MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 402/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 402 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE Vineri, 27 mai 2016

SUMAR

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Decizia nr. 89 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin, (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

440. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului pentru aprobarea Normelor metodologice privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc

694. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru aprobarea Metodologiei privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi decalcul al obligaţiilor băneşti

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 89

din 23 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona Maya Teodoroiu -. judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Otilia Oblojan în Dosarul nr. 14.809/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 14.49D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care se solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta, făcând referire la Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, formulează concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii de lege criticate apreciază că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Astfel, raportat la speţa de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane ale căror dosare de despăgubiri au fost deja soluţionate sub imperiul legii vechi nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicabile succesiv în timp, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din data de 24 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 14.809/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Oblojan Otilia, cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect „anulare act - contestaţie”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 165/2013 încalcă dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite, întrucât nu oferă un cadru clar şi previzibil de valorificare a punctelor. O persoană căreia i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptăţită, deşi i s-a emis decizia de compensare prin puncte de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, se vede în imposibilitatea valorificării acesteia. Aceasta, deoarece, deşi Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile trebuia constituit, potrivit art. 20 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, până la data de 1 mai 2015, statul prin prepuşii săi a încălcat termenele imperative ale legii, acest fond nefiind încă creat, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 44. Totodată, dreptul de proprietate este încălcat şi prin aceea că valoarea despăgubirii ce urmează să fie acordată este calculată prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, devalorizarea şi rata inflaţiei fiind suportate de către persoanele îndreptăţite. Noua modalitate de despăgubire stabilită de Legea nr. 165/2013 încalcă şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât persoanele îndreptăţite în dosarele de despăgubiri, aflate în aceeaşi situaţie, beneficiază de un tratament juridic diferit. Astfel, cei care şi-au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt mai avantajaţi decât cei cărora li se aplică sistemul de despăgubire al „punctelor”.

6. În continuare, apreciază că dispoziţiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile. Instanţele de judecată învestite cu soluţionarea unei cereri de chemare în judecată, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care se solicita obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, respectiv Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la soluţionarea dosarelor de despăgubiri, au pronunţat hotărâri prin care au obligat aceste instituţii să soluţioneze dosarele de despăgubiri parcurgând procedura instituită de titlul VII din Legea nr. 247/2005. Cu toate acestea, încălcând principiul neretroactivităţii legii, dispoziţiile art. 41 alin. (5) dispun că obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se vor executa potrivit art. 21 din aceeaşi lege.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că în cauză situaţia juridică se afla în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. În concordanţă cu principiul tempus regit actum şi al aplicării imediate a legii noi, este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operaţiuni, iar nu prin raportare la dispoziţii legale abrogate, aşa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite. Aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic, prin comparaţie cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost deja soluţionate sub imperiul Legii nr. 247/2005, este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.

8. Cât priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dar şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în materia acordării de despăgubiri pentru abuzurile petrecute în regimul trecut, statul are o marjă largă de apreciere asupra modalităţilor concrete de acordare. Legea nr. 165/2013 concretizează opţiunea legiuitorului român faţă de recomandările cuprinse în hotărârea-pilot, astfel fiind adoptate o serie de proceduri, implicând, inter alia, termene concrete de soluţionare a dosarelor de despăgubire, de natură să imprime sistemului de despăgubiri eficienţă şi previzibilitate sporită.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate nu aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, întrucât acestea produc efecte juridice exclusiv în domeniul lor temporal de acţiune (după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013), fără a opera modificări cu privire la raporturi juridice consumate anterior intrării sale în vigoare. În fapt, Legea nr. 165/2013 nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi (Legea nr. 247/2005, cu privire la modalităţile de despăgubire a persoanelor îndreptăţite) şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. În privinţa dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, consideră că, în măsura în care în dosarul de despăgubire există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte doar o obligaţie de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, fără ca instanţa să fi apreciat şi asupra existenţei sau întinderii dreptului de proprietate al persoanei îndreptăţite, nu se poate pune în discuţie nesocotirea vreunui principiu constituţional,

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere ai Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Examinând criticile de neconstituţionalitate, astfel cum acestea au fost formulate, Curtea observă că autoarea excepţiei este nemulţumită de faptul că valoarea despăgubirii ce urmează să fie acordată este calculată prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, devalorizarea şi rata inflaţiei fiind suportate de către persoanele îndreptăţite. Totodată, aceasta susţine că cei care şi-au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt mai avantajaţi decât cei cărora li se aplică sistemul de despăgubire al „punctelor”, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că aceste critici de neconstituţionalitate se circumscriu dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, iar nu întregului articol.

14. Astfel, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu următorul conţinut:

- Art. 21 alin. (6): „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”;

- Art. 41 alin. (5): „Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.”

15. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, din perspectiva unor critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015, şi Decizia nr. 561 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, statuând că în cauză este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. Sub acest aspect, instanţa constituţională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a observat că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens. şi Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

17. Aşa fiind, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din legea menţionată, Curtea a mai statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot astfel, observând expunerea de motive a legii în discuţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis, cu acele prilejuri, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare (Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005). Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii.

18. De asemenea, Curtea a apreciat că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Situaţia autoarei prezentei excepţii, care are calitatea de beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte o obligaţie de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, este net diferită de cea potrivit căreia prin aceeaşi sentinţă judecătorească a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condiţiile Legii nr. 247/2005. În jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

19. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia este încălcat dreptul de proprietate deoarece legiuitorul nu a prevăzut reactualizarea sumelor de bani aferente punctajului stabilit potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a respins ca neîntemeiată o critică de neconstituţionalitate identică. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, având în vedere, pe de o parte, obligaţiile de natură patrimonială deosebit de complexe şi împovărătoare asupra statului, cu efect grevant chiar asupra bugetului de stat pe o lungă perioadă de timp, corelate cu contextul economic existent şi, pe de altă parte, faptul că obligaţiile menţionate, raportate la momentul de faţă, au un caracter reparatoriu cu o componentă istorică pronunţată, prin măsura criticată, legiuitorul român s-a plasat, în mod evident, în interiorul acestei marje, îndeplinindu-se, astfel, exigenţele stabilite prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, deşi un asemenea tratament juridic aplicat constituie prin natura sa o limitare a dreptului de proprietate privată, această măsură este justificată, urmăreşte un scop legitim, este adecvată, fiind capabilă în mod abstract să ducă la îndeplinirea scopului urmărit, este necesară, statul dispunând de resurse financiare ce apar ca fiind limitate în raport cu numărul şi valoarea cererilor ce intră sub incidenţa Legii nr. 165/2013 şi, totodată, păstrează un just echilibru între cerinţele de interes general referitoare la funcţionalitatea sistemului de despăgubire şi protecţia dreptului de proprietate privată a individului, acesta beneficiind de despăgubiri rezonabile raportate la valoarea bunului imobil preluat abuziv; aşadar, dispoziţia legală criticată nu consacră un dezechilibru între cele două interese concurente, dimpotrivă, reconciliază cele două interese, grav afectate în perioada anterioară adoptării Legii nr. 165/2013.

20. Având în vedere că nu au fost evidenţiate elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, precum şi în considerarea similitudinii în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate. Curtea apreciază că cele statuate în deciziile amintite îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Otilia Oblojan în Dosarul nr. 14.809/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc

În temeiul art. 3 alin. (1) lit. t) şi ţ) şi al art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 3. - Direcţia programe şi tabere pentru tineret şi studenţi va comunica prezentul ordin direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, caselor de cultură ale studenţilor, respectiv Complexului Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”, pentru ducere la îndeplinire.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul tineretului şi sportului,

Elisabeta Lipă

Bucureşti, 12 mai 2016.

Nr. 440.

ANEXA

NORME METODOLOGICE

privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional „Tabere studenţeşti 2016” şi alte activităţi privind segmentul studenţesc

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Colaborarea se poate realiza între Ministerul Tineretului şi Sportului, denumit în continuare Ministerul, şi persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate, române sau străine cu filialele sau sucursale în România, care au ca obiect de activitate administrarea unităţilor de cazare şi alimentaţie publică şi sunt clasificate în acest sens şi care deţin/au în administrare unităţi de cazare şi alimentaţie publică. Nu este permisă subînchirierea locaţiilor acreditate sau încheierea unor alte acorduri sau contracte cu terţii, în ceea ce priveşte administrarea locaţiilor, pe perioada avizării.

Art. 2. - Comisiile de acreditare şi de contestaţie vor fi constituite numai din angajaţi ai Direcţiei generale tineret, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului. În cazuri excepţionale, Direcţia generală tineret poate delega atribuţiile referitoare la acreditarea operatorilor economici privaţi unor angajaţi ai direcţiilor judeţene de sport şi tineret, cu avizul secretarului de stat şi aprobarea ministrului tineretului şi sportului.

CAPITOLUL II

Depunerea şi verificarea dosarelor în vederea avizării

Art. 3. - Persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate vor depune la registratura Ministerului Tineretului şi Sportului (str. Vasile Conta nr. 16, parter, sectorul 2, Bucureşti) dosarele de acreditare. Se va organiza o singură rundă de acreditare pe an. Perioada de depunere va fi anunţată pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului - www.mts.ro

Art. 4. - În vederea avizării solicitanţii vor depune următoarele documente:

a) cerere de acreditare - formular-tip (anexa nr. 1);

b) copie legalizată de pe contractul cu o persoană juridică sau persoană fizică autorizată care deţine unitatea de alimentaţie publică, prin care se asigură studenţilor servirea mesei (în cazul în care solicitantul nu deţine unitate proprie de servire a mesei) pe toată perioada acreditării;

c) copie legalizată de pe certificatul de conformitate cu normele de igienă şi sănătate publică, valabilă la data solicitării acreditării (operatorul economic are obligaţia de a reînnoi autorizaţia, în cazul în care aceasta expiră în perioada de colaborare cu Ministerul);

d) copie legalizata de pe autorizaţia sanitara veterinară eliberată conform legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, valabilă la data solicitării acreditării (operatorul economic are obligaţia de a reînnoi autorizaţia, în cazul în care aceasta expiră în perioada de colaborare cu Ministerul);

e) copie legalizată de pe certificatul de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare, emis de instituţia abilitată, inclusiv anexele: „fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii din unitate”;

f) copie legalizată de pe certificatul de clasificare a spaţiilor de alimentaţie publica emis de instituţia abilitată, inclusiv anexele: „fişa privind clasificarea unităţii de alimentaţie”;

g) copie legalizată de pe autorizaţia de securitate la incendiu eliberată conform legislaţiei în vigoare, valabilă la data solicitării avizării. Operatorul economic are obligaţia de a reînnoi autorizaţia, în cazul în care aceasta expiră în perioada de colaborare cu Ministerul;

h) oferta de preţ pentru vacanţa de vară/zi/persoană şi programul taberei pentru grupuri de studenţi;

i) certificat de atestare fiscală valabil, în original;

j) declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

k) facultativ contract de servicii de animaţie cu animatori centre de vacanţă.

Art. 5 - (1) Existenţa şi valabilitatea documentelor din dosarul de acreditare vor fi verificate în cadrul comisiei constituite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

(2) Absenţa unuia dintre documentele prevăzute la art. 4 lit. a)-j) conduce la respingerea dosarului.

(3) Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul acordării certificatului de acreditare de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

(4) Comisia de verificare a dosarelor poate solicita pe parcursul perioadei de verificare informaţii şi documente suplimentare, reprezentarea acestora conducând la neacordarea avizului (de exemplu: ultima notă de control/notă de inspecţie/proces-verbal de constatare eliberat de direcţia sanitar veterinară etc.).

(5) în cazul în care documentele dosarului de acreditare îşi pierd valabilitatea în timpul colaborării cu Ministerul Tineretului şi Sportului, operatorul economic este obligat să efectueze demersurile necesare reînnoirii acestora, iar certificatul de avizare se suspendă până la transmiterea către Minister a dovezii de reînnoire a documentelor expirate.

CAPITOLUL III

Verificarea faptică şi avizarea locaţiilor

Art. 6. - (1) Comisia de acreditare constituită în baza ordinului ministrului tineretului şi sportului va proceda la verificarea faptică, la faţa focului, a următoarelor:

a) starea generală a construcţiei (starea fizică a clădirii, tipul de încălzire);

b) numărul locurilor în cameră;

c) starea cazarmamentului;

d) starea mobilierului;

e) starea grupurilor sanitare;

f) starea unităţii de pregătire a mesei;

g) starea unităţii de servire a mesei;

h) facilităţi (club de vacanţă, teren de agrement, animatori de vacanţă).

