MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 402/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 402         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 27 mai 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 89 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin, (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

440. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului pentru aprobarea Normelor metodologice privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc

 

694. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru aprobarea Metodologiei privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi decalcul al obligaţiilor băneşti

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 89

din 23 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona Maya Teodoroiu -. judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Otilia Oblojan în Dosarul nr. 14.809/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 14.49D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care se solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta, făcând referire la Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, formulează concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii de lege criticate apreciază că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Astfel, raportat la speţa de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane ale căror dosare de despăgubiri au fost deja soluţionate sub imperiul legii vechi nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicabile succesiv în timp, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din data de 24 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 14.809/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Oblojan Otilia, cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect „anulare act - contestaţie”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 165/2013 încalcă dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite, întrucât nu oferă un cadru clar şi previzibil de valorificare a punctelor. O persoană căreia i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptăţită, deşi i s-a emis decizia de compensare prin puncte de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, se vede în imposibilitatea valorificării acesteia. Aceasta, deoarece, deşi Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile trebuia constituit, potrivit art. 20 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, până la data de 1 mai 2015, statul prin prepuşii săi a încălcat termenele imperative ale legii, acest fond nefiind încă creat, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 44. Totodată, dreptul de proprietate este încălcat şi prin aceea că valoarea despăgubirii ce urmează să fie acordată este calculată prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, devalorizarea şi rata inflaţiei fiind suportate de către persoanele îndreptăţite. Noua modalitate de despăgubire stabilită de Legea nr. 165/2013 încalcă şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât persoanele îndreptăţite în dosarele de despăgubiri, aflate în aceeaşi situaţie, beneficiază de un tratament juridic diferit. Astfel, cei care şi-au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt mai avantajaţi decât cei cărora li se aplică sistemul de despăgubire al „punctelor”.

6. În continuare, apreciază că dispoziţiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile. Instanţele de judecată învestite cu soluţionarea unei cereri de chemare în judecată, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care se solicita obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, respectiv Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la soluţionarea dosarelor de despăgubiri, au pronunţat hotărâri prin care au obligat aceste instituţii să soluţioneze dosarele de despăgubiri parcurgând procedura instituită de titlul VII din Legea nr. 247/2005. Cu toate acestea, încălcând principiul neretroactivităţii legii, dispoziţiile art. 41 alin. (5) dispun că obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se vor executa potrivit art. 21 din aceeaşi lege.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că în cauză situaţia juridică se afla în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. În concordanţă cu principiul tempus regit actum şi al aplicării imediate a legii noi, este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operaţiuni, iar nu prin raportare la dispoziţii legale abrogate, aşa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite. Aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic, prin comparaţie cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost deja soluţionate sub imperiul Legii nr. 247/2005, este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.

8. Cât priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dar şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în materia acordării de despăgubiri pentru abuzurile petrecute în regimul trecut, statul are o marjă largă de apreciere asupra modalităţilor concrete de acordare. Legea nr. 165/2013 concretizează opţiunea legiuitorului român faţă de recomandările cuprinse în hotărârea-pilot, astfel fiind adoptate o serie de proceduri, implicând, inter alia, termene concrete de soluţionare a dosarelor de despăgubire, de natură să imprime sistemului de despăgubiri eficienţă şi previzibilitate sporită.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate nu aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, întrucât acestea produc efecte juridice exclusiv în domeniul lor temporal de acţiune (după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013), fără a opera modificări cu privire la raporturi juridice consumate anterior intrării sale în vigoare. În fapt, Legea nr. 165/2013 nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi (Legea nr. 247/2005, cu privire la modalităţile de despăgubire a persoanelor îndreptăţite) şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. În privinţa dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, consideră că, în măsura în care în dosarul de despăgubire există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte doar o obligaţie de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, fără ca instanţa să fi apreciat şi asupra existenţei sau întinderii dreptului de proprietate al persoanei îndreptăţite, nu se poate pune în discuţie nesocotirea vreunui principiu constituţional,

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere ai Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Examinând criticile de neconstituţionalitate, astfel cum acestea au fost formulate, Curtea observă că autoarea excepţiei este nemulţumită de faptul că valoarea despăgubirii ce urmează să fie acordată este calculată prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, devalorizarea şi rata inflaţiei fiind suportate de către persoanele îndreptăţite. Totodată, aceasta susţine că cei care şi-au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt mai avantajaţi decât cei cărora li se aplică sistemul de despăgubire al „punctelor”, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că aceste critici de neconstituţionalitate se circumscriu dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, iar nu întregului articol.

14. Astfel, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu următorul conţinut:

- Art. 21 alin. (6): „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”;

- Art. 41 alin. (5): „Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.”

15. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, din perspectiva unor critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015, şi Decizia nr. 561 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, statuând că în cauză este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. Sub acest aspect, instanţa constituţională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a observat că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens. şi Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

17. Aşa fiind, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din legea menţionată, Curtea a mai statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot astfel, observând expunerea de motive a legii în discuţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis, cu acele prilejuri, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare (Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005). Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii.

18. De asemenea, Curtea a apreciat că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Situaţia autoarei prezentei excepţii, care are calitatea de beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte o obligaţie de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, este net diferită de cea potrivit căreia prin aceeaşi sentinţă judecătorească a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condiţiile Legii nr. 247/2005. În jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

19. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia este încălcat dreptul de proprietate deoarece legiuitorul nu a prevăzut reactualizarea sumelor de bani aferente punctajului stabilit potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a respins ca neîntemeiată o critică de neconstituţionalitate identică. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, având în vedere, pe de o parte, obligaţiile de natură patrimonială deosebit de complexe şi împovărătoare asupra statului, cu efect grevant chiar asupra bugetului de stat pe o lungă perioadă de timp, corelate cu contextul economic existent şi, pe de altă parte, faptul că obligaţiile menţionate, raportate la momentul de faţă, au un caracter reparatoriu cu o componentă istorică pronunţată, prin măsura criticată, legiuitorul român s-a plasat, în mod evident, în interiorul acestei marje, îndeplinindu-se, astfel, exigenţele stabilite prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, deşi un asemenea tratament juridic aplicat constituie prin natura sa o limitare a dreptului de proprietate privată, această măsură este justificată, urmăreşte un scop legitim, este adecvată, fiind capabilă în mod abstract să ducă la îndeplinirea scopului urmărit, este necesară, statul dispunând de resurse financiare ce apar ca fiind limitate în raport cu numărul şi valoarea cererilor ce intră sub incidenţa Legii nr. 165/2013 şi, totodată, păstrează un just echilibru între cerinţele de interes general referitoare la funcţionalitatea sistemului de despăgubire şi protecţia dreptului de proprietate privată a individului, acesta beneficiind de despăgubiri rezonabile raportate la valoarea bunului imobil preluat abuziv; aşadar, dispoziţia legală criticată nu consacră un dezechilibru între cele două interese concurente, dimpotrivă, reconciliază cele două interese, grav afectate în perioada anterioară adoptării Legii nr. 165/2013.

20. Având în vedere că nu au fost evidenţiate elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, precum şi în considerarea similitudinii în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate. Curtea apreciază că cele statuate în deciziile amintite îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Otilia Oblojan în Dosarul nr. 14.809/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc

 

În temeiul art. 3 alin. (1) lit. t) şi ţ) şi al art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 3. - Direcţia programe şi tabere pentru tineret şi studenţi va comunica prezentul ordin direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, caselor de cultură ale studenţilor, respectiv Complexului Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”, pentru ducere la îndeplinire.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Elisabeta Lipă

 

Bucureşti, 12 mai 2016.

Nr. 440.

 

ANEXA

 

NORME METODOLOGICE

privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Colaborarea se poate realiza între Ministerul Tineretului şi Sportului, denumit în continuare Ministerul, şi persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate, române sau străine cu filialele sau sucursale în România, care au ca obiect de activitate administrarea unităţilor de cazare şi alimentaţie publică şi sunt clasificate în acest sens şi care deţin/au în administrare unităţi de cazare şi alimentaţie publică. Nu este permisă subînchirierea locaţiilor acreditate sau încheierea unor alte acorduri sau contracte cu terţii, în ceea ce priveşte administrarea locaţiilor, pe perioada avizării.

Art. 2. - Comisiile de acreditare şi de contestaţie vor fi constituite numai din angajaţi ai Direcţiei generale tineret, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului. În cazuri excepţionale, Direcţia generală tineret poate delega atribuţiile referitoare la acreditarea operatorilor economici privaţi unor angajaţi ai direcţiilor judeţene de sport şi tineret, cu avizul secretarului de stat şi aprobarea ministrului tineretului şi sportului.

 

CAPITOLUL II

Depunerea şi verificarea dosarelor în vederea avizării

 

Art. 3. - Persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate vor depune la registratura Ministerului Tineretului şi Sportului (str. Vasile Conta nr. 16, parter, sectorul 2, Bucureşti) dosarele de acreditare. Se va organiza o singură rundă de acreditare pe an. Perioada de depunere va fi anunţată pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului - www.mts.ro

Art. 4. - În vederea avizării solicitanţii vor depune următoarele documente:

a) cerere de acreditare - formular-tip (anexa nr. 1);

b) copie legalizată de pe contractul cu o persoană juridică sau persoană fizică autorizată care deţine unitatea de alimentaţie publică, prin care se asigură studenţilor servirea mesei (în cazul în care solicitantul nu deţine unitate proprie de servire a mesei) pe toată perioada acreditării;

c) copie legalizată de pe certificatul de conformitate cu normele de igienă şi sănătate publică, valabilă la data solicitării acreditării (operatorul economic are obligaţia de a reînnoi autorizaţia, în cazul în care aceasta expiră în perioada de colaborare cu Ministerul);

d) copie legalizata de pe autorizaţia sanitara veterinară eliberată conform legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, valabilă la data solicitării acreditării (operatorul economic are obligaţia de a reînnoi autorizaţia, în cazul în care aceasta expiră în perioada de colaborare cu Ministerul);

e) copie legalizată de pe certificatul de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare, emis de instituţia abilitată, inclusiv anexele: „fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii din unitate”;

f) copie legalizată de pe certificatul de clasificare a spaţiilor de alimentaţie publica emis de instituţia abilitată, inclusiv anexele: „fişa privind clasificarea unităţii de alimentaţie”;

g) copie legalizată de pe autorizaţia de securitate la incendiu eliberată conform legislaţiei în vigoare, valabilă la data solicitării avizării. Operatorul economic are obligaţia de a reînnoi autorizaţia, în cazul în care aceasta expiră în perioada de colaborare cu Ministerul;

h) oferta de preţ pentru vacanţa de vară/zi/persoană şi programul taberei pentru grupuri de studenţi;

i) certificat de atestare fiscală valabil, în original;

j) declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

k) facultativ contract de servicii de animaţie cu animatori centre de vacanţă.

Art. 5 - (1) Existenţa şi valabilitatea documentelor din dosarul de acreditare vor fi verificate în cadrul comisiei constituite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

(2) Absenţa unuia dintre documentele prevăzute la art. 4 lit. a)-j) conduce la respingerea dosarului.

(3) Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul acordării certificatului de acreditare de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

(4) Comisia de verificare a dosarelor poate solicita pe parcursul perioadei de verificare informaţii şi documente suplimentare, reprezentarea acestora conducând la neacordarea avizului (de exemplu: ultima notă de control/notă de inspecţie/proces-verbal de constatare eliberat de direcţia sanitar veterinară etc.).

(5) în cazul în care documentele dosarului de acreditare îşi pierd valabilitatea în timpul colaborării cu Ministerul Tineretului şi Sportului, operatorul economic este obligat să efectueze demersurile necesare reînnoirii acestora, iar certificatul de avizare se suspendă până la transmiterea către Minister a dovezii de reînnoire a documentelor expirate.

 

CAPITOLUL III

Verificarea faptică şi avizarea locaţiilor

 

Art. 6. - (1) Comisia de acreditare constituită în baza ordinului ministrului tineretului şi sportului va proceda la verificarea faptică, la faţa focului, a următoarelor:

a) starea generală a construcţiei (starea fizică a clădirii, tipul de încălzire);

b) numărul locurilor în cameră;

c) starea cazarmamentului;

d) starea mobilierului;

e) starea grupurilor sanitare;

f) starea unităţii de pregătire a mesei;

g) starea unităţii de servire a mesei;

h) facilităţi (club de vacanţă, teren de agrement, animatori de vacanţă).

