; -;

nr.: -; Bihor

207.137

124

64752

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Fancica

regularizare lungime = 14,681 km

Ţara; România; Judeţul: Bihor;

satul Fancica; -;

nr.: -; Bihor

388.787

125

64753

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Almăşel

regularizare 5,5 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Sâniob; -;

nr.: -; Bihor

67.826

126

64754

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Tăşad

regularizare 5,5 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Oşorhei; -;

nr.; -; Bihor

68.037

127

64755

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Bistra

regularizare 24,7 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Chiribiş;  -;

nr.: -; Bihor

2.135.188

128

64756

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Tăşad

regularizare 8 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sfârnaş;  -;

nr.: -; Bihor

125.268

129

64757

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Izvor

regularizare 0,8 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

localitatea Peştiş; -;

nr.: -; Bihor

916.524

130

64758

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Călata

regularizare-9,625 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

6.959.155

131

64759

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Barcău

regularizare-8 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Bale; -;

nr.: -; Bihor

8.125.562

132

64760

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, V. Nouă

regularizare-6 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Gurbediu; -;

nr.: -; DA Crişuri

129.501

133

64761

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Fonău

regularizare-2 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Fonău; -;

nr.: -; Bihor

997.497

134

64762

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, v. Sumugi

regularizare-2,5 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Şumugiu; -;

nr.: -; Bihor

410.045

135

64763

8.03,09

Regularizări DA Crişuri. v, Fonău

regularizare - 1 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Fonău; -;

nr.: -; Bihor

84.999

136

64764

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, v. Fonău

regularizare 1 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Fonău; -;

nr.;-; Bihor

285.573

137

64765

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri. Valea Gepiu

regularizare - 1 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Gepiu; -;

nr.:-; Bihor

142.698

138

64766

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare - 6 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

689.615

139

64767

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Teuz

regularizare Teuz 6,81 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.; -; Arad

2.215.986

140

64768

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Honea

regularizare Moneasa 0,29 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Moneasa; -;

nr.: -; Arad

78.494

141

64769

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Caib

regularizare Criş Alb-Ineu 6 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Ineu; -;

nr.: -; Arad

1.858,442

142

64770

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Moneasa

regularizare Izoi-Moneasa 0,76 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

satul Moneasa; -;

nr.: -; Arad

318.692

143

64771

8.03.09

Regularizări DA Crişuri, v. Sighişoara

regularizare Valea Sighişoara 0,5 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

638.5B3

144

64772

8.03.09

Regularizări DA Crişuri

Valea Sighişoara consolidare 6,3 km

Ţara: România;

judeţul; Arad, -, -,

nr.: -, Arad

684.312

145

64773

8.03.09

Regularizări DA Crişuri

regularizare Hălmăgel 2,9 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Hălmăgel; -;

nr.: -; Arad

1.878.173

146

64774

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Criş Alb 5,6 km

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

municipiul Brad; -;

nr.: -; Hunedoara

4.531.631

147

64775

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Brad 6,6 km

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

municipiul Brad; -;

nr.: -; Hunedoara

577.857

148

64776

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Luncoi 1,8111 km

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

municipiul Brad; -;

nr.: -; Hunedoara

164.040

149

64777

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Chisindia 17,2 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Chisindia; -;

nr.: -; Arad

1.564.880

 

150

64778

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Hodiş 2,18 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

satul Hodiş; -;

nr.: -; Arad

271.270

151

64779

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Valea Sebiş 1,7 km

Ţara: România:

judeţul: Arad;

oraşul Sebiş; -;

nr.:-; DA Crişuri

2.551.512

152

64780

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Megheş 0,11 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

318.079

153

64781

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

regularizare Sodom Pâncota 4,65 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Pâncota; -;

nr.: -; Arad

2.151.985

154

64782

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

canal Cermei-Tauţ 22,95 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Cermei; -;

nr.: -; Arad

3.430.537

155

64783

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

canal Cihos 10,3 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -: nr.: -; Arad

127.336

156

64784

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri, Valea Morilor

canal Morilor 6,2 km

Ţara: România;

judeţul: Arad: -; -;

nr.: -; Arad

150.941

157

64785

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

canal Cermei -Tauţ 5,15 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Cermei; -;

nr.: -; Arad

949.756

158

64786

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

tăiere cot Bârsa Aldeşti 0,625 km

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Bârsa; -;

nr.: -: Arad

220.583

159

64787

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

corecturi mal Criş Alb 1,27 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

1.643.400

160

64788

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

reprofilare valea Teuz

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Cermei; -;

nr.:-;Arad

3.728.522

161

64789

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

calibrare Criş Negru

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

643.372

162

64790

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

reprofilare valea Teuz amonte

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

823.530

163

64791

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

bucla I amenajare Criş Alb Şicula

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Şicula; -;

nr.: -; Arad

410.487

164

64792

8.03.09

Regularizări Direcţia Apelor Crişuri

bucla II amenajare Criş Alb Şicula

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Şicula; -;

nr.: -; Arad

69.176

165

64813

8.03.09

Consolidări mal Criş

12 lucrări de consolidare

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

1.232.147

166

64814

8.03.09

Consolidare mal stâng Valea Morii (Peşti)

 

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

localitatea Peştiş; -;

nr.: -; Bihor

13.763

167

64815

8.03.09

Consolidare mai stâng, drept Izvor

Lungime = ml; suprafaţa regularizată = mp; codul hidrografic al cursului de apă =; CF =

Ţara: România:

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

290.282

168

64816

8.03.09

Lucrări de apărare Sebiş

pereu piatră şi consolidare, L_consolidare = 250 m

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Sebiş; -;

nr.: -; Arad

422.727

169

64820

8.03.09

Consolidare mal

râu Dezina 150 m + 100 m

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

166.245

170

64821

8.03.09

Consolidare mal

3 consolidări Criş Alb

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

2.847.043

171

64822

8.03.09

Consolidare mal

2 consolidări Criş

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

157.016

172

64823

8.03.09

Consolidare mal

din piatră 445 m, Bocsig

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Bocsig; -;

nr.: -; Arad

308.959

173

64824

8.03.09

Consolidare mal

lung. = 3,4 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

2.962.334

174

64825

8.03.09

Apărare mal

lung. = 3,6 km

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara; -; -;

nr.: -; Hunedoara

713.487

175

64826

8.03.09

Apărare mal

lung. = 0,2 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

690.284

176

64827

8.03.09

Traversări colmatări, epiu Criş Repede

Criş mal stâng

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

37.359

177

64830

8.03.09

Apărare mal

cădere 1 + 375

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

44.174

178

64831

8.03.09

Apărare mal

Criş Alb - Şicula

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Şicula; -;

nr.: -; Arad

244.731

179

64832

8.03.09

Amenajare torenţi

Sebiş 500 m

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

175.668

180

64833

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

râul Criş 21 lucrări, 1 buc. prism. anrocamente, 2 buc. pereu

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

6.864.078

181

64834

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

râul Valea 9 lucrări

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Bihor

420.769

182

64835

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

lucrări de apărare Canal Morilor şi Valea Sighişoara L_canal_Cihosi = 1,2 km; L_dig_Valea Sighişoara = 1,9 km; L consolidare mal = 0,28 km

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

9.101.727

183

64836

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

Criş

Ţara; România;

judeţul: Sălaj; -; -;

nr.: -;

84.655

184

64840

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

zid sprijin Sebiş - 79 m, 2 lucrări

Ţara; România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.; -; Arad

143.984

185

64841

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

zid beton Ineu - 0,8 m

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Ineu; -;

nr.: -; Arad

159.168

186

64842

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

zid sprijin Hamangiu 722 m - 2 lucrări, unul din piatră şi altul din beton

Ţara: România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

100.820

187

64843

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

zid sprijin Moneasa 205 m, 3 lucrări

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Moneasa; -;

nr.: -; Arad

31.453

188

64844

8.03.09

Apărări de mal şi consolidări

zid sprijin Carand

Ţara; România;

judeţul: Arad; -; -;

nr.: -; Arad

75,958

189

65189

8.28.01

Canton Boiu

Suprafaţă teren = 4.318 mp; suprafaţă construită = C1 - canton_vechi = 134 mp, C2 - canton_nou = 95 mp, C3- magazie = 80 mp; suprafaţă desfăşurată = C1 - canton vechi = 134 mp, C2 - can1on_nou = 95 mp, C3 - magazie = 80 mp; tip clădire = P; CF = 51962, UAT Ciumeghiu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Boiu; -;

nr.: -; Bihor

66.072

190

65191

8.28.01

Canton Ant

Suprafaţă teren = 1.125 mp; suprafaţă construită = C1 - canton = 66 mp; suprafaţă desfăşurată = C1 - canton = 66 mp; tip clădire=P, CF-=61011, UAT Avram Iancu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Ant; -; nr.. -; Bihor