(2) Numărul locurilor în cameră trebuie să fie în conformitate cu „fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii din unitate” anexă la certificatul de clasificare. Cazarea studenţilor se va face în unităţi clasificate conform legislaţiei şi standardelor naţionale, acceptându-se unităţi de cazare clasificate cu cel puţin categoria 2 stele sau 3 margarete, în limita a maximum 60 lei/zi/student beneficiar. Nu se admite cazare într-o cameră a unui număr mai mare de studenţi beneficiari decât numărul de locuri pentru care aceasta a fost clasificată, şi anume nu mai mult de 2 locuri. Pentru cazare se cer a fi respectate condiţiile prevăzute de:

1. Hotărârea Guvernului nr. 237/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice, republicată;

2. Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările ulterioare.

(3) Se vor respecta următoarele condiţii minime:

a) asigurarea unui număr de maximum 2 studenţi în cameră şi a unei dotări minime a camerei”. 2 paturi, dulap, masa. scaune, cuier, televizor, frigider, aer condiţionat etc. (în cererea de acreditare se vor prezenta structura unităţii de cazare cu camere şi numărul locurilor în cameră, inclusiv numărul fiecărei camere), în conformitate cu „fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii din unitate”, anexă la Certificatul de clasificare emis de ministrul tineretului şi sportului;

b) fiecare cameră va dispune de grup sanitar propriu;

c) asigurarea spaţiilor de cazare împotriva furturilor;

d) instalaţiile sanitare şi electrice în stare perfectă de funcţionare;

e) asigurarea curăţeniei în camere şi dezinfectarea zilnică a grupurilor sanitare;

f) schimbarea lenjeriei şi a prosoapelor la începutul fiecărei serii de tabără;

g) asigurarea apei calde şi reci pe tot parcursul seriei.

(4) Operatorii economici care, pe lângă condiţiile minime prevăzute la alin. (3), oferă servicii superior calitative şi cantitative (aer condiţionat etc.) pot avea prioritate în vederea achiziţionării pachetului de servicii.

(5) Unităţile de servire a mesei trebuie să respecte următoarele condiţii:

a) locaţia unde se va servi masa va avea o capacitate de cel puţin jumătate din capacitatea de cazare, fiind în conformitate cu „fişa de clasificare a unităţii de alimentaţie”;

b) studenţii beneficiari de locuri în tabără se vor bucura de toate serviciile de care beneficiază ceilalţi turişti în ceea ce priveşte atât locul de servire a mesei, indiferent de modalitatea de plată (bonuri valorice sau plata în numerar), cât şi de alte eventuale variante de meniu decât cea prezentată oficial;

c) oferta de meniu (â la carte) prezentată va conţine obligatoriu următoarele feluri de mâncare în mai multe variante: gustări calde, supe, ciorbe, mâncăruri gătite, preparate din carne, garnituri, salate, deserturi, răcoritoare, apă minerală;

d) la fiecare masă (mic dejun, dejun, cină) se vor asigura minimum 50% din sortimentele fiecărui fel de mâncare (în sensul mai sus amintit), specific mesei respective (dar nu mai puţin de 3 variante de meniu complet);

e) asigurarea locurilor în sala de mese astfel încât timpul de aşteptare pentru ocuparea unui loc la masă să fie redus, maximum 10 minute;

f) timpul maxim de aşteptare de la ocuparea locului la masă până la preluarea comenzii este de 10 minute;

g) timpul maxim de aşteptare de la preluarea comenzii până la servire poate varia între 10-30 de minute în funcţie de complexitatea comenzii;

h) tarifele practicate în locaţiile de servire a mesei din tabără trebuie să asigure servirea a trei mese pe zi în cuantum de 40 lei. În acest sens vor exista minimum 3 variante de meniuri zilnice care să nu depăşească suma de 40 lei.

(6) Ofertantul va prezenta pentru fiecare produs din oferta de meniu preţurile cu TVA inclus, precum şi gramajul fiecărui preparat.

Art. 7. - În cazul verificării faptice a locaţiei fiecare membru al comisiei va efectua individual evaluarea conform fişei de evaluare (anexa nr. 3).

Art. 8. - Cele constatate vor fi consemnate într-un proces-verbal, încheiat la faţa locului în prezenţa tuturor membrilor comisiei de avizare, precum şi a reprezentantului operatorului economic care solicită avizarea. O copie a procesului-verbal mai sus menţionat va fi înmânată operatorului economic.

Art. 9. - Acreditarea se va face în baza notelor de către toţi membrii comisiei. Nota maximă va fi 10 şi nota minimă va fi 1. Acordarea acreditării presupune obţinerea de către locaţie a notei finale de minimum 7.

Art. 10. - În funcţie de note, locaţiile vor fi clasificate în 3 categorii: categoria A - locaţii cu media între 9 şi 10, categoria B - locaţii cu media între 8 şi 8,99 şi categoria C - locaţii cu media între 7 şi 7,99.

Art. 11. - După verificarea faptică a locaţiilor, Ministerul Tineretului şi Sportului va notifica operatorii economici care au obţinut nota necesară privind acreditarea, în vederea prezentării reprezentantului legal sau persoanei împuternicite la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului pentru semnarea şi ştampilarea protocolului de colaborare. Acreditarea devine valabilă în momentul semnării şi ştampilării protocoalelor de colaborare şi a certificatelor de acreditare de ambele părţi.

Art. 12. - În cazul acordării certificatului de acreditare, se va încheia un „Protocol de colaborare” (anexa nr. 4), între Ministerul Tineretului şi Sportului şi operatorul economic care a solicitat acreditarea. Ministerul îşi rezervă dreptul de a verifica starea locaţiilor, iar în cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor în baza cărora a fost obţinut certificatul de acreditare, acesta va fi retras.

Art. 13. - Operatorii economici care nu au obţinut minimum nota 7 vor fi notificaţi în scris, la respectiva înştiinţare anexându-se fişa cu nota obţinută în urma verificării faptice.

CAPITOLUL IV

Contestaţii

Art. 14 - Contestaţiile în urma evaluării faptice a locaţiilor pentru care sa solicitat acreditarea şi a notelor obţinute de acestea, cu privire la neacordarea certificatului de acreditare, se depun/transmit la registratura Ministerului Tineretului şi Sportului (str. Vasile Conta nr. 16, parter, sectorul 2, Bucureşti) în termen de două zile lucrătoare de la comunicarea răspunsului, prin publicarea rezultatelor pe site-ul Ministerului.

Art. 15. - Comisia de contestaţie se va deplasa la locaţiile pentru care s-au făcut contestaţiile, în termen de 15 zile lucrătoare de la sfârşitul perioadei de depunere a contestaţiilor. În urma deplasării acestora la faţa locului, decizia va fi finală.

Art. 16. - În urma soluţionării contestaţiei, decizia comisiei de contestaţii va fi transmisă în scris operatorului economic, de

către Direcţia generală tineret, în termen de 30 de zile calendaristice.

CAPITOLUL V

Suspendarea şi anularea certificatului de acreditare

Art. 17. - Suspendarea/anularea certificatului de acreditare se poate face doar de Minister ca instituţie emitentă a acestuia.

Art. 18. - În cazul în care se constată nerespectarea legislaţiei în vigoare care stă la baza acordării certificatului de acreditare sau se constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acestuia, acesta se suspendă până la remedierea deficienţelor constatate.

Art. 19. - În cazul în care, în urma verificărilor efectuate, se constată că grupurilor de studenţi proveniţi de la casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei” li s-au oferit servicii de cazare şi masă în alte spaţii decât cele avizate sau se constată că sunt/au fost oferite servicii de cazare şi masă pentru mai multe persoane decât numărul de locuri avizate şi/sau se constată nerespectarea cazării în camere conform anexei certificatului de clasificare prin suplimentarea de paturi sau de locuri, certificatul de acreditare emis de Minister se anulează. În acest caz contractele de prestări servicii încheiate cu casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei” devin nule

Art. 20. - În cazul în care autorităţile de control ale statului suspendă activitatea operatorului economic avizat de Minister, certificatul de avizare se suspendă sau se anulează de drept (când situaţia impune acest lucru) până când operatorul economic face dovada reglementărilor impuse de autorităţile de control ale statului.

Art. 21. - În cazul anulării certificatului de acreditare, protocolul de colaborare încheiat între Minister şi operatorul economic respectiv devine nul.

Art. 22. - În cazul în care operatorii economici privaţi nu respectă întocmai prevederile protocolului de colaborare (anexa nr. 4), Ministerul Tineretului şi Sportului are dreptul de a rezilia protocolul de colaborare şi de a retrage certificatul de acreditare.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 23. - În urma aprobării prezentelor norme metodologice casele de cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc Tei au obligaţia de a transmite operatorilor economici privaţi interesaţi informaţiile referitoare la posibilitatea şi modul de colaborare a acestora cu Ministerul.

Art. 24. - În urma semnării protocolului de colaborare între Minister şi operatorii economici acreditaţi, Direcţia generală tineret va publica pe site-ul Ministerului oferta acestora, specificându-se preţul, numărul şi structura locurilor de cazare În conformitate cu avizarea acordată.

Art. 25. - Prezentele norme metodologice vor fi disponibile pe site-ul Ministerului şi în format letric la sediul Ministerului.

Art. 26. - Certificatele de acreditare vor fi valabile 1 an de la data încheierii protocolului de colaborare. Certificatele de acreditare îşi încep valabilitatea din momentul în care protocolul de colaborare este semnat şi ştampilat de ambele părţi.

Art. 27. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

CERERE DE ACREDITARE

Subsemnatul, ................................................, reprezentant al ................................................, cu sediul în ................................................, solicit acreditarea în vederea colaborării privind desfăşurarea activităţilor de tabără pentru studenţi.

A. Date privind societatea

Denumirea:		Nr. de ordine la registrul comerţului/an:		CIF.

Adresa sediului:
		Nr.	Bl.	Sc.	Ap.
Localitatea:		Judeţul/Sectorul:		Codul poştal:
Telefon:	Fax:	E-mail:		Web:
Banca:			Trezoreria:
IBAN:			IBAN:
Numele şi prenumele reprezentantului legal:				Telefon
Numele şi prenumele persoanei împuternicite:				Telefon

B. Date privind unitatea de cazare şi restaurantul pentru care se solicită avizarea

Denumirea unităţii de cazare:	Categoria de clasificare:
Adresa locaţiei:
Telefon (recepţie):	Persoană de contact:
1. Număr de locuri de cazare (total):	1. Număr de camere de cazare (total):
2. Număr de locuri solicitate pentru acreditare:	2. Număr de camere solicitate pentru acreditare:
Denumirea restaurantului:	Categoria de clasificare:
Adresa restaurantului:
Telefon:	Persoană de contact:
1. Capacitate restaurant total nr. locuri:	3. Denumirea operatorului economic care deţine restaurantul (dacă este cazul)
2. Capacitate restaurant (locuri solicitate pentru avizare):

C. Observaţii privind unitatea de cazare şi restaurantul

INFORMAŢII DESPRE SPAŢIILE DE CAZARE		INFORMAŢII DESPRE RESTAURANT
Anul construcţiei spaţiilor de cazare:	Anul ultimei renovări a spaţiilor de cazare:	Anul construcţiei restaurantului:	Anul ultimei renovări a restaurantului:
Număr de camere cu 2 paturi:
Cu aer condiţionat:	Cu televizor:	Bar/Terasă/Club	Locuri destinate servirii mesei:
FACILITĂŢI
Teren de sport	Da/Nu	Activităţi outdoor	Da/Nu
Acces internet	Da/Nu	Sală de conferinţă	Da/Nu

Semnătura/ştampilă: ...........................................

Data........./......../2016

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul, ............................................., reprezentant al .............................................................., posesor al CI seria ..... nr. ........................, declar pe propria răspundere că, având în vedere prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la falsul în declaraţii, atât informaţiile prezentate în cererea de acreditare, cât şi documentele anexate sunt conforme cu realitatea.

Semnătura/ştampilă: .....................................................

