MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 382/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 382         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 19 mai 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

97. - Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015

 

Acord privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare

 

503. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

67. - Hotărâre privind propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii - COM (2016) 128 final

 

68. - Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale în domeniul navigaţiei interioare şi de abrogare a Directivei 96/50/CE a Consiliului şi a Directivei 91/672/CEE a Consiliului COM (2016) 82 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

356. - Hotărâre privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

359. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru transmiterea unor părţi de imobile aflate în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Transporturilor

 

360. - Hotărâre privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri imobile, ca urmare a trecerii lor din domeniul public ai statului în domeniul privat al unor staţiuni de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi transmiterii în proprietatea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în condiţiile legii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

794. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0403 Vânju Mare

 

806. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

501. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 16 mai 2016.

Nr. 97.

 

ACORD

privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, denumite în continuare împreună părţi şi fiecare separat partea,

având în vedere excelentele relaţii care există între România şi Republica Algeriană Democratică şi Populară,

reafirmând ataşamentul lor la principiile şi obiectivele Cartei Naţiunilor Unite şi în special la acelea care se referă la respectarea independenţei şi suveranităţii statelor,

aspirând la stabilirea unei cooperări reciproc avantajoase bazate pe respect, încredere şi luarea în considerare a intereselor fiecărei părţi,

dorind să promoveze cooperarea între forţele lor armate, precum şi între industriile lor de apărare,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

În termenii prezentului acord, părţile se angajează să acţioneze de comun acord pentru promovarea şi favorizarea cooperării în domeniile apărării, în conformitate cu legislaţiile naţionale ale acestora şi angajamentele lor internaţionale.

 

ARTICOLUL 2

 

În sensul prezentului acord, prin termenii de mai jos se înţelege:

a) parte trimiţătoare - partea căreia îi aparţine personalul militar şi/sau civil care se află pe teritoriul statului celeilalte părţi;

b) parte primitoare - partea pe teritoriul statului căreia se află personalul militar şi/sau civil al părţii trimiţătoare, în staţionare sau în tranzit;

c) Personal militar şi/sau civil - personalul aparţinând forţelor armate ale uneia dintre părţi, care se află pe teritoriul statului celeilalte părţi, în cadrul aplicării prezentului acord;

d) forte armate - unităţi sau formaţiuni ale trupelor de uscat, ale marinei sau ale forţelor aeriene sau orice alt corp militar al uneia dintre părţi.

 

ARTICOLUL 3

 

3-1. În cadrul prezentului acord, părţile convin să pună în aplicare şi să dezvolte cooperarea în următoarele domenii:

a) cooperarea în domeniile industriei de apărare între entităţile părţilor;

b) achiziţionarea de sisteme de arme, de echipamente, de materiale de apărare şi de produse ale industriei militare;

c) transferul de tehnologie şi de know-how în domeniile reparaţiei şi modernizării echipamentelor militare;

d) dezvoltarea contactelor şi relaţiilor între ministerele apărării ale părţilor prin intermediul vizitelor şi schimburilor de delegaţii oficiale;

e) invitarea de observatori militari la manevre şi/sau exerciţii naţionale;

f) schimbul, în limita competenţelor respective ale părţilor, de informaţii şi de experienţe de interes reciproc în chestiuni interesând domeniul apărării;

g) dezvoltarea cooperării în domeniul topografiei şi geografiei militare;

h) dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice prin punerea în practică de programe comune de cercetare şi tehnologie;

i) formarea personalului în instituţii superioare de învăţământ militar şi întărirea legăturilor dintre instituţiile de învăţământ militar, organizarea de consultări şi schimburi de experienţă în problematica pregătirii personalului;

j) promovarea manifestărilor socio-culturale şi sportive între forţele lor armate.

3-2. Părţile pot conveni orice alt domeniu stabilit de comun acord, de natură să favorizeze relaţiile lor în domeniul cooperării.

 

ARTICOLUL 4

 

4-1. Punerea în aplicare a cooperării prevăzute de prezentul acord ţine în principal de competenţa ministerelor apărării ale părţilor.

4-2. În situaţia în care este necesar, modalităţile de punere în aplicare pot să fie stabilite prin intermediul protocoalelor şi înţelegerilor specifice.

 

ARTICOLUL 5

 

5-1. Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord, părţile convin să înfiinţeze un Comitet mixt însărcinat să:

a) stabilească concepţia generală a cooperării bilaterale în domeniile definite la art. 3 al prezentului acord, precum şi să organizeze şi să coordoneze această cooperare;

b) analizeze noile propuneri de cooperare.

5-2. Comitetul mixt este coprezidat de către un reprezentant desemnat de ministrul apărării al fiecăreia dintre părţi. În plus, Comitetul este compus din reprezentanţi ai părţilor a căror participare se dovedeşte necesară.

5-3. Comitetul mixt se reuneşte cel puţin o dată pe an, alternativ în România şi Algeria. Acesta întocmeşte un bilanţ al cooperării pentru anul care a trecut, urmăreşte concretizarea acţiunilor în curs şi stabileşte planul de cooperare pentru anul următor.