(2) Numărul locurilor în cameră trebuie să fie în conformitate cu „fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii din unitate” anexă la certificatul de clasificare. Cazarea studenţilor se va face în unităţi clasificate conform legislaţiei şi standardelor naţionale, acceptându-se unităţi de cazare clasificate cu cel puţin categoria 2 stele sau 3 margarete, în limita a maximum 60 lei/zi/student beneficiar. Nu se admite cazare într-o cameră a unui număr mai mare de studenţi beneficiari decât numărul de locuri pentru care aceasta a fost clasificată, şi anume nu mai mult de 2 locuri. Pentru cazare se cer a fi respectate condiţiile prevăzute de:

1. Hotărârea Guvernului nr. 237/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice, republicată;

2. Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările ulterioare.

(3) Se vor respecta următoarele condiţii minime:

a) asigurarea unui număr de maximum 2 studenţi în cameră şi a unei dotări minime a camerei”. 2 paturi, dulap, masa. scaune, cuier, televizor, frigider, aer condiţionat etc. (în cererea de acreditare se vor prezenta structura unităţii de cazare cu camere şi numărul locurilor în cameră, inclusiv numărul fiecărei camere), în conformitate cu „fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii din unitate”, anexă la Certificatul de clasificare emis de ministrul tineretului şi sportului;

b) fiecare cameră va dispune de grup sanitar propriu;

c) asigurarea spaţiilor de cazare împotriva furturilor;

d) instalaţiile sanitare şi electrice în stare perfectă de funcţionare;

e) asigurarea curăţeniei în camere şi dezinfectarea zilnică a grupurilor sanitare;

f) schimbarea lenjeriei şi a prosoapelor la începutul fiecărei serii de tabără;

g) asigurarea apei calde şi reci pe tot parcursul seriei.

(4) Operatorii economici care, pe lângă condiţiile minime prevăzute la alin. (3), oferă servicii superior calitative şi cantitative (aer condiţionat etc.) pot avea prioritate în vederea achiziţionării pachetului de servicii.

(5) Unităţile de servire a mesei trebuie să respecte următoarele condiţii:

a) locaţia unde se va servi masa va avea o capacitate de cel puţin jumătate din capacitatea de cazare, fiind în conformitate cu „fişa de clasificare a unităţii de alimentaţie”;

b) studenţii beneficiari de locuri în tabără se vor bucura de toate serviciile de care beneficiază ceilalţi turişti în ceea ce priveşte atât locul de servire a mesei, indiferent de modalitatea de plată (bonuri valorice sau plata în numerar), cât şi de alte eventuale variante de meniu decât cea prezentată oficial;

c) oferta de meniu (â la carte) prezentată va conţine obligatoriu următoarele feluri de mâncare în mai multe variante: gustări calde, supe, ciorbe, mâncăruri gătite, preparate din carne, garnituri, salate, deserturi, răcoritoare, apă minerală;

d) la fiecare masă (mic dejun, dejun, cină) se vor asigura minimum 50% din sortimentele fiecărui fel de mâncare (în sensul mai sus amintit), specific mesei respective (dar nu mai puţin de 3 variante de meniu complet);

e) asigurarea locurilor în sala de mese astfel încât timpul de aşteptare pentru ocuparea unui loc la masă să fie redus, maximum 10 minute;

f) timpul maxim de aşteptare de la ocuparea locului la masă până la preluarea comenzii este de 10 minute;

g) timpul maxim de aşteptare de la preluarea comenzii până la servire poate varia între 10-30 de minute în funcţie de complexitatea comenzii;

h) tarifele practicate în locaţiile de servire a mesei din tabără trebuie să asigure servirea a trei mese pe zi în cuantum de 40 lei. În acest sens vor exista minimum 3 variante de meniuri zilnice care să nu depăşească suma de 40 lei.

(6) Ofertantul va prezenta pentru fiecare produs din oferta de meniu preţurile cu TVA inclus, precum şi gramajul fiecărui preparat.

Art. 7. - În cazul verificării faptice a locaţiei fiecare membru al comisiei va efectua individual evaluarea conform fişei de evaluare (anexa nr. 3).

Art. 8. - Cele constatate vor fi consemnate într-un proces-verbal, încheiat la faţa locului în prezenţa tuturor membrilor comisiei de avizare, precum şi a reprezentantului operatorului economic care solicită avizarea. O copie a procesului-verbal mai sus menţionat va fi înmânată operatorului economic.

Art. 9. - Acreditarea se va face în baza notelor de către toţi membrii comisiei. Nota maximă va fi 10 şi nota minimă va fi 1. Acordarea acreditării presupune obţinerea de către locaţie a notei finale de minimum 7.

Art. 10. - În funcţie de note, locaţiile vor fi clasificate în 3 categorii: categoria A - locaţii cu media între 9 şi 10, categoria B - locaţii cu media între 8 şi 8,99 şi categoria C - locaţii cu media între 7 şi 7,99.

Art. 11. - După verificarea faptică a locaţiilor, Ministerul Tineretului şi Sportului va notifica operatorii economici care au obţinut nota necesară privind acreditarea, în vederea prezentării reprezentantului legal sau persoanei împuternicite la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului pentru semnarea şi ştampilarea protocolului de colaborare. Acreditarea devine valabilă în momentul semnării şi ştampilării protocoalelor de colaborare şi a certificatelor de acreditare de ambele părţi.

Art. 12. - În cazul acordării certificatului de acreditare, se va încheia un „Protocol de colaborare” (anexa nr. 4), între Ministerul Tineretului şi Sportului şi operatorul economic care a solicitat acreditarea. Ministerul îşi rezervă dreptul de a verifica starea locaţiilor, iar în cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor în baza cărora a fost obţinut certificatul de acreditare, acesta va fi retras.

Art. 13. - Operatorii economici care nu au obţinut minimum nota 7 vor fi notificaţi în scris, la respectiva înştiinţare anexându-se fişa cu nota obţinută în urma verificării faptice.

 

CAPITOLUL IV

Contestaţii

 

Art. 14 - Contestaţiile în urma evaluării faptice a locaţiilor pentru care sa solicitat acreditarea şi a notelor obţinute de acestea, cu privire la neacordarea certificatului de acreditare, se depun/transmit la registratura Ministerului Tineretului şi Sportului (str. Vasile Conta nr. 16, parter, sectorul 2, Bucureşti) în termen de două zile lucrătoare de la comunicarea răspunsului, prin publicarea rezultatelor pe site-ul Ministerului.

Art. 15. - Comisia de contestaţie se va deplasa la locaţiile pentru care s-au făcut contestaţiile, în termen de 15 zile lucrătoare de la sfârşitul perioadei de depunere a contestaţiilor. În urma deplasării acestora la faţa locului, decizia va fi finală.

Art. 16. - În urma soluţionării contestaţiei, decizia comisiei de contestaţii va fi transmisă în scris operatorului economic, de

către Direcţia generală tineret, în termen de 30 de zile calendaristice.

 

CAPITOLUL V

Suspendarea şi anularea certificatului de acreditare

 

Art. 17. - Suspendarea/anularea certificatului de acreditare se poate face doar de Minister ca instituţie emitentă a acestuia.

Art. 18. - În cazul în care se constată nerespectarea legislaţiei în vigoare care stă la baza acordării certificatului de acreditare sau se constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acestuia, acesta se suspendă până la remedierea deficienţelor constatate.

Art. 19. - În cazul în care, în urma verificărilor efectuate, se constată că grupurilor de studenţi proveniţi de la casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei” li s-au oferit servicii de cazare şi masă în alte spaţii decât cele avizate sau se constată că sunt/au fost oferite servicii de cazare şi masă pentru mai multe persoane decât numărul de locuri avizate şi/sau se constată nerespectarea cazării în camere conform anexei certificatului de clasificare prin suplimentarea de paturi sau de locuri, certificatul de acreditare emis de Minister se anulează. În acest caz contractele de prestări servicii încheiate cu casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei” devin nule

Art. 20. - În cazul în care autorităţile de control ale statului suspendă activitatea operatorului economic avizat de Minister, certificatul de avizare se suspendă sau se anulează de drept (când situaţia impune acest lucru) până când operatorul economic face dovada reglementărilor impuse de autorităţile de control ale statului.

Art. 21. - În cazul anulării certificatului de acreditare, protocolul de colaborare încheiat între Minister şi operatorul economic respectiv devine nul.

Art. 22. - În cazul în care operatorii economici privaţi nu respectă întocmai prevederile protocolului de colaborare (anexa nr. 4), Ministerul Tineretului şi Sportului are dreptul de a rezilia protocolul de colaborare şi de a retrage certificatul de acreditare.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - În urma aprobării prezentelor norme metodologice casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc Tei au obligaţia de a transmite operatorilor economici privaţi interesaţi informaţiile referitoare la posibilitatea şi modul de colaborare a acestora cu Ministerul.

Art. 24. - În urma semnării protocolului de colaborare între Minister şi operatorii economici acreditaţi, Direcţia generală tineret va publica pe site-ul Ministerului oferta acestora, specificându-se preţul, numărul şi structura locurilor de cazare În conformitate cu avizarea acordată.

Art. 25. - Prezentele norme metodologice vor fi disponibile pe site-ul Ministerului şi în format letric la sediul Ministerului.

Art. 26. - Certificatele de acreditare vor fi valabile 1 an de la data încheierii protocolului de colaborare. Certificatele de acreditare îşi încep valabilitatea din momentul în care protocolul de colaborare este semnat şi ştampilat de ambele părţi.

Art. 27. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

 

 

CERERE DE ACREDITARE

 

Subsemnatul, ................................................, reprezentant al ................................................, cu sediul în  ................................................, solicit acreditarea în vederea colaborării privind desfăşurarea activităţilor de tabără pentru studenţi.

 

A. Date privind societatea

 

Denumirea:

Nr. de ordine la registrul comerţului/an:

CIF.

 

 

Adresa sediului:

 

Nr.

Bl.

Sc.

Ap.

Localitatea:

Judeţul/Sectorul:

Codul poştal:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Web:

Banca:

Trezoreria:

IBAN:

IBAN:

Numele şi prenumele reprezentantului legal:

 

Telefon

 

Numele şi prenumele persoanei împuternicite:

 

Telefon

 

 

B. Date privind unitatea de cazare şi restaurantul pentru care se solicită avizarea

 

Denumirea unităţii de cazare:

Categoria de clasificare:

Adresa locaţiei:

Telefon (recepţie):

Persoană de contact:

1. Număr de locuri de cazare (total):

1. Număr de camere de cazare (total):

2. Număr de locuri solicitate pentru acreditare:

2. Număr de camere solicitate pentru acreditare:

Denumirea restaurantului:

Categoria de clasificare:

Adresa restaurantului:

Telefon:

Persoană de contact:

1. Capacitate restaurant total nr. locuri:

3. Denumirea operatorului economic care deţine restaurantul (dacă este cazul)

2. Capacitate restaurant (locuri solicitate pentru avizare):

 

 

C. Observaţii privind unitatea de cazare şi restaurantul

 

INFORMAŢII DESPRE SPAŢIILE DE CAZARE

INFORMAŢII DESPRE RESTAURANT

Anul construcţiei spaţiilor de cazare:

Anul ultimei renovări a spaţiilor de cazare:

Anul construcţiei restaurantului:

Anul ultimei renovări a restaurantului:

Număr de camere cu 2 paturi:

Cu aer condiţionat:

Cu televizor:

Bar/Terasă/Club

Locuri destinate servirii mesei:

FACILITĂŢI

Teren de sport

Da/Nu

Activităţi outdoor

Da/Nu

Acces internet

Da/Nu

Sală de conferinţă

Da/Nu

 

Semnătura/ştampilă: ...........................................

Data........./......../2016

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

 

Subsemnatul, ............................................., reprezentant al .............................................................., posesor al CI seria ..... nr. ........................, declar pe propria răspundere că, având în vedere prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la falsul în declaraţii, atât informaţiile prezentate în cererea de acreditare, cât şi documentele anexate sunt conforme cu realitatea.

 

Semnătura/ştampilă: .....................................................

Data........./......../2016

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

FIŞĂ DE EVALUARE

 

Operatorul economic: ................................

 

Locaţia: ........................................................

