MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 492/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 492         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 30 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

636. - Decret privind numirea în funcţie a procurorului şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

42. - Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

228. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Livia Stan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Sănătăţii

 

229. - Decizie privind eliberarea domnului Liviu-Robert Neagu din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

904. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru abrogarea unor ordine referitoare la procedura de administrare şi formularistică în domeniul fiscal

 

1.016.- Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iulie 2016

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 6 din 16 mai 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea în funcţie a procurorului şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Ioana Bogdana Albani se numeşte în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 30 iunie 2016.

Nr. 636.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

1. Având în vedere dinamica deosebită a dialogului dintre România şi Republica Moldova, rezultatele pozitive ale vizitelor la nivel înalt ale demnitarilor din Republica Moldova în România şi ale demnitarilor români în Republica Moldova,

având în vedere necesitatea de a acţiona pentru o relaţie în spiritul bunei vecinătăţi şi dorinţa de a implementa proiecte care să contribuie la dezvoltarea unor domenii de interes general/public, de importanţă socială în Republica Moldova,

luând în considerare dorinţa de a întări aceste relaţii prin intensificarea cooperării bilaterale şi acordarea de sprijin în domeniile de activitate prevăzute de acordurile internaţionale ratificate prin legi,

ţinând cont de importanţa acordării de către partea română a unui suport punctual pentru consolidarea capacităţii autorităţilor publice centrale şi locale din Republica Moldova,

luând în considerare modalităţile optime de valorificare a potenţialului investiţional ce ar putea genera beneficii directe la nivelul cetăţenilor, cu accent major pe soluţionarea problemelor de interes public constatate în practică,

având în vedere nevoia manifestată de Republica Moldova pentru acordarea şi pe viitor de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a componentei publice locale a autorităţilor administrative din Republica Moldova, în sensul luării unor măsuri punctuale care să asigure desfăşurarea în condiţii optime a unor activităţi zilnice la un nivel cât mai apropiat de cetăţeni,

luând în considerare accentuarea interesului pentru acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei, respectiv continuarea programului de donaţie de microbuze şcolare pentru rezolvarea situaţiilor celor mai dificile şi urgente din mediul rural al Republicii Moldova,

în spiritul susţinerii Republicii Moldova de a avansa în direcţia integrării europene;

2. Programul de guvernare cuprinde măsuri concrete care vizează reformarea administraţiei publice, cu accent pe descentralizarea administrativă şi financiară.

Pentru a asigura o eficientizare a funcţionării administraţiei publice, unul dintre principalele obiective este alocarea optimă de mandate între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală, astfel încât autorităţile publice centrale să fie degrevate de funcţia de furnizare de servicii publice, pentru a se putea concentra pe funcţiile esenţiale: definirea politicilor, reglementare, monitorizare, inspecţie şi control, iar autorităţile publice locale să rezolve treburile publice ale comunităţilor locale, preponderent prin furnizarea de servicii publice. În acest moment prevederile Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 nu permit continuarea în mod fundamentat, eficient şi predictibil a procesului de descentralizare.

Astfel, este imperios necesară asigurarea unui cadru legislativ clar, coerent, eficient şi corelat cu legislaţia în vigoare, necesar continuării procesului de descentralizare, în vederea creării premiselor pentru un proces optim al repartizării mandatelor/competenţelor între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală.

3. Având în vedere necesitatea reglementării de urgenţă a cadrului legal care să permită Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - SA., realizarea obiectivelor de interes public sau social în domeniul construcţiilor, al căror scop urmărit este satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale comunităţilor la nivel naţional, ţinând cont de faptul ca actualul cadru legislativ s-a dovedit insuficient pentru realizarea unor investiţii care vizează dezvoltarea unei infrastructuri adecvate care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor de sănătate de calitate, precum şi la crearea unor condiţii de desfăşurare a procesului de învăţământ şi de perfecţionare, imperios necesare realizării optime a atribuţiilor autorităţilor cu competenţe generale pe teritoriul naţional al României,

precum şi consacrarea la nivel normativ a calităţii de beneficiar al lucrărilor care se pot finanţa în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social a instituţiilor de interes public naţional, ţinând cont de faptul că, deşi investiţiile solicitate la finanţare de aceste instituţii sunt eligibile în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social, lipsa nominalizării acestora ca şi beneficiari ai programului creează blocaje în procedura de avizare a investiţiilor,

luând în considerare necesitatea consacrării la nivel normativ a faptului că cheltuielile forfetare percepute de Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A. pentru asistenţa tehnică asigurată în pregătirea şi derularea programelor de investiţii, inclusiv pentru plata personalului de supraveghere pe parcursul realizării acestora, constituie venituri proprii ale societăţii, pentru a preîntâmpina reapariţia situaţiilor în care entităţile cu atribuţii de control au extins sfera de aplicare a actelor normative care reglementează modul de gestionare a fondurilor publice şi asupra veniturilor rezultate din cotele forfetare percepute de Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A., fapt ce a determinat amendarea societăţii;