Data........./......../2016

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

FIŞĂ DE EVALUARE

Operatorul economic: ................................
Locaţia: ........................................................	NOTĂ FINALĂ:

Criterii de evaluare:

1. Starea generală a construcţiei:

a) starea fizică a clădirii:

- foarte bună - 10 puncte

- bună - 8 puncte

- satisfăcătoare - 6 puncte

- nesatisfăcătoare - 4 puncte

Notă: ................

b) Tipul de încălzire:

- centrală - 10 puncte

- sobe de teracotă - 5 puncte

- fără încălzire - 2 puncte

Notă: ................

În acordarea punctajului se va ţine cont şi de tipul de încălzire (centrale sau cu sobe de teracotă) - excepţie de la acest criteriu fac locaţiile de pe litoral, acestea fiind prin natura lor o destinaţie sezonieră.

2. Starea spaţiilor de cazare:

a) Suprafaţa camerelor:

- 1-2 paturi -15-18 mp - 10 puncte

>15-18 mp - 5 puncte

Notă: ...............

b) Număr de locuri în camerele cu 2 paturi:

- până la 100 - 8 puncte

- 100-200 - 9 puncte

- peste 200 - 10 puncte

Notă: ...............

c) Starea fizică a spaţiului de cazare (pereţi interiori, tavane, uşi, ferestre, podea):

- foarte bună - 10 puncte

- bună - 8 puncte

- satisfăcătoare - 6 puncte

- nesatisfăcătoare - 4 puncte

Notă: ..................

Dotări obligatorii: - TV

- frigider

- existenţa unei truse medicale în incinta locaţiei

Alte dotări: ...........................................................

Punctajul final se va acorda făcând media lit. a)-c).

Notă: ................

3. Starea cazarmamentului moale: (saltele, mochetă, lenjerie, perdele, prosoape):

- noi - 10 puncte

- întreţinute - 6 puncte

- vechi - 2 puncte

Notă: .................

4. Starea mobilierului:

- nou - 10 puncte

- recondiţionat - 9 puncte

- vechi nedeteriorat - 8 puncte

- nou, dar deteriorat - 7 puncte

- vechi - 6 puncte

- foarte vechi - 2 puncte

Notă: .................

5. Starea grupurilor sanitare proprii:

- noi - 10 puncte

- întreţinute -7 puncte

- nerenovate - 4 puncte

Notă: ..................

6. Starea unităţii de preparare a mesei:

Bucătărie: da/nu (se acordă câte 1 punct pentru fiecare din următoarele dotări):

- circuitul alimentelor

- cuptoare

- lăzi frigorifice

- frigidere

- veselă nedeteriorată

- aragaz/plită

- hotă

- mese de inox

- camere specifice fiecărui tip de aliment

- personal calificat

Notă: ................

7. Starea unităţii de servire a mesei:

Sală de mese: da/nu

- Capacitatea sălii să fie de:

- peste 50% din locurile de cazare - 4 puncte

- sub 50% din locurile de cazare - 2 puncte

- Starea spaţiului de servire a mesei:

- foarte bună - 6 puncte

- bună - 4 puncte

- satisfăcătoare - 2 puncte

- nesatisfăcătoare - 1 punct

Notă: ...............

8. Facilităţi, servicii şi animaţie/animatori:

Vor obţine punctaj maxim locaţiile care au spaţii amenajate de agrement, terenuri de sport multifuncţionale, sală de conferinţe şi activităţi, echipamente pentru diferite jocuri (masa de ping pong, biliard, masă de fussball)

- Teren de sport multifuncţional 1 punct

- Spaţii amenajate de agrement 1 punct

- Sală de conferinţe şi activităţi 1 punct

- Echipamente pentru diferite jocuri 1 punct

- Sală de spectacole 1 punct

- Traininguri 1 punct

- Activităţi outdoor 1 punct

- Acces internet 1 punct

- Piscină 1 punct

- Foişor 1 punct

NOTA: ...................

Membrii comisiei pot să acorde note de la 1 la 10. Nota finală se calculează efectuând media tuturor notelor. Nota finală obligatorie pentru acordarea acreditării este de minimum 7.

Membrii Comisiei:

SOCIETATEA

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

PROTOCOL DE COLABORARE

I. Părţile

Ministerul Tineretului şi Sportului, cu sediul în str. Vasile Conta nr. 16, parter, sectorul 2, Bucureşti, reprezentată de domnul ..............................................., în calitate de ............................................

şi

Societatea ............................................................................................, cu sediul în ............................................................., reprezentată prin ........................................, în calitate de administrator, convin următoarele:

II. Obiectul

Părţile vor colabora pentru organizarea de tabere pentru studenţi pe perioada avizării în locaţia: ................................................., din localitatea ...................................

III. Durata: de la .............../............../2016 până la .................../............./2017.

IV. Obligaţiile părţilor:

A. Ministerul Tineretului şi Sportului are obligaţia:

a) de a posta pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului oferta operatorilor economici privaţi avizaţi colaboratori cuprinzând denumirea societăţii, locaţia, numărul şi structura locurilor de cazare, preţ şi modul în care poate fi contactat;

b) de a verifica şi monitoriza modul de desfăşurare a obligaţiilor contractuale în cazul semnării unor contracte cu casele de cultură ale studenţilor şi cu Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei” pentru organizarea de tabere pentru studenţi;

c) de a media neînţelegerile dintre operatorii privaţi avizaţi şi unităţile din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

B. Operatorul economic privat are obligaţia:

a) de a desfăşura activităţi în concordanţă cu obiectul de activitate;

b) de a avea toate avizele pentru funcţionare vizate la zi;

c) de a-şi reînnoi avizele care îşi pierd valabilitatea în timpul desfăşurării prezentului protocol şi să transmită Ministerului Tineretului şi Sportului noile avize valabile;

d) de a respecta condiţiile de cazare specificate în certificatul de clasificare, precum şi prevederile Legii 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi;

e) de a presta servicii în conformitate cu contractul semnat cu unităţile din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului;

f) de a informa periodic sau la solicitarea Ministerului Tineretului şi Sportului în legătură cu grupurile de studenţi pe care Ie-a primit;

g) de a respecta şi de a aduce la cunoştinţă participanţilor „Regulamentul de tabără”; h) de a afişa la recepţie tarifele stabilite pentru taberele pentru studenţi;

i) de a asigura în permanenţă apă cală şi rece la grupurile sanitare;

j) de a asigura în spaţiile de cazare, de servire şi în cele comune, o temperatură minimă de 21 grade C în sezonul rece şi de maximum 25 grade C în sezonul cald;

k) de a expune la loc vizibil, în exteriorul clădirii: denumirea, tipul şi însemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice;

l) de a permite verificarea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de tabără oricând pe perioada valabilităţii acreditării;

m) de a acorda o gratuitate la 10 participanţi, în cadrul programelor organizate prin Ministerul Tineretului şi Sportului.

V. Alte clauze

a) în cazul în care operatorul economic privat avizat nu respectă condiţiile pentru care a obţinut avizarea sau i se retrage unul dintre avizele de funcţionare, avizarea Ministerului Tineretului şi Sportului este nulă de drept.

b) în cazul în care partenerul nu respectă prevederile pct. IV lit. B.c), acreditarea Ministerului Tineretului şi Sportului se suspendă până la transmiterea noilor avize valabile către Direcţia programe şi tabere pentru tineret şi studenţi.

c) Contractele încheiate între persoanele fizice/juridice şi unităţile subordonate Ministerului Tineretului şi Sportului sunt contracte ferme.

VI. Încetarea protocolului Prezentul protocol încetează:

a) prin ajungerea la termen;

b) prin stabilirea acestui lucru de comun acord între părţi cu menţionarea în scris a datei încetării prezentului protocol;

c) pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul protocol de către una dintre părţi.

VII. Clauze finale

Prezentul protocol a fost încheiat în ......................exemplare astăzi .........../........./2016, unul pentru Ministerul Tineretului şi Sportului şi altul pentru operatorul economic.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 162.855/DI din 29 februarie 2016 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 43 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 924/2011 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 1 martie 2011, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Bucureşti, 8 aprilie 2016.

Nr. 694.

ANEXĂ

METODOLOGIE

privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie reglementează modul de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti care revin titularilor aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional şi de evaluare a terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II

Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensare echivalentă ca suprafaţă şi bonitate a acestora

SECŢIUNEA A

Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

Art. 2. - (1) Calculul taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional se realizează conform formulei:

T_x = S x V_EXP x P_MLx Tp,

în care:

S - suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

V_E^xp - volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere, exprimat în m³/ha, ale cărui valori sunt prevăzute în anexa nr. 1 şi care este stabilit în funcţie de specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de bonitatea acestora;

Pml - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m³, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

Tp - taxa procentuală, a cărei valoare este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, exprimată în procente.

(2) în cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, categoria de folosinţă „pădure” sau „clasă de regenerare”, specia principală de bază se stabileşte corespunzător condiţiilor staţionale.

(3) în cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional încadrate ca neproductive se va considera ca specie principală de bază, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie:

a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3, FD4);

b) carpen - În etajul forestier deluros (FD1-FD3);

c) plop alb - în etajul forestier de câmpie şi silvostepă (CF, SS).

Volumul acestor specii la vârsta exploatabilităţii tehnice se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie de 0,4.

(4) în cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, altă categorie de folosinţă decât „pădure”, „clasă de regenerare sau „neproductiv”, specia principală de bază şi clasa de producţie se stabilesc pe baza condiţiilor staţionale aferente arboretului care este limitrof cu terenul care se scoate definitiv din fondul forestier naţional pe lungimea cea mai mare.

SECŢIUNEA B

Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional

Art. 3. - (1) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

V_T - S x Cr x n x P_ML x N,

în care:

V_T - valoarea terenului, exprimată în lei;

S - suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

Cr - creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative, exprimată în m³/ha, aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, conform anexei nr. 3. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au altă categorie de folosinţă decât „pădure”, „clasă de regenerare” sau „neproductiv”, specia principală de bază şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor art. 2;

P_ML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m³, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

n - numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:

- 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii şi plopi;

- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;

- 20 de ani pentru celelalte specii;

N - coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 4 „Criterii în baza cărora se determină coeficienţii N şi N₁, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VTc), al chiriei (CH_A) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (D_VML)” atribuite terenului forestier în cauză.

(2) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA C

Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

Art. 4. - (1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

D_VML = S x P_ML x (V_EXP - VA) x N₁,

în care:

D_VML - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, exprimată în lei;

S - suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

P_ML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m3, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;

V_EXP - volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice, exprimat în m3/ha, conform anexei nr. 1, pentru specia principală majoritară din compoziţia arboretului existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;

V_A - volumul actual al masei lemnoase, exprimat în m3/ha, egal cu volumul arboretului preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugă creşterea arboretului corespunzătoare numărului de ani scurşi de la data amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;

N₁ - coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 4 - tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier naţional.

(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

(3) Pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice.

(4) în cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

SECŢIUNEA D

Contravaloarea obiectivelor dezafectate ca urmare a scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional

Art. 5. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

CAPITOLUL III

Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalentă ca suprafaţă şi bonitate a acestora

SECŢIUNEA A

Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

Art. 6. - Calculul taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional se realizează conform formulei:

T_x = S x V_EXPx P_MLx Tp,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2;

Tp - taxa procentuală în această situaţie are valoarea 1 (Tp = 100%), potrivit art. 37 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

SECŢIUNEA B

Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă fi bonitate

Art. 7. - (1) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, la art. 36 alin. (1) şi (4), precum şi la art. 37 alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică - conform art. 37 alin. (3) teza a două din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, se stabileşte respectând următoarele;

a) atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT), cât şi contravaloarea terenurilor care se preiau în compensare (VTc) se determină cu ajutorul următoarei formule:

VT (VT_C) = S x Cr x n x P_ML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1);

b) calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalenţei acestora;

c) relaţia dintre contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare în fondul forestier naţional (VT_C) este următoarea:

VT_C ≥ VT;

d) stabilirea speciei principale de bază şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensare se face pe bază de studii pedostaţionale,

(2) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor prevăzute la lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică, se stabileşte respectând următoarele:

a) contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare (VT_C) se determină cu ajutorul următoarei formule:

VT (VT_C) = S x Cr x n x P_ML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1);

b) relaţia dintre contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare în fondul forestier naţional (VTc) ^este următoarea:

VT_C ≥ 5 x VT;

c) suprafaţa terenului oferit în compensare trebuie să fie de cel puţin 3 ori mai mare decât suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional;

d) stabilirea speciei principale de bază şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensare se face pe bază de studii pedostaţionale.