6.725

191

65192

8.28.01

Canton Iermata

Suprafaţă teren = totală = 8.562, Steren_mal_drept = 6.083 mp, Steren_mal_stâng = 2.479 mp; suprafaţă construită = C1_canton_mal_drept = 99 mp, Sconstr_C2 - magazie = 66 mp, Sconstr_C1-canton_mal_stâng = 106 mp, Sconstr_C2-grajd = 54 mp; suprafaţă desfăşurată = C1_canton_mal_ drept = 99 mp, Sdesf_C2- magazie = 66 mp, Sdesf_C1-canton_mal_stâng = 106 mp, Sdesf_C2-grajd = 54 mp; tip clădire = P; CF = 301597, UAT Zerind, CF nr. 301596, UAT Zerind; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Zerind;

satul Iermata Neagră;

nr.: -

98.088

192

65193

8.28.01

Canton Tăut

Suprafaţă teren = mp; suprafaţă construită = mp; suprafaţă desfăşurată = mp; tip clădire =; CF =; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Tăut; -;

nr.: -; Bihor

28.624

193

65194

8.28.01

Canton Ginta

Suprafaţă teren = mp; suprafaţă construită = mp; suprafaţă desfăşurată = mp; lip clădire =;CF=; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Ginta; -;

nr.: -; Bihor

8.568

194

65195

828.01

Canton Sobolciu

Suprafaţă teren = mp; suprafaţă construită = mp; suprafaţă

desfăşurată = mp; tip clădire =; CF =; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor -; -;

nr.: -: Sobolciu

33 753

195

65197

8.28.01

Canton Petid Cărăsău

Suprafaţă teren = mp; suprafaţă construită = mp; suprafaţă desfăşurată = mp; tip clădire =; CF =; suprafaţă utilă = mp

Ţara; România;

judeţul: Bihor;

satul Petid; -;

nr.: -; Bihor

57.159

196

65201

8.28.01

Canion Abrămuţ

Suprafaţă teren = 12.018 mp; suprafaţă construită = S_C1- clădire administrativă = 68 mp, S_C2-magazie = 40 mp, S_C3- pivniţă =21 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1- clădire administrativă = 68 mp, S_C2-magazie = 40 mp, S_C3- pivniţă = 21 mp; tip clădire = clădire tip P; CF = 50317, UAT Abrămuţ

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Abrămuţ; -;

nr.: -; Bihor

6.538

197

65202

8.28.01

Canton Cheresig

Suprafaţă teren = mp; suprafaţă construită = mp; suprafaţă desfăşurată = mp; tip clădire =; CF =; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Cheresig; -;

nr.: -; Bihor

48.014

198

65203

8.28.01

Canton Frunziş

Steren = 1.159 mp, S_constr_C1-canton = 88 mp, S_desf_C1-canton = 88 mp, clădire tip P, CF nr. 301748, UAT Mişca

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Mişca;-;

nr.: -; Arad

72447

199

65207

8.28.01

Staţie hidrometrică Călata

 

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

satul Călata; -;

nr.: -; Cluj

4.865

 

200

65212

8.28.01

Staţie meteorologică Zece Hotare

 

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Zece Hotare;-;

nr.: -; Bihor

2.351

201

65216

8.28.01

Canion Horingea

S teren = 3.036 mp, S_constr_C1-canton = 163 mp, S_desf_C1-canton = 163 mp, clădire lip P, CF nr. 51959, UAT Ciumeghiu

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Ciumeghiu;-;

nr.: -; Bihor

26.898

202

65221

8.28.01

Canton Talpoş

Suprafaţă teren = 3.262 mp; suprafaţă construită = C1- canton = 131, C2-grajd = 37 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 131, C2-grajd = 37 mp; tip clădire = P; CF = 51537, UAT Batăr; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Talpoş; -;

nr.: -; Talpoş

41.376

203

65222

8.28.01

Canton Tămaşda

Suprafaţă teren = totală = 8.369 mp, Steren_mal_stâng = 3.336 mp,  Steren_mal_drept=5.033 mp; suprafaţă construită = C1- canton_mal_stâng = 105 mp, C2- anexă = 77 mp, C3- grajd -109 mp, C1- canton_mal_drept = 163 mp, C2-grajd = 61 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton_mal_stâng = 105 mp, C2- anexă = 77 mp, C3- grajd = 109 mp, C1- canton_mal_drept = 163 mp, C2-grajd = 61 mp; tip clădire = P; CF = 51013, UAT Avram Iancu, CF nr. 50966, UAT Avram Iancu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Avram Iancu; -;

nr.: -;

26.237

204

65223

8.28.01

Canton Şilindia

Suprafaţă teren = 1.717 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 62 mp, C2-anexă = 85 mp, C3- anexă = 64 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canion = 62 mp, C2-anexă = 85 mp, C3-anexă = 64 mp; tip clădire = P; CF = 301343, UAT Şilindia: suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Şilindia;

satul Şilindia nr. 37

100.330

205

65224

8.28.01

Canton Zărand

Suprafaţă teren = 2.789 mp; suprafaţă construită = C1- canton = 133 mp, C2-grajd = 35 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 133 mp, C2-grajd = 35 mp; tip clădire = P; CF = 301433, UAT Zărand; suprafaţă utilă = mp

Ţara; România;

judeţul: Arad;

comuna Zărand;

satul Zărand nr.: -

8.284

206

65225

8.28.01

Canton Pilu

Suprafaţă teren = totală = 11.883 mp, Steren_Pilu_I = 4.095 mp, Steren_Pilu_II = 2.204 mp, Steren Pilu III = 5.584 mp; suprafaţă construită = C1- canton_Pilu_l = 95 mp, C2-magazie = 95 mp, C1-canton_Pilu_II = 117 mp, C1 - canto n_Pilu_III = 151 mp;

suprafaţă desfăşurată = C1-canton_Pilu_I = 95 mp, C2-magazie = 95 mp, C1-canton_Pilu_II = 117 mp, C1-canton_Pilu_III = 151 mp; tip clădire = P ;CF = 300989, UAT Pilu, CF nr. 300990, UAT Pilu, CF nr. 301926, UAT Socodor; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Pilu; -;

nr.: -

21.214

207

65226

8.28.01

Canton Ţipari

Suprafaţă teren = totală = 8.247 mp, Steren_Ţipari_I = 3.934 mp, Steren_Ţipari_II = 4.313 mp; suprafaţă construită = C1- canton_Ţipari_I = 143 mp, C2-magazie = 78 mp, C1-canton_Ţipari_II = 139 mp; suprafaţă desfăşurata = C1-canton_Ţipari_I = 143 mp, C2-magazie = 78 mp, C1-canton Tipări II = 139 mp; lip clădire = P; CF = 302697, UAT Sintea Mare, CF nr. 301446, UAT Zărand; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Sintea Mare; -

nr.: -

41.929

208

65227

8.28.01

Canton Vărşand

Suprafaţă teren = totală = 7.968 mp, Steren = 1.411 mp, Steren = 2.779 mp, Steren = 3.778 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 133 mp, C1-canton = 143 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 133 mp, C1-cânton = 143 mp; tip clădire = P; CF = 301003, UAT Pilu, CF nr.: 300988, UAT Pilu, CF nr.: 300987, UAT Pilu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Pilu; -;

nr.: -

14.059

209

65228

8.28.01

Canton Berechiu

Suprafaţă teren = 3.985 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 69 mp, C2-grajd = 55 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 69 mp, C2-grajd = 55 mp; tip clădire = P; CF = 301747, UAT Apateu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Apateu;

satul Berechiu;