4. Având în vedere faptul că deşi prevederile art. 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, instituie procedura şi termenul de recuperare a sumelor decontate necuvenit, ca urmare a faptului că beneficiarii au utilizat sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, acestea nu pot fi puse în aplicare în toate situaţiile, iar beneficiarii întâmpină dificultăţi în respectarea termenului de 30 de zile pentru restituirea sumelor, ca urmare a faptului că dispoziţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează numai modalitatea de efectuare a plăţilor ce constituie arierate, astfel cum acestea sunt definite de lege, şi de deblocare a conturilor în condiţiile plăţii arieratelor, nu şi procedura de efectuare a plăţilor ce nu se încadrează în definiţia dată arieratelor şi de (deblocare a conturilor beneficiarilor, unităţile Trezoreriei Statutului refuzând efectuarea plăţilor întrucât aceasta ar implica deblocarea conturilor beneficiarilor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege,

luând în considerare faptul că, în lipsa corelării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu prevederile actelor normative din domeniul finanţelor publice, dispoziţiile art. 101 sunt în imposibilitate de aplicare şi de a produce efecte juridice,

ţinând cont de faptul că deja există astfel de situaţii, pentru a preîntâmpina crearea altora, în vederea asigurării fluxului serviciilor oferite cetăţenilor, precum şi pentru a asigura finalizarea obiectivelor de investiţii prin Programul naţional de dezvoltare locală şi utilizarea fondurilor publice de la bugetul de stat pentru realizarea acestora în condiţii de eficienţă şi eficacitate se impune intervenţia legislativă de urgenţă.

5. Ca urmare a finalizării procesului electoral din 5 iunie 2016 privind alegerile locale, în prezent, la nivelul celor 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale s-a desfăşurat sau se află în desfăşurare procesul de alegere pentru funcţiile de viceprimar, respectiv pentru funcţiile de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene,

având în vedere faptul că procesul de alegere este afectat de o practică neunitară cauzată de exercitarea dreptului de vot de către un consilier local la adoptarea hotărârii pentru alegerea sa în funcţia de viceprimar. respectiv de către un consilier judeţean pentru alegerea sa în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean,

luând în considerare că, deşi nu există o interdicţie expresă pentru consilierul local, respectiv judeţean de a-şi exercita dreptul de vot pentru alegerea sa în respectiva funcţie, unii dintre consilierii aflaţi în această situaţie îşi exercită dreptul de vot şi că exercitarea acestui drept de vot este considerată de unele instituţii ale prefectului ca fiind o situaţie de conflict de interese, situaţie în care hotărârile adoptate pot fi considerate nule de drept,

având în vedere că în situaţia în care multe dintre cele 3.228 de hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene pot fi considerate nule, unităţile administrativ-teritoriale respective nu vor avea aleşii locali în funcţie îndreptăţiţi să îndeplinească rolul de autorităţi executive ale administraţiei publice locale, fapt care afectează gestionarea treburilor publice ale respectivelor comunităţi locale, se impune intervenţia legislativă de urgenţă.

Ţinând cont de faptul că deja există astfel de situaţii, pentru a preîntâmpina crearea altora, se impune intervenţia legislativă de urgenţă

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să achiziţioneze în anul 2016 un număr de 100 de microbuze în vederea donării acestora, în condiţiile legii, Guvernului Republicii Moldova.

(2) Pentru asigurarea sumelor necesare achiziţionării microbuzelor prevăzute la alin. (1) se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să efectueze virări de credite bugetare în tot timpul anului, prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (9) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să introducă modificările corespunzătoare în anexa la buget.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, următoarele acte normative se modifică şi se completează după cum urmează:

I. Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele I) şi p) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„I) descentralizare-transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale;

р) standarde de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public şi de utilitate publică, stabilite prin acte normative;”.

2. La articolul 2, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ş), cu următorul cuprins:

„ş) analize de impact - documente elaborate care cuprind impactul financiar, resursele umane şi cele materiale necesare exercitării competenţelor, precum şi fundamentarea oportunităţii descentralizării competenţelor propuse a fi transferate autorităţilor administraţiei publice locale.”

3. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Transferul competenţelor este fundamentat pe

analize de impact şi realizat pe baza unor metodologii specifice şi a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, organizează faze-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor pe care le exercită în prezent,

(3) Organizarea fazei-pilot nu este obligatorie pentru competenţele propuse a fi descentralizate, care sunt exercitate de structuri deconcentrate sau subordonate ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local.”

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - În furnizarea serviciilor publice descentralizate, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure aplicarea standardelor de calitate şi să asigure finanţarea serviciilor publice locale cel puţin la nivelul standardelor de cost stabilite în condiţiile legii,”

5. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Etapele transferului de competenţe sunt următoarele:

a) elaborarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a strategiei generale de descentralizare sau, în cazul inexistenţei unei strategii generale de descentralizare prin care se analizează oportunitatea transferului de competenţe de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, elaborarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a strategiilor sectoriale de descentralizare;

b) identificarea de către Guvern, ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a resurselor necesare şi a costurilor integrale aferente competenţelor care sunt transferate, precum şi a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanţate;

с) organizarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a fazelor-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor, care nu sunt exercitate prin structuri din subordinea ministerelor de resort, organizate la nivel local;

d) elaborarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a analizelor de impact ale transferului de competenţe;

e) elaborarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competenţe către autorităţile administraţiei publice locale;

f) transferul, după caz, al resurselor financiare, umane şi materiale exercitării competenţelor transferate după intrarea iii vigoare a legii sectoriale.

(2) Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale asigură, în colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, corelarea pe termen lung între responsabilităţile transferate şi resursele aferente, astfel încât să acopere variaţiile de cost în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate.”

6. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale stabilesc standarde de cost pentru finanţarea unor servicii publice şi de utilitate publică care au fost descentralizate şi standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autorităţile administraţiei publice locale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii sectoriale de descentralizare.

(2) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia să actualizeze periodic standardele de cost şi de calitate pentru serviciile publice şi de utilitate publică descentralizate, prevăzute la alin. (1). Elaborarea şi actualizarea standardelor de cost şi de calitate se fac în colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, conform prevederilor în vigoare, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(3) Standardele de cost şi de calitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare şi al Comitetului pentru finanţe publice locale. Hotărârile Guvernului privind actualizarea periodică a standardelor de cost şi de calitate stau la baza determinării şi alocării sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, către bugetele locale, pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile pentru respectarea aplicării standardelor de calitate şi de exist în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate. Autorităţile administraţiei publice locale pot creşte nivelul de calitate şi de cost doar pe baza veniturilor proprii.”

7. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) în situaţiile în care ministerele, respectiv organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, constată lipsa capacităţii administrative a unei comune sau, după caz, a unui oraş sau municipiu pentru exercitarea în condiţii de eficienţă a competenţelor transferate, competenţele respective se transferă autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţului pe a cărui rază se află unitatea administrativ-teritorială în cauză, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. a) şi f).

(2) în situaţiile în care ministerele, respectiv organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, constată lipsa capacităţii administrative a unui judeţ pentru exercitarea în condiţii de eficienţă a competenţelor transferate, competenţele respective, precum şi resursele aferente, după caz, se transferă ministerului de resort.

(3) Transferul competenţelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează pe perioadă determinată, până în momentul realizării capacităţii administrative necesare a unităţii administrativ-teritoriale în cauză.

(4) Constatarea realizării capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (2) se face de către ministerele, respectiv organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.”

8. La articolul 15 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sprijină fundamentarea şi implementarea politicii de descentralizare a Guvernului prin:”.

9. La articolul 15 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) avizarea standardelor de cost şi calitate corespunzătoare anumitor servicii publice şi de utilitate publică descentralizate elaborate, respectiv, actualizate de ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale;”.

10. La articolul 15, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice toate informaţiile necesare fundamentării, implementării şi monitorizării procesului de descentralizare. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale asigură interoperabilitatea datelor specifice colectate cu baza de date a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, constituită în acest scop.1

11. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice gestionează programe naţionale de dezvoltare adresate unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea stimulării asocierii acestora, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a creşterii capacităţii administrative a acestora.

(2) Programele naţionale de dezvoltare sunt finanţate anual din bugetul de stat sau din alte surse legal constituite, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.”

12. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în cadrul actelor normative, clasifică competenţele ce urmează a fi descentralizate în sensul prevederilor alin. (1).”

13. La articolul 21, litera e) se abrogă.

14. La articolul 21, după litera k) se introduc două noi litere, literele k1) şi k2), cu următorul cuprins:

„k1) asistenţa medicală comunitară:

k2) asistenţa medicală acordată în unele unităţi sanitare cu paturi;”.