(3) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional cu suprafeţe mai mici de 50 m², pentru care beneficiarul scoaterii definitive optează să nu ofere teren în compensare, se stabileşte cu ajutorul formulei:

VT = 5 x S x Cr x n x P_ML x N.

În care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1).

SECŢIUNEA C

Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârste exploatabilităţii tehnice

Art. 8. - (1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabili taţii tehnice de pe terenurile care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

D_VML = S x P_ML x (V_EXP - V_A) x N₁,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 4 alin. (1).

SECŢIUNEA D

Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare

Art. 9. - (1) Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare se stabilesc în baza devizului întocmit de unitatea care a realizat studiul pedostaţional.

(2) Devizul de împădurire şi întreţinere a culturilor forestiere până la închiderea stării de masiv este însuşit de:

a) ocolul silvic care va asigura administrarea terenului oferit în compensare, în cazul terenurilor care vor intra în proprietatea publică a statului;

b) proprietar şi ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice pentru terenul oferit în compensare, în cazul terenurilor intrate în altă proprietate decât cea publică a statului.

SECŢIUNEA E

Contravaloarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional

Art. 10. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

CAPITOLUL IV

Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei forestiere

SECŢIUNEA A

Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 11. - Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei: T_x= S x V_EXPx P_ML, în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2.

SECŢIUNEA B

Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 12. - (1) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică se calculează conform formulei:

CH_A=S x Cr x P_MLx (1 +N),

în care:

CH_A - chiria anuală, exprimată în lei;

S - suprafaţa terenului care se ocupă temporar în fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

Cr - creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative, exprimată în m3/ha, aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, conform anexei nr. 3. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au altă categorie de folosinţă decât „pădure”, „clasă de regenerare” sau „neproductiv”, specia principală de bază şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor art. 2;

P_ML- preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m^, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale;

N - coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 4, atribuite terenului în cauză.

(2) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică se încasează anterior predării terenurilor; chiria se percepe începând cu data predării terenurilor.

(3) Plata chiriei în cazul terenurilor ocupate temporar se face conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare.

(4) în cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier proprietate publică pe o perioadă mai mică de un an, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, calculată conform formulei prevăzute la alin. (1), se diminuează proporţional cu fracţiunea din an.

(5) Pentru terenurile proprietate privată, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA C

Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

Art. 13. - (1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice se calculează conform art. 4 alin. (1).

(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile din fondul forestier proprietate privată care fac obiectul ocupării temporare se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

(3) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice.

SECŢIUNEA D

Cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şl de întreţinere a acesteia pană la realizarea stării de masiv

Art. 14. - (1) Cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv se stabilesc în baza devizului întocmit de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea terenului forestier care face obiectul ocupării temporare.

(2) Pentru terenurile ocupate temporar situate în fondul forestier proprietate privată, devizul cu cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv trebuie să fie însuşit de către proprietar şi de către ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea terenului.

SECŢIUNEA E

Valoarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 15. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor care se dezafectează se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

CAPITOLUL V

Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără defrişarea vegetaţiei forestiere

SECŢIUNEA A

Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 16. - Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei: T_x = S x V_EXP x P_ML

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2.

SECŢIUNEA B

Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 17. - (1) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei: CH_A = S x Cr x P_ML x (1 + N), în care termenii au semnificaţia precizată la art. 12 alin. (1).

(2) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se încasează anterior predării terenurilor; chiria se percepe începând cu data predării terenurilor.

(3) Plata chiriei în cazul terenurilor ocupate temporar se face conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare.

(4) în cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mică de un an, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, calculată conform formulei prevăzute la alin. (1), se diminuează proporţional cu fracţiunea din an.

SECŢIUNEA C

Valoarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 18. - (1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte în condiţiile legii.

CAPITOLUL VI

Despăgubirile care se achită pentru neredarea în circuitul silvic la termenul prevăzut în actul de aprobare a terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional, cu sau fără defrişarea vegetaţiei forestiere

Art. 19. - (1) Suma datorată de titularul aprobării cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală în cazul neredării terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional la termenul prevăzut în actul de aprobare este egală cu dublul chiriei şi se calculează potrivit formulei:

DLFA = 2 x S x Cr x PML x (1 + N),

în care DLFA reprezintă suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală, iar semnificaţia celorlalţi termeni este cea prevăzută la art. 3.

(2) Formula de calcul se aplică la stabilirea sumei datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală atât pentru terenurile forestiere proprietate publică, cât şi pentru cele proprietate privată.

(3) Despăgubirea datorată pentru lipsa de folosinţă zilnică (DLFz) se calculează potrivit formulei: DLFz = DLFA/z, în care DLFA reprezintă suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală, iar z reprezintă numărul de zile calendaristice aferente anului pentru care se calculează.

(4) DLFA şi DLFz se calculează de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, se aprobă de structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se comunică ocolului silvic, care notifică titularul aprobării ocupării temporare cu confirmare de primire.

(5) Suma achitată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă pentru perioada în cauză se virează după cum urmează:

a) 50% din sumă se achită în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;

b) 50% din sumă se achită administratorului, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, şi se repartizează similar chiriei achitate pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional sau se achită proprietarului, pentru fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului.

(6) Recuperarea sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere ocupate din fondul forestier este în sarcina administratorului în cazul fondului forestier proprietate publică statului, iar în celelalte situaţii este în sarcina proprietarului fondului forestier, după caz, şi se exercită potrivit legii.

CAPITOLUL VII

Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă, ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional şi pentru restituirea sau reţinerea garanţiilor în cazul ocupărilor temporare

SECŢIUNEA A

Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional

Art. 20. - (1) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, pentru suprafeţele de până la 1,0 ha, pentru care competenţa de aprobare a fost delegată conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conţin:

1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căreia se află terenul;

2. memoriu tehnic justificativ privind necesitatea scoaterii definitive sau a ocupării temporare a terenului din fondul forestier naţional, întocmit de către beneficiar, care să conţină justificarea modului de utilizare a suprafeţei solicitate, precum şi prezentarea detaliilor tehnice referitoare la obiectiv;

3. memoriu justificativ întocmit de către direcţia silvică, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, care va conţine obligatoriu:

a) încadrarea obiectivului la excepţiile pentru care se permite reducerea suprafeţei fondului forestier naţional;

b) justificarea acceptării amplasamentului de către direcţia silvică;

4. plan de încadrare în zonă;

5. plan de detaliu al amplasamentului obiectivului;

6. copie a hărţii amenajistice pe care este materializat amplasamentul obiectivului, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice;

7. fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenului, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5. În cazul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional cu compensare se va întocmi fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru terenul care se oferă în compensare în fondul forestier naţional, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6. Fişele tehnice de transmitere-defrişare se întocmesc de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice. Pentru terenul oferit în compensare fişa tehnică se întocmeşte de către ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice;

8. studiu pedostaţional pentru terenurile oferite în compensare, în cazul solicitărilor de scoatere definitivă cu compensare, întocmit de unităţi specialitate atestata pentru lucrări de amenajare a pădurilor;

9. ridicarea topografică în coordonate stereo 70 a suprafeţei solicitate pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier naţional, întocmită de persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări topografice, însuşită de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, după caz; aceasta va cuprinde inventarul de coordonate stereo 70 pentru suprafaţa solicitată din fiecare unitate amenajistică, precum şi limitele unităţilor amenajistice;

10. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului solicitat pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier naţional. Pentru dovada proprietăţii asupra terenurilor proprietate publică a statului se prezintă copii ale descrierii parcelare, inclusiv datele complementare şi evidenţa lucrărilor executate, preluate din amenajamentul silvic în vigoare, vizate de către ocolul silvic;

11. extras de carte funciară pentru terenul care se oferă în compensare sau extras de carte funciară pentru întreaga proprietate pe care o deţine beneficiarul, pe care să fie materializat în coordonate stereo 70, de către persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări topografice, perimetrul suprafeţei oferite în compensare; extrasul de carte funciară se actualizează la solicitarea administratorilor fondului forestier şi a autorităţii competente pentru emiterea aprobării;

12. avizul favorabil emis de administratorii fondului forestier prevăzuţi la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;

13. avizul favorabil al ocolului silvic care asigură administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenurile din fondul forestier, altele decât cele proprietate publică a statului;

14. confirmarea ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, în cazul solicitărilor de ocupare temporară, că beneficiarul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;

15. acordul proprietarului pentru terenurile forestiere, altele decât cele din proprietatea publică a statului, în care să se precizeze inclusiv că terenul nu este în litigiu; acordul proprietarului pentru terenurile forestiere proprietate privată se încheie în formă autentică;

16. acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului, după caz. În cazul schimbării destinaţiei terenului ca urmare a scoaterii definitive din fondul forestier naţional, urmată de defrişarea vegetaţiei forestiere, se aplică legislaţia specifică privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Aceste acte trebuie să menţioneze denumirea obiectivului, amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa, iar în cazul în care realizarea obiectivului implică defrişarea, se vor menţiona inclusiv amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa care se defrişează;

17. copie de pe documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară. În documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară trebuie să fie precizat obiectivul pentru care s-a făcut plata.

(2) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, pentru care competenţa de aprobare este a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau a Guvernului, conţin documentele prevăzute la alin. (1), la care se adaugă:

1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

2. avizul conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) Instituţiile care au competenţa de aprobare şi administratorii fondului forestier proprietate publică a statului pot cere completarea documentaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) cu alte acte/documente/avize/acord uri/permise/licenţe, pentru clarificări, în funcţie de specificul obiectivului. Aprobarea se va emite prin corelare cu perioada de valabilitate a actelor/documentelor/avizelor/acordurilor/permiselor/licenţelor.

(4) Documentaţiile întocmite în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se depun de către solicitant la autoritatea competentă să emită aprobarea.

SECŢIUNEA B

Confinatul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional

Art. 21. - (1) Documentaţiile care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional conţin documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) pct. 1,2, 3, 7, 9, 12,13, 15, 17 şi alin. (2) pct. 1 şi 2, actualizate la date solicitării, în baza legislaţiei în vigoare.

(2) Documentaţia care se întocmeşte în vederea obţinerii aprobării pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional va conţine şi copii de pe aprobările anterioare şi fişa tehnică de transmitere-defrişare care a stat la baza emiterii aprobării de ocupare temporară iniţiale a terenului din fondul forestier.

(3) La întocmirea fişelor tehnice de transmitere-defrişare, specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, precum şi clasa de producţie a speciei principale de bază se preiau din fişele tehnice care au stat la baza emiterii aprobării iniţiale. În funcţie de aceste date tehnice se va proceda la recalcularea garanţiei şi chiriei, conform legislaţiei în vigoare.

(4) Documentaţiile prevăzute la alin. (1) se depun de beneficiarul ocupării temporare la autoritatea competentă să aprobe prelungirea ocupării temporare a terenului forestier, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului anterior de ocupare temporară.

SECŢIUNEA C

Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră

Art. 22. - Documentaţiile necesare recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră conţin:

1. solicitarea de restituire a garanţiei, formulată de beneficiarul ocupării temporare, cu precizarea numărului decont şi a băncii unde se doreşte restituirea sumei;

2. copia aprobării de ocupare temporară;

3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;

4. procesul-verbal de reprimire în circuitul silvic a terenului forestier verificat şi vizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

5. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru restituirea garanţiei şi a dobânzilor aferente.

SECŢIUNEA D

Conţinutul documentaţiei care se transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate în scopul reţinerii garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică

Art. 23. - (1) în cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, formulează solicitarea pentru reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare, pe care o înaintează structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care, după verificare, propune autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(2) Documentaţia se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi va conţine:

1. solicitarea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, transmisă structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

2. copia aprobării de ocupare temporară;

3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;

4. copia procesului-verbal de constatare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, precum şi/sau a nerespectării termenului la reprimirea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional, întocmit de ocolul Silvic şi vizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

5. copie a notei de constatare încheiate de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, vizată de conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care beneficiarul ocupării temporare nu se prezintă la reprimirea terenului, la termenul prevăzut în actul de aprobare;

6. adresa cu propunerea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

SECŢIUNEA E

Conţinutul documentaţiei care se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice în scopul transmiterii în fondul de conservare şi regenerare a sumelor din garanţia reţinută în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare

Art. 24. - (1) Documentaţia care se înaintează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice va conţine.