nr.: -; Bihor

34.385

210

65229

8.28.01

Canton Seleuş

Suprafaţă teren = 825 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 63 mp, C2-anexă = 86 mp, C3- anexă - 65 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 63 mp, C2-anexă = 86 mp, C3-anexă = 65 mp; tip clădire = P; CF = 301326, UAT Seleuş; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Seleuş;

satul Seleuş; -;

nr.: -

114.898

211

65230

8.28.01

Canton Harcai

Suprafaţă teren = 1.508 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 61 mp, C2-anexă = 73 mp; suprafaţă desfăşurata = C1-canton = 61 mp, C2-anexă = 73 mp; tip clădire = P; CF = 301432, UAT Zărand; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Zărand;

satul Cintei;

nr.: -; Arad

82.555

212

65231

8.28.01

Canton Sintea Mare

Suprafaţă teren = 938 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 90 mp, C2-anexă = 4 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 90 mp, C2-anexă = 4 mp; tip clădire = P; CF = 302698, UAT Sintea Mare; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Sintea Mare; -;

nr.: -

54.322

213

65232

8.28.01

Canton Moţiori

Suprafaţă teren = 1.335 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 90 mp, C2-anexă = 89 mp, C3- anexă = 31 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 90 mp, C2-anexâ = 89 mp, C3- anexă = 31 mp; tip clădire = P; CF = 301749, UAT Apateu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Apateu; -;

nr.: -

42.958

214

65233

8.28.01

Canton Mocirla

Suprafaţă teren = 2.300 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 91 mp, C2-anexă = 93 mp, C3- anexă = 28 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 91 mp, C2-anexă = 93 mp, C3-anexă = 28 mp; tip clădire = P; CF = 302235, UAT Beliu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Beliu;

satul Vasile Goldiş;

nr.: -

67.083

215

65235

8.28.01

Canton Tămand

Suprafaţă teren = 3.678 mp; suprafaţă construită = C1 - canton = 129 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 129 mp; tip clădire = P; CF = 303981, UAT Ineu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul:Arad;

oraşul Ineu; -;

nr.: -

10.258

216

65236

8.28.01

Canton Cârmei

Suprafaţă teren = 1.296 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 90 mp, C2-magazie = 92 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 90 mp, C2-magazie = 92 mp; tip clădire = P; CF = 302818, UAT Cermei; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Cermei; -;

nr.: -; Arad

43.757

217

65237

8.28.01

Canton Mişca

Suprafaţă teren = mp; suprafaţă construită = mp; suprafaţă desfăşurată = mp; tip clădire =; CF =; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul:Arad;

comuna Mişca; -;

nr.: -; Arad

55,202

218

65240

8.28.01

Canton Şicula

Suprafaţă teren = 1.543 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 110 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 110 mp; tip clădire = P;CF = 304310, UAT Şicula; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Şicula; -;

nr.: -; Arad

32.240

219

65241

8.28.01

Canton Cintei

Suprafaţă teren = 4.980 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 131 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 131 mp; tip clădire = P; CF = 301436, UAT Zărand; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

satul Cintei; -;

nr.: -; Arad

19.323

220

65242

8.28.01

Canion Socodor

Suprafaţă teren = 3.008 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 105 mp; suprafaţă desfăşurată = C1 - canton = 105 mp; tip clădire = P;CF = 302781, UAT Chişineu-Criş; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Chişineu-Criş; -;

nr.: -; Arad

14,172

221

65243

8.28.01

Canton Hada

Suprafaţă teren = 5.404 mp; suprafaţă construită = C1-canton - 131 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 131 mp; tip clădire = P; CF = 302778, UAT Chişineu-Criş; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Chişineu-Criş; -;

nr.: -; Hada

45.242

222

65244

8.28.01

Canton Becheni

Suprafaţă teren = 4.429 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 91 mp; suprafaţa desfăşurată = C1-canton = 91 mp; tip clădire = P; CF = 302783, UAT Chişineu-Criş; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Chişineu-Criş; -;

nr.: -; Becheni

45.288

223

65245

8.28.01

Canton Rica

Suprafaţă teren = 4,662 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 86 mp; suprafaţă desfăşurată = C1- canton = 86 mp; tip clădire = P; CF = 301993, UAT Socodor; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Socodor; -;

nr.: -; Rica

43,308

224

65246

8.28.01

Canton Zerindu Mic

Suprafaţă teren = 5.106 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 61 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 61 mp; tip clădire = P; CF = 301750, UAT Mişca; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

satul Zerindu Mic;-;

nr.:-; Arad

26.924

225

65391

8.28.01

Racorduri şi branşamente electrice

2 racorduri

Ţara: România;

judeţul: Sălaj;

comuna Nuşfalău;-;

nr.: -; Sălaj

5.993

226

65393

6.03.12

Lucrare de drumuri

 

Ţara: România;

judeţul: Bihor, -; -;

nr.; -; Arad

3.207

227

65394

8.03.12

Pod Husasău

Suprafaţă = mp; dimensiuni =; scop =; CF =

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Husasău de Ţinea; -;

nr.: -; Bihor

148.267

228

65395

8.03.12

Pod Şumugiu

Suprafaţă = mp; dimensiuni =; scop =; CF =

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Şumugiu; -;

nr.: -; Bihor

80.036

229

65396

8.03.12

Pod Fonău

Suprafaţă = mp; dimensiuni =; scop =; CF =

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Fonău; -;

nr.: -; Bihor

177.352

230

65397

8.03.12

Pod Sânlazăr

Suprafaţă = mp; dimensiuni =; scop =; CF =

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sânlazăr; -;

nr.: -; Bihor

4.311.718

231

65398

8.03.12

Pod Ciuleşti

 

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Ciuleşti;  -;

nr.: -; Bihor

1.351.316

232

65399

8.03.12

Pod Cohani

Suprafaţă = mp; dimensiuni =; scop =; CF =

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Cohani; -;

nr.: -; Bihor

3.534.059

233

65400

8.03.12

Pod Ghida

Suprafaţă = mp; dimensiuni =;

scop = ; C F=

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Ghida; -;

nr.: -; Bihor

6.041.063

234

114929

8.28.02

Punte Metalică Varieş

 

Ţara: România;

judeţul: Bihor; -; -;

nr.: -; Varieş-INHGA

1.634

235

121013

8.03.09

Consolidări Crişul Pietros

consolidare de mal din gabioane

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Pietroasa; -;

nr.; -;

4.193774

236

121014

8.16.07

Diguri Criş Pietros

apărare comuna Pietroasa râu Crişul Negru

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Pietroasa; -;

nr.: -;

452.507

237

121015

8.28.01

Canton Săud

Suprafaţă teren = 2.121 mp; suprafaţă construită = C1-canton = 126 mp, C2-magazie = 68 mp, C3-şopron = 23 mp, C4-filigorie = 25 mp; suprafaţă desfăşurată = C1-canton = 378 mp, C2- magazie = 68 mp, C3-şopron = 23 mp, C4-filigorie = 25 mp; tip clădire=P+E+M; CF = 50601, UAT Bunteşti; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Săud; -;

nr.: -;

1.553713

238

121016

8.28.01

Prevenirea inundaţiilor BH Crişuri

Clădire radar

Ţara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -;

1.712.680

239

121018

8.28.01

Prevenirea inundaţiilor în BH Crişuri

staţii hidro automate - fonduri PHARE

Ţara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -;

795.804

240

121019

8.16.07

Dig Derna şi Valea Fâneţelor

lung. = 1,93 km, regularizare Valea Derna şi Valea Fâneţelor la Sărsig

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Sărsig: -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

395.329

241

121020

8.03.09

Regularizare Valea Derna şi Valea Fâneţelor

consolidare mal lung = 0,83 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor, satul Chişlaz; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

1.361.949

242

121021

8.03.09

Regularizare Valea Derna şi Valea Fâneţelor la Sansig

lung. regularizare - 7,03 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Chişlaz; -;

nr.: -; DA Crişuri

381.689

243

153368

8.03.09

Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Suplacu de Ţinea

L_consolidare mal = 350 m; 1 prag de fiind; L_reprofilare albie = 475 m; L_parapet = 125 m; L_dig = 1.595 m; L_pereu = 110 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Suplacu de Ţinea;-;

nr.:-; Direcţia Apelor Crişuri

2.062.198

244

153369

8.03.09

Consolidare de mal Criş Alb în localitatea Buteni

L_protecţie mal = 120 m; L_dig = 40 m

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Buteni; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

