MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 379/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 379         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 18 mai 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

70. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - înapoi la Schengen - o foale de parcurs COM (2016) 120 final

 

71. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu care însoţeşte Propunerea de Regulament al Consiliului privind furnizarea de sprijin de urgenţă pe teritoriul Uniunii - COM (2016) 116 final

 

72. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Prim raport privind transferul şi relocarea COM (2016) 165 final

 

73. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei - COM (2016) 166 final

 

74. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Al optulea raport semestrial privind funcţionarea spaţiului Schengen 1 mai-10 decembrie 2015 COM (2015) 675 final

 

DECRETE

 

511. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Colan

 

512. - Decret privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Centrul european pentru interdependenţă şi solidaritate mondială creat prin Rezoluţia (89)14, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 16 noiembrie 1989, a cărui continuare a fost confirmată prin Rezoluţia (93)51, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 21 octombrie 1993

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 226 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. (65/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

343. - Hotărâre privind aprobarea înţelegerii dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România şi Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear (NRA) din Republica Bulgaria privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul reglementării şi controlului securităţii nucleare şi al protecţiei radiologice, semnată la Sofia la 20 ianuarie 2016 

 

Înţelegere între Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România şi Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear (NRA) din Republica Bulgaria privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul reglementării şi controlului securităţii nucleare şi al protecţiei radiologice

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

185. - Decizie privind eliberarea doamnei Corina Lupu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

186. - Decizie privind eliberarea domnului Gheorghe Gabriel Gheorghe din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.63. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.102/2012 privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale

 

711. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI 0014 Bucşani

 

766. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru aprobarea derogării pentru unele specii de faună sălbatică

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - înapoi la Schengen - o foale de parcurs COM (2016) 120 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/375 din 26 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Se notează:

a) necesitatea obţinerii rezultatelor concrete în ceea ce priveşte mecanismul de transfer;

b) necesitatea răspunsului statelor membre la solicitarea Frontex prin punerea la dispoziţia acestuia de resurse umane şi echipamente tehnice;

c) îndeplinirea de către România, încă din 2011, a tuturor criteriilor şi standardelor acquis-ului Schengen;

d) confirmarea de către Frontex:

1. a absenţei oricăror probleme la graniţa României privind migraţia ilegală;

2. a îndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor de securizare a frontierei externe a UE.

II. Se consideră cruciale:

a) aplicarea concomitentă cu lipsa controalelor la frontierele interne a formulării unei politici comune în domeniul azilului, imigraţiei şi controlului la frontierele externe, bazate pe solidaritatea dintre statele membre şi pe principiul echităţii faţă de resortisanţii ţărilor terţe;

b) revenirea progresivă la o aplicare integrală a prevederilor Regulamentului Dublin, cu participarea deplină a Greciei.

III. Se recomandă:

a) aplicarea uniformă şi congruentă a:

1. prevederilor Regulamentului Dublin la nivelul tuturor statelor membre; şi

2. obiectivului solidarităţii şi partajării echitabile a responsabilităţii între statele membre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 Ut. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 70.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu care însoţeşte Propunerea de Regulament al Consiliului privind furnizarea de sprijin de urgenţă pe teritoriul Uniunii - COM (2016) 116 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/376 din 26 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

a) necesitatea elaborării unui instrument care să ofere sprijin financiar de urgenţă pentru operaţiunile umanitare de care depinde salvarea de vieţi omeneşti pe propriul teritoriu;

b) includerea acoperirii costurilor operaţiunilor de urgenţă direct legate de actuala criză a imigranţilor şi refugiaţilor;

c) acoperirea tuturor tipurilor de operaţiuni de asistenţă, salvare şi protecţie al căror scop este să protejeze viaţa, să aline suferinţă şi să apere demnitatea umană, prin furnizarea de:

1. bunuri de primă necesitate;

2. servicii sanitare;

3. educaţie şi protecţie;

4. materiale pentru construcţia de adăposturi şi de servicii conexe acces la apă şi la instalaţii sanitare;

5. alte tipuri de ajutor de urgenţă;

d) bugetarea a 700 milioane de EUR în perioada 2016-2018:

1. 300 milioane EUR în 2016

2.200 milioane EUR în 2017

3.200 milioane EUR în 2018;

e) utilizarea pe termen scurt în continuare a FAMI şi FSI. Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 71.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Prim raport privind transferul şi relocarea COM (2016) 165 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXM/378 din 26 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

1. complianţa comunicării cu obligaţia prevăzută la articolul 12 din cele două decizii ale Consiliului;

2. sintetizarea provocărilor identificate în primele luni de punere în aplicare a mecanismelor de transfer şi relocare;