15. La articolul 21, după litera l) se introduce o nouă literă, litera m), cu următorul cuprins:

„m) emiterea unor avize/autorizaţii;”,

16. La articolul 22, litera f) se abrogă.

17. La articolul 22, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) emiterea unor avize/autorizaţii;”.

18. La articolul 22, după litera g) se introduc două noi litere, literele h) şi i), cu următorul cuprins:

„h) asistenţa medicală acordată în unele unităţi sanitare cu paturi;

i) alte competenţe stabilite potrivit legii.”

19. La articolul 24, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h1), cu următorul cuprins:

„h1) serviciile sociale pentru persoanele vârstnice;”.

20. La articolul 24, litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„k) finanţarea cheltuielilor de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali, precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare din unităţile de asistenţă medico-socială;”.

21. La articolul 24, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:

„l) amenajarea teritoriului şi urbanism;

m) alte competenţe stabilite potrivit legii.”

22. La articolul 26, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) serviciile sociale pentru persoanele vârstnice;”.

23. La articolul 26, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) consultanţă agricolă, la nivelul judeţului;”.

24. La articolul 26, după litera g) se introduc două noi litere, literele h) şi i), cu următorul cuprins:

„h) finanţarea cheltuielilor de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali, precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare din unităţile de asistenţă medico-socială;

i) alte competenţe stabilite potrivit legii.”

25. La articolul 30, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) în situaţia nerespectării obligaţiilor prevederilor art. 7 şi art. 15 alin. (2) de către autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice poate solicita în scris suspendarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, repartizate potrivit art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, de către directorii generali ai direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/directorul general al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti/şefii de administraţie ai administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, până la data la care autorităţile administraţiei publice locale fac dovada încadrării în prevederile prezentei legi:

II. Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„(3) Pentru asistenţa tehnică asigurată de C.N.I. În pregătirea şi derularea programelor de investiţii, inclusiv pentru plata personalului de supraveghere pe parcursul realizării acestora, în devizul general al lucrării se vor prevedea cheltuieli forfetare în cuantum de 5% din valoarea lucrărilor de construcţii-montaj. Aceste sume constituie venituri proprii ale C.N.I.

(4) Pentru asistenţa tehnică asigurată de C.N.I. În pregătirea şi derularea programelor de lucrări de reparaţii curente şi capitale, consolidări şi alte lucrări similare, inclusiv pentru plata personalului de supraveghere pe parcursul realizării acestora, în devizul generai al lucrării se vor prevedea cheltuieli forfetare în cuantum de 5% din valoarea devizului. Aceste sume constituie venituri proprii ale C.N.I.”

2. La anexa nr. 3 „Programul naţional de construcţii de Interes public sau social”, la articolul 1 alineatul (2), literele j)-I) vor avea următorul cuprins:

„j) obiective de interes public sau social în domeniul construcţiilor: orice tip de construcţii care se realizează pentru satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale comunităţilor locale, inclusiv la nivel naţional;

k) beneficiari: statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii publice şi instituţii de interes public naţional, inclusiv persoane fizice şi juridice în cazul Subprogramului «Lucrări în primă urgenţă»;

l) amplasament: imobilul constituit din terenuri şi/sau construcţii, după caz, aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi al celorlalte instituţii publice şi instituţii de interes public naţional, inclusiv proprietatea persoanelor fizice şi juridice în cazul Subprogramului «Lucrări în primă urgenţă»;”.

3. Titlul anexei nr. 31 la anexa nr. 3 „Programul naţional de construcţii de interes public sau social” va avea următorul cuprins:

LISTA-SINTEZĂ

a obiectivelor de investiţii din cadrul Subprogramului

III. La articolul 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 230 din 22 aprilie 2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:

„(4) La cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale prin care se angajează să achite sumele decontate necuvenit prevăzute la alin. (1) şi în care se menţionează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ca beneficiar al sumelor şi detaliile privind plata, directorii generali ai direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/directorul general al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti/şefii de administraţie ai administraţiilor judeţene ale finanţelor publice alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, până la nivelul sumelor solicitate pentru plata sumelor decontate necuvenit prevăzute la alin. (1).

(5) în termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită sumele decontate necuvenit, prevăzute la alin. (1), potrivit celor menţionate în cerere.

(6) în cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinaţiei prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să retragă din conturile bugetelor locale sumele aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii, corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale sumele care au fost retrase şi motivele pentru care au fost retrase.”

IV. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 57, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau schimbarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune.”

2. La articolul 101, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a preşedintelui sau vicepreşedintelui consiliului judeţean participă şi votează consilierul judeţean care candidează la funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a cărui eliberare din funcţie se propune.”