426.143

245

153371

8.03.09

Amenajare Valea Bucureşci

L_recalibrare albie = 1.517 m; L_consolidare gabioane = 601 m

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Bucureşci; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

527.504

246

153372

8.03.09

Amenajare Valea Luncoi

L_recalibrare albie = 453 m; L_protecţie mal saltea = 453 m

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Luncoiu de Jos; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

546.450

247

153374

8.03.09

Consolidare mal drept amonte pod Cacuci

L_consolidare = 520 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Auşeu; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

1.752.895

248

153375

8.03.09

Consolidare de maluri râu Criş Negru la Rieni

L_consolidare mal drept = 177 m

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna Rieni; -;

nr.; -; Direcţia Apelor Crişuri

283.555

249

153376

8.03.09

Consolidare de mal Valea Crişului-Băiţa la Nucet

L_subzidiri = 105 m; L zid sprijin = 22 m; 3 buc. praguri de fund

Ţara; România;

judeţul: Bihor; oraşul Nucet; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

107.879

250

153377

8.03.09

Amenajare Criş Negru la incinta Tăut

L_dig_apărare = 3,161 km; L recalibrare_albie = 0,53 km; L_consolidare_mal = 1,295 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

satul Tăut; -;

nr.; -; Direcţia Apelor Crişuri

9.754.375

251

153378

8.16.07

Amenajare Criş Negru la incinta Ţinea

L_dig_apărare = 2,003 km; L_recalibrare_albie = 1,14 km

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

comuna linca; -;

nr.: -; Direcţia Apelor Crişuri

3.847.898

252

155407

8.03.09

Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în BH Crişul Repede Oradea

Crişul Repede; L_Regularizare = 14,4 km; Nr. MF_teren = 63751

Tara: România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -; BH

2.940.227

253

155408

8.03.09

Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în BH Crişul Repede Oradea

Crişul Repede; L_Consolidare = 6,63 km; L_zid parapet = 0,232 km; 3 bucăţi subtraversări;

Nr. MF_teren = 6375

Ţara; România;

judeţul: Bihor; MRJ Oradea; -;

nr.: -; BH Crişuri

10,096.792

254

155409

8.03.09

Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţii naturale produse în BH Crişul Negru, Sector Vaşcău-Beiuş, judeţul Bihor

L_regularizare Albie = 15 km; Crişul Negru; Nr. MF teren = 63751

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Ştei; -;

nr.: -;

localitatea Rieni-Ştei-Luns

5.468.402

255

155410

8.03.09

Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţii naturale produse în BH Crişul Negru, sector Vaşcău-Beiuş, judeţul Bihor

Parapet din beton; Crişul Negru; Lung = 0,820 km; Nr. MF_teren = 63751

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

oraşul Vaşcău; -;

nr.: -; BH Crişuri

785.762

256

155411

8.03.09

Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţii naturale produse în BH Crişul Negru, sector Vaşcău, judeţul Bihor

Lung. Consolidare de mal = 8,577 km; Crişul Negru; Nr. MF_teren = 63751

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş -;

nr.: -; +Vaşcău BH Crişuri

9.836.566

257

155412

8.03.09

Amenajare Valea Groseni

Valea Groseni; 11 praguri de fund; L Zid de sprijin = 463 m; Nr. MF_teren = 63751

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş; -;

nr.: -; +Vaşcău BH Crişuri

3.083.361

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Câmpia Turzii, judeţul Cluj

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 868 şi 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la poziţia cu nr. MFP - 107904, reevaluat în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea imobilului - construcţie şi teren, situat administrativ în municipiul Câmpia Turzii, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 4, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Câmpia Turzii, judeţul Cluj, în scopul înfiinţării de birouri în care îşi vor desfăşura activitatea funcţionarii din aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Câmpia Turzii, încadraţi la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor, precum şi în cadrul altor compartimente.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - După preluare se va permite Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca utilizarea, fără plată, în condiţiile legii, a cel puţin 3 birouri la parterul clădirii, în suprafaţă de 77,77 mp, pentru desfăşurarea de activităţi specifice, precum şi utilizarea şi accesul neîngrădit la spaţiul situat în subsolul clădirii în suprafaţă de 70,20 mp, în care se află arhiva fostei unităţi fiscale din municipiul Turda şi a unei părţi din arhiva Serviciului Fiscal Municipal Turda, până la casarea integrală a documentelor conform Nomenclatorului arhivistic.

Art. 5. - Ministerul Finanţelor Publice îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera modificările corespunzătoare ale anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, conform anexelor nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 18 mai 2016.

Nr. 378.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE ACTUALIZATE

ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

4221306

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

4426336

DIRECŢIA GENERALA REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aliate sub autoritatea ordonatorului principal, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1995, cu modificările ulterioare

 

 

Nr. M.F.P.

Codul de

clasificare

Denumirea

Datele de identificare

Anul dobândirii/

al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

(în lei)

Situaţia juridică

Tipul bunului

Descrierea tehnică

(pe scurt)

Adresa

Baza legală

În administrare/ concesiune

107904

8.29.06

Clădire (sediul Administraţiei Finanţelor Publice Câmpia Turzii) şi

Clădire D + P + E

Suprafaţa construită = 637 mp

CF nr. 51046

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

municipiul Câmpia Turzii;

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 4

1995

teren şi construcţii: 2.335.698 lei,

din care:

clădire” 1.964.110 lei;

HG nr. 328/1991

În administrare

Imobil construcţie şi teren aferent

120669

 

teren aferent

Suprafaţa terenului = 2.397

mp CF nr. 51046

- teren: 371.588 lei

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Câmpia Turzii, judeţul Cluj

 

Nr.

M.F.P.

Codul de clasificare

Locul unde este situat terenul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul/Codul unic de înregistrare fiscală

Persoana juridică la care se transmite imobilul/Codul unic de înregistrare fiscală

Caracteristicile imobilului

Valoarea de inventar

107904

120669

8.29.11

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 4, municipiul Câmpia Turzii,

judeţul Cluj

Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generată a Finanţelor Publice Cluj

CUI 4426336

Municipiul Câmpia Turzii,

judeţul Cluj

CIF 4354566

Imobil:

Construcţie cu nivel de înălţime D + P + E, cu destinaţia de sediu al Administraţiei Finanţelor Publice Câmpia Turzii

Suprafaţă construita 637 mp

CF 51046 A1A1.1-C1, Câmpia Turzii

Categoria de folosinţă: construcţii administrative şi social-culturale Teren - în suprafaţă de 2.397 mp

CF 51046 - A 1-51046 Câmpia Turzii

Categoria de folosinţă: curţi-construcţii

Valoarea de inventară imobilului, teren şi construcţii: 2.335.698 lei

Clădire - 1.964.110 lei

Teren - 371.588 lei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.433/AC din 6 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud nr. 8.195 din 14 iulie 2015 şi nr. 230 din 11 ianuarie 2016, Decizia etapei de încadrare nr. 203 din 14 septembrie 2015, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Avizul Ministerului Culturii nr. 7.549 din 16 decembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 12.972 din 29 decembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 30.456/30.458 din 28 decembrie 2015, şi nr. 88.527/109.308/321.050 din 8 martie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.065/ES din 9 februarie 2016, Adresa Comisiei Patrimoniului Speologic nr. 373 din 24 decembrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2,206 Peştera Tăuşoare, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare, prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - La data publicării prezentului ordin se abrogă anexa nr. 6 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanţă comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 26 martie 2013.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 aprilie 2016.

Nr. 754.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 208/2015 privind aprobarea regulilor de confirmare din punct de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punct de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale relaţii contractuale nr. RN 762 din 12 mai 2016 şi Serviciului medical al Casei Naţionale

de Asigurări de Sănătate nr. MSSM 1782 din 12 mai 2016, în temeiul dispoziţiilor:

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 96 alin. (1) lit. a), b) şi g) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 388/186/2015 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 208/2015 privind aprobarea regulilor de confirmare din punct de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punct de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 28 aprilie 2015, cu completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 2, după alineatul (43) se introduce un nou alineat, alineatul (44), cu următorul cuprins:

„(44) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), până la data de 8 iunie 2016, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va primi de la SNSPMPDSB, în format electronic, datele/informaţiile de confirmare clinică şi medicală a activităţii aferente lunii mai 2016, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, spitalele, precum şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 12 mai 2016.