3. propunerea recomandărilor şi acţiunilor pe termen scurt pentru îmbunătăţirea ritmului punerii în aplicare a transferului şi relocării;

4. divergenţele substanţiale între statele membre în ceea ce priveşte programele şi practicile lor de relocare;

5. lipsa capacităţilor de primire şi asigurării unei cazări adecvate;

6. lipsa resurselor umane în gestionarea transferului şi relocării.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005. republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 72.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei - COM (2016) 166 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/377 din 26 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

1. necesitatea ca statele membre să îşi asume un număr suficient de angajamente de relocare;

2. caracterul temporar şi excepţional al demersurilor pentru returnarea tuturor noilor migranţi aflaţi în situaţie neregulamentară şi a solicitanţilor de azil care traversează Marea Egee din Turcia către Grecia;

3. pentru Turcia:

a) suplimentări contractuale - 40 de milioane EUR prin Programul alimentar mondial, pentru asistenţă alimentară prin intermediul unui sistem electronic pentru 735.000 de refugiaţi sirieni;

b) 15 proiecte, cu valoare totală de 50 de milioane EUR;

c) alocarea a 55 de milioane EUR din Instrumentul pentru refugiaţii din Turcia către Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană;

d) contract regional cu UNICEF, în cadrul căruia 38 de milioane EUR vor permite unui număr suplimentar de 110.000 de copii sirieni aflaţi în Turcia să meargă la şcoală în anul şcolar curent;

e) proiecte pentru refugiaţi în educaţie, resurse umane şi infrastructură de mediu, în cadrul Fondului fiduciar, în valoare de 164,5 milioane EUR;

4. pentru Siria:

a) ajutorul umanitar din partea UE în valoare de 468 de milioane EUR;

b) 50 de noi proiecte, în valoare totală de peste 200 de milioane EUR.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 Ut. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 73.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Al optulea raport semestrial privind funcţionarea spaţiului Schengen 1 mai-10 decembrie 2015 COM (2015) 675 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/379 din 26 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Se notează:

a) preocuparea permanentă şi în continuă creştere a UE pentru gestionarea cât mai eficace a fluxului migrator la frontierele externe şi interne;

b) susţinerea consolidării cadrului Schengen prin:

1. SIS;

2. emiterea de alerte în vederea efectuării de controale directe sau specifice;

3. finalizarea unui prim set de indicatori de risc comun privind luptătorii terorişti străini;

c) complianţa României în:

1. preluarea dispoziţiilor incidente şi aplicarea responsabilă a acestora;

2. asigurarea armonizării legislative;

3. respectarea cvasiunanimităţii obligaţiilor care îi revin unui stat membru al Spaţiului Schengen chiar dacă încă, din motive politice internaţionale, nu i se acordă acest statut.

II. Se consideră cruciale:

a) preocuparea permanentă pentru înlăturarea deficienţelor în aplicarea acquis-ului UE;

b) păstrarea caracterului temporar al reintroducerii controalelor la frontierele interne;

c) aplicarea adecvată a proporţionalităţii în funcţie de ameninţările abordate;

d) păstrarea în responsabilitatea statelor membre a reglementărilor legislative la nivelul frontierelor interne.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 74.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Colan

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia avută la promovarea democraţiei, prosperităţii şi securităţii regionale, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Lituania,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Colan Excelenţei Sale doamnei Dalia Grybauskaite, preşedintele Republicii Lituania.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 17 mai 2016.

Nr. 511.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Centrul european pentru interdependenţă şi solidaritate mondială creat prin Rezoluţia (89)14, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 16 noiembrie 1989, a cărui continuare a fost confirmată prin Rezoluţia (93)51, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 21 octombrie 1993

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 47 din 4 mai 2016, Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului aderarea României la Centrul european pentru interdependenţă şi solidaritate mondială creat prin Rezoluţia (89)14, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 16 noiembrie 1989, a cărui continuare a fost confirmată prin Rezoluţia (93)51, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 21 octombrie 1993, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 17 mai 2016.