5-4. Comitetul mixt îşi va desfăşura activitatea în baza principiilor stabilite de comun acord de către copreşedinţi şi în conformitate cu Regulamentul pe care îl vor adopta.

 

ARTICOLUL 6

 

6-1. Personalul militar şi/sau civil al părţii trimiţătoare este obligat să respecte legislaţia, regulamentele şi cutumele părţii primitoare.

6-2. Personalul militar şi/sau civil al uneia dintre părţi prezent pe teritoriul celeilalte părţi în baza prezentului acord nu poate sub nicio formă să fie asociat la pregătirea sau executarea de Operaţiuni de război şi nici la acţiuni de menţinere sau restabilire a ordinii, a securităţii publice sau a suveranităţii naţionale şi nici să intervină în aceste operaţii.

6-3. În cazul schimburilor de personal militar între unităţile forţelor armate ale părţilor, efectuate în baza prezentului acord, activitatea personalului este supusă regulamentelor militare în vigoare în unitatea primitoare.

 

ARTICOLUL 7

 

7-1. Autorităţile ţării gazdă au dreptul de a exercita jurisdicţia lor naţională asupra persoanelor părţii trimiţătoare aflate în vizită pe teritoriul părţii primitoare, atunci când acestea comit infracţiuni prevăzute şi pedepsite de legislaţia părţii primitoare.

7-2. Cu toate acestea, autorităţile părţii trimiţătoare au dreptul de a-şi exercita în mod prioritar jurisdicţia asupra propriului personal în următoarele cazuri:

- infracţiuni care ameninţă securitatea sau bunurile părţii trimiţătoare;

- infracţiuni care rezultă din orice act sau omisiune săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă în exerciţiul misiunii sau în legătură cu aceasta.

În ipoteza vizată de cel de-al doilea alineat, autorităţile părţii trimiţătoare pot renunţa la dreptul lor de jurisdicţie prioritar şi informează în acest sens autorităţile părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 8

 

8-1. Fiecare parte renunţă la orice cerere de despăgubire împotriva celeilalte părţi, precum şi împotriva personalului militar şi/sau civil pentru daune cauzate personalului sau bunurilor sale, rezultând din activităţi care au legătură cu aplicarea prezentului acord, cu excepţia neglijenţei grave sau a intenţiei. Determinarea existenţei unei neglijenţe grave sau a intenţiei

este de competenţa autorităţilor părţii căreia îi aparţine autorul faptei.

8-2. Despăgubirile plătite pentru repararea daunelor provocate terţilor în urma unei proceduri amiabile sunt repartizate în părţi egale de către partea trimiţătoare şi partea primitoare, atunci când paguba este imputabilă celor două părţi sau atunci când nu este posibil de a imputa responsabilitatea uneia sau alteia dintre părţi.

8-3. Când dauna este imputabilă unei singure părţi, aceasta din urmă va răspunde de plata sumei totale a despăgubirilor datorate.

8-4. Despăgubirile pentru repararea daunelor cauzate terţilor acordate în urma unei proceduri contencioase sunt în sarcina părţii care a pierdut, în conformitate cu decizia justiţiei dată în acest cadru şi în proporţiile stabilite de aceasta.

 

ARTICOLUL 9

 

9-1. Partea primitoare ia măsurile utile pentru a facilita intrarea şi ieşirea pe/din teritoriul său a echipamentelor,

fondurilor şi cantităţilor rezonabile care ţin de aprovizionare, a materialelor şi mărfurilor necesare executării normale a activităţilor comune sau naţionale desfăşurate în cadrul prezentului acord.

9-2. Autorităţile militare ale părţii primitoare sprijină forţele părţii trimiţătoare în orice demersuri administrative şi tehnice necesare aplicării prezentului articol,

 

ARTICOLUL 10

 

10-1. Fiecare parte suportă cheltuielile deplasării dus-întors ale personalului său în/din teritoriul statului părţii primitoare. Orice transport efectuat cu mijloace militare în interiorul teritoriului statului unei părţi este în sarcina acesteia din urmă.

10-2. În cazul vizitelor şi schimbului de personal militar şi civil stabilite la cel mult 5 persoane şi pe o durată maximă de 5 zile, cheltuielile de hrană şi cazare a persoanelor respective sunt în sarcina părţii primitoare în baza principiului reciprocităţii.

10-3. În cazul exerciţiilor şi antrenamentelor comune, modalităţile de repartizare a sarcinilor financiare vor fi prevăzute în înţelegeri specifice.

 

ARTICOLUL 11

 

11-1. Personalul militar şi civil al părţii trimiţătoare are acces la îngrijirile medicale necesare în cadrul serviciului de sănătate al armatei părţii primitoare, în aceleaşi condiţii ca cele asigurate pentru propriul personal.

11-2. Actele medicale realizate de către serviciile medicale de unitate sau de garnizoană, precum şi evacuările medicale de urgenţă cu aeronave militare de urgenţă sunt gratuite.

11-3. Cheltuielile cu evacuările medicale cu mijloace aeriene civile, spitalizările, consultaţiile, examinările şi îngrijirile în mediul spitalicesc civil sunt rambursate de către partea căreia îi aparţine personalul tratat.