Nr. 258.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 3

din 4 aprilie 2016

 

Dosar nr. 1/2016

 

Ionuţ Mihai Matei - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia I civilă

Alina Iuliana Ţuca - judecător la Secţia I civilă

Viorica Cosma - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Simona Daniela Encean - judecător la Secţia penală

Rodica Cosma - judecător la Secţia penală

Cristina Rotaru Radu - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este legal constituit în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă raportat la art. 272 alin, (2) lit. c) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionuţ Mihai Matei, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de domnul Liviu Daniel Arcer, procuror şef birou din cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind «interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006, actual art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal în ceea ce priveşte posibilitatea înfiinţării popririi asupra veniturilor realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pentru executarea unor creanţe fiscale, altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare”.

După prezentarea referatului cauzei, constatând că nu mai sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a acordat cuvântul domnului Liviu Daniel Arcer, procuror şef birou din cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentantul procurorului general a formulat concluzii de admitere a recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Preşedintele completului, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele:

I. Problema de drept ce a generat practica neunitară

1. Prin memoriul de recurs în interesul legii formulat de autorul sesizării a fost indicată următoarea problemă de drept ca fiind soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006, actual art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal în ceea ce priveşte posibilitatea înfiinţării popririi asupra veniturilor realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pentru executarea unor creanţe fiscale, altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare”.

II. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin memoriul emis sub nr. 1.415/C/1779/111-5/2014, ce a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 85 din 27 ianuarie 2016, legitimarea procesuală a titularului sesizării fiind expres prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă.

III. Temeiul juridic al recursului în interesul legii

3. Potrivit art. 514 din Codul de procedură civilă, „pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti”.

IV. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unui recurs în interesul legii

4. Art. 62 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 275/2006:

„(1) Veniturile prevăzute în art. 61 se încasează de către administraţia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate şi se repartizează după cum urmează:

a) 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate;

b) 60% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice;

c) administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei.

(2) în cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.”

5. Art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 254/2013:

„(1) Veniturile prevăzute la art. 86 se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează:

a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;

b) 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

(2) Administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei condamnate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei privative de libertate. Plata contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (1) lit. a), repartizată pe numele persoanei condamnate.

(3) în cazul în care persoana condamnată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.”

V. Orientările jurisprudenţiale divergente

Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu prezentul recurs în interesul legii s-a conturat astfel:

6. Unele instanţe au admis cererile de menţinere a popririi formulate de administraţiile financiare şi au dispus menţinerea popririi, apreciind că poate face obiectul executării silite o cotă procentuală de 1/3 din veniturile realizate de debitor, procent ce se calculează în raport de cota cu 40% din veniturile nete încasate de acesta, legiuitorul înţelegând ca pentru diferenţa de 60% să stabilească o altă destinaţie a acestor venituri, direcţionându-le terţului poprit.

S-a argumentat de către aceste instanţe că în mod greşit s-a apreciat că sumele restante provenite din cheltuieli de judecată şi amenzi, pentru care s-a început executarea silită, nu reprezintă despăgubiri civile pentru a putea fi urmărite, returnând adresa de înfiinţare a popririi.

Prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 instituie doar o limită - cea de 50% din veniturile ce îi revin persoanei condamnate, potrivit art. 62 alin (1) lit. a) din acelaşi act normativ -, care ar putea fi utilizată pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile, interpretare în sprijinul căreia sunt şi dispoziţiile art. 63 din aceeaşi lege.

O altă argumentare a fost aceea că, dacă veniturile persoanei care execută o pedeapsă privativă de libertate nu sunt utilizate pentru repararea unui prejudiciu şi nici pentru repararea vreunei pagube cauzate la locul de muncă, nu există temeiuri pentru a nu putea fi utilizate pentru îndeplinirea altor obligaţii, mai ales că mijloacele de existenţă (cazare, hrană) sunt asigurate.

7. Alte instanţe de judecată au respins cererile formulate de administraţiile finanţelor publice de menţinere a popririi asupra sumelor de bani pe care terţii popriţi - penitenciarele - le datorau debitorilor aflaţi în executarea unor pedepse privative de libertate, pentru recuperarea debitelor reprezentând cheltuieli judiciare, altele decât despăgubirile civile datorate părţilor civile.

Aceste instanţe au reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru menţinerea popririi, având în vedere dispoziţiile art. 61 şi 62 din Legea nr. 275/2006, în prezent abrogată, precum şi dispoziţiile art. 86 şi 87 din Legea nr. 254/2013, potrivit cărora veniturile realizate de către persoanele condamnate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale. În această situaţie, aceste venituri nu pot fi urmărite şi executate silit. Mai mult, textul art. 452 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură civilă de la 1865 se referă la sumele de bani ce nu pot fi supuse executării silite prin poprire, respectiv cele care au o afectaţiune specială. Astfel, Legea nr. 275/2006, la art. 49 alin. (4), se referă la o situaţie specială, şi anume la sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestată, care pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă, convorbiri telefonice, examinări medicale, cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei şi repararea pagubelor aduse bunurilor puse la dispoziţie de penitenciar.

Argumentului că legiuitorul nu limitează expres scopurile în care aceste sume pot fi folosite - care ar deschide posibilitatea popririi lor -, aceste instanţe i-au răspuns prin aceea că legea limitează clar destinaţiile acestor sume de bani, deoarece, în caz contrar, ar fi fost folosită sintagma „precum şi în alte scopuri” sau, mai precis, s-ar fi menţionat expres cazul achitării amenzilor penale sau a cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul către stat.

VI. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului

8. Prin Decizia nr. 4 din 21 septembrie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 2/1998, Curtea Supremă de Justiţie, constituită în Secţii Unite, a statuat că poprirea poate fi validată chiar şi în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.

Având în vedere dispoziţiile art. 1718 din Codul civil de la 1864, potrivit cărora „oricine este obligat personal este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare”, instanţa supremă a reţinut că, pentru ca o poprire să producă efecte faţă de terţul poprit, prin art. 452 din Codul de procedură civilă de la 1865 se cere ca, în momentul înfiinţării popririi, terţul poprit să fie dator faţă de debitorul creditorului urmăritor. Iar prin sume datorate de terţul poprit trebuie înţelese nu numai sumele exigibile în momentul înfiinţării popririi, ci şi acelea care se vor datora, cum sunt sumele care fac obiectul unei datorii existente în momentul înfiinţării popririi, dar care va deveni exigibilă ulterior, precum şi sumele făcând obiectul unei datorii ce se va naşte după data înfiinţării popririi, dar care provin dintr-un raport juridic existent la acea dată între terţul poprit şi creditorul debitorului urmărit.

Caracterul mixt de procedură de urmărire silită şi de act de conservare pe care îl are poprirea impune validarea ei şi pentru sumele ce se vor datora în viitor.

Această condiţionare nu poate opri însă validarea popririi în cazul în care, la un moment dat, debitorul poprit nu are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, atât timp cât executarea popririi poate să aibă loc pe măsura completării contului cu noi sume de bani.

9. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în cazul executării silite a unei sentinţe sau decizii, executarea trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din proces în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţie, neexecutarea angajând responsabilitatea statului, deoarece actele sau omisiunile administraţiei nu pot avea drept consecinţă nici împiedicarea executării, nici, cu atât mai puţin, repunerea în discuţie a fondului deciziei.

De aici rezultă că autorităţile potenţial responsabile trebuie să ia măsurile adecvate şi suficiente pentru a asista creditorul, chiar dacă acesta este statul, în recuperarea efectivă a prejudiciului cauzat, întrucât altfel protejarea drepturilor creditorului ar deveni teoretică sau iluzorie, iar nu concretă şi efectivă.

10. Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 798 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 13 noiembrie 2007, şi nr. 1.226 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar prin Decizia nr. 436 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 18 august 2015, a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 254/2013.