Nr. 512.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 226

din 19 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Rodica Radu şi Mariana Buda în Dosarul nr. 31.272/3/2014** al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.115D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.162D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Daniela Radu şi Angela Liliana Mateescu în Dosarul nr. 22.785/3/2013** al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în ambele dosare, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate în sensul respingerii acesteia.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.162D/2015 la Dosarul nr. 1.115D/2015, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în această materie. În acest sens, face referire la Decizia Curţii nr. 685 din 26 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile din data de 15 mai 2015, respectiv 20 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 31.272/3/2014**, respectiv nr. 22.785/3/2013**, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de Rodica Radu şi Mariana Buda, respectiv de Daniela Radu şi Angela Liliana Mateescu cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect „obligaţia de a face - Legea nr. 165/2013”.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării lor în vigoare, îngrădind şi accesul liber la justiţie. Arată că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor tergiversează soluţionarea dosarului de restituire al reclamanţilor încălcându-se prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 1.115D/2015, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Legea nr. 165/2013 a fost adoptată în contextul în care statului român i s-a impus, prin Hotărârea-pilot pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, găsirea unor remedii efective pentru persoanele afectate de legile de reparaţie. Apreciază că reglementarea unor termene legale în care autorităţile publice cu atribuţii în procesul de retrocedare au obligaţia să soluţioneze notificările formulate şi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate nu contravine perse dreptului de acces la o instanţă, cât timp, după parcurgerea etapei administrative, persoana interesată are dreptul de a contesta decizia/dispoziţia emisă în faţa unui tribunal independent şi imparţial.

11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 1.162D/2015, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, întrucât este la latitudinea legiuitorului să stabilească termene pentru proceduri administrative ce se derulează în faţa instituţiilor competente în această materie. Precizează că Decizia Curţii nr. 269 din 7 mai 2014 face referire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 raportate la art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, ipoteză inaplicabilă în prezenta cauză.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 21. Face referire la Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, paragraful 49, în care Curtea a reţinut că deciziile autorităţilor administrative implicate în procesul de restituire/acordare de măsuri reparatorii sunt supuse în final controlului instanţei de judecată, singura care este competentă să se pronunţe în mod definitiv asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii. În plus, în Dosarul nr. 1.162D/2015, Guvernul invocă Decizia Curţii nr. 685 din 26 noiembrie 2014.

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale. Prin faptul că legiuitorul a impus noi termene pentru soluţionarea notificărilor, iar, ulterior, pentru sesizarea instanţei de judecată în situaţia în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013, nu se aduce atingere liberului acces la justiţie şi nu se poate pune la îndoială faptul că procesul desfăşurat în faţa instanţei de judecată nu ar fi echitabil. Textul de lege criticat conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei pentru ca aceasta să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi să soluţioneze notificarea lăsată în nelucrare de către entitatea învestită de lege. Acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute de art. 33, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităţilor Investite pentru soluţionarea notificărilor. Arată că regula constituţională a liberului acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări, iar, în prezenta cauză, condiţionarea o reprezintă necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 din Legea nr. 165/2013. Face precizarea că, în sensul celor menţionate, s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 115 din 10 martie 2015,

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiect ai excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu următorul conţinut: „În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.”

18. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 referitor la accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, la data de 16 septembrie 2014, autoarele excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 1.115D/2015 au introdus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să efectueze operaţiunile administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013 şi să emită decizia de compensare prin puncte. Se arată în cererea de chemare în judecată că dispoziţia emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii, a fost transmisă Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în luna mai 2011. Totodată, Curtea constată că, la data de 25 iunie 2013, autoarele excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 1.162D/2015, au introdus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să efectueze operaţiunile administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013 şi să emită decizia de compensare prin puncte. Se arată în cererea de chemare în judecată că dispoziţia emisă de Primarul Municipiului Călăraşi a fost transmisă, în data de 24 noiembrie 2005, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. În ambele dosare, aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a civilă, prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată, solicitând, în consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată. Având în vedere că cererile de chemare în judecată au fost introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi faptul că dispoziţiile criticate reprezintă temeiul respingerii cererilor de chemare în judecată ca prematur introduse. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, având legătură cu soluţionarea cauzei.

20. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea deduce că autoarele critică prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 din perspectiva pretinsei încălcări a dreptului de acces liber la justiţie, invocându-se, de asemenea, şi caracterul retroactiv al normelor criticate. Curtea reţine că, în prezent, textul de lege criticat conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei pentru ca aceasta să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi să soluţioneze cererea lăsată în nelucrare de entitatea învestită de lege. Acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute la art. 33 şi art. 34, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităţilor învestite pentru soluţionarea cererilor.

21. Raportat la criticile formulate Curtea reţine că, în cauză, sunt valabile cele reţinute prin Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015 şi Decizia nr. 818 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 februarie 2016, în sensul că art. 35 alin. (2) stabileşte cadrul procesual în care dreptul la acces liber la justiţie să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 şi având în vedere şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut că regula constituţională a liberului acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări. În acest caz, condiţionarea o reprezintă necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 din Legea nr. 165/2013.