Art. 3. - Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care au descentralizat competenţe, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au obligaţia să elaboreze standarde de calitate şi standarde de cost pentru serviciile publice descentralizate care exercită aceste competenţe, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 4. - Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice.

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 42.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Livia Stan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Sănătăţii

 

Având în vedere propunerea Ministerului Sănătăţii, formulată prin Adresa nr. 780 din 16 iunie 2016, precum şi Avizul favorabil nr. 32.701/2016 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Livia Stan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Sănătăţii,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin, (1) lit. b), al art. 89 alin, (21) şi al art. 92 alin, (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Livia Stan exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Sănătăţii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 30 iunie 2016,

Nr. 228.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Liviu-Robert Neagu din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat

 

În temeiul art. 15 lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 30 iunie 2016, domnul Liviu-Robert Neagu se eliberează din funcţie de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 30 iunie 2016.

Nr. 229.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru abrogarea unor ordine referitoare la procedura de administrare şi formularistică în domeniul fiscal

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.329/2004 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind sediile secundare”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 15 septembrie 2004;

b) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.157/2006 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor nerezidenţi care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.053 din 29 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 179/2007 pentru aprobarea Instrucţiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 mai 2007;

d) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 262/2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 13 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 419/2007 pentru aprobarea procedurii de schimbare a sediului social, precum şi pentru aprobarea formularului „Decizie de înregistrare a sediului social şi a domiciliului fiscal “, publicat în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 473 din 13 iulie 2007, cu completările ulterioare;

f) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 263/2010 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 26 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

g) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.620/2014 pentru aprobarea Procedurii de depunere la organul fiscal a documentului de certificare întocmit de consultantul fiscal, precum şi a Procedurii privind schimbul de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Camera Consultanţilor Fiscali, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 4 decembrie 2014;

h) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.696/2011 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularisticii necesare pentru solicitarea şi comunicarea datelor înscrise în cazierul fiscal, modul de organizare, gestionare şi acces la informaţiile din cazierul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 27 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

i) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 544/2014 privind aprobarea Cartei drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 11 aprilie 2014;

j) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.107/2012 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative şi procedurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 21 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 16 iunie 2016.

Nr. 904.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iulie 2016

 

În temeiul:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României;

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iulie 2016 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.200 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 255 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice, Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iunie 2016.

Nr. 1.016.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna iulie 2016

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iulie 2016, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. de zile

Valoarea emisiunii - lei -

R01617CTN090

04.07.2016

06.07.2016

29.05.2017

327

1.000.000.000

RO1617CTN0A9

18.07.2016

20.07.2016

18.01.2017

182

500.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

 

P = 1 (d x r / 360)

Y = r/P,

în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, în intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna iulie 2016

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iulie 2016, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 4, 5, 7 şi 10 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadentei

Maturitate Nr. de ani

Maturitate reziduală

Nr. de ani

Rata cupon

%

Dobânda acumulată - lei/titlu -

Valoare nominală licitaţie de referinţa

- lei -

Valoare nominală SSON

- lei -

RO1425DBN029

07.07.2016

08.07.2016

11.07.2016

24.02.2025

10

8,63

4,75

89,55

200.000.000

30.000.000

RO1519DBN037

11.07.2016

12.07.2016

13.07.2016

29.04.2019

3

2,79

2,50

25,66

500.000.000

75.000.000

RO1522DBN056

14.07.2016

15.07.2016

18.07.2016

19.12.2022

7

6,42

3,50

101,37

200.000.000

30.000.000

RO1521DBN041

21.07.2016

22.07.2016

25.07.2016

22.03.2021

5

4,66

3,25

55,65

300.000.000

45.000.000

R01620DBN017

25.07.2016

26.07.2016

27.07.2016

26.02.2020

4

3,59

2,25

46,72

500.000.000

75.000.000

 

*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise înainte de data de 1 octombrie 2013 este de 10.000 lei, ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1425DBN029

855/27.06.2014

iulie 2014

RO1519DBN037

1.004/28.08.2015

septembrie 2015

RO1522DBN056

1.415/29.10.2015

noiembrie 2015

RO1521DBN041

1.204/01.10.2015

octombrie 2015

R01620DBN017

295/29.02.2016

martie 2016

 

(2) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală;

r= rata cuponului.

(3) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale

(4) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art.5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare,

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor Indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis.