1. solicitarea pentru transmiterea în fondul de conservare şi regenerare a sumei necesare pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, cu indicarea cuantumului acesteia conform devizului de lucrări întocmit în acest scop;

2. devizul de lucrări întocmit de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, aprobat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare;

3. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru transmiterea parţială sau integrală a garanţiei şi dobânzii bancare reţinute în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în scopul execuţiei lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare;

4. procesul-verbal de reprimire a terenului ocupat temporar în circuitul silvic, verificat şi avizat de către conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

(2) Reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare în condiţiile art. 23 şi transmiterea parţială sau integrală a garanţiei şi dobânzii reţinute în fondul de ameliorare, conform devizului de lucrări, prevăzut la alin. (1), se fac în baza unei note aprobate de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 25. - Beneficiarii scoaterilor definitive sau ocupărilor temporare de terenuri din fondul forestier naţional pot fi persoanele fizice sau juridice îndreptăţite la realizarea sau extinderea lucrărilor şi obiectivelor prevăzute de lege.

Art. 26. - (1) Compensarea în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional se face doar cu terenuri care sunt în proprietatea beneficiarului.

(2) Compensarea parţială cu terenuri în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional este interzisă.

(3) Plata taxei pentru scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier naţional, a contravalorii terenurilor, contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, a garanţiei pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, a chiriei pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, a cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, a cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv şi a valorii obiectivelor care se dezafectează se face de către beneficiarul scoaterii definitive/ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional.

(4) Depunerea în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică a taxei pentru scoaterea definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se confirmă de către direcţia cu atribuţii financiar-contabile din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării solicitării.

Art. 27. - (1) Categoria de folosinţă pentru terenurile din fondul forestier naţional care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare este cea stabilită prin amenajamentele silvice aprobate sau care se află în situaţiile prevăzute la pct. 2 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) în cazul în care nu există amenajament silvic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), datele utilizate la întocmirea fişelor tehnice de transmitere-defrişare şi la calculul obligaţiilor băneşti, precum şi categoria de folosinţă se preiau din fişele de descriere parcelară a unităţilor amenajistice aferente terenurilor care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare.

(3) Fişele de descriere parcelară prevăzute la alin. (2) se întocmesc de către unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru efectuarea de lucrări de amenajare a pădurilor şi vor fi vizate de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 28. - Calculul contravalorii terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă şi bonitate, prevăzut la art. 3 alin. (1), nu poate fi utilizat la evaluări în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Art. 29. - (1) întocmirea studiilor pedostaţionale se face de către unităţi specializate atestate pentru amenajarea pădurilor, cu obligaţia stabilirii, prin aceste studii, a tipului de staţiune, a tipului natural fundamental de pădure, a speciei principale de bază corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, a productivităţii, a soluţiilor de împădurire şi a devizului cu cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv.

(2) Studiile pedostaţionale întocmite pentru terenurile care se oferă în compensarea terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului se avizează de către comisia tehnică de avizare aparţinând administratorului fondului forestier proprietate publică a statului.

Art. 30. - (1) în cazul în care terenul care este oferit în compensare are suprafaţa mai mare de 100 m², latura terenului limitrofă fondului forestier nu poate fi mai mică de % din latura cea mai mare a terenului.

(2) Prin terenuri limitrofe fondului forestier naţional se înţelege terenurile care au o latură comună cu terenurile care fac parte din fondul forestier naţional. Limitrofe pot fi considerate şi terenurile care sunt despărţite de fondul forestier naţional de un drum de pământ sau canale de irigaţie/drenaj care au lăţimea de maximum 6 m.

(3) Terenurile oferite în compensare trebuie să fie apte a fi împădurite pentru speciile principale de bază.

(4) Terenurile neproductive din punct de vedere silvic, terenurile degradate, precum şi cele situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină nu tac obiectul preluării în compensare a terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional.

(5) Cheltuielile privind instalarea vegetaţiei pe terenul oferit în compensare se achită de către beneficiarul scoaterii definitive, anticipat predării-primirii terenului care se oferă în compensare.

Art. 31. - Predarea-primirea terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b)-e) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 32. - (1) Se consideră obiectiv dezafectat obiectivul care se desfiinţează total sau parţial, fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care a fost amplasat în fondul forestier naţional.

(2) Contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte şi se achită numai pentru obiectivele care se desfiinţează total sau parţial, după caz, fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care au fost amplasate în fondul forestier naţional.

(3) în cazul fondului forestier proprietate publică, pentru afectarea temporară a funcţionalităţii obiectivelor, beneficiarul are obligaţia efectuării lucrărilor de refacere pe cheltuială proprie la calitatea şi caracteristicile avute înainte de afectare, stabilite anterior cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului sau cu proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.

Art. 33. - Fişele tehnice care se întocmesc pentru terenurile care fac obiectul scoaterii definitive, respectiv al ocupării temporare trebuie să respecte următoarele reguli:

a) pentru calculul obligaţiilor băneşti, în cazul terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional sau în cazul terenurilor care se ocupă temporar, la stabilirea speciei principale de bază se alege provenienţa sămânţă, exceptând calculul pierderii de creştere datorate exploatării masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, situaţie în care se va ţine cont de provenienţa speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;

b) stabilirea clasei de producţie pentru terenurile din fondul forestier naţional care urmează să fie scoase definitiv/ocupate temporar, în vederea stabilirii obligaţiilor băneşti reprezentate de taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, garanţia pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional şi chiria pentru ocuparea de terenuri din fondul forestier naţional, se face după cum urmează: clasa de producţie I pentru staţiuni de bonitate superioară, clasa de producţie III pentru staţiuni de bonitate mijlocie şi clasa de producţie IV pentru staţiuni de bonitate inferioară;

c) în cazul terenurilor oferite în compensare, clasa de producţie pentru specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale se preia din studiul pedostaţional întocmit pentru terenul respectiv.

Art. 34. - (1) în cazul aprobărilor de ocupare temporară emise pentru obiective care urmează să rămână în fondul forestier naţional şi după perioada aprobată, pe terenuri care la momentul aprobării au avut categoria de folosinţă silvică „pădure” sau „clasă de regenerare”, reprimirea terenurilor în circuitul silvic se poate face în următoarele condiţii:

a) terenurile să fie apte pentru a fi împădurite;

b) să nu fie restricţii cu privire la soluţiile de împădurire a terenurilor respective ca urmare a existenţei obiectivelor respective în fondul forestier naţional şi după perioada aprobată.

(2) în cazul terenurilor ocupate temporar care la momentul aprobării erau încadrate în alte categorii de folosinţa silvică decât „pădure” sau „clasă de regenerare” ori pentru care în interiorul termenului de ocupare temporară a fost aprobată schimbarea categoriei de folosinţă, reprimirea se face în condiţiile stabilite prin actul de aprobare.

Art. 35. - (1) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.

(2) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.

(3) Decizia pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

(4) Decizia pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.

(5) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din Fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

(6) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12.

(7) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.

(8) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14.

Art. 36. - În cazul în care realizarea unui obiectiv implică atât scoaterea definitivă, cât şi ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, se emite un singur aviz/o singură decizie/o singură aprobare, care să conţină elementele atât pentru scoaterea definitivă, cât şi pentru ocuparea temporară.

Art. 37. - (1) Aprobarea scoaterii definitive sau ocupării temporare a terenurilor forestiere din fondul forestier naţional care afectează rezervaţiile constituite pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, respectiv pentru conservarea resurselor genetice forestiere se operează ulterior prin modificarea Catalogului naţional al materialelor de bază şi a Catalogului naţional al resurselor genetice forestiere, ca urmare a aprobării schimbării categoriei de folosinţă sau a destinaţiei terenului.

(2) în cazul obiectivelor a căror realizare nu implică utilitatea publică, avizele pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenurilor forestiere, prevăzute la alin. (1), se eliberează de către administratorii fondului forestier proprietate publică după stabilirea oportunităţii menţinerii terenurilor în Catalogul naţional al materialelor de bază şi Catalogul naţional al resurselor genetice forestiere.

Art. 38. - (1) Emiterea aprobărilor de scoatere definitivă, respectiv de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la consultarea publică.

(2) Consultarea publică pentru aprobarea scoaterii definitive, respectiv aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional se face conform prevederilor legale în vigoare de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, anterior emiterii avizului sau deciziei pentru scoaterea definitivă şi/sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional.

Art. 39. - (1) Avizarea şi aprobarea scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor forestiere aflate în litigiu pe rol se pot face numai după soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei de către instanţa de judecată.

(2) Avizarea în vederea aprobării scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor înscrise în amenajamentul silvic la categoria „ocupaţii şi litigii”, altele decât cele aflate pe roiul instanţelor de judecată, este permisă numai dacă emiterea aprobării conduce la eliminarea stării de ocupaţie ori a litigiului sau dacă aprobarea se emite pentru realizarea obiectivelor declarate de utilitate publică în condiţiile legii.

(3) Documentaţia pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alin. (2) va conţine şi acordul semnat de către proprietarul şi/sau administratorul fondului forestier, după caz, şi de beneficiarul scoaterii definitive/ocupării temporare, conform căruia starea de ocupaţie ori litigiul înscris în amenajamentul silvic încetează prin scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional.

Art. 40. - (1) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile preluate în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.

(2) înscrierea în cartea funciară a terenurilor preluate în compensare prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 6 luni de la data aprobării scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) înscrierea în cartea funciară a terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor preluate în compensare, în baza aprobărilor emise anterior, în temeiul Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, se realizează în termen de 18 luni de la data publicării prezentei metodologii, de către titularii aprobărilor şi de către proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare, şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(4) în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive, proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare se adresează ocolului silvic în vederea înscrierii în amenajamentul silvic şi asigurării administrării sau serviciilor silvice, precum şi a împăduririi în maximum două sezoane de vegetaţie, potrivit legii.

Art. 41. - (1) Beneficiarul ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional are obligaţia redării terenurilor în circuitul silvic, la termenul şi în condiţiile prevăzute în actul de aprobare.

(2) Neredarea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional potrivit alin. (1) se sancţionează conform legii, inclusiv cu reţinerea garanţiei.

(3) în cazul obiectivelor pentru a căror realizare a fost aprobată ocuparea temporară din fondul forestier naţional, nereprimite în termen, pentru care nu au fost emise aprobări de prelungire a ocupării temporare sau scoatere definitivă, în condiţiile legii, beneficiarul este obligat la plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, până la data reprimirii terenului în circuitul silvic ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate, calculată conform prevederilor prezentului ordin.

(4) în situaţia prevăzută la alin. (3) ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice stabileşte pe bază de calcul suma datorată cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, potrivit art. 19, pe care o supune aprobării structurii teritoriale de specialitate, împreună cu copia procesului-verbal de constatare sau a notei de constatare prevăzute la art. 23 alin. (2) pct. 4 şi 5, în termen de maximum 15 zile de la data expirării perioadei de ocupare temporară.

(5) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură efectuează verificarea şi comunică, în termen de maximum 15 zile de la data primirii, aprobarea pentru calculul sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.

(6) în termen de 15 zile de la data primirii calculului aprobat, şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice transmite beneficiarului Notificarea privind obligaţiile de redare a terenurilor forestiere în cazul depăşirii perioadei aprobate pentru ocuparea temporară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 15, cu privire la obligaţiile ce îi revin:

a) redarea terenului în circuitul silvic, astfel încât să nu fie restricţii cu privire la instalarea vegetaţiei forestiere, în cazul terenurilor care se reprimesc la categoria de folosinţă „pădure” sau „clasa de regenerare”;

b) achitarea sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, până la data redării terenului prevăzut la lit. a) ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate;

c) suportarea cheltuielilor pentru demersurile efectuate până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de către beneficiarul ocupării temporare.

(7) Notificarea prevăzută la alin. (6) constituie titlu executoriu pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.

(8) în cazul neîndeplinirii în termen de maximum 6 luni de la data expirării aprobării pentru ocuparea temporară a obligaţiilor prevăzute la alin. (6), ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice procedează la punerea în executare a notificării pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.