22. De asemenea, Curtea a reţinut că nici pretinsa retroactivitate nu poate fi susţinută, în condiţiile în care este vorba despre o cerere formulată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Deşi prin art. 35 din lege se temporizează introducerea plângerii împotriva nesoluţionării notificării, acţiunii promovate de autoarele prezentei excepţii opunându-se excepţia prematurităţii (acţiunea neurmând a fi respinsă ca „devenită prematură”, anomalie juridică sancţionată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014), nu se poate vorbi despre aplicarea retroactivă a prevederilor de lege criticate. În acest caz, prematuritatea nu este consecinţa intrării în vigoare, pe parcursul derulării procesului, a unor noi dispoziţii legale, ci este rezultatul nerespectării unui cadru legal preexistent la momentul învestirii instanţei de judecată cu soluţionarea plângerii.

23. În sensul celor reţinute anterior, s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 560 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 18 august 2015, Decizia nr. 115 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015 şi Decizia nr. 181 din 26 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 5 iunie 2015,

24. Atât considerentele, cât şi soluţiile din aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.

25 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi ai art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rodica Radu şi Mariana Buda, respectiv de Daniela Radu şi Angela Litiana Mateescu, în dosarele nr. 31.272/3/2014**, respectiv nr. 22.785/3/2013** ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea înţelegerii dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România şi Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear (NRA) din Republica Bulgaria privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul reglementării şi controlului securităţii nucleare şi al protecţiei radiologice, semnată la Sofia la 20 ianuarie 2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă înţelegerea dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România şi Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear (NRA) din Republica Bulgaria privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul reglementării şi controlului securităţii nucleare şi al protecţiei radiologice, semnată la Sofia la 20 ianuarie 2016.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Ioan-Dragoş Tudorache

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Gabril Petre

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 343.

ÎNŢELEGERE

între Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România şi Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear (NRA) din Republica Bulgaria privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul reglementării şi controlului securităţii nucleare şi al protecţiei radiologice

 

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România (denumită în continuare CNCAN) şi Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear din Republica Bulgaria (denumită în continuare NRA), denumite în continuare părţi,

întrucât părţile şi-au exprimat interesul comun în ceea ce priveşte o cooperare continuă cu privire la reglementarea şi controlul securităţii nucleare şi ale protecţiei radiologice în respectivele lor jurisdicţii, în conformitate cu prevederile articolului VII din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea şi cooperarea în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, semnat la Bucureşti la 12 mai 1972,

ţinând cont că România şi Republica Bulgaria sunt membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, ghidându-se după prevederile Convenţiei privind securitatea nucleară, adoptată la 17 iunie 1994, ale Convenţiei comune asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, adoptată la 5 septembrie 1997, ale Convenţiei privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptată la 26 octombrie 1979, şi prevederile Convenţiei cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear, precum şi ale Convenţiei privind asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, adoptate la 26 septembrie 1986,

luând în considerare faptul că România şi Republica Bulgaria sunt state membre ale Uniunii Europene, părţile au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Definiţii

 

În sensul prezentei înţelegeri:

Securitate nucleară înseamnă protecţia populaţiei şi a mediului împotriva riscurilor radiaţiilor şi securitatea instalaţiilor şi activităţilor care generează riscuri de radiaţii. Aceasta include securitatea instalaţiilor şi activităţilor nucleare, securitatea şi siguranţa surselor radioactive, securitatea radiologică, securitatea managementului deşeurilor radioactive şi securitatea transportului materialelor radioactive.

Informaţii confidenţiale înseamnă orice informaţii transferate în temeiul prezentei înţelegeri, care sunt prevăzute şi marcate ca fiind „CONFIDENŢIAL” de către partea care le transmite şi despre care partea care primeşte informaţiile a fost informată anterior transferului unor astfel de informaţii, incluzând şi orice informaţii obţinute în urma studiilor comune derulate în temeiul prezentei înţelegeri şi care sunt marcate cu menţiunea „CONFIDENŢIAL” de către părţi.

Proprietate intelectuală va avea sensul definit la articolul 2 din Convenţia de constituire a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, semnată la Stockholm la 14 iulie 1967.

 

ARTICOLUL 2

Scop

 

(1) Părţile se angajează să coopereze, în conformitate cu termenii prezentei înţelegeri, şi sunt de acord să facă schimb de experţi, de informaţii tehnice şi de reglementare referitoare la securitatea nucleară, protecţia radiologică, precum şi activităţi stabilite a se desfăşura de comun acord, în măsura în care li se permite să facă  acest lucru în conformitate cu legile, reglementările şi directivele politice ale ţărilor acestora.