Art. 7. - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari, conform prevederilor din secţiunea a 2-a „Sesiunea de oferte necompetitive adresată dealerilor primari” a cap. III „Plasarea titlurilor de stat pe piaţa primară” din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind, după caz, cel prevăzut în art. 24 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă în intervalul orar 10,00-12,00, respectiv în ziua SSON în intervalul orar 10,00-11,00,

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate CU Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 6

din 16 mai 2016

 

Dosar nr. 9/2016

 

Ionuţ Mihai Matei - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Rodica Cosma - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Cristina Rotaru-Radu - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Paula C. Pantea - judecător la Secţia I civilă

Sorinela Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 9/2016 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi ale art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare

Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei.

La şedinţa de judecată participă doamna Georgina Bodoroncea, procuror în cadrul Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Secţia judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Florin Nicuşor Mihalache, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii Militare de Apel privind „stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal.”

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror Georgina Bodoroncea, a arătat că există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă judecăţii, excepţie făcând doar trei decizii ale Curţii Militare de Apel pronunţate de acelaşi complet, situaţie în care a apreciat că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin, (3) şi art. 472 din Codul de procedură penală şi a solicitat respingerea, ca inadmisibil, a recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii Militare de Apel prin Adresa nr. A2444 din 23 decembrie 2015.

Preşedintele completului, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Colegiul de conducere al Curţii Militare de Apel, prin Adresa nr. A2444 din 23 decembrie 2015, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 471 din Codul de procedură penală, pentru a se pronunţa asupra următoarei probleme de drept ce a primit soluţionări diferite la nivelul completelor de apel din cadrul instanţei: „stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin, (1) din Codul penal.”

2. Examenul jurisprudenţei Curţii Militare de Apel

2.1. Într-o primă interpretare, unele complete de judecată ale Curţii Militare de Apel au reţinut că prin declararea ca neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. (1) din Codul penal nu se realizează o dezincriminare a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, fapta respectivă rămânând incriminată chiar şi în lipsa unei intervenţii din partea legiuitorului după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732/2014.

Singura consecinţă produsă prin absenţa intervenţiei legiuitorului rezidă în faptul că stabilirea îmbibaţiei alcoolice nu se mai face pe baza valorii pe care o are alcoolemia la momentul prelevării mostrelor biologice, ci în funcţie de valoarea alcoolemiei din timpul conducerii vehiculului pe drumurile publice.

2.2. Într-o a două interpretare s-a reţinut că după data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732/201410 Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 27 ianuarie 2015, instanţa va constata că sunt incidente dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind aplicarea legii penale de dezincriminare, astfel încât, deşi fapta imputată există, aceasta nu mai este prevăzută de legea penală, ipoteză prevăzută în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, care prin aplicarea art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală atrage achitarea inculpatului.

3. Opinia Colegiului de conducere al Curţii Militare de Apel este în sensul că, prin declararea ca neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice”, nu s-a realizat o dezincriminare a infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, aceasta fiind, de altfel, şi opinia majorităţii judecătorilor instanţei.

4. Punctul de vedere exprimat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării Curţii Militare de Apel, întrucât pe calea recursului în interesul legii nu pot fi interpretate efectele deciziilor Curţii Constituţionale, având în vedere că instanţele judecătoreşti sunt chemate să le aplice la cazul dedus judecăţii, într-un mod conform cu considerentele acestora.

Un alt argument în susţinerea soluţiei de respingere îl reprezintă, în opinia Ministerului Public, şi împrejurarea că problema de drept semnalată de instanţa militară nu a primit în practică dezlegări diferite, în condiţiile în care hotărârile judecătoreşti provin de la aceeaşi instanţă.

În acest sens, examenul jurisprudenţei naţionale în materie a evidenţiat existenţa unei interpretări unitare a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, instanţele judecătoreşti pronunţând, prin hotărâri definitive, soluţii de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, relevante în acest sens fiind cele 802 din cele 805 anexe transmise de Ministerul Public.

Ca atare, instanţele au stabilit că declararea neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice” nu a avut drept consecinţa dezincriminarea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, ci doar o modificare a textului, în sensul înlăturării din cuprinsul său a prevederilor neconforme cu legea fundamentală.

În aceste condiţii se constată că, într-o opinie unanimă, instanţele judecătoreşti au reţinut ca relevantă valoarea alcoolemiei din momentul conducerii vehiculului, întrucât data săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal este cea a depistării în trafic a conducătorului auto, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte 0,80g/l pur sânge.

Din analiza hotărârilor de achitare cuprinse în anexele transmise de Ministerul Public a rezultat că soluţiile definitive de achitare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe au fost întemeiate doar pe insuficienţa probatoriului în determinarea alcoolemiei la momentul conducerii vehiculului.