11-4. Decesul unui membru al personalului este declarat neîntârziat autorităţilor competente din punct de vedere teritorial ale părţii primitoare. Autorităţile competente care ridică defunctul pot dispune de corp din momentul în care le-a fost notificată autorizaţia de către autoritatea competentă a părţii primitoare. Transportul corpului se efectuează în conformitate cu reglementările părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 12

 

12-1. Părţile, în conformitate cu legislaţia şi cu reglementările naţionale ale acestora, se angajează să asigure protecţia informaţiilor, documentelor, materialelor şi a echipamentelor primite în cursul aplicării prezentului acord sau care rezultă din activităţile comune. În acest cadru, acestea vor lua aceleaşi măsuri ca cele impuse pentru protecţia propriilor informaţii clasificate, la un nivel echivalent.

12-2. Fără consimţământul scris al unei părţi, cealaltă parte nu poate divulga terţilor informaţiile pe care le-a primit sau dobândit cu ocazia aplicării prezentului acord.

12-3. Informaţia obţinută în cadrul aplicării prevederilor prezentului acord nu va putea fi utilizată de o parte în detrimentul intereselor celeilalte părţi.

12-4. Părţile convin să detalieze dispoziţiile prezentului articol printr-un acord de protecţie reciprocă a informaţiilor clasificate.

 

ARTICOLUL 13

 

Divergenţele de orice natură generate de aplicarea sau de interpretarea prezentului acord vor fi soluţionate de către părţi în mod amiabil prin consultări şi negocieri.

 

ARTICOLUL 14

 

14-1. Prezentul acord poate fi amendat în orice moment prin consimţământul reciproc al părţilor, printr-un schimb de scrisori prin canale diplomatice.

14-2. În cazul în care sunt necesare consultări, acestea vor trebui să aibă loc într-un termen care nu va depăşi 90 de zile, începând de la data primirii propunerii de amendare.

14-3. Amendamentul va intra în vigoare în conformitate cu prevederile primului alineat al art. 16 al prezentului acord.

 

ARTICOLUL 15

 

Prezentul acord nu va afecta drepturile şi obligaţiile părţilor decurgând din alte tratate şi acorduri internaţionale încheiate de către statele acestora.

 

ARTICOLUL 16

 

16-1. Fiecare parte notifică celeilalte îndeplinirea formalităţilor cerute pe teritoriul său pentru intrarea în vigoare a prezentului acord. Acesta intră în vigoare la data primirii ultimei notificări.

16-2. Prezentul acord este încheiat pentru o durată de 10 ani. Aceasta este prelungită în fiecare an prin tacită reconducţiune pentru încă un an, cu excepţia situaţiei în care una dintre părţi exprimă intenţia de a-l denunţa, în acest caz denunţarea trebuind să se facă în scris cu 6 luni înainte de încheierea anului în curs.

16-3. Încetarea valabilităţii prezentului acord nu afectează executarea la termen a instrumentelor juridice încheiate în baza sa, cu excepţia situaţiei în care părţile convin altfel.

16-4. În cazul denunţării prezentului acord, prevederile articolelor 12 şi 16 alin. 3 rămân valabile.

Reprezentanţii deplin autorizaţi ai părţilor au semnat prezentul acord.

Semnat la Alger la 7 decembrie 2015, în două exemplare originale, în limbile română, arabă şi franceză, cele trei texte fiind egal autentice.

În caz de divergenţă în interpretarea sau aplicarea prezentului acord, varianta în limba franceză va constitui text de referinţă.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare,

Valeriu Nicuţ,

general-maior Mohamed Zenakhri,

secretar de stat pentru politica de apărare şi planificare

secretar general al Ministerului Apărării Naţionale

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 503.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii - COM (2016) 128 final

 

Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în vederea elaborării unui raport privind propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii - COM (2016) 128 final.

Având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/361 din 3 mai 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată:

I. Prezenta propunere de directivă nu respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Apreciază demersurile Comisiei Europene de a combate practicile neloiale, de a asigura lucrătorilor din Uniunea Europeană un trai decent, o protecţie socială sporită şi un nivel de salarizare crescut şi de a promova principiul „aceeaşi muncă desfăşurată în acelaşi loc ar trebui să fie remunerată în acelaşi mod”.

III. Consideră că:

a) Propunerea încalcă articolul 2 din Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Înainte de a propune acte legislative, Comisia Europeană ar trebui să efectueze consultări ample, inclusiv analizarea dimensiunii regionale şi locale a acţiunilor preconizate. Aceste deficienţe au fost semnalate de mai multe state membre: lipsa unei evaluări a impactului social din perspectiva pierderii locurilor de muncă şi eliminării prestatorilor de servicii de pe diferitele pieţe ale muncii; necesitatea clarificării impactului asupra IMM-urilor şi a reflectării intereselor tuturor actorilor interesaţi; inexistenţa unor date certe cu privire la numărul lucrătorilor detaşaţi pentru perioade mai mari de 24 de luni Astfel, propunerea lansată de Comisia Europeană de modificare a Directivei 96/71/CE ar putea crea efectul de legiferare inadecvată ce poate afecta funcţionarea procesului de detaşare în UE, implicit libera prestare a serviciilor şi mobilităţii forţei de muncă.