(2) Cooperarea şi schimbul de informaţii menţionate la alin. (1) pot include următoarele domenii:

a) legislaţie, reglementări şi ghiduri în domeniul securităţii nucleare şi protecţiei radiologice;

b) analize şi inspecţii privind securitatea nucleară şi protecţia radiologică, iniţiative privind securitatea nucleară şi decizii de autorizare:

c) rapoarte privind incidente şi alte experienţe de funcţionare cu semnificaţie majoră pentru securitatea nucleară şi protecţia radiologică;

d) schimb de informaţii în caz de accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică;

e) evaluare din punctul de vedere al organismului de reglementare a indicatorilor de funcţionare pentru centralele nuclearoelectrice, planurile şi măsurile pentru îmbunătăţirea securităţii lor;

f) managementul deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear uzat, inclusiv transportul şi depozitarea acestora în siguranţă;

g) supravegherea evidenţei şi controlului materialelor nucleare, a substanţelor radioactive, a deşeurilor radioactive, precum şi supravegherea protecţiei fizice a instalaţiilor nucleare, a surselor radioactive, a instalaţiilor de depozitare a materialelor nucleare şi substanţelor radioactive;

h) activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul securităţii nucleare şi al protecţiei radiologice, inclusiv dezvoltarea de metode specifice de reglementare şi supraveghere; şi

i) activităţi de informare a publicului.

(3) Fiecare parte va depune toate eforturile pentru a furniza informaţiile ce pot fi solicitate de către cealaltă parte, în conformitate cu alin. (2)

(4) Oricare dintre părţi poate furniza celeilalte părţi orice informaţii pe care le consideră de interes pentru cealaltă parte, fără a primi o solicitare pentru informaţiile respective,

 

ARTICOLUL 3

Informaţii exceptate

 

Obligaţia fiecărei părţi de a furniza informaţii, în conformitate cu prezenta înţelegere, se supune:

a) legilor, reglementărilor sau politicilor care se aplică părţii cu privire la divulgarea sau gestionarea informaţiilor;

b) oricărui alt contract, acord sau înţelegere care obligă partea respectivă cu privire la divulgarea sau gestionarea informaţiilor;

şi

c) dreptului de a refuza furnizarea de informaţii care ar fi în mod nejustificat dificil sau costisitor de identificat său de furnizat, în afara cazului în care s-a convenit reciproc altfel de către părţi.

 

ARTICOLUL 4

Forme de cooperare

 

(1) Cooperarea convenită în temeiul prezentei înţelegeri se va efectua prin:

a) asistenţă reciprocă cu privire la instruirea personalului ştiinţific şi tehnic;

b) schimb de lectori, experţi şi personal tehnic pentru cursuri, seminare şi vizite ale experţilor pentru întâlniri şi consultări;

c) stabilirea unor grupuri de lucru comune pentru efectuarea de studii şi proiecte specifice privind cercetarea şi dezvoltarea tehnică în domeniul securităţii nucleare şi protecţiei radiologice;

d) schimb de informaţii şi documentaţii referitoare la domeniile mai sus menţionate, precum şi la domeniile menţionate la art. 2, inclusiv schimbul de evaluări tehnice şi de securitate nucleară;

e) alte forme de cooperare convenite între părţi.

(2) în cazul în care ambele părţi convin astfel, vor fi stabilite înţelegeri specifice de la caz la caz, care vor acoperi aspecte precum plăţile, drepturile de proprietate intelectuală şi răspunderea pentru accidente.

(3) Documentele care se schimbă între părţi, în temeiul prezente^ înţelegeri, vor fi redactate, în general, în limba engleză. În cazul în care versiunea în limba engleză nu este disponibilă, fiecare parte poate furniza documentele originale, însoţite, pe cât posibil, de un rezumat în limba engleză.

(4) Se va înfiinţa un comitet bilateral cu scopul de a gestiona periodic schimbul de informaţii. Comitetul bilateral poate convoca reuniuni care să acopere toate domeniile şi elementele de interes reciproc privind aspectele de reglementare a securităţii nucleare şi protecţiei radiologice, ca parte a eforturilor de a consolida cooperarea bilaterală. Comitetul bilateral va fi format din reprezentanţi la nivel înalt, înalţi oficiali şi experţi tehnici ai ambelor părţi, precum şi experţi din alte organizaţii care sunt desemnate de fiecare parte şi se va întruni, în principiu, ori de câte ori este necesar, alternativ în România şi în Republica Bulgaria. Reuniunile Comitetului bilateral vor fi flexibile, atât în ceea ce priveşte subiectul întâlnirii, cât şi componenţa Comitetului bilateral. Detaliile vor fi stabilite prin consultări reciproce prin intermediul coordonatorilor desemnaţi.

 

ARTICOLUL 5

Administrare

 

(1) Schimbul de informaţii, în temeiul prezentei înţelegeri, poate fi efectuat cu ajutorul serviciilor poştale sau prin mijloace adecvate de comunicare electronică, inclusiv telefon, precum şi prin vizite şi reuniuni organizate în avans.