NOTĂ FINALĂ:

 

 

 

Criterii de evaluare:

1. Starea generală a construcţiei:

a) starea fizică a clădirii:

- foarte bună                - 10 puncte      

- bună                          - 8 puncte        

- satisfăcătoare            - 6 puncte        

- nesatisfăcătoare        - 4 puncte        

Notă: ................

b) Tipul de încălzire:

- centrală                     - 10 puncte      

- sobe de teracotă        - 5 puncte        

- fără încălzire                         - 2 puncte        

 

Notă: ................

În acordarea punctajului se va ţine cont şi de tipul de încălzire (centrale sau cu sobe de teracotă) - excepţie de la acest criteriu fac locaţiile de pe litoral, acestea fiind prin natura lor o destinaţie sezonieră.

 

2. Starea spaţiilor de cazare:

a) Suprafaţa camerelor:

- 1-2 paturi -15-18 mp - 10 puncte      

>15-18 mp                   - 5 puncte        

Notă: ...............

b) Număr de locuri în camerele cu 2 paturi:

- până la 100                - 8 puncte        

- 100-200                     - 9 puncte        

- peste 200                   - 10 puncte      

 

Notă: ...............

c) Starea fizică a spaţiului de cazare (pereţi interiori, tavane, uşi, ferestre, podea):

- foarte bună                - 10 puncte      

- bună                          - 8 puncte        

- satisfăcătoare            - 6 puncte        

- nesatisfăcătoare        - 4 puncte        

 

Notă: ..................

Dotări obligatorii:        - TV                 

                                    - frigider          

- existenţa unei truse medicale în incinta locaţiei 

Alte dotări: ...........................................................

Punctajul final se va acorda făcând media lit. a)-c).

 

Notă: ................

3. Starea cazarmamentului moale: (saltele, mochetă, lenjerie, perdele, prosoape):

- noi                             - 10 puncte      

- întreţinute                 - 6 puncte        

- vechi                                     - 2 puncte        

Notă: .................

           

4. Starea mobilierului:

- nou                            - 10 puncte      

- recondiţionat                         - 9 puncte        

- vechi nedeteriorat     - 8 puncte        

- nou, dar deteriorat    - 7 puncte        

- vechi                                     - 6 puncte        

- foarte vechi               - 2 puncte        

 

Notă: .................

5. Starea grupurilor sanitare proprii:

- noi                             - 10 puncte      

- întreţinute                 -7 puncte        

- nerenovate                - 4 puncte        

Notă: ..................

 

6. Starea unităţii de preparare a mesei:

Bucătărie: da/nu (se acordă câte 1 punct pentru fiecare din următoarele dotări):

- circuitul alimentelor                          

- cuptoare                                            

- lăzi frigorifice                                               

- frigidere                                            

- veselă nedeteriorată                          

- aragaz/plită                                        

- hotă                                                   

- mese de inox                                                 

- camere specifice fiecărui tip de aliment 

- personal calificat                               

Notă: ................

 

7. Starea unităţii de servire a mesei:

Sală de mese: da/nu

- Capacitatea sălii să fie de:

- peste 50% din locurile de cazare - 4 puncte             

- sub 50% din locurile de cazare - 2 puncte    

- Starea spaţiului de servire a mesei:

- foarte bună                - 6 puncte                    

- bună                          - 4 puncte                    

- satisfăcătoare                        - 2 puncte        

- nesatisfăcătoare        - 1 punct                      

Notă: ...............

 

8. Facilităţi, servicii şi animaţie/animatori:

Vor obţine punctaj maxim locaţiile care au spaţii amenajate de agrement, terenuri de sport multifuncţionale, sală de conferinţe şi activităţi, echipamente pentru diferite jocuri (masa de ping pong, biliard, masă de fussball)

- Teren de sport multifuncţional 1 punct        

- Spaţii amenajate de agrement 1 punct          

- Sală de conferinţe şi activităţi 1 punct                     

- Echipamente pentru diferite jocuri 1 punct 

- Sală de spectacole                 1 punct            

- Traininguri                            1 punct            

- Activităţi outdoor                 1 punct            

- Acces internet                                   1 punct 

- Piscină                                   1 punct            

- Foişor                                                1 punct 

NOTA: ...................

Membrii comisiei pot să acorde note de la 1 la 10. Nota finală se calculează efectuând media tuturor notelor. Nota finală obligatorie pentru acordarea acreditării este de minimum 7.

 

Membrii Comisiei:

1.

2.

3.

SOCIETATEA

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

PROTOCOL DE COLABORARE

 

I. Părţile

Ministerul Tineretului şi Sportului, cu sediul în str. Vasile Conta nr. 16, parter, sectorul 2, Bucureşti, reprezentată de domnul ..............................................., în calitate de ............................................

şi

Societatea ............................................................................................, cu sediul în ............................................................., reprezentată prin ........................................, în calitate de administrator, convin următoarele:

II. Obiectul

Părţile vor colabora pentru organizarea de tabere pentru studenţi pe perioada avizării în locaţia: ................................................., din localitatea ...................................

III. Durata: de la .............../............../2016 până la .................../............./2017.

IV. Obligaţiile părţilor:

A. Ministerul Tineretului şi Sportului are obligaţia:

a) de a posta pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului oferta operatorilor economici privaţi avizaţi colaboratori cuprinzând denumirea societăţii, locaţia, numărul şi structura locurilor de cazare, preţ şi modul în care poate fi contactat;

b) de a verifica şi monitoriza modul de desfăşurare a obligaţiilor contractuale în cazul semnării unor contracte cu casele de cultură ale studenţilor şi cu Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei” pentru organizarea de tabere pentru studenţi;

c) de a media neînţelegerile dintre operatorii privaţi avizaţi şi unităţile din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

B. Operatorul economic privat are obligaţia:

a) de a desfăşura activităţi în concordanţă cu obiectul de activitate;

b) de a avea toate avizele pentru funcţionare vizate la zi;

c) de a-şi reînnoi avizele care îşi pierd valabilitatea în timpul desfăşurării prezentului protocol şi să transmită Ministerului Tineretului şi Sportului noile avize valabile;

d) de a respecta condiţiile de cazare specificate în certificatul de clasificare, precum şi prevederile Legii 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi;

e) de a presta servicii în conformitate cu contractul semnat cu unităţile din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului;

f) de a informa periodic sau la solicitarea Ministerului Tineretului şi Sportului în legătură cu grupurile de studenţi pe care Ie-a primit;

g) de a respecta şi de a aduce la cunoştinţă participanţilor „Regulamentul de tabără”; h) de a afişa la recepţie tarifele stabilite pentru taberele pentru studenţi;

i) de a asigura în permanenţă apă cală şi rece la grupurile sanitare;

j) de a asigura în spaţiile de cazare, de servire şi în cele comune, o temperatură minimă de 21 grade C în sezonul rece şi de maximum 25 grade C în sezonul cald;

k) de a expune la loc vizibil, în exteriorul clădirii: denumirea, tipul şi însemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice;

l) de a permite verificarea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de tabără oricând pe perioada valabilităţii acreditării;

m) de a acorda o gratuitate la 10 participanţi, în cadrul programelor organizate prin Ministerul Tineretului şi Sportului.

V. Alte clauze

a) în cazul în care operatorul economic privat avizat nu respectă condiţiile pentru care a obţinut avizarea sau i se retrage unul dintre avizele de funcţionare, avizarea Ministerului Tineretului şi Sportului este nulă de drept.

b) în cazul în care partenerul nu respectă prevederile pct. IV lit. B.c), acreditarea Ministerului Tineretului şi Sportului se suspendă până la transmiterea noilor avize valabile către Direcţia programe şi tabere pentru tineret şi studenţi.

c) Contractele încheiate între persoanele fizice/juridice şi unităţile subordonate Ministerului Tineretului şi Sportului sunt contracte ferme.

VI. Încetarea protocolului Prezentul protocol încetează:

a) prin ajungerea la termen;

b) prin stabilirea acestui lucru de comun acord între părţi cu menţionarea în scris a datei încetării prezentului protocol;

c) pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul protocol de către una dintre părţi.

VII. Clauze finale

 

Prezentul protocol a fost încheiat în ......................exemplare astăzi .........../........./2016, unul pentru Ministerul Tineretului şi Sportului şi altul pentru operatorul economic.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 162.855/DI din 29 februarie 2016 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 43 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 924/2011 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 1 martie 2011, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

 

Bucureşti, 8 aprilie 2016.

Nr. 694.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie reglementează modul de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti care revin titularilor aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional şi de evaluare a terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensare echivalentă ca suprafaţă şi bonitate a acestora

 

SECŢIUNEA A

Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

 

Art. 2. - (1) Calculul taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional se realizează conform formulei:

Tx = S x VEXP x PML x Tp,

în care:

S - suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

VExp - volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere, exprimat în m3/ha, ale cărui valori sunt prevăzute în anexa nr. 1 şi care este stabilit în funcţie de specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de bonitatea acestora;

Pml - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m3, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

Tp - taxa procentuală, a cărei valoare este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, exprimată în procente.

(2) în cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, categoria de folosinţ㠄pădure” sau „clasă de regenerare”, specia principală de bază se stabileşte corespunzător condiţiilor staţionale.

(3) în cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional încadrate ca neproductive se va considera ca specie principală de bază, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie:

a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3, FD4);

b) carpen - În etajul forestier deluros (FD1-FD3);

c) plop alb - în etajul forestier de câmpie şi silvostepă (CF, SS).

Volumul acestor specii la vârsta exploatabilităţii tehnice se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie de 0,4.

(4) în cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, altă categorie de folosinţă decât „pădure”, „clasă de regenerare sau „neproductiv”, specia principală de bază şi clasa de producţie se stabilesc pe baza condiţiilor staţionale aferente arboretului care este limitrof cu terenul care se scoate definitiv din fondul forestier naţional pe lungimea cea mai mare.

 

SECŢIUNEA B

Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional

 

Art. 3. - (1) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

VT - S x Cr x n x PML x N,

în care:

 

VT - valoarea terenului, exprimată în lei;

S - suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

Cr - creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative, exprimată în m3/ha, aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, conform anexei nr. 3. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au altă categorie de folosinţă decât „pădure”, „clasă de regenerare” sau „neproductiv”, specia principală de bază şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor art. 2;

PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m3, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

n - numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:

- 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii şi plopi;

- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;

- 20 de ani pentru celelalte specii;

N - coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 4 „Criterii în baza cărora se determină coeficienţii N şi N1, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VTc), al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (DVMLatribuite terenului forestier în cauză.

(2) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA C

Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

 

Art. 4. - (1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

DVML = S x PML x (VEXP - VA) x N1 ,

în care:

DVML - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, exprimată în lei;

S - suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m3, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;

VEXP - volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice, exprimat în m3/ha, conform anexei nr. 1, pentru specia principală majoritară din compoziţia arboretului existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;

VA - volumul actual al masei lemnoase, exprimat în m3/ha, egal cu volumul arboretului preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugă creşterea arboretului corespunzătoare numărului de ani scurşi de la data amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;

N1 - coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 4 - tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier naţional.

(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

(3) Pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice.

(4) în cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

 

SECŢIUNEA D

Contravaloarea obiectivelor dezafectate ca urmare a scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional

 

Art. 5. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL III

Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalentă ca suprafaţă şi bonitate a acestora

 

SECŢIUNEA A

Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

 

Art. 6. - Calculul taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional se realizează conform formulei:

Tx = S x VEXP x PML x Tp,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2;

Tp - taxa procentuală în această situaţie are valoarea 1 (Tp = 100%), potrivit art. 37 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

 

SECŢIUNEA B

Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă fi bonitate

 

Art. 7. - (1) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, la art. 36 alin. (1) şi (4), precum şi la art. 37 alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică - conform art. 37 alin. (3) teza a două din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, se stabileşte respectând următoarele;

a) atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT), cât şi contravaloarea terenurilor care se preiau în compensare (VTc) se determină cu ajutorul următoarei formule:

VT (VTC) = S x Cr x n x PML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1);

b) calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalenţei acestora;

c) relaţia dintre contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare în fondul forestier naţional (VTC) este următoarea:

VTC ≥ VT;

d) stabilirea speciei principale de bază şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensare se face pe bază de studii pedostaţionale,

(2) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor prevăzute la lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică, se stabileşte respectând următoarele:

a) contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare (VTC) se determină cu ajutorul următoarei formule:

VT (VTC) = S x Cr x n x PML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1);

b) relaţia dintre contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare în fondul forestier naţional (VTc) este următoarea:

VTC ≥ 5 x VT;

c) suprafaţa terenului oferit în compensare trebuie să fie de cel puţin 3 ori mai mare decât suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional;

d) stabilirea speciei principale de bază şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensare se face pe bază de studii pedostaţionale.