b) Propunerea încalcă articolul 5 din Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona, potrivit căruia orice proiect de act legislativ ar trebui să conţină o fişă detaliată care să permită evaluarea conformităţii cu principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Această fişă trebuie să conţină, de asemenea, evaluarea propunerii din perspectiva impactului financiar. În plus, elaborarea actelor legislative ar trebui să ţină seama de necesitatea de a reduce la minimum orice sarcină financiară sau administrativă care revine Uniunii, guvernelor naţionale, autorităţilor regionale sau locale, operatorilor economici sau cetăţenilor. Evaluarea impactului de Comisia Europeană nu conţine o analiză riguroasă a implicaţiilor financiare ale proiectului pentru piaţa internă a UE, inclusiv pentru companiile care detaşează lucrători şi pentru beneficiarii acestor servicii. CE nu a demonstrat astfel că sarcina administrativă impusă de propunerea de directivă este proporţională cu obiectivul urmărit.

c) Deşi modificările se bazează formal pe articolele 56 şi 59 TFUE, în condiţiile în care acestea vizează eliminarea restricţiilor privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii cu privire la resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat membru, propunerea în sine vizează mai mult protecţia lucrătorilor detaşaţi, ceea ce determină o neconcordanţă între temeiul juridic al propunerii şi intenţia şi măsurile propuse.

d) Directiva privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE, Directiva 2014/67/UE, prevede deja instrumente noi, mai drastice, pentru combaterea şi sancţionarea eludărilor, fraudelor şi abuzurilor, mărind capacitatea statelor membre de a monitoriza condiţiile de lucru şi de a asigura respectarea normelor aplicabile. În consecinţă, propunerea de modificare a Directivei 96/71/CE este prematură, existând premisa unui exces de reglementare, acest proces urmând a fi amânat pentru perioada de după expirarea termenului pentru transpunerea directivei privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE şi după evaluarea atentă a efectelor acesteia.

Plenul Senatului adoptă prezenta hotărâre în legătură cu nerespectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi transmiterea către Comisia Europeană a avizului motivat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2015, republicat, CU modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 67.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale în domeniul navigaţiei interioare şi de abrogare a Directivei 96/50/CE a Consiliului şi a Directivei 91/672/CEE a Consiliului COM (2016) 82 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/362 din 20 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Prezenta propunere de directivă nu încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţi.

II. Se notează:

a) stimularea mobilităţii forţei de muncă pentru realizarea unei pieţe interne mai echitabile şi mai aprofundate, prin intenţia de rezolvare a problemei persistenţei posturilor vacante în sectorul transportului pe căi navigabile interioare şi pregătirea terenului, pentru măsuri menite să combată abuzurile sau cererile frauduloase;

b) elaborarea propunerii, avându-se în vedere IMM-urile - impactul acesteia asupra IMM-urilor şi a microîntreprinderilor este pozitiv, acestea trebuind să suporte doar o mică proporţie din costuri, care vor fi mai mult decât compensate de beneficiile aduse de o mobilitate sporită a forţei de muncă;

c) faptul că iniţiativa constituie un răspuns la solicitările repetate ale sectorului de profil şi ale statelor membre ce subliniau necesitatea revizuirii actualului cadru juridic perimat şi înlocuirea cu un cadru modern, bazat pe competenţe, în conformitate cu abordarea privind recunoaşterea calificărilor pentru alte moduri de transport.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 68.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 225

din 19 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofironea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, îh natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Eugen Alexandru Varga în Dosarul nr. 40.366/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.095D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în această materie. Face referire la Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 115 din 6 martie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 993 din 15 septembrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 40.366/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de Eugen Alexandru Varga cu ocazia soluţionării unei cauze civile „având ca obiect - Legea nr. 10/2001”,

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, pe de o parte, instituie caracterul obligatoriu al procedurilor administrative, întrucât nu se pot exercita acţiuni judiciare înainte de expirarea termenelor în care trebuie să se pronunţe decizii administrative prin care să fie soluţionate cererile de restituire sau de acordare de măsuri reparatorii, iar, pe de altă parte, îngrădesc posibilitatea de sesizare a instanţelor de judecată în interiorul termenelor în care trebuie pronunţate deciziile. De asemenea, apreciază că neluarea în considerare a duratelor scurse în procedurile legilor speciale anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi instituirea prin art. 33 a unor noi termene de soluţionare prin decizii administrative a cererilor de restituire sau de acordare de măsuri reparatorii, calculate începând cu 1 ianuarie 2014, încalcă art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentate, întrucât nu poate fi vorba despre soluţionarea acestor cereri într-un termen rezonabil. În final, autorul consideră că adăugarea altor ani la duratele deja scurse în procedurile legilor reparatorii anterioare, conform art. 33 din Legea nr. 165/2013, este nerezonabilă.