VII. Punctul de vedere al procurorului general

Pornind de la jurisprudenţa expusă anterior, titularul sesizării a expus următorul punct de vedere:

11. În cazul persoanei condamnate care obţine venituri periodice din munca prestată, în baza unui contract de prestări de servicii, s-a reţinut că o condiţie ar fi aceea a existenţei unui contract între persoana condamnată şi administraţia penitenciarului, la momentul solicitării înfiinţări] popririi de către administraţia finanţelor publice, sau existenţa unor sume de bani provenite dintr-un astfel de contract, cu titlu de disponibil bănesc, în fişa contabilă a persoanei condamnate, chiar dacă aceasta, din diferite motive, nu mai prestează munca remunerată. Din această perspectivă, a apreciat că poate face obiectul popririi cota din suma de bani cuvenită persoanei condamnate pentru munca prestată, abordare care respectă pe deplin toate drepturile şi libertăţile persoanelor condamnate, inclusiv dreptul de proprietate privată, drept analizat în materia executării silite de către Curtea Constituţională, care a reţinut că finalitatea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a II-a din Constituţia României, republicată, constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate ca drept subiectiv fundamental într-o dimensiune rezonabilă, de natură a asigura respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire. În condiţiile în care participarea la circuitul civil, componentă esenţială a vieţii sociale, cu corolarul său - dobândirea de drepturi şi asumarea de obligaţii - constituie însăşi raţiunea de a fi a oricărui subiect de drept, Curtea Constituţională a apreciat că ar fi fost un nonsens ca din acest circuit să fie exclus dreptul de proprietate. A accepta un atare punct de vedere ar însemna a institui o clauză de nerăspundere pentru titularul obligaţiei asumate (debitor), pus astfel la adăpost împotriva valorificării silite a creanţei de către creditorul său. Realizarea dreptului acestuia din urmă ar deveni dependentă exclusiv de bunul plac al debitorului, ceea ce ar afecta esenţial securitatea circuitului civil,

12. Cu privire la raportul dintre persoana condamnată şi administraţia penitenciarului în legătură cu sumele de bani cuvenite pentru munca prestată, astfel cum rezultă din actele normative, titularul sesizării a arătat că, potrivit art. 57-63 din Legea nr. 275/2006, munca prestată de către persoana condamnată este remunerată, cu anumite excepţii, ea fiind realizată în regim de prestări de servicii; repartizarea veniturilor, după încasarea lor de către penitenciar, urma a se face conform prevederilor art. 62, care se completau cu dispoziţiile art. 49, în sensul că totalitatea sumelor de bani aparţinând persoanei condamnate era contabilizată în fişa contabilă nominală, iar, în cazul cotelor, legea stipula c㠄pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevăzut în art. 51 alin. (4), pentru cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului şi pentru plata transportului până la domiciliu la punerea în libertate”. Titularul sesizării a precizat că aceste dispoziţii au fost preluate în art. 70 şi 83-88 din Legea nr. 254/2013, noua lege de executare a pedepselor, conform prevederilor art. 188, care conţin dispoziţii tranzitorii. Alt act normativ incident este Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.055/C/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind primirea, păstrarea şi restituirea bunurilor, obiectelor de valoare şi valorilor, proprietate personală, ale persoanelor private de libertate, care, în art. 1 din anexă, defineşte valorile proprietate personală ca fiind inclusiv sumele de bani în lei sau valută alături de instrumente de valoare, cec-uri, cârduri, acţiuni, obligaţiuni, recipise, iar în art. 3, prevede că evidenţa acestora este ţinută de compartimentul financiar. Gestionarea sumelor de bani cuvenite şi folosite de persoana condamnată se face de către penitenciar prin întocmirea fişei contabile nominale, în care se consemnează disponibilul bănesc, după încunoştinţarea persoanei despre primirea acestora sub semnătură dată pe borderoul de încasare, într-un cont de disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit. Administraţia penitenciarului are obligaţia de a verifica lunar concordanţa dintre soldurile fişei contabile nominale cu soldul de cont centralizatoare „creditori”.

Aşadar, documentele de evidenţă care reflectă mişcarea bunurilor, a obiectelor de valoare şi a valorilor, care includ şi sumele de bani cuvenite pentru munca prestată, sunt fişele contabile nominale, borderoul de încasare şi bonul de primire.

În raport cu dispoziţiile legale menţionate, titularul sesizării a subliniat că sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestată, alături de alte sume primite sau de sumele aflate asupra lor în momentul încarcerării, sunt incluse de legiuitor în noţiunea de valori, indiferent de modul în care sunt gestionate ori subgestionate de administraţia penitenciarului, şi sunt proprietatea personală a acestora. Aceste sume de bani sunt la dispoziţia persoanei condamnate fie în timpul executării pedepsei, fie la momentul liberării.

În schimb, un procent de 60% din suma de bani datorată pentru munca prestată nu aparţine persoanei condamnate, deoarece constituie venituri proprii ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

13. Sub aspectul creanţelor persoanelor fizice care au obţinut prin hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva persoanei condamnate dreptul la despăgubiri civile şi al creanţelor persoanelor juridice, instituţiilor publice care deţin titluri executorii ca urmare a sancţionării contravenţionale sau penale sub forma amenzii a condamnatului, a dispunerii confiscării sau a obligării la plata cheltuielilor judiciare, titularul sesizării a prezentat opinia următoare:

14. Codul civil de la 1864, începând cu art. 1720, reglementa privilegiile şi ipotecile.

Privilegiile sunt preferinţe pe care legea le acordă în considerarea calităţii creditorilor, în scopul recuperării prioritare a creanţelor lor.

15. În cazul persoanei care a solicitat şi a primit despăgubiri civile, art. 62 din Legea nr. 275/2006, în prezent art. 87 din Legea nr. 254/2013, stabileşte că o cotă de 50% din veniturile care revin persoanei condamnate se utilizează pentru repararea prejudiciului. În cazul creanţelor statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, prin raportare la prevederile art. 1.725 din Codul civil de la 1864 sau la prevederile art. 2.328 din noul Cod civil, este recunoscut un tip de preferinţă specială, sursa acesteia fiind legea specială.

16. Prin urmare, atât creanţa persoanei prejudiciate, cât şi creanţa bugetară sunt creanţe privilegiate.

17. Creanţa persoanei prejudiciate, reprezentând despăgubirea civilă stabilită în favoarea sa, poate fi recuperată prin înfiinţarea popririi asupra sumei de bani cuvenite persoanei condamnate pentru munca depusă şi remunerată.

18. În cazul creanţei datorate bugetului de stat, executarea silită prin poprire vizează, potrivit art. 149 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, „orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti (...) deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane iar dacă sumele „reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat (...), sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă”.

19. Cu privire la sumele ce urmau a fi recuperate de administraţiile financiare, din jurisprudenţa analizată, titularul sesizării a constatat că ele reprezentau fie amenzi, fie sume care trebuiau confiscate, fie cheltuieli judiciare.

20. În cazul amenzilor contravenţionale, potrivit art. 39 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, executarea acestora se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea silită a creanţelor fiscale.

21. Legea nr. 275/2006, în art. 7, prevedea că, în cazul nerespectării termenului de achitare integrală sau parţială, executarea pedepsei amenzii se face potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii, executorii judecătoreşti având obligaţia de a comunica instanţei de executare, la momentul achitării integrale a amenzii, executarea acesteia sau să înştiinţeze cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.

22. Totodată, potrivit prevederilor art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale,

23. Cu privire la natura drepturilor băneşti cuvenite persoanei condamnate ca urmare a muncii prestate şi remunerate, art. 61 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 prevedea că veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate nu constituie venituri salariale, dispoziţiile fiind preluate prin art. 86 alin. (1) din Legea nr. 254/2013. În sens contrar, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Norme metodologice, Sa pct. 68 lit. j) dat în aplicarea art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, se precizează că veniturile obţinute de condamnaţii care execută pedepse la locul de muncă reprezintă venituri din salarii sau sunt considerate asimilate salariilor, deoarece sunt sume încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, sume primite în baza unor legi speciale, şi de aceea administraţiile financiare au procedat la executarea silită în temeiul prevederilor din Codul de procedură fiscală.