(3) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional cu suprafeţe mai mici de 50 m2, pentru care beneficiarul scoaterii definitive optează să nu ofere teren în compensare, se stabileşte cu ajutorul formulei:

VT = 5 x S x Cr x n x PML x N.

În care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1).

 

SECŢIUNEA C

Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârste exploatabilităţii tehnice

 

Art. 8. - (1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabili taţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

DVML = S x PML x (VEXP - VA) x N1,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 4 alin. (1).

(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

(3) Pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice.

(4) în cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

 

SECŢIUNEA D

Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare

 

Art. 9. - (1) Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare se stabilesc în baza devizului întocmit de unitatea care a realizat studiul pedostaţional.

(2) Devizul de împădurire şi întreţinere a culturilor forestiere până la închiderea stării de masiv este însuşit de:

a) ocolul silvic care va asigura administrarea terenului oferit în compensare, în cazul terenurilor care vor intra în proprietatea publică a statului;

b) proprietar şi ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice pentru terenul oferit în compensare, în cazul terenurilor intrate în altă proprietate decât cea publică a statului.

 

SECŢIUNEA E

Contravaloarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional

 

Art. 10. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL IV

Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei forestiere

 

SECŢIUNEA A

Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

 

Art. 11. - Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei: Tx = S x VEXP x PML, în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2.

 

SECŢIUNEA B

Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

 

Art. 12. - (1) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică se calculează conform formulei:

CHA=S x Cr x PML x (1 +N),

în care:

CHA  - chiria anuală, exprimată în lei;

S - suprafaţa terenului care se ocupă temporar în fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

Cr - creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative, exprimată în m3/ha, aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, conform anexei nr. 3. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au altă categorie de folosinţă decât „pădure”, „clasă de regenerare” sau „neproductiv”, specia principală de bază şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor art. 2;

PML- preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m^, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

N - coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 4, atribuite terenului în cauză.

(2) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică se încasează anterior predării terenurilor; chiria se percepe începând cu data predării terenurilor.

(3) Plata chiriei în cazul terenurilor ocupate temporar se face conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare.

(4) în cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier proprietate publică pe o perioadă mai mică de un an, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, calculată conform formulei prevăzute la alin. (1), se diminuează proporţional cu fracţiunea din an.

(5) Pentru terenurile proprietate privată, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA C

Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

 

Art. 13. - (1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice se calculează conform art. 4 alin. (1).

(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile din fondul forestier proprietate privată care fac obiectul ocupării temporare se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

(3) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice.

(4) în cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

 

SECŢIUNEA D

Cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şl de întreţinere a acesteia pană la realizarea stării de masiv

 

Art. 14. - (1) Cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv se stabilesc în baza devizului întocmit de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea terenului forestier care face obiectul ocupării temporare.

(2) Pentru terenurile ocupate temporar situate în fondul forestier proprietate privată, devizul cu cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv trebuie să fie însuşit de către proprietar şi de către ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea terenului.

 

SECŢIUNEA E

Valoarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional

 

Art. 15. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor care se dezafectează se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL V

Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără defrişarea vegetaţiei forestiere

 

SECŢIUNEA A

Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

 

Art. 16. - Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei: Tx = S x VEXP x PML

 în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2.

 

SECŢIUNEA B

Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

 

Art. 17. - (1) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei: CHA = S x Cr x PML x (1 + N), în care termenii au semnificaţia precizată la art. 12 alin. (1).

(2) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se încasează anterior predării terenurilor; chiria se percepe începând cu data predării terenurilor.

(3) Plata chiriei în cazul terenurilor ocupate temporar se face conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare.

(4) în cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mică de un an, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, calculată conform formulei prevăzute la alin. (1), se diminuează proporţional cu fracţiunea din an.

(5) Pentru terenurile proprietate privată, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA C

Valoarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional

 

Art. 18. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor care se dezafectează se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL VI

Despăgubirile care se achită pentru neredarea în circuitul silvic la termenul prevăzut în actul de aprobare a terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional, cu sau fără defrişarea vegetaţiei forestiere

 

Art. 19. - (1) Suma datorată de titularul aprobării cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală în cazul neredării terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional la termenul prevăzut în actul de aprobare este egală cu dublul chiriei şi se calculează potrivit formulei:

DLFA = 2 x S x Cr x PML x (1 + N),

în care DLFA reprezintă suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală, iar semnificaţia celorlalţi termeni este cea prevăzută la art. 3.

(2) Formula de calcul se aplică la stabilirea sumei datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală atât pentru terenurile forestiere proprietate publică, cât şi pentru cele proprietate privată.

(3) Despăgubirea datorată pentru lipsa de folosinţă zilnică (DLFz) se calculează potrivit formulei: DLFz = DLFA/z, în care DLFA reprezintă suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală, iar z reprezintă numărul de zile calendaristice aferente anului pentru care se calculează.

(4) DLFA şi DLFz se calculează de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, se aprobă de structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se comunică ocolului silvic, care notifică titularul aprobării ocupării temporare cu confirmare de primire.

(5) Suma achitată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă pentru perioada în cauză se virează după cum urmează:

a) 50% din sumă se achită în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;

b) 50% din sumă se achită administratorului, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, şi se repartizează similar chiriei achitate pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional sau se achită proprietarului, pentru fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului.

(6) Recuperarea sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere ocupate din fondul forestier este în sarcina administratorului în cazul fondului forestier proprietate publică statului, iar în celelalte situaţii este în sarcina proprietarului fondului forestier, după caz, şi se exercită potrivit legii.

 

CAPITOLUL VII

Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă, ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional şi pentru restituirea sau reţinerea garanţiilor în cazul ocupărilor temporare

 

SECŢIUNEA A

Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional

 

Art. 20. - (1) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, pentru suprafeţele de până la 1,0 ha, pentru care competenţa de aprobare a fost delegată conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conţin:

1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căreia se află terenul;

2. memoriu tehnic justificativ privind necesitatea scoaterii definitive sau a ocupării temporare a terenului din fondul forestier naţional, întocmit de către beneficiar, care să conţină justificarea modului de utilizare a suprafeţei solicitate, precum şi prezentarea detaliilor tehnice referitoare la obiectiv;

3. memoriu justificativ întocmit de către direcţia silvică, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, care va conţine obligatoriu:

a) încadrarea obiectivului la excepţiile pentru care se permite reducerea suprafeţei fondului forestier naţional;

b) justificarea acceptării amplasamentului de către direcţia silvică;

4. plan de încadrare în zonă;

5. plan de detaliu al amplasamentului obiectivului;

6. copie a hărţii amenajistice pe care este materializat amplasamentul obiectivului, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice;

7. fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenului, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5. În cazul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional cu compensare se va întocmi fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru terenul care se oferă în compensare în fondul forestier naţional, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6. Fişele tehnice de transmitere-defrişare se întocmesc de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice. Pentru terenul oferit în compensare fişa tehnică se întocmeşte de către ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice;

8. studiu pedostaţional pentru terenurile oferite în compensare, în cazul solicitărilor de scoatere definitivă cu compensare, întocmit de unităţi specialitate atestata pentru lucrări de amenajare a pădurilor;

9. ridicarea topografică în coordonate stereo 70 a suprafeţei solicitate pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier naţional, întocmită de persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări topografice, însuşită de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, după caz; aceasta va cuprinde inventarul de coordonate stereo 70 pentru suprafaţa solicitată din fiecare unitate amenajistică, precum şi limitele unităţilor amenajistice;

10. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului solicitat pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier naţional. Pentru dovada proprietăţii asupra terenurilor proprietate publică a statului se prezintă copii ale descrierii parcelare, inclusiv datele complementare şi evidenţa lucrărilor executate, preluate din amenajamentul silvic în vigoare, vizate de către ocolul silvic;

11. extras de carte funciară pentru terenul care se oferă în compensare sau extras de carte funciară pentru întreaga proprietate pe care o deţine beneficiarul, pe care să fie materializat în coordonate stereo 70, de către persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări topografice, perimetrul suprafeţei oferite în compensare; extrasul de carte funciară se actualizează la solicitarea administratorilor fondului forestier şi a autorităţii competente pentru emiterea aprobării;

12. avizul favorabil emis de administratorii fondului forestier prevăzuţi la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;

13. avizul favorabil al ocolului silvic care asigură administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenurile din fondul forestier, altele decât cele proprietate publică a statului;

14. confirmarea ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, în cazul solicitărilor de ocupare temporară, că beneficiarul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;

15. acordul proprietarului pentru terenurile forestiere, altele decât cele din proprietatea publică a statului, în care să se precizeze inclusiv că terenul nu este în litigiu; acordul proprietarului pentru terenurile forestiere proprietate privată se încheie în formă autentică;

16. acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului, după caz. În cazul schimbării destinaţiei terenului ca urmare a scoaterii definitive din fondul forestier naţional, urmată de defrişarea vegetaţiei forestiere, se aplică legislaţia specifică privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Aceste acte trebuie să menţioneze denumirea obiectivului, amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa, iar în cazul în care realizarea obiectivului implică defrişarea, se vor menţiona inclusiv amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa care se defrişează;

17. copie de pe documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară. În documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară trebuie să fie precizat obiectivul pentru care s-a făcut plata.

(2) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, pentru care competenţa de aprobare este a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau a Guvernului, conţin documentele prevăzute la alin. (1), la care se adaugă:

1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

2. avizul conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) Instituţiile care au competenţa de aprobare şi administratorii fondului forestier proprietate publică a statului pot cere completarea documentaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) cu alte acte/documente/avize/acord uri/permise/licenţe, pentru clarificări, în funcţie de specificul obiectivului. Aprobarea se va emite prin corelare cu perioada de valabilitate a actelor/documentelor/avizelor/acordurilor/permiselor/licenţelor.

(4) Documentaţiile întocmite în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se depun de către solicitant la autoritatea competentă să emită aprobarea.

 

SECŢIUNEA B

Confinatul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional

 

Art. 21. - (1) Documentaţiile care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional conţin documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) pct. 1,2, 3, 7, 9, 12,13, 15, 17 şi alin. (2) pct. 1 şi 2, actualizate la date solicitării, în baza legislaţiei în vigoare.

(2) Documentaţia care se întocmeşte în vederea obţinerii aprobării pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional va conţine şi copii de pe aprobările anterioare şi fişa tehnică de transmitere-defrişare care a stat la baza emiterii aprobării de ocupare temporară iniţiale a terenului din fondul forestier.

(3) La întocmirea fişelor tehnice de transmitere-defrişare, specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, precum şi clasa de producţie a speciei principale de bază se preiau din fişele tehnice care au stat la baza emiterii aprobării iniţiale. În funcţie de aceste date tehnice se va proceda la recalcularea garanţiei şi chiriei, conform legislaţiei în vigoare.

(4) Documentaţiile prevăzute la alin. (1) se depun de beneficiarul ocupării temporare la autoritatea competentă să aprobe prelungirea ocupării temporare a terenului forestier, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului anterior de ocupare temporară.

 

SECŢIUNEA C

Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră

 

Art. 22. - Documentaţiile necesare recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră conţin:

1. solicitarea de restituire a garanţiei, formulată de beneficiarul ocupării temporare, cu precizarea numărului decont şi a băncii unde se doreşte restituirea sumei;

2. copia aprobării de ocupare temporară;

3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;

4. procesul-verbal de reprimire în circuitul silvic a terenului forestier verificat şi vizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

5. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru restituirea garanţiei şi a dobânzilor aferente.

 

SECŢIUNEA D

Conţinutul documentaţiei care se transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate în scopul reţinerii garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică

 

Art. 23. - (1) în cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, formulează solicitarea pentru reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare, pe care o înaintează structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care, după verificare, propune autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(2) Documentaţia se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi va conţine:

1. solicitarea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, transmisă structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

2. copia aprobării de ocupare temporară;

3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;

4. copia procesului-verbal de constatare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, precum şi/sau a nerespectării termenului la reprimirea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional, întocmit de ocolul Silvic şi vizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

5. copie a notei de constatare încheiate de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, vizată de conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care beneficiarul ocupării temporare nu se prezintă la reprimirea terenului, la termenul prevăzut în actul de aprobare;

6. adresa cu propunerea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

 

SECŢIUNEA E

Conţinutul documentaţiei care se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice în scopul transmiterii în fondul de conservare şi regenerare a sumelor din garanţia reţinută în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare

 

Art. 24. - (1) Documentaţia care se înaintează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice va conţine.