6. Tribunalul Bucureşti -. Secţia a IV-a civilă nu şi-a exprimat opinia în prezenta cauză.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 este neîntemeiată.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Însă, din analiza înscrisurilor aflate la dosar, Curtea observă că litigiul în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a fost generat de lipsa unui răspuns din partea entităţii învestite cu soluţionarea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001. Astfel, Curtea reţine că instanţa de judecată (Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă) a fost învestită la 17 decembrie 2013 - adică după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 (20 mai 2013) - cu soluţionarea acţiunii formulate în lipsa unui răspuns din partea entităţii învestite de lege cu soluţionarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepţiei îi constituie dispoziţiile art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut:

- Art. 4 teza întâi: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, [...];

- Art. 33: „(1) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează.

a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2.500 şi 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.

(3) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a stabili numărul cererilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Datele transmise de entităţile învestite de lege vor fi centralizate şi publicate pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1).n;

- Art. 35: „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

(3) în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru

12. În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi (4) privind accesul liber la justiţie, precum şi art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, la data de 17 decembrie 2013, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a introdus cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea entităţii învestite de lege să constate calitatea de persoană îndreptăţită a acestuia şi să emită decizia prin care să dispună măsuri reparatorii. Se arată în cererea de chemare în judecată că notificarea entităţii învestite de lege a fost realizată în anul 2001, în temeiul Legii nr. 10/2001, unitatea notificată refuzând, în mod nejustificat, să soluţioneze sesizarea. Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată, solicitând, în consecinţă, respingerea acesteia. Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi faptul că dispoziţiile criticate reprezintă temeiul respingerii primelor două capete ale cererii de chemare în judecată ca prematur introduse, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, având legătură cu soluţionarea cauzei.

14. Pe fond, Curtea reţine că s-a mai pronunţat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 din Legea nr. 165/2013. Art. 4 teza întâi are în vedere chiar situaţia în care se află şi autorul excepţiei din prezenta cauză, a cărei acţiune introductivă de instanţă a fost formulată ulterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în lipsa unui răspuns din partea entităţii învestite de lege cu soluţionarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001. Astfel, prin Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, Curtea a constatat că instituirea, prin art. 33 din Legea nr. 165/2013, a unor noi termene în care entităţile învestite trebuie să soluţioneze notificările depuse la acestea se înscrie în raţiunea pentru care legea însăşi a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficienţă procesului reparatoriu al măsurilor abuzive de preluare a unor imobile în timpul regimului comunist, asigurându-se, în acelaşi timp, şi certitudinea finalizării acestuia (paragraful 19). Tot astfel, prin Decizia nr. 207 din 8 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 3 iulie 2014, Curtea a statuat că textul nu împiedică, în sine, exercitarea accesului liber la justiţie, ci doar îl condiţionează de respectarea unor termene înăuntrul cărora entităţile prevăzute de lege au obligaţia soluţionării cererilor înregistrate şi nerezolvate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în sensul emiterii unei decizii de admitere sau de respingere a acestora. Curtea Constituţională a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei sale, a unui drept - subiectiv ori procesual - inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, sau Decizia nr. 754 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 23 octombrie 2012). În consecinţă, Curtea a stabilit că instituirea, prin dispoziţiile Legii nr. 165/2013, a unor termene înăuntrul cărora entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor au obligaţia de a le soluţiona şi după a căror expirare persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanţei competente nu contravine accesului liber la justiţie.

15. În ceea priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la art. 35 din Legea nr. 165/2013, prin Decizia nr. 115 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, Curtea a statuat că textul de lege criticat conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei pentru ca aceasta să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi să soluţioneze, de fapt, notificarea lăsată în nelucrare de entitatea învestită de lege. Acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute la art. 33, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităţilor învestite pentru soluţionarea notificărilor. De asemenea, Curtea a observat că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, persoanele interesate se puteau adresa justiţiei pentru atacarea refuzului nejustificat doar în temeiul Deciziei nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate într-un recurs în interesul legii prin care se recunoscuse, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, art. 35 alin. (2) nu face altceva decât să normativizeze această posibilitate consacrată doar pe cale jurisprudenţială, stabilind un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 şi având în vedere şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 21 alin. (1) din Constituţie, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa, a statuat, cu valoare de principiu, că regula constituţională a accesului liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări. În acest caz, condiţionarea o reprezintă necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 din Legea nr. 165/2013 (paragraful 24). În sensul celor reţinute anterior, s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 181 din 26 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 5 iunie 2015, Decizia nr. 560 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 18 august 2015, şi Decizia nr. 891 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 4 martie 2016.