Prin excepţie, la nivelul Curţii Militare de Apel au fost pronunţate, de acelaşi complet, un număr de trei hotărâri definitive de achitare, întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, în cuprinsul cărora s-a reţinut că, după data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, art. 336 alin. (1) din Codul penal nu mai conţine condiţia de incriminare în ceea ce priveşte momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii.

Contrar acestei opinii, în cadrul aceleiaşi instanţe au fost identificate două decizii date de complete diferite, în calea de atac a apelului, prin care s-au pronunţat soluţii de condamnare sau, după caz au fost menţinute asemenea soluţii pentru săvârşirea infracţiunii incriminate de art. 336 alin. (1) din Codul penal.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor a opinat în sensul că recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii Militare de Apei nu este admisibil, întrucât nu îndeplineşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 şi 472 din Codul de procedură penală, având în vedere că la nivelul instanţelor judecătoreşti nu există practică neunitară cu privire la problema sesizată.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale aplicabile în materie, reţine următoarele:

Dispoziţiile legale relevante:

a) Codul penal

Art. 336. - Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe

„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. [...]”

b) Codul de procedură penală

Art. 471. - Cererea de recurs în interesul legii

„(1) Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

(2) Cererea trebuie să cuprindă soluţiile diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii.

(3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoţită, sub sancţiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătoreşti definitive din care rezultă că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit de instanţele judecătoreşti.”

Art. 472. - Condiţiile de admisibilitate „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează la cerere.”

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale:

Prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, s-a decis că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, întrucât „lipseşte de previzibilitate norma de incriminare, în condiţiile în care principiul respectării legilor şi cel al legalităţii incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare şi precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilităţii persoanelor interesate de a se conforma prescripţiei legale.

(...) Elementul material al laturii obiective a infracţiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizează prin acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Îmbibaţia alcoolică este procesul de pătrundere a alcoolului în sânge, consecinţa fiind provocarea unei stări de intoxicaţie (alcoolică).

(...) Condiţia ca îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracţiunii la un moment ulterior săvârşirii ei, în condiţiile în care de esenţa infracţiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârşirii lor. Odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispoziţiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibaţie alcoolică şi, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcţie de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârşirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu şi exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicţie cu normele constituţionale şi convenţionale mai sus menţionate.”

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală:

Prin Decizia nr. 24 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 20 noiembrie 2015, s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la „conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal”, întrucât problema de drept astfel cum a fost ridicată prin încheierea de sesizare „se caracterizează printr-o doză mult prea mare de generalitate, ce împiedică identificarea exactă a chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită. În principiu, decelarea conţinutului constitutiv al unei infracţiuni implică, întotdeauna, o examinare esenţialmente teoretică a normei de incriminare, examinare plasată însă, mai degrabă, în sfera unei dezbateri doctrinare, ce nu se confundă, în mod evident, cu activitatea de interpretare efectivă a legii.

Or, identificarea conţinutului constitutiv al infracţiunii deduse judecăţii nu comportă o veritabilă dificultate, dacă este rezultatul unei interpretări a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal în lumina cunoştinţelor de specialitate juridică şi a experienţei profesionale a magistratului, dar şi în contextul considerentelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale. Aceasta deoarece, la paragrafele 25-27 ale deciziei menţionate, elementele de conţinut constitutiv ale infracţiunii analizate sunt descrise cu o claritate ce nu lasă loc unui minim echivoc. În plus, în considerentele încheierii de sesizare, curtea de apel a reţinut ea însăşi, cu exactitate, forma actuală a normei de incriminare, cu toate elementele relevante de conţinut.

(...) Efectele deciziilor Curţii Constituţionale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituţii ale statului, întrucât un atare demers ar genera o ştirbire a competenţei sale exclusive în materie. Prin urmare, instanţele judecătoreşti nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să aplice acea decizie într-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecăţii, demers pe deplin posibil şi în speţa de faţă.”

Completul competent să judece recursul în interesul legii reţine că, în virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, instanţa supremă asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti prin cele două mecanisme instituite de Codul de procedură penală, respectiv recursul în interesul legii şi procedura pronunţării hotărârilor prealabile.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 471 şi 472 din Codul de procedură penală aplicabile în materia recursului în interesul legii rezultă că pentru a se apela la un asemenea mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie îndeplinite mai multe condiţii de admisibilitate.

Promovarea recursului în interesul legii se realizează de către unul dintre titularii prevăzuţi în mod expres de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, cerinţă ce este îndeplinită în cauză, având în vedere că instanţa supremă a fost sesizată de către Colegiul de conducere al Curţii Militare de Apel.