1. solicitarea pentru transmiterea în fondul de conservare şi regenerare a sumei necesare pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, cu indicarea cuantumului acesteia conform devizului de lucrări întocmit în acest scop;

2. devizul de lucrări întocmit de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, aprobat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare;

3. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru transmiterea parţială sau integrală a garanţiei şi dobânzii bancare reţinute în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în scopul execuţiei lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare;

4. procesul-verbal de reprimire a terenului ocupat temporar în circuitul silvic, verificat şi avizat de către conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

(2) Reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare în condiţiile art. 23 şi transmiterea parţială sau integrală a garanţiei şi dobânzii reţinute în fondul de ameliorare, conform devizului de lucrări, prevăzut la alin. (1), se fac în baza unei note aprobate de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 25. - Beneficiarii scoaterilor definitive sau ocupărilor temporare de terenuri din fondul forestier naţional pot fi persoanele fizice sau juridice îndreptăţite la realizarea sau extinderea lucrărilor şi obiectivelor prevăzute de lege.

Art. 26. - (1) Compensarea în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional se face doar cu terenuri care sunt în proprietatea beneficiarului.

(2) Compensarea parţială cu terenuri în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional este interzisă.

(3) Plata taxei pentru scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier naţional, a contravalorii terenurilor, contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, a garanţiei pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, a chiriei pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, a cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, a cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv şi a valorii obiectivelor care se dezafectează se face de către beneficiarul scoaterii definitive/ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional.

(4) Depunerea în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică a taxei pentru scoaterea definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se confirmă de către direcţia cu atribuţii financiar-contabile din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării solicitării.

Art. 27. - (1) Categoria de folosinţă pentru terenurile din fondul forestier naţional care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare este cea stabilită prin amenajamentele silvice aprobate sau care se află în situaţiile prevăzute la pct. 2 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) în cazul în care nu există amenajament silvic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), datele utilizate la întocmirea fişelor tehnice de transmitere-defrişare şi la calculul obligaţiilor băneşti, precum şi categoria de folosinţă se preiau din fişele de descriere parcelară a unităţilor amenajistice aferente terenurilor care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare.

(3) Fişele de descriere parcelară prevăzute la alin. (2) se întocmesc de către unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru efectuarea de lucrări de amenajare a pădurilor şi vor fi vizate de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 28. - Calculul contravalorii terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă şi bonitate, prevăzut la art. 3 alin. (1), nu poate fi utilizat la evaluări în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Art. 29. - (1) întocmirea studiilor pedostaţionale se face de către unităţi specializate atestate pentru amenajarea pădurilor, cu obligaţia stabilirii, prin aceste studii, a tipului de staţiune, a tipului natural fundamental de pădure, a speciei principale de bază corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, a productivităţii, a soluţiilor de împădurire şi a devizului cu cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv.

(2) Studiile pedostaţionale întocmite pentru terenurile care se oferă în compensarea terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului se avizează de către comisia tehnică de avizare aparţinând administratorului fondului forestier proprietate publică a statului.

Art. 30. - (1) în cazul în care terenul care este oferit în compensare are suprafaţa mai mare de 100 m2, latura terenului limitrofă fondului forestier nu poate fi mai mică de % din latura cea mai mare a terenului.

(2) Prin terenuri limitrofe fondului forestier naţional se înţelege terenurile care au o latură comună cu terenurile care fac parte din fondul forestier naţional. Limitrofe pot fi considerate şi terenurile care sunt despărţite de fondul forestier naţional de un drum de pământ sau canale de irigaţie/drenaj care au lăţimea de maximum 6 m.

(3) Terenurile oferite în compensare trebuie să fie apte a fi împădurite pentru speciile principale de bază.

(4) Terenurile neproductive din punct de vedere silvic, terenurile degradate, precum şi cele situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină nu tac obiectul preluării în compensare a terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional.

(5) Cheltuielile privind instalarea vegetaţiei pe terenul oferit în compensare se achită de către beneficiarul scoaterii definitive, anticipat predării-primirii terenului care se oferă în compensare.

Art. 31. - Predarea-primirea terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b)-e) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 32. - (1) Se consideră obiectiv dezafectat obiectivul care se desfiinţează total sau parţial, fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care a fost amplasat în fondul forestier naţional.

(2) Contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte şi se achită numai pentru obiectivele care se desfiinţează total sau parţial, după caz, fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care au fost amplasate în fondul forestier naţional.

(3) în cazul fondului forestier proprietate publică, pentru afectarea temporară a funcţionalităţii obiectivelor, beneficiarul are obligaţia efectuării lucrărilor de refacere pe cheltuială proprie la calitatea şi caracteristicile avute înainte de afectare, stabilite anterior cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului sau cu proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.

Art. 33. - Fişele tehnice care se întocmesc pentru terenurile care fac obiectul scoaterii definitive, respectiv al ocupării temporare trebuie să respecte următoarele reguli:

a) pentru calculul obligaţiilor băneşti, în cazul terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional sau în cazul terenurilor care se ocupă temporar, la stabilirea speciei principale de bază se alege provenienţa sămânţă, exceptând calculul pierderii de creştere datorate exploatării masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, situaţie în care se va ţine cont de provenienţa speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;

b) stabilirea clasei de producţie pentru terenurile din fondul forestier naţional care urmează să fie scoase definitiv/ocupate temporar, în vederea stabilirii obligaţiilor băneşti reprezentate de taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, garanţia pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional şi chiria pentru ocuparea de terenuri din fondul forestier naţional, se face după cum urmează: clasa de producţie I pentru staţiuni de bonitate superioară, clasa de producţie III pentru staţiuni de bonitate mijlocie şi clasa de producţie IV pentru staţiuni de bonitate inferioară;

c) în cazul terenurilor oferite în compensare, clasa de producţie pentru specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale se preia din studiul pedostaţional întocmit pentru terenul respectiv.

Art. 34. - (1) în cazul aprobărilor de ocupare temporară emise pentru obiective care urmează să rămână în fondul forestier naţional şi după perioada aprobată, pe terenuri care la momentul aprobării au avut categoria de folosinţă silvic㠄pădure” sau „clasă de regenerare”, reprimirea terenurilor în circuitul silvic se poate face în următoarele condiţii:

a) terenurile să fie apte pentru a fi împădurite;

b) să nu fie restricţii cu privire la soluţiile de împădurire a terenurilor respective ca urmare a existenţei obiectivelor respective în fondul forestier naţional şi după perioada aprobată.

(2) în cazul terenurilor ocupate temporar care la momentul aprobării erau încadrate în alte categorii de folosinţa silvică decât „pădure” sau „clasă de regenerare” ori pentru care în interiorul termenului de ocupare temporară a fost aprobată schimbarea categoriei de folosinţă, reprimirea se face în condiţiile stabilite prin actul de aprobare.

Art. 35. - (1) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.

(2) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.

(3) Decizia pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

(4) Decizia pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.

(5) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din Fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

(6) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12.

(7) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.

(8) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14.

Art. 36. - În cazul în care realizarea unui obiectiv implică atât scoaterea definitivă, cât şi ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, se emite un singur aviz/o singură decizie/o singură aprobare, care să conţină elementele atât pentru scoaterea definitivă, cât şi pentru ocuparea temporară.

Art. 37. - (1) Aprobarea scoaterii definitive sau ocupării temporare a terenurilor forestiere din fondul forestier naţional care afectează rezervaţiile constituite pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, respectiv pentru conservarea resurselor genetice forestiere se operează ulterior prin modificarea Catalogului naţional al materialelor de bază şi a Catalogului naţional al resurselor genetice forestiere, ca urmare a aprobării schimbării categoriei de folosinţă sau a destinaţiei terenului.

(2) în cazul obiectivelor a căror realizare nu implică utilitatea publică, avizele pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenurilor forestiere, prevăzute la alin. (1), se eliberează de către administratorii fondului forestier proprietate publică după stabilirea oportunităţii menţinerii terenurilor în Catalogul naţional al materialelor de bază şi Catalogul naţional al resurselor genetice forestiere.

Art. 38. - (1) Emiterea aprobărilor de scoatere definitivă, respectiv de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la consultarea publică.

(2) Consultarea publică pentru aprobarea scoaterii definitive, respectiv aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional se face conform prevederilor legale în vigoare de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, anterior emiterii avizului sau deciziei pentru scoaterea definitivă şi/sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional.

Art. 39. - (1) Avizarea şi aprobarea scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor forestiere aflate în litigiu pe rol se pot face numai după soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei de către instanţa de judecată.

(2) Avizarea în vederea aprobării scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor înscrise în amenajamentul silvic la categoria „ocupaţii şi litigii”, altele decât cele aflate pe roiul instanţelor de judecată, este permisă numai dacă emiterea aprobării conduce la eliminarea stării de ocupaţie ori a litigiului sau dacă aprobarea se emite pentru realizarea obiectivelor declarate de utilitate publică în condiţiile legii.

(3) Documentaţia pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alin. (2) va conţine şi acordul semnat de către proprietarul şi/sau administratorul fondului forestier, după caz, şi de beneficiarul scoaterii definitive/ocupării temporare, conform căruia starea de ocupaţie ori litigiul înscris în amenajamentul silvic încetează prin scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional.

Art. 40. - (1) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile preluate în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.

(2) înscrierea în cartea funciară a terenurilor preluate în compensare prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 6 luni de la data aprobării scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) înscrierea în cartea funciară a terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor preluate în compensare, în baza aprobărilor emise anterior, în temeiul Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, se realizează în termen de 18 luni de la data publicării prezentei metodologii, de către titularii aprobărilor şi de către proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare, şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(4) în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive, proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare se adresează ocolului silvic în vederea înscrierii în amenajamentul silvic şi asigurării administrării sau serviciilor silvice, precum şi a împăduririi în maximum două sezoane de vegetaţie, potrivit legii.

Art. 41. - (1) Beneficiarul ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional are obligaţia redării terenurilor în circuitul silvic, la termenul şi în condiţiile prevăzute în actul de aprobare.

(2) Neredarea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional potrivit alin. (1) se sancţionează conform legii, inclusiv cu reţinerea garanţiei.

(3) în cazul obiectivelor pentru a căror realizare a fost aprobată ocuparea temporară din fondul forestier naţional, nereprimite în termen, pentru care nu au fost emise aprobări de prelungire a ocupării temporare sau scoatere definitivă, în condiţiile legii, beneficiarul este obligat la plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, până la data reprimirii terenului în circuitul silvic ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate, calculată conform prevederilor prezentului ordin.

(4) în situaţia prevăzută la alin. (3) ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice stabileşte pe bază de calcul suma datorată cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, potrivit art. 19, pe care o supune aprobării structurii teritoriale de specialitate, împreună cu copia procesului-verbal de constatare sau a notei de constatare prevăzute la art. 23 alin. (2) pct. 4 şi 5, în termen de maximum 15 zile de la data expirării perioadei de ocupare temporară.

(5) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură efectuează verificarea şi comunică, în termen de maximum 15 zile de la data primirii, aprobarea pentru calculul sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.

(6) în termen de 15 zile de la data primirii calculului aprobat, şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice transmite beneficiarului Notificarea privind obligaţiile de redare a terenurilor forestiere în cazul depăşirii perioadei aprobate pentru ocuparea temporară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 15, cu privire la obligaţiile ce îi revin:

a) redarea terenului în circuitul silvic, astfel încât să nu fie restricţii cu privire la instalarea vegetaţiei forestiere, în cazul terenurilor care se reprimesc la categoria de folosinţ㠄pădure” sau „clasa de regenerare”;

b) achitarea sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, până la data redării terenului prevăzut la lit. a) ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate;

c) suportarea cheltuielilor pentru demersurile efectuate până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de către beneficiarul ocupării temporare.

(7) Notificarea prevăzută la alin. (6) constituie titlu executoriu pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.

(8) în cazul neîndeplinirii în termen de maximum 6 luni de la data expirării aprobării pentru ocuparea temporară a obligaţiilor prevăzute la alin. (6), ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice procedează la punerea în executare a notificării pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.