16. Totodată, prin Decizia nr. 891 din 17 decembrie 2015, Curtea a observat că asupra unei probleme de principiu similare s-a pronunţat şi Înalta Curte Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 5 din 16 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 23 aprilie 2015. Astfel, instanţa supremă a avut în vedere contextul adoptării Legii nr. 165/2013, determinat de pronunţarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, şi de necesitatea implementării unor măsuri de natură să urgenteze soluţionarea cererilor vizând măsurile reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de către stat. În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, reprezentată de Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a observat că tocmai pentru celeritatea procedurii au fost reglementate termene care să impună unităţilor notificate soluţionarea sesizărilor, astfel încât pretenţiile să fie rezolvate în această fază prealabilă, fără să mai fie necesară, pe cât posibil, declanşarea procedurii judiciare. Aşadar, termenele introduse au ca scop eficientizarea procedurilor administrative şi, în final, respectarea drepturilor tuturor persoanelor interesate, reprezentând în acelaşi timp un scop legitim şi existând un raport de proporţionalitate rezonabil între scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. Înalta Curte a remarcat că măsurile instituite prin Legea nr. 165/2013 au fost apreciate pozitiv şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, paragraful 119, a arătat că legiuitorul român a fixat termene precise pentru fiecare etapă administrativă şi a prevăzut posibilitatea unui control jurisdicţional care permite instanţelor să verifice nu numai legalitatea deciziilor administrative, ci şi să se subroge autorităţilor administrative prin pronunţarea, dacă este cazul, a unei decizii de restituire a bunului sau de acordare a unor compensaţii. Totodată, având în vedere marja de apreciere a statului român şi garanţiile aferente prin instituirea unor reguli clare şi previzibile, însoţite de termene imperative şi de un control judiciar efectiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că Legea nr. 165/2013 oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru soluţionarea cererilor (paragraful 121) şi, cu toate că termenele fixate pentru procedura administrativă, la care se pot adăuga şi eventuale proceduri judiciare, pot prelungi durata de soluţionare definitivă a pretenţiilor, o atare situaţie excepţională este inerentă complexităţii factuale şi juridice vizând restituirea proprietăţilor preluate abuziv, aşa încât aceste termene nu pot fi considerate, în sine, ca ridicând o problemă de eficacitate a reformei şi nici contrare drepturilor garantate de Convenţie, în special dreptului garantat de art. 6 paragraful 1, în ceea ce priveşte durata rezonabilă a procedurii (paragrafele 129 şi 131). Ţinând cont de cele reţinute în jurisprudenţa arătată a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, prin hotărârea prealabilă menţionată, că nu se poate susţine că termenele astfel reglementate ar fi o îngrădire a accesului la justiţie şi nici că, în condiţiile neurmării procedurii prealabile - constând în cererea adresată entităţii deţinătoare pe care aceasta urmează să o soluţioneze în termenele prevăzute de art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 - partea ar avea posibilitatea de a sesiza instanţa. Aceasta, deoarece dreptul său nu este unul actual, iar procedura judiciară nu poate înlocui sau substitui procedura prealabilă, atunci când aceasta este reglementată în mod expres de lege. În cazul acţiunilor introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, partea trebuie să respecte toate condiţiile de formă, printre care şi cea referitoare la respectarea procedurii prealabile. Înalta Curte a apreciat că, fiind vorba de o condiţie specială referitoare la exerciţiul dreptului la acţiune, în absenţa îndeplinirii ei, instanţa se află în situaţia unui fine de neprimire având drept consecinţă imposibilitatea analizării fondului pretenţiilor şi, deci, respingerea acţiunii. Ca atare, nu se poate susţine că partea avea deja un drept născut, de a sesiza instanţa, decurgând din nesoluţionarea notificării înăuntrul termenului (de 60 de zile) prevăzut iniţial de art. 25 din Legea nr. 10/2001, şi valorificabil ca atare în prezent. Partea avea, într-adevăr, posibilitatea ca, în cazul refuzului nejustificat de soluţionare a notificării formulate înăuntrul termenului prevăzut de art. 25 din Legea nr. 10/2001 să sesizeze instanţa, să pretindă şi să obţină soluţionarea pe fond a pretenţiei, aşa cum s-a statuat prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite nr. XX din 19 martie 2007. Având în vedere însă că nu şi-a exercitat acest drept anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, partea va trebui să se supună condiţiilor de fond şi de formă (inclusiv urmarea procedurii prealabile) de la data la care va învesti instanţa de judecată. În acest sens, instanţa supremă a subliniat că dreptul de acces la un tribunal este, în esenţa, un drept procedural, care nu poate fi confundat cu dreptul material la acţiune şi nici cu dreptul subiectiv civil şi că este de principiu că actele procedurale (cum este şi cererea de chemare în judecată) trebuie întocmite cu respectarea cerinţelor de fond şi de formă existente la data efectuării lor.

17. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

18. În final, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (4) nu sunt incidente în prezenta cauză.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugen Alexandru Varga în Dosarul nr. 40.366/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a I v-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în plus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară,

Art. 2. - Se aprobă actualizarea adreselor unde sunt situate bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a adăugării cărţilor funciare aferente după intabulare.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a bunului din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, ca urmare a reevaluării acestuia conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dezmembrării acestuia pentru constituirea unui imobil nou în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ în cadrul instituţiei militare.

Art. 5. - Se aprobă înscrierea unui bun în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 5, ca urmare a constituirii unui imobil nou, prin dezmembrare din alt bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ.

Art. 6. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Ştefan-Alexandru Tinca,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 356.