Art. 42. - Dispoziţiile art. 41 alin. (3)-(8) se aplică în cazul obiectivelor a căror aprobare de ocupare temporară expiră după data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

Art. 43. - Emiterea unei noi aprobări de ocupare temporară pentru obiectivele a căror aprobare de ocupare temporară a expirat, existente în fondul forestier naţional, se poate face în următoarele condiţii:

1. solicitantul aprobării ocupării temporare este acelaşi cu titularul aprobării iniţiale sau succesor în drepturi al acestuia;

2. obiectivul se încadrează în categoria obiectivelor pentru care este permisă ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, prevăzută de legislaţia În vigoare;

3. depunerea unei noi garanţii pentru ocuparea temporară a terenurilor aferente obiectivului;

4. dovada achitării la data depunerii documentaţiei pentru solicitarea ocupării temporare a sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, pe perioada de la data expirării aprobării anterioare până la data depunerii documentaţiei la structura teritorială de specialitate: diferenţa de sumă datorată cu titlu de lipsă de folosinţă până la data aprobării ocupării temporare se achită în termen de o lună de la data aprobării. Contestarea în instanţă de către titularul aprobării în termen de 15 zile de la data comunicării a sumei datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă suspendă obligaţia depunerii achitării sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă până la data pronunţării unei soluţii definitive.

Art. 44. - (1) La solicitarea ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional se vor avea în vedere termene cât mai lungi pentru ocuparea temporară a terenurilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) teza a doua.

(2) Redarea terenurilor în circuitul silvic se poate face şi înainte de expirarea termenului de ocupare temporară aprobat, ca urmare a finalizării lucrărilor aferente obiectivului, pentru toată suprafaţa, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege referitoare la redarea terenurilor în fondul forestier naţional.

(3) Restituirea diferenţei de chirie ca urmare a redării terenurilor, în condiţiile prevăzute la alin. (2), se face după reprimirea integrală a terenului prevăzut în actul de aprobare. Diferenţa de chirie reprezintă diferenţa dintre chiria încasată anticipat şi chiria calculată până la data la care s-a făcut reprimirea integrală a terenului.

(4) Restituirea garanţiei în cazul redării în interiorul termenului de aprobare temporară a terenurilor în circuitul silvic se face numai după redarea integrală a suprafeţei terenurilor pentru care a fost aprobată ocuparea temporară.

(5) în situaţia în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu întruneşte condiţiile de reprimire prevăzute în actul de aprobare, beneficiarul poate solicita reprimirea integrală a terenului, garanţia reţinându-se în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

Art. 45. - (1) în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului pentru care au fost emise aprobări de ocupare temporară, retrocedate în condiţiile legii după emiterea aprobării, valabilitatea aprobării se menţine până la data înscrisă în aprobare, iar obligaţiile şi drepturile care decurg din aprobare se transmit de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului în sarcina proprietarului terenului.

(2) Transmiterea prevăzută la alin. (1) se face în termen de 30 de zile de la solicitarea scrisă a proprietarului, adresată ocolului silvic care a efectuat predarea terenului ocupat temporar.

Art. 46. - (1) în cazul obiectivelor pentru care legislaţia actuală nu mai permite prelungirea ocupării temporare, dar permite scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional la data expirării aprobării, beneficiarul poate opta pentru:

a) redarea terenului în circuitul silvic, în condiţiile prezentei metodologii;

b) obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă a terenurilor care au făcut obiectul ocupării temporare, în termen de maximum 12 luni de la data expirării aprobării de ocupare temporară.

(2) Scoaterea definitivă pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se aprobă în baza documentaţiei prevăzute la art. 20, cu următoarele precizări:

a) acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului este cel care a stat la baza aprobării ocupării temporare;

b) beneficiarul achită anticipat obligaţiile pentru folosirea terenurilor de la data expirării aprobării de ocupare temporară până la data obţinerii aprobării de scoatere definitivă.

(3) în cazul situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. b), beneficiarul solicitării scoaterii definitive din fondul forestier solicită ca sumele depuse anterior în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică drept garanţie pentru ocuparea temporară din fondul forestier să se vireze din contul constituit pentru garanţii în contul constituit pentru taxa de scoatere definitivă.

(4) în situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, nu acoperă valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier este obligat să vireze în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică diferenţa de valoare aferentă taxei.

(5) în situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, sunt mai mari decât valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier poate cere restituirea sumelor cu care se depăşeşte valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, în baza actului de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier; restituirea sumelor cu care se depăşeşte valoarea taxei de scoatere definitivă din fondul forestier se face de către direcţia care gestionează fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, cu avizul direcţiei care coordonează activitatea de scoatere definitivă şi ocupare temporară din fondul forestier.

(6) Virarea sumelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se realizează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii actului de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier, dată care se comunică direcţiei care gestionează fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(7) Sumele achitate pentru acoperirea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile forestiere ocupate temporar se folosesc la acoperirea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile oferite în compensare.

Art. 47. - (1) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente obiectivelor instalate în fondul forestier naţional înainte da anul 1990 se face în baza unui act care dovedeşte instalarea obiectivului înainte de anul 1990, precum şi a documentaţiei prevăzute la art. 20.

(2) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se face în baza documentaţiei prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), la care se adaugă următoarele documente:

a) copie a actului de vânzare-cumpărare a activului, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi cumpărătorul activului, certificată conform cu originalul de către conducătorul unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;

b) copie a contractului de concesiune încheiat pentru terenul forestier aferent activului vândut;

c) copie a extrasului de carte funciară a terenului proprietate publică a statului aferent activului vândut, în care a fost operat contractul de concesiune, actualizat la zi.

(3) Suprafaţa terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pentru care se aprobă scoaterea din fondul forestier naţional, este cea prevăzută în contractul de concesiune.

(4) Contractul de concesiune pentru terenul aferent activelor vândute în condiţiile legii de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva îşi încetează aplicabilitatea la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare.

(5) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare se încheie ulterior achitării obligaţiilor băneşti datorate pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional şi achitării redevenţei anuale aferente anului în care se face predarea-primirea. Dovada achitării redevenţei este reprezentată de adresa de confirmare eliberată de către direcţia de specialitate cu atribuţii financiar-contabile din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(6) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare nu se poate încheia în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (5).

(7) Concesionarii aflaţi în procedura insolvenţei nu pot solicita scoaterea definitivă din fondul forestier a terenurilor aferente activelor vândute.

Art. 48. - (1) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional necesare realizării pe teritoriul administrativ în zonele de interes economic ale Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” a pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu alimente şi combustibil, pontoanelor plutitoare şi adăposturilor pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii este permisă numai pentru:

a) suprafeţele amplasate în zona de interes economic a teritoriului administrativ al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

b) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, în cazul pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement;

c) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, realizării căii de acces şi a platformei de încărcare-descărcare a alimentelor şi combustibilului, în cazul pontoanelor de acostare pentru aprovizionarea cu alimente şi combustibil. În acest caz se va face dovada că obiectivul pentru care se face aprovizionarea cu alimente şi combustibili este înfiinţat pe cale legală şi că nu are altă cale de acces, respectiv că nu se poate asigura accesul decât prin fondul forestier naţional;

d) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal şi suprafaţa aferentă adăposturilor pescăreşti.

(2) Scoaterea definitivă a terenurilor prevăzute la alin. (1) se face în baza avizului eliberat de Administraţia Biosferei „Delta Dunării”, în care se va confirma îndeplinirea punctuală a cerinţelor prevăzute la alin. (1), cu precizarea suprafeţei care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional, a amplasamentului amenajistic, precum şi a suprafeţei care se defrişează şi amplasamentului amenajistic al acesteia.

Art. 49. - (1) La realizarea parcurilor recreative/tematice/ educaţionale, scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se face pentru suprafaţa fondului forestier aferentă amenajărilor, constituită ca parc recreativ/tematic/educaţional, în baza unui studiu avizat de Comisia tehnică de avizare în silvicultură, cu individualizarea în coordonate stereo 70 a suprafeţei total constituite, a celei propuse a fi scoase definitiv, ocupate temporar şi a suprafeţelor de pe care se defrişează vegetaţia forestieră.

(2) Pentru suprafeţele prevăzute la alin. (1), în cazul ocupării temporare fără defrişarea vegetaţiei forestiere, nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase, predarea suprafeţei făcându-se după delimitare, anularea cioatelor şi inventarierea fir cu fir a vegetaţiei forestiere de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice. La reprimirea terenurilor ocupate temporar pentru care în actul de aprobare nu a fost prevăzută îndepărtarea vegetaţiei forestiere, pagubele constatate de ocolul silvic se suportă de către beneficiarul ocupării temporare; schimbarea destinaţiei sau categoriei de folosinţă a suprafeţelor respective se sancţionează potrivit legii.

(3) Contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase nu se calculează în cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional în care prin avizul de gospodărire a apelor au fost instituite zone de protecţie sanitară, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică, conform cărora este interzisă defrişarea vegetaţiei forestiere; la ocuparea temporară a terenurilor în această situaţie se aplică dispoziţiile alin. (2).

Art. 50. - (1) Lucrările tehnologice de culegere a datelor pentru prospectarea, sondarea, cercetarea sau studierea la suprafaţa solului şi/sau subsolului, care se desfăşoară în suprafeţele în care se solicită accesul pe durata a maximum 12 ore/punct de cercetare, fără a afecta fondul forestier din zonele respective, se vor efectua fără ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional şi, implicit, fără plata garanţiei şi a celorlalte obligaţii băneşti prevăzute de reglementările în vigoare în cazul ocupărilor temporare a terenurilor din fondul forestier, în baza acordului obţinut de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) înainte de declanşarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), titularul acordului va încheia protocoale cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, ai fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate privată pentru stabilirea orarelor de acces al echipelor de lucru şi a altor condiţii care vor fi apreciate ca necesare. Eventualele prejudicii aduse fondului forestier se calculează conform reglementărilor în vigoare şi se suportă de către titularul acordului.

(3) în cazul în care lucrările implică instalarea de utilaje în fondul forestier naţional, comportă construcţii, montaj dezafectări ori impun activităţi care afectează vegetaţia forestieră, titularul acordului are obligaţia ca, înainte de începerea lucrărilor, să obţină aprobarea pentru ocuparea temporară sau scoaterea definitivă a terenurilor respective, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se sancţionează potrivit legii.

Art. 51. - Documentaţia necesară emiterii avizului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de Urnita fondului forestier conţine:

1. solicitarea beneficiarului, adresată structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căreia se află terenul;

2. certificatul de urbanism;

3. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului;

4. ridicarea topografică cu localizarea în coordonate stereo 70 a obiectivului - amprenta la sol -, cu precizarea clară a distanţei cuprinse între construcţie şi limita fondului forestier;

5. declaraţie pe propria răspundere sub semnătură privată a beneficiarului cu privire la asumarea eventualelor daune/prejudicii care prin realizarea obiectivului pot afecta fondul forestier, precum şi proprietatea beneficiarului;

6. avizul ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice pentru terenul forestier limitrof suprafeţei pe care se amplasează construcţia, cu indicarea categoriei de folosinţă silvică a terenului.

Art. 52. - (1) Realizarea lucrărilor şi obiectivelor în fondul forestier naţional, precum şi a construcţiilor în afara fondului forestier naţional la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii angajează răspunderea exclusivă a proprietarului/beneficiarului/ administratorului, după caz, al lucrărilor/obiectivului/construcţiei şi terenului pe care se realizează acestea/acesta/aceasta, cu privire la siguranţa persoanelor care locuiesc/vizitează/ tranzitează proprietatea, după caz, a mijloacelor fixe şi mobile, la eventuale accidente provocate de căderea arborilor limitrofi proprietăţii ori la pagubele produse de animalele sălbatice asupra bunurilor aferente proprietăţii/construcţiei,

(2) Eventualele daune/prejudicii produse fondului forestier naţional limitrof se suportă de către proprietarul/beneficiarul/ administratorul, după caz, al lucrărilor/obiectivului realizate/realizat pe terenurile scoase definitiv/ocupate temporar din fondul forestier naţional, respectiv proprietarul/beneficiarul terenului şi al construcţiei amplasate în afara fondului forestier naţional la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în condiţiile legii.

Art. 53. - (1) în cazul aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară, la redarea terenurilor în circuitul silvic, mijloacele fixe instalate pe terenurile ocupate temporar, asimilate celor specifice silviculturii, se pot prelua pe baza de proces-verbal semnat de către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului/proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii şi deţinătorul mijlocului fix instalat.