Art. 42. - Dispoziţiile art. 41 alin. (3)-(8) se aplică în cazul obiectivelor a căror aprobare de ocupare temporară expiră după data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

Art. 43. - Emiterea unei noi aprobări de ocupare temporară pentru obiectivele a căror aprobare de ocupare temporară a expirat, existente în fondul forestier naţional, se poate face în următoarele condiţii:

1. solicitantul aprobării ocupării temporare este acelaşi cu titularul aprobării iniţiale sau succesor în drepturi al acestuia;

2. obiectivul se încadrează în categoria obiectivelor pentru care este permisă ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, prevăzută de legislaţia În vigoare;

3. depunerea unei noi garanţii pentru ocuparea temporară a terenurilor aferente obiectivului;

4. dovada achitării la data depunerii documentaţiei pentru solicitarea ocupării temporare a sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, pe perioada de la data expirării aprobării anterioare până la data depunerii documentaţiei la structura teritorială de specialitate: diferenţa de sumă datorată cu titlu de lipsă de folosinţă până la data aprobării ocupării temporare se achită în termen de o lună de la data aprobării. Contestarea în instanţă de către titularul aprobării în termen de 15 zile de la data comunicării a sumei datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă suspendă obligaţia depunerii achitării sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă până la data pronunţării unei soluţii definitive.

Art. 44. - (1) La solicitarea ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional se vor avea în vedere termene cât mai lungi pentru ocuparea temporară a terenurilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) teza a doua.

(2) Redarea terenurilor în circuitul silvic se poate face şi înainte de expirarea termenului de ocupare temporară aprobat, ca urmare a finalizării lucrărilor aferente obiectivului, pentru toată suprafaţa, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege referitoare la redarea terenurilor în fondul forestier naţional.

(3) Restituirea diferenţei de chirie ca urmare a redării terenurilor, în condiţiile prevăzute la alin. (2), se face după reprimirea integrală a terenului prevăzut în actul de aprobare. Diferenţa de chirie reprezintă diferenţa dintre chiria încasată anticipat şi chiria calculată până la data la care s-a făcut reprimirea integrală a terenului.

(4) Restituirea garanţiei în cazul redării în interiorul termenului de aprobare temporară a terenurilor în circuitul silvic se face numai după redarea integrală a suprafeţei terenurilor pentru care a fost aprobată ocuparea temporară.

(5) în situaţia în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu întruneşte condiţiile de reprimire prevăzute în actul de aprobare, beneficiarul poate solicita reprimirea integrală a terenului, garanţia reţinându-se în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

Art. 45. - (1) în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului pentru care au fost emise aprobări de ocupare temporară, retrocedate în condiţiile legii după emiterea aprobării, valabilitatea aprobării se menţine până la data înscrisă în aprobare, iar obligaţiile şi drepturile care decurg din aprobare se transmit de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului în sarcina proprietarului terenului.

(2) Transmiterea prevăzută la alin. (1) se face în termen de 30 de zile de la solicitarea scrisă a proprietarului, adresată ocolului silvic care a efectuat predarea terenului ocupat temporar.

Art. 46. - (1) în cazul obiectivelor pentru care legislaţia actuală nu mai permite prelungirea ocupării temporare, dar permite scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional la data expirării aprobării, beneficiarul poate opta pentru:

a) redarea terenului în circuitul silvic, în condiţiile prezentei metodologii;

b) obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă a terenurilor care au făcut obiectul ocupării temporare, în termen de maximum 12 luni de la data expirării aprobării de ocupare temporară.

(2) Scoaterea definitivă pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se aprobă în baza documentaţiei prevăzute la art. 20, cu următoarele precizări:

a) acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului este cel care a stat la baza aprobării ocupării temporare;

b) beneficiarul achită anticipat obligaţiile pentru folosirea terenurilor de la data expirării aprobării de ocupare temporară până la data obţinerii aprobării de scoatere definitivă.

(3) în cazul situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. b), beneficiarul solicitării scoaterii definitive din fondul forestier solicită ca sumele depuse anterior în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică drept garanţie pentru ocuparea temporară din fondul forestier să se vireze din contul constituit pentru garanţii în contul constituit pentru taxa de scoatere definitivă.

(4) în situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, nu acoperă valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier este obligat să vireze în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică diferenţa de valoare aferentă taxei.

(5) în situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, sunt mai mari decât valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier poate cere restituirea sumelor cu care se depăşeşte valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, în baza actului de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier; restituirea sumelor cu care se depăşeşte valoarea taxei de scoatere definitivă din fondul forestier se face de către direcţia care gestionează fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, cu avizul direcţiei care coordonează activitatea de scoatere definitivă şi ocupare temporară din fondul forestier.

(6) Virarea sumelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se realizează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii actului de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier, dată care se comunică direcţiei care gestionează fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(7) Sumele achitate pentru acoperirea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile forestiere ocupate temporar se folosesc la acoperirea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile oferite în compensare.

Art. 47. - (1) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente obiectivelor instalate în fondul forestier naţional înainte da anul 1990 se face în baza unui act care dovedeşte instalarea obiectivului înainte de anul 1990, precum şi a documentaţiei prevăzute la art. 20.

(2) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se face în baza documentaţiei prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), la care se adaugă următoarele documente:

a) copie a actului de vânzare-cumpărare a activului, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi cumpărătorul activului, certificată conform cu originalul de către conducătorul unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;

b) copie a contractului de concesiune încheiat pentru terenul forestier aferent activului vândut;

c) copie a extrasului de carte funciară a terenului proprietate publică a statului aferent activului vândut, în care a fost operat contractul de concesiune, actualizat la zi.

(3) Suprafaţa terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pentru care se aprobă scoaterea din fondul forestier naţional, este cea prevăzută în contractul de concesiune.

(4) Contractul de concesiune pentru terenul aferent activelor vândute în condiţiile legii de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva îşi încetează aplicabilitatea la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare.

(5) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare se încheie ulterior achitării obligaţiilor băneşti datorate pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional şi achitării redevenţei anuale aferente anului în care se face predarea-primirea. Dovada achitării redevenţei este reprezentată de adresa de confirmare eliberată de către direcţia de specialitate cu atribuţii financiar-contabile din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(6) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare nu se poate încheia în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (5).

(7) Concesionarii aflaţi în procedura insolvenţei nu pot solicita scoaterea definitivă din fondul forestier a terenurilor aferente activelor vândute.

Art. 48. - (1) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional necesare realizării pe teritoriul administrativ în zonele de interes economic ale Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” a pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu alimente şi combustibil, pontoanelor plutitoare şi adăposturilor pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii este permisă numai pentru:

a) suprafeţele amplasate în zona de interes economic a teritoriului administrativ al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

b) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, în cazul pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement;

c) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, realizării căii de acces şi a platformei de încărcare-descărcare a alimentelor şi combustibilului, în cazul pontoanelor de acostare pentru aprovizionarea cu alimente şi combustibil. În acest caz se va face dovada că obiectivul pentru care se face aprovizionarea cu alimente şi combustibili este înfiinţat pe cale legală şi că nu are altă cale de acces, respectiv că nu se poate asigura accesul decât prin fondul forestier naţional;

d) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal şi suprafaţa aferentă adăposturilor pescăreşti.

(2) Scoaterea definitivă a terenurilor prevăzute la alin. (1) se face în baza avizului eliberat de Administraţia Biosferei „Delta Dunării”, în care se va confirma îndeplinirea punctuală a cerinţelor prevăzute la alin. (1), cu precizarea suprafeţei care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional, a amplasamentului amenajistic, precum şi a suprafeţei care se defrişează şi amplasamentului amenajistic al acesteia.

Art. 49. - (1) La realizarea parcurilor recreative/tematice/ educaţionale, scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se face pentru suprafaţa fondului forestier aferentă amenajărilor, constituită ca parc recreativ/tematic/educaţional, în baza unui studiu avizat de Comisia tehnică de avizare în silvicultură, cu individualizarea în coordonate stereo 70 a suprafeţei total constituite, a celei propuse a fi scoase definitiv, ocupate temporar şi a suprafeţelor de pe care se defrişează vegetaţia forestieră.

(2) Pentru suprafeţele prevăzute la alin. (1), în cazul ocupării temporare fără defrişarea vegetaţiei forestiere, nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase, predarea suprafeţei făcându-se după delimitare, anularea cioatelor şi inventarierea fir cu fir a vegetaţiei forestiere de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice. La reprimirea terenurilor ocupate temporar pentru care în actul de aprobare nu a fost prevăzută îndepărtarea vegetaţiei forestiere, pagubele constatate de ocolul silvic se suportă de către beneficiarul ocupării temporare; schimbarea destinaţiei sau categoriei de folosinţă a suprafeţelor respective se sancţionează potrivit legii.

(3) Contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase nu se calculează în cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional în care prin avizul de gospodărire a apelor au fost instituite zone de protecţie sanitară, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică, conform cărora este interzisă defrişarea vegetaţiei forestiere; la ocuparea temporară a terenurilor în această situaţie se aplică dispoziţiile alin. (2).

Art. 50. - (1) Lucrările tehnologice de culegere a datelor pentru prospectarea, sondarea, cercetarea sau studierea la suprafaţa solului şi/sau subsolului, care se desfăşoară în suprafeţele în care se solicită accesul pe durata a maximum 12 ore/punct de cercetare, fără a afecta fondul forestier din zonele respective, se vor efectua fără ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional şi, implicit, fără plata garanţiei şi a celorlalte obligaţii băneşti prevăzute de reglementările în vigoare în cazul ocupărilor temporare a terenurilor din fondul forestier, în baza acordului obţinut de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) înainte de declanşarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), titularul acordului va încheia protocoale cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, ai fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate privată pentru stabilirea orarelor de acces al echipelor de lucru şi a altor condiţii care vor fi apreciate ca necesare. Eventualele prejudicii aduse fondului forestier se calculează conform reglementărilor în vigoare şi se suportă de către titularul acordului.

(3) în cazul în care lucrările implică instalarea de utilaje în fondul forestier naţional, comportă construcţii, montaj dezafectări ori impun activităţi care afectează vegetaţia forestieră, titularul acordului are obligaţia ca, înainte de începerea lucrărilor, să obţină aprobarea pentru ocuparea temporară sau scoaterea definitivă a terenurilor respective, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se sancţionează potrivit legii.

Art. 51. - Documentaţia necesară emiterii avizului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de Urnita fondului forestier conţine:

1. solicitarea beneficiarului, adresată structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căreia se află terenul;

2. certificatul de urbanism;

3. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului;

4. ridicarea topografică cu localizarea în coordonate stereo 70 a obiectivului - amprenta la sol -, cu precizarea clară a distanţei cuprinse între construcţie şi limita fondului forestier;

5. declaraţie pe propria răspundere sub semnătură privată a beneficiarului cu privire la asumarea eventualelor daune/prejudicii care prin realizarea obiectivului pot afecta fondul forestier, precum şi proprietatea beneficiarului;

6. avizul ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice pentru terenul forestier limitrof suprafeţei pe care se amplasează construcţia, cu indicarea categoriei de folosinţă silvică a terenului.

Art. 52. - (1) Realizarea lucrărilor şi obiectivelor în fondul forestier naţional, precum şi a construcţiilor în afara fondului forestier naţional la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii angajează răspunderea exclusivă a proprietarului/beneficiarului/ administratorului, după caz, al lucrărilor/obiectivului/construcţiei şi terenului pe care se realizează acestea/acesta/aceasta, cu privire la siguranţa persoanelor care locuiesc/vizitează/ tranzitează proprietatea, după caz, a mijloacelor fixe şi mobile, la eventuale accidente provocate de căderea arborilor limitrofi proprietăţii ori la pagubele produse de animalele sălbatice asupra bunurilor aferente proprietăţii/construcţiei,

(2) Eventualele daune/prejudicii produse fondului forestier naţional limitrof se suportă de către proprietarul/beneficiarul/ administratorul, după caz, al lucrărilor/obiectivului realizate/realizat pe terenurile scoase definitiv/ocupate temporar din fondul forestier naţional, respectiv proprietarul/beneficiarul terenului şi al construcţiei amplasate în afara fondului forestier naţional la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în condiţiile legii.

Art. 53. - (1) în cazul aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară, la redarea terenurilor în circuitul silvic, mijloacele fixe instalate pe terenurile ocupate temporar, asimilate celor specifice silviculturii, se pot prelua pe baza de proces-verbal semnat de către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului/proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii şi deţinătorul mijlocului fix instalat.