24. Revenind la dispoziţiile Codului de procedură fiscală privind poprirea, care, în cazul veniturilor periodice, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, titularul sesizării a analizat compatibilitatea prevederilor art. 452-461 din Codul de procedură civilă de la 1865, în prezentări. 781-794 din noul Cod de procedură civilă, cu dispoziţiile celor două legi privind executarea pedepselor privative de libertate, dar şi cu cele ale Codului de procedură fiscală. Cum debitorul este ţinut şi obligat personal a răspunde cu bunurile sale, prezente şi viitoare, a apreciat că este necesar a se stabili în ce măsură cota din suma de bani cuvenită persoanei condamnate pentru munca prestată este sau nu sesizabilă, total ori parţial.

25. Principiul insesizabilităţii este consacrat şi detaliat de Codul de procedură civilă de la 1865, care în art. 452 alin. 1 şi alin. 2 lit. a) prevedea că:

„Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporate urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Nu sunt supuse executării silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;”.

26. Cu privire la insesizabilitatea invocată de instanţele care au respins cererile de menţinere a popririi, s-au reţinut următoarele: din analiza, în ansamblu, a prevederilor Legii nr. 275/2006 şi ale Legii nr. 254/2013 rezultă care sunt drepturile şi obligaţiile persoanei condamnate, dar şi drepturile şi obligaţiile administraţiei penitenciarului. Cotele din sumele de bani cuvenite persoanei condamnate pentru munca prestată, alături de alte sume, în cazul în care sunt primite de persoana condamnată, pot fi folosite pentru exercitarea dreptului la petiţionare, a dreptului la corespondenţă, a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical, repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului, cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, inclusiv îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărâri de condamnare, dar şi pentru plata transportului până la domiciliu la punerea în libertate. Prin urmare, titularul sesizării a arătat că unele drepturi, dintre cele anterior menţionate, sunt recunoscute de legiuitor în favoarea persoanei condamnate, iar în cazul în care exercitarea acestora ar fi încălcată, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

27. Având în vedere că obiectul popririi îl constituie o cotă din suma cuvenită persoanei condamnate pentru munca depusă, se poate analiza care sunt limitele popririi.

28. În cazul persoanei condamnate, se observă că, în privinţa cotei din sumele de bani cuvenite lunar pentru munca prestată, aceasta este destinată satisfacerii unor nevoi personale şi respectării unor drepturi, dar în art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006, respectiv în art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013, sunt precizaţi şi creditorii care au un drept de preferinţă: Administraţia Penitenciarelor, membrii familiei care au nevoie de sprijin, dar şi creditorii ale căror creanţe au fost stabilite prin hotărârea de condamnare, creanţe în care pot fi incluse şi creanţele fiscale cuvenite statului.

29. Se poate remarca faptul că prin aceste dispoziţii legale s-a instituit o insesizabilitate relativă şi parţială, enumerarea scopurilor în care pot fi folosite sumele de bani fiind orientativă, exemplificativă, constituind anumite preferinţe, fără a se putea reţine însă că este vorba de o insesizabilitate absolută şi totală, care ar fi făcut ca această categorie de venituri să fie exceptată de la urmărire în mod obişnuit.

30. Legiuitorul foloseşte sintagma „cotele din sumele de bani cuvenite (...) pot fi folosite”, de unde rezultă că destinaţia acestor sume este stabilită, în primul rând, în favoarea titularului acestora şi, numai în câteva cazuri prevăzute de legiuitor, în favoarea altor beneficiari.

31. Dacă, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2013, o parte din instanţe au apreciat că aceste sume de bani nu ar putea face obiectul menţinerii popririi, în prezent, având în vedere prevederile art. 70 alin. 4 lit. i) din Legea nr. 254/2013, se poate aprecia că sumele respective pot face obiectul popririi.

32. Această apreciere se impune, deoarece:

- potrivit prevederilor art. 149 din Codul de procedură fiscală privind executarea silită a sumelor ce se cuvin debitorilor, sunt supuse executării şi pot face obiectul popririi sumele urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în lei şi în valută;

- dispoziţiile Codului de procedură civilă privind sumele de bani realizate ca angajat, supuse urmăririi, coroborate cu prevederile art. 169 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şt completările ulterioare, nu sunt aplicabile, deoarece, în cazul persoanei condamnate, veniturile sunt realizate în baza unui contract de prestări de servicii;

- persoana condamnată, în calitate de proprietar, are dreptul de dispoziţie asupra acestor sume de bani, putând opta cu privire la modul de folosire;

- refuzul terţului poprit privind înfiinţarea popririi se poate manifesta numai atunci când nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, adică nu a existat sau nu există un contract între administraţia penitenciarului şi condamnat, sau când invocă alte neregularităţi, cum ar fi împrejurarea că persoana a fost transferată în alt penitenciar sau că nu corespund datele de stare civilă ale debitorului etc.;

- refuzul menţinerii popririi nu se poate face de magistratul instanţei civile, deoarece, dacă poprirea ar afecta drepturile persoanelor condamnate prevăzute de art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006 sau art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013, această încălcare nu poate fi constatată decât de judecătorul delegat, devenit judecător de supraveghere a privării de libertate;

- cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestată nu sunt destinate asigurării protecţiei sociale a debitorului care nu ar putea fi anihilat până la limitei subzistenţei, ci sunt destinate exercitării unor drepturi care au o valoare importantă pentru persoanele aflate în astfel de situaţii.

33. Faţă de cele expuse, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 275/2006, respectiv a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 254/2013, se pot reţine următoarele:

- În situaţia în care nu există alţi creditori decât administraţia financiară, aceste cote pot face obiectul popririi;

- în situaţia concursului dintre creditori, se consideră că administraţiile financiare au un drept de preferinţă de acelaşi rang cu cel al administraţiei penitenciarului sau al părţii civile, astfel încât distribuirea sumei se va face proporţional, respectându-se drepturile de preferinţă ale creditorilor, cu precizarea că respectarea drepturilor persoanei condamnate, astfel cum sunt menţionate în prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006, respectiv art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013, este prioritară înfiinţării sau menţinerii popririi, în sensul că excedentul bănesc poate fi urmărit.

34. A considera altfel înseamnă a extinde, nejustificat, aplicarea normei generale prevăzute de art. 452 alin. 1 şi 2 lit. a) din Codul de procedură civilă de la 1865, respectiv prevederile art. 781 alin. (1) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă.

VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii

35. Raportul întocmit de judecătorii-raportori, desemnaţi conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, a concluzionat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006, veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate nu pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale, altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare.

36. Referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate privind pronunţarea unei decizii care să asigure, în interesul legii, interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor articolului anterior menţionat, însă, în cazul în care se va aprecia că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a sesizării formulate, s-a propus ca, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013, să se decidă că veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale, altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

37. Recursul în interesul legii îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 şi 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaşte legitimare procesuală şi având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluţionată în mod diferit, prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de mai multe instanţe judecătoreşti de pe teritoriul ţării.

38. Sesizarea are ca scop stabilirea, în interesul legii, a unei modalităţi unitare de interpretare şi aplicare a „art. 62 din Legea nr. 275/2006, actual art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal în ceea ce priveşte posibilitatea înfiinţării popririi asupra veniturilor realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pentru executarea unor creanţe fiscale, altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare”.

39. Este necesar a se sublinia faptul că, atât timp cât titularul sesizării urmăreşte pronunţarea unei decizii care să impună instanţelor de judecată, cu caracter obligatoriu, măsura în care legile evocate mai sus îngăduie înfiinţarea popririi asupra veniturilor realizate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate, ca urmare a muncii prestate, pentru executarea unor creanţe fiscale, altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare, analiza va avea în vedere nu doar textele de lege invocate în mod expres în sesizare, ci şi pe cele cu care acestea se coroborează şi care le dezvoltă.

40. Astfel, art. 62 din Legea nr. 275/2006 prevede că:

„(1) Veniturile prevăzute în art. 61 se încasează de către administraţia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate şi se repartizează după cum urmează:

a) 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate;

b) 60% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice;

c) administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei.

(2) în cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.”

41. Legea prevede, prin urmare, că Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îi revine o cotă de 60% din venit, iar, din diferenţa de 40% care îi revine persoanei condamnate, o jumătate se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.