(2) Schimbarea categoriei de folosinţă, prevăzută la alin. (1), se iniţiază de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului sau al ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice pentru proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii, la cererea beneficiarului ocupării temporare, deţinător al mijlocului fix instalat.

(3) Sumele depuse cu titlu de cheltuieli pentru reinstalarea vegetaţiei forestiere şi întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv, pentru suprafaţa de teren la care se schimbă categoria de folosinţă în condiţiile alin. (2), se reţin în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi se folosesc potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 54. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia, în cazul în care documentaţia este incompletă, de a transmite un răspuns solicitantului scoaterii definitive/ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional, în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentaţiei la această autoritate.

(2) Schema procedurii de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier este prevăzută în anexa nr. 16.

CAPITOLUL IX

Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului

Art. 55. - (1) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile supuse schimbului se face în scopul stabilirii echivalenţei valorice a terenurilor care fac obiectul schimbului de terenuri.

(2) Terenurile goale supuse schimbului se evaluează din punct de vedere silvic sub aspectul asigurării condiţiilor staţionale necesare împăduririi, a nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică.

Art. 56. - Valoarea terenurilor fără vegetaţie forestieră supuse schimbului se determină potrivit formulei:

V_TER = S x R₁ x R₂ x Vu,

în care:

V_TER - valoarea terenului fără vegetaţie forestieră ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului, exprimată în lei;

S - mărimea suprafeţei terenului ce se evaluează în vederea schimbului, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

R₁ - coeficientul de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere. Valorile coeficienţilor R^ sunt diferenţiate în raport cu zonele fitogeografice şi cu starea terenului şi sunt prezentate în tabelul nr. 1;

R₂ - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrităţii pădurii. Valorile coeficienţilor R₂ sunt diferenţiate în funcţie de intensitatea presiunii sociale asupra pădurii; acestea sunt prezentate în tabelul nr. 2;

Vu - valoarea maximă a unui teren fără vegetaţie forestieră în suprafaţă de un hectar (lei/ha) calculată la data aprobării schimbului de terenuri, prin intermediul relaţiei:

Vu = V_U^TAB _X k₁ x k₂ x K₃,

în care:

V_U^TAB = valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un hectar, exprimată în lei/ha, stabilită în funcţie de caracteristicile terenului (bonitatea staţiunii şi valoarea producţiei principale a speciei de bază din grupa de formaţii forestiere - calculată la vârsta exploatabilităţii).Valorile V_U^TAB determinate sunt prezentate în tabelul nr. 3;

K₁ - P_ML/115, coeficient de actualizare calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri;

k₂= R_PF/0,17, coeficient de actualizare calculat în funcţie de rata medie a profitului corespunzătoare terenului (renta funciară), la data aprobării schimbului de terenuri;

k3 = R_D/0,0325, coeficient de actualizare calculat în funcţie de rata medie anuală a facilităţii de creditare afişate de Banca Naţională a României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară, la data aprobării schimbului de terenuri;

P_ML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, aprobat în temeiul art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri, diferenţiat pe grupe de specii, în raport cu ponderea, exprimat în lei/m³;

R_PF - rata medie a profitului corespunzătoare terenului (renta funciară), mijloc de producţie; pentru uniformizare se utilizează aceeaşi valoare cu cea utilizată în evaluarea terenurilor agricole;

R_D - rata medie anuală a facilităţii de creditare, valoare prezentată pe site-ul Băncii Naţionale a României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară, la data aprobării schimbului de terenuri.

Tabelul nr. 1 - Valorile coeficientului de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere (R₁)

	Categoria terenului	Zone fitogeografice
	Categoria terenului	silvostepă	câmpie, deal, munte
R₁	normal	0,7	1
	eroziune de suprafaţă uşoară şi medie	0,4	0,7

Tabelul nr. 2 - Valorile coeficientului de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere (R2)

	Intensitatea presiunii sociale asupra pădurii
R2	foarte mare	mare	mijlocie	redusă	foarte redusă
R2	0,5	0,7	0,8	0,9	1

Tabelul nr. 3 - Valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un hectar (V_U^TAB)

Grupe de formaţii forestiere	Valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un ha (V_U^TAB)
	Bonitatea staţiunii
	superioară	mijlocie	inferioara
1. Molidişuri	6724	5306	3447
2. Molideto-brădete, molideto-făgete, brădete, brădeto-făgete, amestecuri de răşinoase cu fag	5881	4557	3081
3. Pinete, laricete	5641	3819	1992
4. Făgete	5032	3738	2549
5. Făgete (amestecuri) cu alte specii goruneto-făgete	5318	3978	2639
6. Gorunete, goruneto-şleauri, amestec de gorun cu alte cvercinee	5614	4254	2710
7. Stejăreto-şleauri, amestec de stejar cu alte cvercinee	6724	5195	3830
8. Gârniţete, cerete, cero-şleauri, amestec de gârniţă şi cer	5604	4315	2981
9. Stejărete de stejar brumariu şi stejărete de stejar pufos	4407	2874	1744
10. Zăvoale de plopi indigeni şi salcie, aninişuri	4145	2913	1441
11. Salcâmete	3860	2588	1167

Art. 57. - (1) Valoarea terenurilor cu vegetaţie forestieră supuse schimbului se determină potrivit formulei:

V_{TER + VEG} ⁼ V_TER + V_VEG ,

în care:

V_TER_{+ VEG} - valoarea terenului şi a vegetaţiei forestiere existente pe terenul respectiv;

V_TER - valoarea terenului fără vegetaţie forestieră, exprimata în lei, calculată potrivit art. 56;

V_VEG - valoarea vegetaţiei forestiere existente pe terenul ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului, exprimată în lei.

(2) Valoarea vegetaţiei forestiere existente pe terenul ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului V_VEG se determină prin intermediul relaţiei:

în care:

I_c - consistenţa vegetaţiei forestiere exprimată prin indicele de acoperire (în zecimi);

D₁ - indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu starea de sănătate a arboretului. Valorile Di sunt diferenţiate în raport cu categoria de vârstă şi cu intensitatea fenomenului de uscare şi sunt prezentate în tabelul nr. 4;

D₂ - indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu calitatea arboretului. Valorile D2 sunt diferenţiate în

raport cu categoria de vârstă şi cu clasele de vătămare a arboretului, exprimate prin procentul arborilor vătămaţi, şi sunt prezentate în tabelul nr. 5;

i - indicele speciei identificate în compoziţia vegetaţiei forestiere existente pe teren; i = 1... n (numărul de specii identificate);

PR_i - proporţia de participare în compoziţia arboretului a speciei „i” (în zecimi);

V_ij - valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure din specia „î” la categoria de vârsta „j” (lei/ha), calculată la data aprobării schimbului de terenuri prin intermediul relaţiei:

V_ij = V_ij^TAB x k₁

în care:

V_ij^TAB - valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure din specia J” la categoria de vârsta „/”(lei/ha), corespunzătoare caracteristicilor speciilor, diferenţiată pe categorii de vârstă de 5 şi 10 ani. Valorile V_ij^TAB determinate sunt prezentate în tabelele nr. 6 şi 7; pentru vârste mai mari decât cele din tabele, valorile V_ij^TAB se vor extrapola;

k₁ = P_ML/115, coeficient de actualizare calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri.

Tabelul nr. 4 - Indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu starea de sănătate (uscare) a arboretului (D1)

	Categoria de vârstă	Intensitatea fenomenului de uscare
	Categoria de vârstă	normală	slabă	medie	puternică	foarte puternică
D₁	< 1/2 TE*	1	0,9	0,85	0,5	0,3
D₁	> = 1/2 TE	1	0,85	0,75	0,65	0,55

* Vârsta exploatabilităţii arboretului.

Tabelul nr. 5 - Indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu calitatea arboretului (D2)

	Categoria de vârstă	Clase de vătămare (% nr. arbori vătămaţi)
	Categoria de vârstă	0-5	6-15	16-30	31-60	> 60
D₂	< 1/2 TE*		0,95	0,9	0,8	0,7
D₂	> = 1/2 TE	1	0,9	0,8	0,75	0,65
		1

* Vârsta exploatabilităţii arboretului.

Tabelul nr. 6 - Valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure (Vjj^TAB)

		- lei/ha –
Specia	Clasa de producţie	Intervale de vârstă (ani)
Specia	Clasa de producţie	1-5	6-10	11-20	21-30	31-40	41-50	51-50	61-70	71-80	81-90	91-100	> 100
Molid	I	3269	9340	18678	28018	37357	46696	56036	65375	74715	84053	93393	102733
	II	2697	7705	15412	23117	30823	38529	46235	53940	61647	69352	77059	34764
	III	2150	6143	12285	18428	24570	30713	36855	42998	49140	55283	61425	67568
	IV	1628	4655	9308	13962	18615	23270	27923	32577	37230	41885	46538	51193
	V	1144	3269	6538	9807	13075	16344	19613	22882	26152	29421	32690	35957
Brad	I	2764	7898	15796	23695	31593	39491	47389	55287	63184	71082	78980	86879
	II	2361	6745	13491	20236	26980	33725	40470	47216	53961	60706	67451	74195
	III	1933	5524	11048	16573	22097	27621	33145	38671	44195	49719	55243	60768
	IV	1527	4363	8726	13089	17452	21815	26178	30541	34904	39268	43631	47994
	V	1170	3342	6683	10026	13367	16709	20051	23392	26735	30076	33418	36760
Larice	I	2861	8173	16345	24520	32692	40865	49038	57210	65383	73557	81730	89903
	II	2817	8047	16094	24141	32187	40234	48281	56328	64375	72422	80469	88516
	III	1885	5388	10775	16162	21549	26937	32324	37711	43098	48486	53874	59261
	IV	1893	5408	10816	16224	21632	27042	32450	37858	43266	48674	54082	59490
	V	999	2853	5707	8559	11413	14266	17120	19973	22825	25679	28532	31386
Pin silvestru	I	1519	4339	8676	13014	17352	21690	26029	30366	34705
	II	1169	3338	6676	10013	13351	16689	20027	23364	26702
	III	850	2429	4858	7288	9715	12145	14574	17003	19432
	IV	573	1653	3306	4360	6613	8266	9919	11573	13226
	V	325	928	1856	2784	3712	4640	5568	6496	7424
Pin negru	I	1300	3713	7426	11139	14851	18564	22277	25988	29701
	II	998	2849	5697	8546	11395	14244	17092	19941	22790
	III	747	2133	4266	6398	8531	10664	12798	14929	17063
	IV	503	1435	2870	4304	5739	7174	8609	10044	11480
	V	321	916	1832	2748	3664	4580	5496	6412	7328