(2) După intrarea în vigoare a prezentei înţelegeri, fiecare parte va desemna un coordonator care să supravegheze şi să coordoneze participarea acesteia la schimbul general de informaţii. Coordonatorii vor fi destinatarii tuturor documentelor transmise în cadrul schimbului, cu excepţia cazului în care părţile decid altfel Orice vizită efectuată în temeiul acestei înţelegeri va avea loc numai după consultarea dintre coordonatori.

(3) Fiecare parte va notifica cealaltă parte, în cel mai scurt timp posibil, asupra înlocuirii persoanei desemnate în calitate de coordonator, precum şi numele persoanei care o înlocuieşte.

(4) întâlnirile coordonatorilor vor fi organizate, în cazul în care părţile consideră oportun că este necesar să se revizuiască schimbul de informaţii, pentru a recomanda revizii la prevederile înţelegerii. Data şi locul acestor reuniuni vor fi stabilite în prealabil.

(5) Proiectele comune vor fi dezvoltate, în primul rând, cu participarea părţilor la prezenta înţelegere. În cazul în care, pentru implementarea cu succes a proiectelor, este necesar şi cu acordul părţilor, se pot încheia contracte între organizaţiile autorizate de către părţi, inclusiv cu implicarea reprezentanţilor unor alte agenţii şi organizaţii de specialitate.

 

ARTICOLUL 6

Schimbul şi utilizarea informaţiilor

 

(1) Informaţia primită de fiecare parte în temeiul prezentei înţelegeri poate fi diseminată liber fără permisiunea prealabilă, cu excepţia cazului în care partea care transmite nu indică altfel, în cazul diseminării informaţiei, se va acorda atenţia cuvenită protejării drepturilor de proprietate intelectuală.

(2) Fiecare parte poate să identifice în mod clar, cu litere îngroşate, la loc vizibil, orice informaţie pe care o poate furniza celeilalte părţi în temeiul prezentei înţelegeri, subliniind că informaţia este confidenţială, şi poate impune restricţii cu privire la utilizarea şi diseminarea acesteia.

(3) Fiecare parte va respecta confidenţialitatea oricărei informaţii, care a fost identificată ca fiind confidenţială şi pe care a primit-o de la cealaltă parte, prin restricţionarea utilizării şi diseminării acesteia către angajaţii şi consultanţii proprii şi respectiv către guvernele acestora, cu excepţia cazului în care informaţiei îi sunt impuse restricţii mai mari sau mai mici, caz în care restricţiile mai mari sau mai mici vor fi respectate.

(4) Părţile se vor asigura că informaţiile primite sau rezultatele activităţilor desfăşurate în temeiul prezentei înţelegeri sunt utilizate exclusiv în scopuri paşnice.

(5) Recunoscând că unele informaţii de tipul celor menţionate în prezenta înţelegere nu sunt disponibile părţilor la această înţelegere, dar sunt disponibile în cadrul altor agenţii ale statelor părţilor, fiecare parte îi va acorda celeilalte părţi tot sprijinul posibil, prin organizarea de vizite şi direcţionarea solicitărilor cu privire la asemenea informaţii către agenţiile implicate. Cele menţionate anterior nu vor constitui un angajament ai acestor agenţii de a furniza astfel de informaţii sau de a primi astfel de vizitatori.

(6) Informaţia confidenţială nu va include informaţii care:

a) sunt disponibile pentru public la data semnării prezentei înţelegeri sau care devin publice din alt motiv decât fapta, culpa sau neglijenţa părţii care primeşte informaţia;

b) sunt obţinute în mod legal de către partea care primeşte informaţiile de la o terţă parte fără încălcarea prezentei înţelegeri şi nici a drepturilor părţii care transmite informaţiile;

c) sunt deja cunoscute de partea care primeşte informaţiile anterior datei la care au fost dezvăluite în cadrul prezentei înţelegeri; sau

d) sunt elaborate independent de partea care primeşte informaţiile, în condiţiile în care partea care primeşte informaţiile poate demonstra că a elaborat informaţiile fără a face uz de informaţiile confidenţiale sau de alte informaţii pe care partea care transmite informaţiile le-a dezvăluit cu titlu confidenţial unei terţe părţi.

 

ARTICOLUL 7

Schimbul de personal

 

(1) Fiecare parte poate solicita ca cealaltă parte să accepte o vizită temporară în scopul schimbului de informaţii sau de instruire în domeniul reglementării. Pentru instruire şi vizite pe perioadă îndelungată, termenii şi condiţiile pot fi convenite de la caz la caz. Ori de câte ori se intenţionează un schimb de experţi tehnici, partea care transmite va asigura selecţia personalului din punctul de vedere al abilităţilor şi competenţelor necesare în efectuarea activităţilor planificate în temeiul prezentei înţelegeri.