(2) Schimbarea categoriei de folosinţă, prevăzută la alin. (1), se iniţiază de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului sau al ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice pentru proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii, la cererea beneficiarului ocupării temporare, deţinător al mijlocului fix instalat.

(3) Sumele depuse cu titlu de cheltuieli pentru reinstalarea vegetaţiei forestiere şi întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv, pentru suprafaţa de teren la care se schimbă categoria de folosinţă în condiţiile alin. (2), se reţin în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi se folosesc potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 54. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia, în cazul în care documentaţia este incompletă, de a transmite un răspuns solicitantului scoaterii definitive/ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional, în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentaţiei la această autoritate.

(2) Schema procedurii de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier este prevăzută în anexa nr. 16.

 

CAPITOLUL IX

Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului

 

Art. 55. - (1) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile supuse schimbului se face în scopul stabilirii echivalenţei valorice a terenurilor care fac obiectul schimbului de terenuri.

(2) Terenurile goale supuse schimbului se evaluează din punct de vedere silvic sub aspectul asigurării condiţiilor staţionale necesare împăduririi, a nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică.

Art. 56. - Valoarea terenurilor fără vegetaţie forestieră supuse schimbului se determină potrivit formulei:

VTER = S x R1 x R2 x Vu,

în care:

VTER - valoarea terenului fără vegetaţie forestieră ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului, exprimată în lei;

S - mărimea suprafeţei terenului ce se evaluează în vederea schimbului, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

R1 - coeficientul de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere. Valorile coeficienţilor R^ sunt diferenţiate în raport cu zonele fitogeografice şi cu starea terenului şi sunt prezentate în tabelul nr. 1;

R2 - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrităţii pădurii. Valorile coeficienţilor R2 sunt diferenţiate în funcţie de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; acestea sunt prezentate în tabelul nr. 2;

Vu - valoarea maximă a unui teren fără vegetaţie forestieră în suprafaţă de un hectar (lei/ha) calculată la data aprobării schimbului de terenuri, prin intermediul relaţiei:

Vu = VUTAB X k1 x k2 x K3,

în care:

VUTAB = valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un hectar, exprimată în lei/ha, stabilită în funcţie de caracteristicile terenului (bonitatea staţiunii şi valoarea producţiei principale a speciei de bază din grupa de formaţii forestiere - calculată la vârsta exploatabilităţii).Valorile VUTAB determinate sunt prezentate în tabelul nr. 3;

K1 - PML/115, coeficient de actualizare calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri;

k2 = RPF/0,17, coeficient de actualizare calculat în funcţie de rata medie a profitului corespunzătoare terenului (renta funciară), la data aprobării schimbului de terenuri;

k3 = RD/0,0325, coeficient de actualizare calculat în funcţie de rata medie anuală a facilităţii de creditare afişate de Banca Naţională a României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară, la data aprobării schimbului de terenuri;

PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, aprobat în temeiul art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri, diferenţiat pe grupe de specii, în raport cu ponderea, exprimat în lei/m3;

RPF - rata medie a profitului corespunzătoare terenului (renta funciară), mijloc de producţie; pentru uniformizare se utilizează aceeaşi valoare cu cea utilizată în evaluarea terenurilor agricole;

RD - rata medie anuală a facilităţii de creditare, valoare prezentată pe site-ul Băncii Naţionale a României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară, la data aprobării schimbului de terenuri.

 

Tabelul nr. 1 - Valorile coeficientului de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere (R1)

 

 

Categoria terenului

Zone fitogeografice

silvostepă

câmpie, deal, munte

R1

normal

0,7

1

 

eroziune de suprafaţă uşoară şi medie

0,4

0,7

 

Tabelul nr. 2 - Valorile coeficientului de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere (R2)

 

 

Intensitatea presiunii sociale asupra pădurii

R2

foarte mare

mare

mijlocie

redusă

foarte redusă

0,5

0,7

0,8

0,9

1

 

Tabelul nr. 3 - Valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un hectar (VUTAB)

 

Grupe de formaţii forestiere

Valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un ha

(VUTAB)

 

Bonitatea staţiunii

 

superioară

mijlocie

inferioara

1. Molidişuri

6724

5306

3447

2. Molideto-brădete, molideto-făgete, brădete, brădeto-făgete, amestecuri de răşinoase cu fag

5881

4557

3081

3. Pinete, laricete

5641

3819

1992

4. Făgete

5032

3738

2549

5. Făgete (amestecuri) cu alte specii goruneto-făgete

5318

3978

2639

6. Gorunete, goruneto-şleauri, amestec de gorun cu alte cvercinee

5614

4254

2710

7. Stejăreto-şleauri, amestec de stejar cu alte cvercinee

6724

5195

3830

8. Gârniţete, cerete, cero-şleauri, amestec de gârniţă şi cer

5604

4315

2981

9. Stejărete de stejar brumariu şi stejărete de stejar pufos

4407

2874

1744

10. Zăvoale de plopi indigeni şi salcie, aninişuri

4145

2913

1441

11. Salcâmete

3860

2588

1167

 

Art. 57. - (1) Valoarea terenurilor cu vegetaţie forestieră supuse schimbului se determină potrivit formulei:

VTER + VEG = VTER + VVEG ,

în care:

VTER + VEG - valoarea terenului şi a vegetaţiei forestiere existente pe terenul respectiv;

VTER - valoarea terenului fără vegetaţie forestieră, exprimata în lei, calculată potrivit art. 56;

VVEG - valoarea vegetaţiei forestiere existente pe terenul ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului, exprimată în lei.

(2) Valoarea vegetaţiei forestiere existente pe terenul ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului VVEG se determină prin intermediul relaţiei:

 ,

în care:

Ic - consistenţa vegetaţiei forestiere exprimată prin indicele de acoperire (în zecimi);

D1 - indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu starea de sănătate a arboretului. Valorile Di sunt diferenţiate în raport cu categoria de vârstă şi cu intensitatea fenomenului de uscare şi sunt prezentate în tabelul nr. 4;

D2 - indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu calitatea arboretului. Valorile D2 sunt diferenţiate în

raport cu categoria de vârstă şi cu clasele de vătămare a arboretului, exprimate prin procentul arborilor vătămaţi, şi sunt prezentate în tabelul nr. 5;

i - indicele speciei identificate în compoziţia vegetaţiei forestiere existente pe teren; i = 1... n (numărul de specii identificate);

PRi - proporţia de participare în compoziţia arboretului a speciei „i” (în zecimi);

Vij - valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure din specia „î” la categoria de vârsta „j” (lei/ha), calculată la data aprobării schimbului de terenuri prin intermediul relaţiei:

Vij = VijTAB x k1

în care:

VijTAB - valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure din specia J” la categoria de vârsta „/”(lei/ha), corespunzătoare caracteristicilor speciilor, diferenţiată pe categorii de vârstă de 5 şi 10 ani. Valorile VijTAB determinate sunt prezentate în tabelele nr. 6 şi 7; pentru vârste mai mari decât cele din tabele, valorile VijTAB se vor extrapola;

k1 = PML/115, coeficient de actualizare calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri.

 

Tabelul nr. 4 - Indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu starea de sănătate (uscare) a arboretului (D1)

 

 

Categoria de vârstă

Intensitatea fenomenului de uscare

normală

slabă

medie

puternică

foarte puternică

D1

< 1/2 TE*

1

0,9

0,85

0,5

0,3

> = 1/2 TE

1

0,85

0,75

0,65

0,55

 

* Vârsta exploatabilităţii arboretului.

 

Tabelul nr. 5 - Indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu calitatea arboretului (D2)

                                                                                                                                                                                          

 

Categoria de vârstă

Clase de vătămare (% nr. arbori vătămaţi)

0-5

6-15

16-30

31-60

> 60

D2

< 1/2 TE*

 

0,95

0,9

0,8

0,7

> = 1/2 TE

1

0,9

0,8

0,75

0,65

 

 

1

 

 

 

 

 

* Vârsta exploatabilităţii arboretului.

 

Tabelul nr. 6 - Valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure (VjjTAB)

 

 

 

- lei/ha –

Specia

Clasa de

producţie

Intervale de vârstă (ani)

1-5

6-10

11-20

21-30

31-40

41-50

51-50

61-70

71-80

81-90

91-100

> 100

Molid

I

3269

9340

18678

28018

37357

46696

56036

65375

74715

84053

93393

102733

II

2697

7705

15412

23117

30823

38529

46235

53940

61647

69352

77059

34764

III

2150

6143

12285

18428

24570

30713

36855

42998

49140

55283

61425

67568

IV

1628

4655

9308

13962

18615

23270

27923

32577

37230

41885

46538

51193

V

1144

3269

6538

9807

13075

16344

19613

22882

26152

29421

32690

35957

Brad

I

2764

7898

15796

23695

31593

39491

47389

55287

63184

71082

78980

86879

II

2361

6745

13491

20236

26980

33725

40470

47216

53961

60706

67451

74195

III

1933

5524

11048

16573

22097

27621

33145

38671

44195

49719

55243

60768

IV

1527

4363

8726

13089

17452

21815

26178

30541

34904

39268

43631

47994

V

1170

3342

6683

10026

13367

16709

20051

23392

26735

30076

33418

36760

Larice

I

2861

8173

16345

24520

32692

40865

49038

57210

65383

73557

81730

89903

II

2817

8047

16094

24141

32187

40234

48281

56328

64375

72422

80469

88516

III

1885

5388

10775

16162

21549

26937

32324

37711

43098

48486

53874

59261

IV

1893

5408

10816

16224

21632

27042

32450

37858

43266

48674

54082

59490

V

999

2853

5707

8559

11413

14266

17120

19973

22825

25679

28532

31386

Pin silvestru

I

1519

4339

8676

13014

17352

21690

26029

30366

34705

 

 

 

II

1169

3338

6676

10013

13351

16689

20027

23364

26702

 

 

 

III

850

2429

4858

7288

9715

12145

14574

17003

19432

 

 

 

IV

573

1653

3306

4360

6613

8266

9919

11573

13226

 

 

 

V

325

928

1856

2784

3712

4640

5568

6496

7424

 

 

 

Pin negru

I

1300

3713

7426

11139

14851

18564

22277

25988

29701

 

 

 

II

998

2849

5697

8546

11395

14244

17092

19941

22790

 

 

 

III

747

2133

4266

6398

8531

10664

12798

14929

17063

 

 

 

IV

503

1435

2870

4304

5739

7174

8609

10044

11480

 

 

 

V

321

916

1832

2748

3664

4580

5496

6412

7328

 

 

 

 

Fag

I

2416

6901

13803

20703

27604

34506

41406

48308

55209

62109

69011

75912

II

2012

5749

11499

17248

22996

28745

34495

40244

45993

51743

57492

63241

III

1612

4604

9208

13811

18415

23019

27623

32225

36829

41433

46037

50640

IV

1219

3485

6970

10456

13941

17427

20913

24398

27883

31368

34853

38339

V

885

2530

5060

7591

10122

12651

15181

17711

20242

22772

19092

27832

Mesteacăn

I

1118

3194

6387

9581

12773

15966

19160

 

 

 

 

 

II

977

2791

5581

8372

11163

13953

16744

 

 

 

 

 

III

817

2333

4664

6997

9329

11662

13993

 

 

 

 

 

IV

630

1799

3599

5397

7197

8996

10796

 

 

 

 

 

V

438

1248

2497

3745

4993

6242

7490

 

 

 

 

 

Gorun (s)

I

3678

10509

21016

31525

42034

52541

63050

73559

84068

94575

105084

115593

II

3042

8692

17384

26077

34767

43460

52152

60844

69536

78229

86919

95612

III

2368

6763

13526

20290

27051

33814

40578

47341

54104

60867

67629

74392

IV

1732

4951

9901

14852

19803

24752

29703

34654

39604

44555

49506

54457

V

1251

3577

7153

10730

14307

17883

21460

25037

28613

32190

35767

39344

Gorun (1)

I

2980

8515

17030

25544

34059

42574

51089

59604

68119

76632

85148

93663

II

2369

6768

13536

20303

27070

33837

40605

47373

54141

60908

67676

74442

III

1792

5120

10241

15361

17421

25601

30722

35842

40962

46082

51203

56321

IV

1327

3793

7585

11378

15169

18961

22754

26546

30339

34131

37923

41715

V

897

2563

5126

7689

10251

12814

15377

17940

20503

23066

25630

28191

Carpen

I

704

2009

4019

6028

8039

10048

12057

 