Fag	I	2416	6901	13803	20703	27604	34506	41406	48308	55209	62109	69011	75912
	II	2012	5749	11499	17248	22996	28745	34495	40244	45993	51743	57492	63241
	III	1612	4604	9208	13811	18415	23019	27623	32225	36829	41433	46037	50640
	IV	1219	3485	6970	10456	13941	17427	20913	24398	27883	31368	34853	38339
	V	885	2530	5060	7591	10122	12651	15181	17711	20242	22772	19092	27832
Mesteacăn	I	1118	3194	6387	9581	12773	15966	19160
	II	977	2791	5581	8372	11163	13953	16744
	III	817	2333	4664	6997	9329	11662	13993
	IV	630	1799	3599	5397	7197	8996	10796
	V	438	1248	2497	3745	4993	6242	7490
Gorun (s)	I	3678	10509	21016	31525	42034	52541	63050	73559	84068	94575	105084	115593
	II	3042	8692	17384	26077	34767	43460	52152	60844	69536	78229	86919	95612
	III	2368	6763	13526	20290	27051	33814	40578	47341	54104	60867	67629	74392
	IV	1732	4951	9901	14852	19803	24752	29703	34654	39604	44555	49506	54457
	V	1251	3577	7153	10730	14307	17883	21460	25037	28613	32190	35767	39344
Gorun (1)	I	2980	8515	17030	25544	34059	42574	51089	59604	68119	76632	85148	93663
	II	2369	6768	13536	20303	27070	33837	40605	47373	54141	60908	67676	74442
	III	1792	5120	10241	15361	17421	25601	30722	35842	40962	46082	51203	56321
	IV	1327	3793	7585	11378	15169	18961	22754	26546	30339	34131	37923	41715
	V	897	2563	5126	7689	10251	12814	15377	17940	20503	23066	25630	28191
Carpen	I	704	2009	4019	6028	8039	10048	12057
	II	715	2042	4086	6128	8170	10214	12256
	III	623	1781	3562	5341	7121	8902	10683
	IV	529	1510	3020	4531	6041	7549	9060
	V	343	980	1961	2941	3923	4903	5884
Stejar (s)	I	4335	12387	24772	37158	49545	61931	74316	86703	99089	111474	123861	136247
	II	3718	10622	21244	31867	42487	53110	63732	74354	84976	95599	106219	116842
	III	2963	8466	16933	25397	33864	42330	50796	59261	67727	76193	84660	93126
	IV	2300	6570	13139	19708	26277	32847	39417	45986	52555	59124	65694	72264
	V	1852	5293	10585	15876	21169	26461	31754	37045	42337	47630	52922	58215
Stejar (1)	I	3182	9091	18182	27272	36363	45455	54546	63636	72727	81818	90909	100000
	II	2637	7534	15067	22602	30136	37670	45203	52738	60272	67806	75339	32874
	III	2134	6097	12193	18288	24385	30482	36578	42673	48770	54867	60963	67060
	IV	1758	5022	10044	15065	20087	25109	30131	35153	40175	45195	50217	55573
	V	1231	3517	7033	10550	14067	17583	21100	24617	28133	31650	35167	38683
Tei	I	2069	3448	6895	10341	13789	17236	20684
	II	1777	2962	5924	8886	11848	14810	17772
	III	1426	2378	4756	7134	9512	11891	14269
	IV	1170	1950	3899	5849	7799	9748	11697
	V	883	1470	2941	4410	5880	7349	8820

Cer	I	1972	5635	11270	16906	22541	28176	33811	39446	45082	50717	56352	61987
	II	1639	4680	9360	14038	18718	23398	28078	32757	37437	42117	46797	51477
	III	1349	3855	7710	11565	15420	19275	23130	26985	30840	34695	38550	42404
	IV	1070	3056	6113	9169	12225	15282	18338	21394	24450	27507	30563	33619
	V	798	2280	4561	6840	9121	11401	13682	15961	18242	20522	22801	25082
Gârniţă	I	2019	5770	11542	17312	23084	28854	34626	40396	46168	51938	57710	63480
	II	1664	4756	9512	14267	19023	23779	28535	33289	38045	42801	47557	52312
	III	1179	3874	7748	11622	15496	19368	23243	27117	30991	34865	38739	42613
	IV	1037	2962	5924	8887	11849	14811	17773	20735	23697	26660	29622	32584
	V	771	2202	4404	6607	8809	11010	13212	15415	17617	19819	22021	24222
Stejar pufos	I	2156	3593	7185	10778	14370	17963	21555	25148	28739
	II	1643	2739	5478	8218	10957	13695	16434	19173	21913
	III	1201	2002	4003	6006	8008	10009	12011	14014	16016
	IV	828	1380	2759	4139	5518	6898	8278	9657	11037
	V	544	906	1811	2717	3622	4528	5433	6339	7244
Stejar brumăriu	I	2927	4879	9759	14638	19518	24397	29277	34156	39037
	II	2345	3908	7814	11722	15630	19537	23445	27352	31259
	III	1760	2933	5867	8800	11734	14666	17599	20533	23466
	IV	1175	1958	3915	5873	7831	9788	11746	13704	15661
	V	718	1196	2392	3587	4783	5980	7176	8372	9567

Tabelul nr. 7 - Valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure (Vjj^TAB)

		- lei/ha –
Specia	Clasa de producţie	Intervale de vârstă (ani)
Specia	Clasa de producţie	1-5	6-10	11-15	15-20	21-25	26-30	>30
Salcâm (p)	I	1489	5954	8940	11919	14899	17878	20858
	II	1365	5458	8176	10617	13647	16376
	III	1195	4791	7188	9583	11018
	IV	792	3184	4763	6369	7923
	V	564	2257	1958	4512
Salcâm (1)	I	1164	4626	6984	9310	10449	13670	16296
	II	1045	3961	6176	8355	10444	12532
	III	893	3574	5361	7149	8003
	IV	611	2442	3666	4691	6114
	V	465	1857	2786	3716
Plop A, N	I	1218	6794	9908	13587	16985	20382	23779
	II	976	5017	7525	9757	12541	15050	17558
	III	831	4154	6202	9131	10383	12460
	IV	657	3282	4924	6537	8206
	V	391	1959	2939	3918	4899
Plop EA	I	2805	14778	22166	29554	36942	28915
	II	2420	11474	18148	24198
	III	1660	8296	12444	16591
	IV	1038	5191	7786	10381
	V	929	4640	6960	0
Salcie	I	1928	9639	14457	19276	18410
	II	1868	9343	12878	18684	23357
	III	1290	6453	9679	12905	16132
	IV	1230	6151	9227	12302
	V	651	3255 \|	4876	6511 \|

CAPITOLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 58. - (1) Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (P_ML) la data elaborării prezentei metodologii este de 115 lei/mc, fiind aprobat prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(2) Renta funciară în cazul terenurilor agricole, ca mijloc de producţie, în valoare de 17% este cea utilizată în Hotărârea Guvernului nr. 1.546/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile şi a celor forestiere, sursele financiare şi modalităţile de plată către foştii proprietari.

(3) Rata medie anuală a facilităţii de creditare la data elaborării prezentei metodologii este de 3,25%, valoare prezentată pe site-ul Băncii Naţionale a României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară.

Art. 59. - Anexele nr. 1-16 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1

la metodologie

VOLUMUL

masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere

		- m³/ha –
Nr. crt.	Specia	Clasele de producţie
Nr. crt.	Specia	I	II	iii	IV	V
1.	Molid în arealul natural	1222	987	760	582	405
2.	Molid din afara arealului	965	832	698	-	-
3,	Brad	1046	902	715	538	413
4.	Lari ce	1000	837	637	435	280
5.	Pin silvestru	736	563	382	224	101
6.	Pin negru	586	452	301	201	100
7.	Fag din sămânţă	874	724	582	424	290
8.	Fag din lăstar	711	575	452	316	206
9.	Mesteacăn	372	314	206	151	104
10.	Gorun din sămânţă	849	675	514	386	272
11.	Gorun din lăstari	624	487	376	264	180
12.	Carpen	370	324	247	165	125
13.	Tei din sămânţă	527	459	362	270	179
14.	Stejar din sămânţă	955	792	626	478	373
15.	Stejar din lăstari	638	521	436	333	238
16.	Cer din sămânţă	598	484	394	307	215
17.	Cer din lăstar	526	413	324	245	180
18.	Gârniţă din sămânţă	640	537	424	317	233
19.	Gârniţă din lăstar	513	427	343	239	159
20.	Stejar brumăriu	383	306	225	144	81
21.	Stejar pufos	334	257	173	107	66
22.	Salcâm din sămânţă	501	351	212	135	57
23.	Salcâm din lăstari	365	245	146	95	56
24.	Plop alb şi negru	552	421	282	162	95
25.	Salcie din sămânţă	553	405	313	196	128
26.	Salcie din lăstari (sulinari)	378	303	223	163	88
27.	Anin	483	415	325	233	163
28.	Plop selecţionat	570	379	258	157	93

NOTĂ

Volumele sunt stabilite conform „Modelelor matematico-auxologice şi tabelelor de producţie pentru arborete” - 2004, la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

Volumele sunt stabilite conform „Biometriei arborilor şi arboretelor din România”, ediţia 1972. la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

ANEXA Nr. 2

la metodologie

Coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii

Nr. crt.	Specia sau grupa de specii	Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru³ de masă lemnoasă pe picior
0	1	2
1.	Răşinoase	1,20
2.	Fag	1,30
3.	Cvercinee, frasin, cireş şi nuc	1,70
4.	Diverse specii tari	1,10
5.	Diverse specii moi	1,00

NOTĂ

Indicatorul P_ML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determină prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prevăzut la art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

ANEXA Nr. 3

la metodologie

Creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative*

m³/an/ha

Nr. crt.	Specii forestiere	Clasa de producţie
Nr. crt.	Specii forestiere	I	II	III	IV	V
1.	Molid (în arealul natural)	17,7	14,4	11,2	8,3	5,6
2.	Molid (în afara arealului natural)	19,0	16,5	14,1	-	-
3.	Brad	14,2	11,9	9,8	7,8	6,0
4.	Larice	17,6	14,2	10,9	7,8	5,1
5.	Pin silvestru	14,2	10,6	7,4	4,8	2,8
6.	Pin negru	12,1	9,1	6,6	4,4	2,8
7.	Fag de sămânţă	11,8	9,7	7,8	6,0	4,5
8.	Fag de lăstar	9,5	7,3	5,5	4,1	2,9
9.	Mesteacăn	10,2	8,3	6,5	4,8	3,4
10.	Gorun din sămânţă	11,5	9,2	7,3	5,5	4,1
11.	Gorun din lăstari	10,7	8,4	6,5	4,9	3,5
12	Carpen	11,0	9.3	7.6	6,1	4,8
13.	Tei din sămânţă	13,3	11,2	9,1	7.3	5,5
14.	Stejar din sămânţă	12,3	10,3	8,5	6,9	5,5
15.	Stejar din lăstari	10,7	8.7	7,1	5,6	4,3
16.	Cer din sămânţă	10,7	8,8	7.1	5,5	4,1
17.	Cer din lăstar	10,3	8,2	6.3	4,6	3,6
18.	Gârniţă din sămânţă	10.3	8,3	6.5	4,8	3,3
19.	Gârniţă din lăstar	9,4	7,5	5,7	4,2	2,9
20.	Stejar brumăriu**	9,9	7,6	5,5	3,7	2,2
21.	Stejar pufos**	7,4	5,5	3,9	2,7	1,5
22.	Salcâm de sămânţă	20,7	15,6	11,1	7,3	4,3
23.	Salcâm din lăstar	18,7	14.0	9,9	6,5	3,8
24.	Plop alb şi plop negru	21.0	15.7	11,1	7,3	4,3
25.	Salcie de sămânţă (reniş)	29,6	24.0	18.6	13.6	9,2
26.	Salcie din lăstari	27,1	21.9	16,8	12,0	7,7

Creşterea pentru anin se asimilează cu valorile corespunzătoare pentru tei din sămânţă, prevăzute la nr. crt. 13 din tabel.

* Modele matematico-auxologice şi tabele de producţie pentru arborete - 2004.

** Date provizorii.

ANEXA Nr. 4

la metodologie

CRITERII

în baza cărora se determină coeficienţii N şi N1, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VTc), al chiriei (CH_A) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (D_VML)

Nr. crt.	Criterii		Nota acordată
0	1	2	3
	Categorii de arborete sau terenuri de împădurit pe tipuri funcţionale	Arboretele la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase, parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional T_I	15
		Arboretele la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional T_II	10
		Arboretele la care sunt permise tratamente intensive, cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional T_III	5
		Arboretele la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipul funcţional T_IV	3
		Arboretele cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele, precum şi terenuri destinate împăduririi, încadrate la tipurile funcţionale T_V şi T_VI	2
		Terenurile fără vegetaţie forestieră	1
	2 Amplasarea terenului faţă de localităţi	2.A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil:
		- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	150
		- municipii reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de locuitori	120
		- municipii reşedinţă de judeţ sub 100.000 de locuitori	90
		- municipii	60
		- oraşe	40
		- sate reşedinţă de comună	20
		- sate	10
		2.B. Între 2 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:
		- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	80
		- municipii reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de locuitori	50
		- municipii reşedinţă de judeţ sub 100.000 de locuitori	40
		- municipii	30
		- oraşe	20
		- sate reşedinţă de comună	10
		- sate	5
		2.C. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil:
		- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	40
		- municipii reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de locuitori	30
		- municipii reşedinţă de judeţ sub 100.000 de locuitori	20
		- municipii	10
		- oraşe	5
		- sate reşedinţă de comună	3
		- sate	1
3.	Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport	3.A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 2 km faţă de calea de transport):
		- autostrăzi şi drumuri naţionale europene	40
		- alte drumuri naţionale, străzi din intravilanul municipiilor	30
		- drumuri judeţene, străzi din intravilanul oraşelor