(2) Fiecare parte va depune toate eforturile de a organiza vizita care poate fi solicitată de către cealaltă parte, în conformitate cu alin. (1). Părţile vor depune toate eforturile să se notifice prealabil reciproc în vederea realizării aranjamentelor administrative necesare, cu excepţia cazului în care părţile decid altfel.

(3) în timpul vizitei sau şederii sale, personalul se va supune normelor şi reglementărilor în vigoare în interiorul sediului părţii gazdă şi va respecta termenii şi condiţiile de confidenţialitate definite în prezenta înţelegere şi în cadrul aranjamentelor administrative menţionate anterior, dacă este necesar.

(4) Fiecare dintre părţi, în calitate de angajator, va oferi asigurări medicale personalului propriu, în conformitate cu legislaţia care reglementează sistemul de asigurări de sănătate aplicabil şi asigurările pentru boli profesionale şi accidente de muncă.

(5) în conformitate cu legile şi reglementările aplicabile, fiecare dintre părţi va fi răspunzătoare pentru daunele cauzate de personalul propriu unor terţe părţi pe durata implementării prezentei înţelegeri.

 

ARTICOLUL 8

Aspecte financiare

 

(1) Cheltuielile de transport, diurnă şi cazare pentru schimbul de vizite vor fi suportate de către partea care transmite, cu excepţia cazului în care s-a convenit altfel de către părţi.

(2) în situaţia în care oricare dintre părţi ar executa o lucrare la solicitarea celeilalte părţi, toate cheltuielile, inclusiv cheltuielile consultanţilor, vor fi suportate de partea beneficiară.

 

ARTICOLUL 9

Soluţionarea diferendelor

 

Orice diferend apărut între părţi în legătură cu interpretarea sau aplicarea prezentei înţelegeri va fi rezolvat pe cale amiabilă, prin consultări reciproce sau negocieri între părţi.

 

ARTICOLUL 10

Amendamente

 

Prezenta înţelegere poate fi amendată de către părţi. Orice amendament va fi convenit în scris de către părţi şi va intra în vigoare în conformitate cu prevederile art. 12.

 

ARTICOLUL 11

Obligaţii internaţionale

 

(1) Nicio prevedere a prezentei înţelegeri nu va afecta drepturile şi obligaţiile ce decurg din participarea oricărei părţi în alte acorduri internaţionale.

(2) Prezenta înţelegere va fi pusă în aplicare în conformitate cu prevederile dreptului internaţional.

 

ARTICOLUL 12

Dispoziţii finale

 

(1) Prezenta înţelegere va intra în vigoare la data ultimei notificări oficiale prin care părţile se informează reciproc CU privire la îndeplinirea procedurilor lor interne privind intrarea în vigoare a prezentei înţelegeri.

(2) Prezenta înţelegere va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 5 (cinci) ani. Acest termen va fi prelungit în mod automat pentru perioade succesive de câte 2 (doi) ani.

(3) Oricare parte poate denunţa unilateral prezenta înţelegere în orice moment, prin transmiterea unei notificări scrise către cealaltă parte, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care se intenţionează încetarea valabilităţii acesteia.

(4) Denunţarea prezentei înţelegeri nu va afecta activităţile în curs de executare, cu excepţia cazului în care părţile decid altfel.

 

Semnat la Sofia la 20 ianuarie 2016, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bulgară şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) din România,

Pentru Agenţia de Reglementare Nucleară (NRA) din Republica Bulgaria,

Gabril Petre,

Latchesar Kostov,

preşedinte

preşedinte

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Cori na Lupu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul mediului, apelor şi pădurilor prin Adresa nr. 3.499/CPP din 16 mai 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3227 din 16 mai 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Corina Lupu se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 18 mai 2016.

Nr. 185.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Gheorghe Gabriel Gheorghe din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gheorghe Gabriel Gheorghe se eliberează din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 18 mai 2016.

Nr. 186.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.102/2012 privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale

 

Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 48 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.102/2012 privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 19 septembrie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

„d1) Emblema de Onoare a Finanţelor Militare;”.

2. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pe aversul emblemelor de onoare prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. c)-j) este reprezentat, după caz, însemnul heraldic al Direcţiei generale de informaţii a apărării, Direcţiei management resurse umane, Direcţiei financiar-contabile, Direcţiei medicale sau scutul heraldic al categoriei de forţe ale armatei sau al comandamentului de armă, înalt de 35 mm, înconjurat de o cunună de lauri deschisă, lată de 10 mm. În deschiderea cununii de lauri este dispusă central o cruce. Deasupra cununii de lauri este dispusă central plăcuţa superioară, cu dimensiunile 20 mm x 10 mm, pe care este înscris, în relief, cu majuscule, cuvântul «ONOARE». De plăcuţă este ataşat dispozitivul de prindere compus din două inele.”