*) Anexele nr. 1-5 nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru transmiterea unor părţi de imobile aflate în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

în administrarea Ministerului Transporturilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 867 alin. (1), art. 868 şi 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la poziţia cu nr. M.F.P. 107.136, ca urmare a reevaluării conform Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a adresei poştale la care este situat imobilul în urma intabulării în cartea funciară, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unor părţi de imobile aflate în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Transporturilor, pe o perioadă de 10 ani, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

(2) După preluare, partea de imobil prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 2 se va utiliza de către Regia Autonomă „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” în vederea realizării radiofarului apropiat pentru Aeroportul Internaţional laşi, obiectiv NDB.

(3) După preluare, partea de imobil prevăzută la nr. crt. 2 din anexa nr. 2 se va utiliza de către Regia Autonomă „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” în vederea realizării sistemului de aterizare instrumental de precizie pentru Aeroportul Constanţa - Mihail Kogălniceanu, obiectiv ILS-DME.

Art. 3. - În cazul în care nu se respectă destinaţiile părţilor de imobile, prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3), acestea revin de drept în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 4. - După expirarea perioadei de 10 ani, părţile de imobile prevăzute la art. 2 alin. (1) revin de drept în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, iar investiţiile realizate de Ministerul Transporturilor prin Regia Autonomă „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” se dezafectează prin grija acestui minister.

Art. 5. - Predarea-preluarea părţilor de imobile transmise potrivit prevederilor art. 2 alin, (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6. - Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Transporturilor îşi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în anexele proprii la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, CU modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Ştefan-Alexandru Tinca,

secretar de stat

p. Ministrul transporturilor,

Alexandru Răzvan Cuc,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 359.

 

ANEXA Nr.1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale la care se actualizează valoarea de inventar, conform art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul Instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a adresei poştale în urma intabulării în cartea funciară

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa/Carta funciară/Nr. cadastral

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil (lei)

Administratorul bunului/CUI

107.136

8.19.01

Imobil 888

Judeţul Constanţa, comuna Mihail Kogălniceanu

CF 104357 Nr. cad. 104357

CF 104358 Nr. cad. 104358

CF 104359 Nr. cad. 104359

Construcţii şi teren*

134.660.336,71

Ministerul Apărării Naţionale

CUI -4183229


* Conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al stalului, instituţiile a căror activitate este organizată în baza unor legi speciale şi care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor părţi de imobile, aflate în domeniul public al statului, care se transmit din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Transporturilor

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea bunului imobil

care face obiectul actului normativ

Adresa/Carte funciară/Nr. cadastral

Elemente-cadru de descriere tehnică

Valoarea părţii bunului care se transmite (lei)

Persoana juridică de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

1.

106.848

parţial

8.19,01

Imobil 2649 - parţial

Judeţul Iaşi, municipiul Iaşi

CF 147147 Nr. cad. 147147

Suprafaţa terenului - 6.154 mp

8.957,44

Statul român, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

Statul român, în administrarea Ministerului Transporturilor

CUI -

2.

107.136

parţial

8.19.01

Imobil 888 - parţial

Judeţul Constanţa, comuna Mihail Kogălniceanu

CF 104358 Nr. cad. 104358

CF 104359 Nr. cad. 104359

Suprafaţa terenului - 961 mp

34.785,31

Statul român, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

Statul român, în administrarea Ministerului Transporturilor

CUI -

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri imobile, ca urmare a trecerii lor din domeniul public al statului în domeniul privat al unor staţiuni de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi transmiterii în proprietatea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în condiţiile legii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri imobile având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a trecerii lor din domeniul public al statului în domeniul privat al unor staţiuni de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi transmiterii în proprietatea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în condiţiile legii.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 360.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile care se scad din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a trecerii lor din domeniul public al statului în domeniul privat al unor staţiuni de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi transmiterii, cu titlu gratuit, în proprietatea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare

 

Nr. crt.

Nr. MFP, codul de clasificare

Denumirea

Datele de identificare

Valoarea de inventar

(în lei)

Descrierea tehnică (pe scurt)

Adresa

1. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Fălticeni - CUI 2690462

1

MFP 117343 cod 8.28.10

Clădire atelier mecanic

Din beton şi cărămidă

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Pârâul Buciumeni nr. -

9.117

2

MFP 117370 cod 8.28.10

Pavilion cercetare

Trei nivele suprafaţa tot.

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Plutonier Ghiniţă nr. 10

90.101

3

MFP 117371 cod 8.29.08

Clădire bloc administrativ

Două nivele beton+cărămidă

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Plutonier Ghiniţă nr. 10

51.947

4

MFP 117374 cod 8.28.10

Distilerie cu coloană cu centrală termică proprie

Beton

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Mihail Sadoveanu nr. 25

155.000

5

MFP 117376 cod 8.28.10

Depozit fructe 5.500 t capacitate pentru depozitare şi păstrare fructe

Din beton confecţii metalice

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Mihail Sadoveanu nr. 25

345.000

6

MFP 117390 cod 8.28.12

Dormitoare Dumbrava

Muncitori

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Mihail Sadoveanu nr. 25

8.722

7

MFP 117395 cod 8.28.10

Clădire pentru depozitare ADT

Cărămidă

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Pârâul Buciumeni nr. -

150

8

MFP 117401 cod 8.28.12

Cantină

80 de locuri

Judeţul Suceava, municipiul Fălticeni, str. Mihail Sadoveanu nr. 25

43.714

2. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti - CUI 1460210

9

MFP 107762 cod 8.28.12

Cantină

Construcţie din cărămidă cu planşeu din beton, S = 210 mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, G Odobeşti nr. -