42. Aşadar, pentru a răspunde sesizării, prezintă relevanţă numai măsura în care procentul rămas poate fi poprit sau nu pentru executarea unor creanţe fiscale cuprinse în hotărârile de condamnare

43. În acest context, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006, această cotă poate fi folosit㠄pentru exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevăzut în art. 51 alin. (4), pentru cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului şi pentru plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate”.

44. Codul civil stabileşte, în art. 31 alin. (3), că patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a II l-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii.

45. Pentru toate sumele la care anterior s-a făcut referire, legiuitorul a instituit o afectaţiune specială, ele putând fi folosite exclusiv în scopurile prevăzute de art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006.

46. Utilizarea în textul legal citat mai sus a conjuncţiei „şi” relevă caracterul limitativ, iar nu exemplificativ al enumerării scopurilor în care sumele respective pot fi folosite de către persoanele condamnate al căror drept de dispoziţie este, în acest mod şi în aceste limite, restrâns.

47. Prin urmare, în privinţa acestor sume sunt pe deplin incidente dispoziţiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, care prevăd c㠄(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire: a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;”.

48. Legea nr. 275/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 254/2013, care, în art. 87, preia, în esenţă, dispoziţiile cuprinse în vechea reglementare (în art. 62), modificări fiind aduse doar în privinţa procentelor din sumele care revin persoanei condamnate, pe care aceasta le poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate ori la momentul punerii în libertate.

49. Astfel, potrivit art. 87 din Legea nr. 254/2013:

„(1) Veniturile prevăzute la ari. 86 se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează:

a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;

b) 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

(2) Administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei condamnate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei privative de libertate. Plata contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (1) lit. a), repartizată pe numele persoanei condamnate.

(3) în cazul în care persoana condamnată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin, (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.”

50. Şi în acest caz legea prevede că Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îi revine o cotă de 60% din venit, iar din diferenţa de 40% care aparţine persoanei condamnate 50% se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.

51. Ca şi în reglementarea anterioară, continuă să prezinte relevanţă măsura în care procentul rămas poate fi poprit pentru executarea unor creanţe fiscale cuprinse în hotărârile de condamnare.

52. Potrivit Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură penală, obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare pot fi despăgubirile civile, cheltuielile judiciare cuvenite părţilor, cheltuielile judiciare avansate de stat, amenzile judiciare şi sumele de bani confiscate şi care nu au fost consemnate la unităţi bancare.

53. Astfel, art. 581 din Codul de procedură penală prevede că sumele de bani stabilite prin hotărârea penală cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit dispoziţiilor legii civile.

54. Cheltuielile judiciare avansate de stat şi amenzile judiciare se pun în executare potrivit art. 577 şi 578 din Codul de procedură penală şi constituie venituri la bugetul de stat, iar executarea acestora se realizează conform dispoziţiilor privitoare la executarea creanţelor fiscale.

55. Astfel, în conformitate cu art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită a hotărârii se efectuează prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.

56. Cu privire la punerea în executare a măsurilor de siguranţă a confiscării speciale şi a confiscării extinse, luate prin hotărârea instanţei de judecată, potrivit art. 574 lit. c) din Codul de procedură penală, atunci când confiscarea priveşte sume de bani ce nu au fost consemnate la unităţi bancare, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organelor fiscale, în vederea executării confiscării potrivit dispoziţiilor privind creanţele bugetare.

57. Ca atare, destinaţia cheltuielilor judiciare avansate de stat, a amenzilor judiciare şi a sumelor de bani confiscate care nu au fost consemnate la unităţi bancare le califică, în mod evident, ca fiind drepturi patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal, aşa încât, în mod firesc, sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură fiscală referitoare la executarea silită a acestor creanţe.

58. În consecinţă, despăgubirile civile, amenzile judiciare, cheltuielile judiciare avansate de stat, cheltuielile judiciare cuvenite părţilor şi sumele de bani confiscate ce nu au fost consemnate la unităţi bancare au fie natura unor creanţe civile, fie natura unor creanţe fiscale.

59. Dintre acestea, pe calea recursului în interesul legii se solicită a se stabili măsura în care poprirea poate fi înfiinţată pentru recuperarea amenzilor judiciare, a cheltuielilor judiciare avansate de stat şi a sumelor de bani confiscate ce nu au fost consemnate la unităţi bancare.

60. Art. 781 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă prevede că sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile, datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urma i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

61. Aşadar, pentru înfiinţarea popririi, trebuie să se constate existenţa a două raporturi juridice: unul între creditorul popritor şi debitor, iar altul între debitor şi un terţ, raport în care terţul este debitor al celui urmărit de către creditorul popritor.

62. În chestiunea de drept supusă dezlegării prin recursul în interesul legii primul raport juridic are drept părţi pe titularul creanţei fiscale, în calitate de creditor popritor, şi pe inculpatul condamnat la plata acesteia, în calitate de debitor.

63. În al doilea raport juridic sunt părţi condamnatul care, în urma muncii prestate, are dreptul să primească suma de bani arătată la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 254/2013, în calitate de creditor, şi administraţia penitenciarului unde condamnatul execută pedeapsa, în calitate de debitor.

64. Administraţia penitenciarului poate avea calitatea de terţ poprit pentru veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată, în cota arătată la textul sus-menţionat, întrucât veniturile sunt încasate de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi tot ea le repartizează în cotele prestabilite prin acelaşi text de lege.

65. Potrivit art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013, cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestată pot fi folosite pentru:

„a) exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la convorbiri telefonice;

b) fotocopierea documentelor de interes personal;

c) efectuarea examenului medical prevăzut la art. 72 alin. (4);

d) derularea contractului de asigurare în condiţiile art. 87 alin. (2);

e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului;

f) recuperarea cheltuielilor avansate de administraţia penitenciarului, în condiţiile art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (5);

g) cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;

h) plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate;

i) îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.”

66. Este de subliniat faptul că noua reglementare include posibilitatea persoanei condamnate de a folosi cota ce îi revine din venituri pentru îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

67. Şi această destinaţie dată de legiuitor sumei este o dovadă a faptului că şi în noua lege veniturile realizate de către persoana condamnată pentru munca prestată continuă să aibă o afectaţiune specială.

68. Însă, dacă în ipotezele prevăzute la art. 70 alin. (4) lit. a)-h) din Legea nr. 254/2013, beneficiarul veniturilor este fie condamnatul însuşi sau membrii familiei sale, fie administraţia penitenciarului, în situaţia reglementată la lit. i), beneficiarii veniturilor sunt titularii obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

69. Chiar dacă o interpretare restrictivă a dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă ar conduce la concluzia că nici într-un asemenea caz sumele nu sunt supuse executării silite prin poprire, având în vedere că sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege, se apreciază că particularitatea ipotezei cuprinse în art. 70 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 254/2013, respectiv instituirea unei afectaţiuni speciale în folosul unui terţ, permite înfiinţarea popririi, însă doar în vederea îndeplinirii destinaţiei conferite de lege prin afectaţiunea specială stabilită.

70. La rândul său, persoana condamnată, în calitate de debitor al sumelor menţionate în hotărârea penală care constituie titlul creditorului, poate să execute voluntar aceste obligaţii.

71. Cu alte cuvinte, atât timp cât nu se încalcă destinaţia pe care legea o acordă veniturilor realizate de persoana condamnată, măsura în care plata se face benevol sau silit nu prezintă relevanţă; din această perspectivă, recunoaşterea posibilităţii înfiinţării popririi, dincolo de faptul că nu îngrădeşte niciun drept al persoanei condamnate, valorifică pe cel al titularului obligaţiei civile stabilite prin hotărârea de condamnare, neîngăduind golirea sa de substanţă şi transformarea sa în unul iluzoriu.

72. O asemenea abordare respectă pe deplin drepturile şi libertăţile persoanelor condamnate, inclusiv dreptul de proprietate privată, analizat în materia executării silite de către Curtea Constituţională, care a reţinut că finalitatea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a II-a din Constituţia României, republicată, constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate ca drept subiectiv fundamental, într-o dimensiune rezonabilă, de natură a asigura şi respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde protecţie.

73. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, stabileşte că veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate nu pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, stabileşte că veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale stabilite prin hotărârile de condamnare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 aprilie 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Magistrat-asistent,

IONUŢ MIHAI MATEI

Ileana Peligrad

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.