Cererea, aşa cum arată art. 471 alin. (2) din Codul de procedură penală, trebuie să cuprindă anumite elemente de conţinut, respectiv enunţarea soluţiilor diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii, aspecte care formal se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări.

Condiţia esenţială pentru promovarea recursului în interesul legii ce rezultă din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din Codul de procedură penală o reprezintă existenţa unei probleme de drept soluţionată în mod diferit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive, ce trebuie dovedită prin anexarea acestora la cererea formulată de titularul sesizării.

Raportând această din urmă cerinţă la datele concrete ale cauzei, Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că ea nu este îndeplinită.

Astfel, Colegiul de conducere al Curţii Militare de Apel şi-a fundamentat sesizarea pe trei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a dispus achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, ca urmare a dezincriminării acesteia prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, soluţii pronunţate la aceeaşi dată (15 octombrie 2015) şi de acelaşi complet de apel din cadrul instanţei militare, precum şi pe două decizii penale de condamnare intrate în puterea de lucru judecată date de complete diferite de la nivelul aceleaşi instanţe.

Din cele menţionate rezultă că problema de drept supusă atenţiei completului competent să judece recursul în interesul legii nu a primit interpretări diferite în practica judiciară a instanţelor judecătoreşti la nivel naţional, aşa cum impun dispoziţiile art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din Codul de procedură penală, ci a fost soluţionată diferit de către complete din cadrul aceleaşi instanţe, iar opinia că infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal a fost dezincriminată prin declararea ca neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice” a fost îmbrăţişată doar de un singur complet de apel.

Această împrejurare se deduce şi din analiza anexelor 1-805 ataşate punctului de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmis prin Adresa nr. 3.324/C/3.162/111-5/2015 din 2 martie 2016, care evidenţiază caracterul unitar al jurisprudenţei în materie, întrucât au fost identificate un număr de 802 soluţii definitive de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, pronunţate de instanţele judecătoreşti din ţară, ulterior datei de 27 ianuarie 2015, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69, Decizia Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014.

Sub acelaşi aspect este de menţionat că din cele 805 hotărâri judecătoreşti transmise de Ministerul Public, doar trei au fost de achitare, fără ca acestea să se fundamenteze pe argumentul dezincriminări infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal ca efect al deciziei instanţei de contencios constituţional care face obiectul prezentei sesizări, ci pe caracterul insuficient al probatoriului cu privire la dovedirea valorii alcoolemiei stabilite de lege pentru existenţa acestei infracţiuni.

De altfel, şi în jurisprudenţa instanţei supreme ulterioară datei de 27 ianuarie 2015 au fost identificate hotărâri de condamnare definitivă sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Mai mult, problema semnalată prin prezentul recurs în interesul legii a făcut şi obiectul unui recurs în casaţie în care s-a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură penală, susţinându-se dezincriminarea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, cale de atac ce a fost respinsă ca nefondată.

În acest context, Completul competent să judece recursul în interesul legii face trimitere la propria sa jurisprudenţă, respectiv Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite nr. 6 din 20 septembrie 2010 prin care a fost respinsă sesizarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Craiova privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 283 alin. ţ1) lit. o) şi e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, întrucât s-a constatatei „existenţa practicii neunitare este evidenţiată exclusiv prin hotărâri pronunţate de instanţele din raza Curţii de Apel Craiova, fără a se demonstra că astfel de situaţii s-au întâlnit şi la nivelul altor curţi de apel.

În acest caz însă au fost stabilite alte modalităţi de rezolvare decât cea reglementată prin dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă.

Jurisprudenţa neunitară existând la nivelul unei singure curţi de apel, rezolvarea divergenţelor de opinii în sensul unificării practicii judiciare se poate face prin discutarea problemei de drept în cadrul adunării generale, în condiţiile prevăzute de art. 51 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, nefiind necesară punerea în mişcare a mecanismului reprezentat de promovarea recursului în interesul legii.”

Având în vedere argumentele expuse, se constată că nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate reglementata de norma procesual penală în materia recursului în interesul legii, sens în care în temeiul art. 473 şi 474 din Codul de procedură penală, raportat la dispoziţiile art. 471 alin. (3) din Codul de procedură penală, Completul competent să judece recursul în interesul legii va respinge ca inadmisibilă sesizarea Colegiului de conducere al Curţii Militare de Apel.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere ai Curţii Militare de Apel privind „stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal.”

Obligatorie, conform dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţa publică de la 16 mai 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

judecător IONUŢ MIHAI MATEI

Magistrat-asistent,

Florin Nicuşor Mihalache

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.