33.772

10

MFP 107890 cod 8.28.12

Dormitor

Construcţie din cărămidă acoperită cu ţiglă, S = 169 mp

Judeţul Vrancea, oraşul Odobeşti, G Odobeşti nr. -

25.207

11

MFP 107892 cod 8.28.13

Atelier reparaţii

Construcţie din cărămidă acoperită cu ţiglă, planşeu beton

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Cuza Vodă nr. 36

64.213

12

MFP 107894 cod 8.28.03

Pavilion cu laboratoare pentru cercetare

Construcţie un nivel, cu mansardă şi subsol S - 850 mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, G Odobeşti nr. -

284.336

13

MFP 107899 cod 8.29.08

Pavilion administrativ

Construcţie din cărămidă acoperită cu ţiglă, S = 368 mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, G Odobeşti nr. -

50.969

14

MFP 107900 cod 8.28.10

Combinat vinificaţie

Construcţie din beton armat cu un nivel şi subsol; S = 1.829 mp, cu cisterne din beton, 50 budane stejar (cap. 30 vagoane), 8 cisterne inox (cap. 10,8 vag.), grup electrogen, condiţionare vin, filtru aluvionar, filtru cu plăci

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Cuza Vodă nr. 36

1.523.474

15

MFP 107906 cod 8.28.04

Hală pentru vinificaţie

Construcţie din beton, oţel şi tablă ondulată, S = 1.134 mp: 3 linii de vinificaţie alb, 3 cisterne Rotto - roşu, 23 cisterne polstif.,  17 cisterne inox

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Cuza Vodă nr. 36

341.125

16

MFP 107910 cod 8.28.10

Spaţiu depozitare vin

Construcţie din beton cu capacitate de depozitare în: 47 cisterne inox (cap. 200 vag.), S = 1.240 mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Cuza Vodă nr. 36

619.718

17

MFP 107922 cod 8.28.10

Distilare şi reţele exterioare

Construcţie din beton cu coloană de distilare şi instalaţiile aferente

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Cuza Vodă nr. 36

58.602

18

MFP107927 cod 8.28.13

Centrală termică

Construcţie din beton armat cu 2 cazane ABA cu subansamble, bazine de combustibil, condens apă, boiler

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, G Odobeşti nr. -

137.023

19

MFP107929 cod 8.28.10

Complex altoire şi forţare viţă

Construcţie din beton armat şi cărămidă cu S = 1.749 mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, G Odobeşti nr. -

885.814,06

20

MFP 121512 cod 8.28.10

Hrubă

Construcţie cărămidă

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Cuza Vodă nr. 36

45.402

21

MFP 121516 cod 8.28.12

Birouri ADT + locuinţă (un apartament)

Construcţie cărămidă, planşeu lemn, acoperiş ţiglă,

S = 119 mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti, str. Ştefan cel Mare nr. 61

20.895

22

MFP 121518 cod 8.28.12

Clădire locuinţă de serviciu

Cărămidă, acoperiş ţiglă, planşeu lemn, S = 278,5mp

Judeţul Vrancea, oraş Odobeşti; str. Tudor Vladimirescu nr. 15

48.992

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0403 Vânju Mare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.559 din 11 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Decizia SEA nr. 3 din 23 februarie 2015, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi, Avizul Ministerului Culturii nr. 7.662 din 18 decembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 83.160/163.191/330.137 din 30 decembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 15.763 din 12 februarie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 156.901/I.M. din 23 decembrie 2015;

În temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0403 Vânju Mare, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0403 Vânju Mare, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 aprilie 2016.

Nr. 794.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”

 

Având în vedere Referatul nr. 129.064 din 27 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”, elaborat de Serviciul extensie, consultanţă, cercetare, inovare şi formare profesională, în baza prevederilor:

- art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare:

- art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Alineatul (2) al articolului 2 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 şi 292 bis din 29 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„(2) Funcţia de director al planului sectorial ADER  2020 este îndeplinită de către conducătorul structurii în care se află compartimentul de cercetare-inovare, care poate exercita şi funcţia de monitor de proiect.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 12 mai 2016.

Nr. 806.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006

 

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 106 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 19 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 38. - (1) Candidaţii declaraţi admişi la examen au dreptul, în ordinea mediilor, să îşi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În acest sens, candidaţii vor fi convocaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea repartizării pe post.

(2) în ordinea mediilor, judecătorii stagiari pot opta şi pentru posturi de procuror, după exprimarea opţiunilor de către procurorii stagiari, iar procurorii stagiari pot opta şi pentru posturi de judecător, după exprimarea opţiunilor de către judecătorii stagiari.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Mircea Aron

 

Bucureşti, 26 aprilie 2016.

Nr. 501.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.