3. La articolul 11 alineatul (5), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

„b1) EMBLEMA DE ONOARE A FINANŢELOR MILITARE;”.

4. La articolul 11 alineatul (6), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) de culoare mov, cu două benzi de 5 mm de culoare albă, dispuse central, cu distanţa de 5 mm între ele, pentru Emblema de Onoare a Finanţelor Militare;”.

5. La articolul 15 alineatul (2), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) personalului militar, personalului civil şi/sau structurilor din Ministerul Apărării Naţionale, rezerviştilor, veteranilor de război, precum şi persoanelor fizice/juridice şi instituţiilor române din afara Ministerului Apărării Naţionale;

b) militarilor, persoanelor fizice/juridice şi instituţiilor din străinătate.”

6. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins:

„Art. 181. - Emblema de Onoare a Finanţelor Militare se conferă prin ordin de către şeful Direcţiei financiar-contabile din proprie consideraţie sau la propunerile şefilor/comandanţilor structurilor militare din subordinea Statului Major General, ale şefilor structurilor militare centrale ori subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, pentru îndeplinirea ireproşabilă a misiunilor şi pentru devotament dovedit în sprijinul structurilor financiar-contabile, astfel:

a) personalului militar, personalului civil şi structurilor militare de specialitate din Ministerul Apărării Naţionale, militarilor în rezervă şi în retragere, veteranilor de război, precum şi altor persoane fizice şi juridice române;

b) militarilor, precum şi altor persoane fizice şi juridice din străinătate.”

7. După anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 41, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

 

Bucureşti, 16 mai 2016.

Nr. M.63.

 

ANEXĂ*)

(Anexa nr. 4* la Ordinul nr. M.102/2012)

 

EMBLEMA DE ONOARE A FINANŢELOR MILITARE

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.148 din 21 martie 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Decizia SEA nr. 47 din 26 noiembrie 2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa, Avizul Ministerului Culturii nr. 7.552 din 16 decembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 83.160/163.191/330.137 din 30 decembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 15.763 din 12 februarie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 156.901/I.M. din 23 decembrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, acelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0014 Bucşani, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0014 Bucşani, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3 - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 aprilie 2016.

Nr. 711.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 379 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial “, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea derogării pentru unele specii de faună sălbatică

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.550/AC din 11 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând seama de Avizul Academiei Române nr. 3,922/CJ din 30 martie 2016,

luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009,

în temeiul prevederilor art. 38 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin;

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă recoltarea unui număr de exemplare din specii de faună sălbatică în raza aeroporturilor Aurel Vlaicu - Băneasa şi Henri Coandă - Otopeni, după cum urmează:

a) Corvus frugilegus - 1.500 de exemplare;

b) Corvus corone comix - 1.500 de exemplare;

c) Corvus monedula - 300 de exemplare;

d) Pica Pica - 1.500 de exemplare;

e) Phasianus colchicus -100 de exemplare;

f) Perdix perdix-100 de exemplare;

g) Stumus vulgaris - 1.500 de exemplare;

h) Columba palumbus - 50 de exemplare;

i) Streptopelia decaocto -100 de exemplare;

j) Anas platyrynchos - 50 de exemplare;

k) Ardea cinerea - 50 de exemplare;

l) Lepus europaeus - 30 de exemplare;

m) Turdus pilaris - 100 de exemplare;

n) Vanellus vanellus - 50 de exemplare.

Art. 2. - (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 31 decembrie 2016.

(2) Recoltarea exemplarelor din speciile prevăzute la art. 1 se va face prin împuşcare.

(3) Recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică în condiţiile alin. (2) se realizează numai de către Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Lunca Bucureşti, denumite în continuare beneficiarul, cu personal tehnic de specialitate şi cu respectarea prevederilor Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 3. - (1) în termen de 30 de zile de la data capturării beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute.

(2) Modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 4. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 aprilie 2016.

Nr. 766.

 

ANEXĂ

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

 

- model –

 

Solicitant ...........................................................

.............................................................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea

.............................................................................

Numărul exemplarelor ......................................

Stadiul de dezvoltare ......................................

Starea exemplarelor înainte de prelevare ....................................

Starea exemplarelor după prelevare ...........................................

Locul de prelevare

.............................................................................

Data prelevării ..................................................

Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere

.............................................................................

.............................................................................

Stocarea şi destinaţia specimenelor

.............................................................................

Motivul recoltării/derogării

 În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale

 Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri

 În interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

 În scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop

 Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

 

Data .............................................................................

Semnătura ..................................................................

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.