 

 

 

 

II

715

2042

4086

6128

8170

10214

12256

 

 

 

 

 

III

623

1781

3562

5341

7121

8902

10683

 

 

 

 

 

IV

529

1510

3020

4531

6041

7549

9060

 

 

 

 

 

V

343

980

1961

2941

3923

4903

5884

 

 

 

 

 

Stejar (s)

I

4335

12387

24772

37158

49545

61931

74316

86703

99089

111474

123861

136247

II

3718

10622

21244

31867

42487

53110

63732

74354

84976

95599

106219

116842

III

2963

8466

16933

25397

33864

42330

50796

59261

67727

76193

84660

93126

IV

2300

6570

13139

19708

26277

32847

39417

45986

52555

59124

65694

72264

V

1852

5293

10585

15876

21169

26461

31754

37045

42337

47630

52922

58215

Stejar (1)

I

3182

9091

18182

27272

36363

45455

54546

63636

72727

81818

90909

100000

II

2637

7534

15067

22602

30136

37670

45203

52738

60272

67806

75339

32874

III

2134

6097

12193

18288

24385

30482

36578

42673

48770

54867

60963

67060

IV

1758

5022

10044

15065

20087

25109

30131

35153

40175

45195

50217

55573

V

1231

3517

7033

10550

14067

17583

21100

24617

28133

31650

35167

38683

Tei

I

2069

3448

6895

10341

13789

17236

20684

 

 

 

 

 

II

1777

2962

5924

8886

11848

14810

17772

 

 

 

 

 

III

1426

2378

4756

7134

9512

11891

14269

 

 

 

 

 

IV

1170

1950

3899

5849

7799

9748

11697

 

 

 

 

 

V

883

1470

2941

4410

5880

7349

8820

 

 

 

 

 

 

Cer

I

1972

5635

11270

16906

22541

28176

33811

39446

45082

50717

56352

61987

II

1639

4680

9360

14038

18718

23398

28078

32757

37437

42117

46797

51477

III

1349

3855

7710

11565

15420

19275

23130

26985

30840

34695

38550

42404

IV

1070

3056

6113

9169

12225

15282

18338

21394

24450

27507

30563

33619

V

798

2280

4561

6840

9121

11401

13682

15961

18242

20522

22801

25082

Gârniţă

I

2019

5770

11542

17312

23084

28854

34626

40396

46168

51938

57710

63480

II

1664

4756

9512

14267

19023

23779

28535

33289

38045

42801

47557

52312

III

1179

3874

7748

11622

15496

19368

23243

27117

30991

34865

38739

42613

IV

1037

2962

5924

8887

11849

14811

17773

20735

23697

26660

29622

32584

V

771

2202

4404

6607

8809

11010

13212

15415

17617

19819

22021

24222

Stejar pufos

I

2156

3593

7185

10778

14370

17963

21555

25148

28739

 

 

 

II

1643

2739

5478

8218

10957

13695

16434

19173

21913

 

 

 

III

1201

2002

4003

6006

8008

10009

12011

14014

16016

 

 

 

IV

828

1380

2759

4139

5518

6898

8278

9657

11037

 

 

 

V

544

906

1811

2717

3622

4528

5433

6339

7244

 

 

 

Stejar brumăriu

I

2927

4879

9759

14638

19518

24397

29277

34156

39037

 

 

 

II

2345

3908

7814

11722

15630

19537

23445

27352

31259

 

 

 

III

1760

2933

5867

8800

11734

14666

17599

20533

23466

 

 

 

IV

1175

1958

3915

5873

7831

9788

11746

13704

15661

 

 

 

V

718

1196

2392

3587

4783

5980

7176

8372

9567

 

 

 

 

Tabelul nr. 7 - Valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure (VjjTAB)

 

 

 

- lei/ha –

Specia

Clasa de producţie

Intervale de vârstă (ani)

1-5

6-10

11-15

15-20

21-25

26-30

>30

Salcâm (p)

I

1489

5954

8940

11919

14899

17878

20858

II

1365

5458

8176

10617

13647

16376

 

III

1195

4791

7188

9583

11018

 

 

IV

792

3184

4763

6369

7923

 

 

V

564

2257

1958

4512

 

 

 

Salcâm (1)

I

1164

4626

6984

9310

10449

13670

16296

II

1045

3961

6176

8355

10444

12532

 

III

893

3574

5361

7149

8003

 

 

IV

611

2442

3666

4691

6114

 

 

V

465

1857

2786

3716

 

 

 

Plop A, N

I

1218

6794

9908

13587

16985

20382

23779

II

976

5017

7525

9757

12541

15050

17558

III

831

4154

6202

9131

10383

12460

 

IV

657

3282

4924

6537

8206

 

 

V

391

1959

2939

3918

4899

 

 

Plop EA

I

2805

14778

22166

29554

36942

28915

 

II

2420

11474

18148

24198

 

 

 

III

1660

8296

12444

16591

 

 

 

IV

1038

5191

7786

10381

 

 

 

V

929

4640

6960

0

 

 

 

Salcie

I

1928

9639

14457

19276

18410

 

 

II

1868

9343

12878

18684

23357

 

 

III

1290

6453

9679

12905

16132

 

 

IV

1230

6151

9227

12302

 

 

 

V

651

3255 |

4876

6511 |

 

 

 

 

CAPITOLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 58. - (1) Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (PML) la data elaborării prezentei metodologii este de 115 lei/mc, fiind aprobat prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(2) Renta funciară în cazul terenurilor agricole, ca mijloc de producţie, în valoare de 17% este cea utilizată în Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile şi a celor forestiere, sursele financiare şi modalităţile de plată către foştii proprietari.

(3) Rata medie anuală a facilităţii de creditare la data elaborării prezentei metodologii este de 3,25%, valoare prezentată pe site-ul Băncii Naţionale a României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară.

Art. 59. - Anexele nr. 1-16 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

VOLUMUL

masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere

 

 

 

 

- m3/ha –

Nr. crt.

Specia

Clasele de producţie

I

II

iii

IV

V

1.

Molid în arealul natural

1222

987

760

582

405

2.

Molid din afara arealului

965

832

698

-

-

3,

Brad

1046

902

715

538

413

4.

Lari ce

1000

837

637

435

280

5.

Pin silvestru

736

563

382

224

101

6.

Pin negru

586

452

301

201

100

7.

Fag din sămânţă

874

724

582

424

290

8.

Fag din lăstar

711

575

452

316

206

9.

Mesteacăn

372

314

206

151

104

10.

Gorun din sămânţă

849

675

514

386

272

11.

Gorun din lăstari

624

487

376

264

180

12.

Carpen

370

324

247

165

125

13.

Tei din sămânţă

527

459

362

270

179

14.

Stejar din sămânţă

955

792

626

478

373

15.

Stejar din lăstari

638

521

436

333

238

16.

Cer din sămânţă

598

484

394

307

215

17.

Cer din lăstar

526

413

324

245

180

18.

Gârniţă din sămânţă

640

537

424

317

233

19.

Gârniţă din lăstar

513

427

343

239

159

20.

Stejar brumăriu

383

306

225

144

81

21.

Stejar pufos

334

257

173

107

66

22.

Salcâm din sămânţă

501

351

212

135

57

23.

Salcâm din lăstari

365

245

146

95

56

24.

Plop alb şi negru

552

421

282

162

95

25.

Salcie din sămânţă

553

405

313

196

128

26.

Salcie din lăstari (sulinari)

378

303

223

163

88

27.

Anin

483

415

325

233

163

28.

Plop selecţionat

570

379

258

157

93

 

NOTĂ

Volumele sunt stabilite conform „Modelelor matematico-auxologice şi tabelelor de producţie pentru arborete” - 2004, la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

Volumele sunt stabilite conform „Biometriei arborilor şi arboretelor din România”, ediţia 1972. la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

 

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii

 

Nr. crt.

Specia sau grupa de specii

Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru3 de masă lemnoasă pe picior

0

1

2

1.

Răşinoase

1,20

2.

Fag

1,30

3.

Cvercinee, frasin, cireş şi nuc

1,70

4.

Diverse specii tari

1,10

5.

Diverse specii moi

1,00

 

NOTĂ

Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determină prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prevăzut la art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

Creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative*

 

m3/an/ha

 

Nr. crt.

Specii forestiere

Clasa de producţie

I

II

III

IV

V

1.

Molid (în arealul natural)

17,7

14,4

11,2

8,3

5,6

2.

Molid (în afara arealului natural)

19,0

16,5

14,1

-

-

3.

Brad

14,2

11,9

9,8

7,8

6,0

4.

Larice

17,6

14,2

10,9

7,8

5,1

5.

Pin silvestru

14,2

10,6

7,4

4,8

2,8

6.

Pin negru

12,1

9,1

6,6

4,4

2,8

7.

Fag de sămânţă

11,8

9,7

7,8

6,0

4,5

8.

Fag de lăstar

9,5

7,3

5,5

4,1

2,9

9.

Mesteacăn

10,2

8,3

6,5

4,8

3,4

10.

Gorun din sămânţă

11,5

9,2

7,3

5,5

4,1

11.

Gorun din lăstari

10,7

8,4

6,5

4,9

3,5

12

Carpen

11,0

9.3

7.6

6,1

4,8

13.

Tei din sămânţă

13,3

11,2

9,1

7.3

5,5

14.

Stejar din sămânţă

12,3

10,3

8,5

6,9

5,5

15.

Stejar din lăstari

10,7

8.7

7,1

5,6

4,3

16.

Cer din sămânţă

10,7

8,8

7.1

5,5

4,1

17.

Cer din lăstar

10,3

8,2

6.3

4,6

3,6

18.

Gârniţă din sămânţă

10.3

8,3

6.5

4,8

3,3

19.

Gârniţă din lăstar

9,4

7,5

5,7

4,2

2,9

20.

Stejar brumăriu**

9,9

7,6

5,5

3,7

2,2

21.

Stejar pufos**

7,4

5,5

3,9

2,7

1,5

22.

Salcâm de sămânţă

20,7

15,6

11,1

7,3

4,3

23.

Salcâm din lăstar

18,7

14.0

9,9

6,5

3,8

24.

Plop alb şi plop negru

21.0

15.7

11,1

7,3

4,3

25.

Salcie de sămânţă (reniş)

29,6

24.0

18.6

13.6

9,2

26.

Salcie din lăstari

27,1

21.9

16,8

12,0

7,7

 

            Creşterea pentru anin se asimilează cu valorile corespunzătoare pentru tei din sămânţă, prevăzute la nr. crt. 13 din tabel.

 

* Modele matematico-auxologice şi tabele de producţie pentru arborete - 2004.

** Date provizorii.

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

CRITERII

în baza cărora se determină coeficienţii N şi N1, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VTc), al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (DVML)

 

Nr. crt.

Criterii

Nota acordată

0

1

2

3

 

Categorii de arborete sau terenuri de împădurit pe tipuri funcţionale

Arboretele la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase, parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional TI

15

 

Arboretele la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional TII

10

Arboretele la care sunt permise tratamente intensive, cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional TIII

5

Arboretele la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional TIV

3

Arboretele cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipurile funcţionale TV şi TVI

2

Terenurile fără vegetaţie forestieră

1

 

2 Amplasarea terenului faţă de localităţi

2.A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil:

 

- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice

150

- municipii reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de locuitori

120

- municipii reşedinţă de judeţ sub 100.000 de locuitori

90

- municipii

60

- oraşe

40

- sate reşedinţă de comună

20

- sate

10

2.B. Între 2 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:

 

- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice

80

- municipii reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de locuitori

50

- municipii reşedinţă de judeţ sub 100.000 de locuitori

40

- municipii

30

- oraşe

20

- sate reşedinţă de comună

10

- sate

5

2.C. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil:

 

- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice

40

- municipii reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de locuitori

30

- municipii reşedinţă de judeţ sub 100.000 de locuitori

20

- municipii

10

- oraşe

5

- sate reşedinţă de comună

3

- sate

1

3.

Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport

 

 

3.A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 2 km faţă de calea de transport):

 

- autostrăzi şi drumuri naţionale europene

40

- alte drumuri naţionale, străzi din intravilanul municipiilor

30

- drumuri judeţene, străzi din intravilanul oraşelor