MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 433/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 433         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 9 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 127 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

 

Decizia nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

392. - Hotărâre privind instituirea bursei anuale „Ierunca-Lovinescu”, în favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de Ministerul Afacerilor Externe

 

393. - Hotărâre privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

399. - Hotărâre privind desfiinţarea Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea” Bucureşti şi reorganizarea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”

 

400. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Naţională închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

401. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

841. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida, ale ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0104 Bazinul Fizeşului şi ale ariilor naturale protejate de importanţă naţională cu care acestea se suprapun

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 127

din 10 martie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Cătălin Ion Ciora în Dosarul nr. 1.267/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 647D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, susţinând, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 a fost adoptată la data de 19 februarie 2013, publicată pe data de 4 martie 2013 şi a intrat în vigoare la data de 15 martie 2013, adică după trecerea unei perioade de aproximativ o lună, ceea ce aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţia adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ordonanţele de urgenţă intră în vigoare la data publicării lor, dacă nu se prevede o altă dată în cuprinsul acestora. Timbrul de mediu, în numite cazuri, este mal mare decât preţul autovehiculului, ceea ce duce la scoaterea bunului din circuitul civil, afectând dreptul de proprietate. Timbrul de mediu, deşi se plăteşte în lei, este stabilit în euro, ceea ce aduce atingere art. 137 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia moneda naţională este leul. Or, taxele locale, spre exemplu, se stabilesc şi plătesc în lei, iar nu raportat la cursul euro. Actul normativ criticat nu este în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene, care fac diferenţă între taxa pentru autovehicule echipate cu motoare diesel şi cele echipate cu motoare ce funcţionează cu benzină, şi nici cu taxele stabilite de acestea pe categorii de motorizări, în cazul său taxa fiind foarte mare. Autorul arată că prin textele de lege criticate se aduce atingere art. 110 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene. Invocă, în acest sens, cele reţinute de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 14 aprilie 2015, pronunţată în Cauza C-76/14 Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului - Judeţul Braşov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor. Arată că, potrivit art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, timbrul de mediu pentru autovehicule se plăteşte cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, pentru care nu a fost achitată niciuna dintre taxele anterior reglementate. Dacă aceste taxe s-au plătit, rezultă dintr-o interpretare per a contrario că nu mai există obligaţia de a plăti timbru de mediu, ceea ce este contrar celor reţinute în decizia invocată. Autorul depune, la dosar, o copie în limba română de pe hotărârea invocată, precum şi un extras în limba franceză de pe aceasta.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că asupra textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 94 din 3 martie 2015 şi nr. 162 din 17 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 17 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1 267/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia a fost invocată de Cătălin Ion Ciora, într-o cauză având ca obiect o acţiune în anularea deciziei prin care i s-a stabilit suma reprezentând timbru de mediu, şi restituirea sumei plătite.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 s-a făcut cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece publicarea acesteia în Monitorul Oficial a avut loc la data de 4 martie 2013, iar, potrivit art. 17 din acest act normativ, intrarea sa în vigoare a fost amânată la data de 15 martie 2013. În aceste condiţii, Curtea trebuie să analizeze dacă a existat situaţia extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată, care a determinat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care respectivul act a intrat în vigoare la aproximativ o lună de la data adoptării. De asemenea, se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 aduce atingere şi art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece afectează regimul drepturilor fundamentale, respectiv drepturile constituţionale de proprietate şi dreptul la libera circulaţie a bunurilor, în sensul în care verbul „a afecta” a fost precizat de Curte, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008. Astfel, autorul arată că prevederile art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 aduc atingere dispoziţiilor art. 44 referitor la dreptul de proprietate din Constituţie şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional la Convenţia privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Prin stabilirea taxei privind timbrul de mediu pentru autovehicule, într-un cuantum mai mare decât valoarea autoturismului, se aduce atingere dreptului de dispoziţie asupra acestui bun, care este practic scos din circuitul civil. Stabilirea unui timbru de mediu care se plăteşte doar la momentul înmatriculării, urmând ca ulterior să nu se distingă între uzura autoturismelor, reprezintă premisa unei discriminări între proprietari. De asemenea, se creează o discriminare prin aplicarea timbrului de mediu numai pentru autovehiculele care îşi schimbă proprietarul. Pentru celelalte, care nu vor mai fi vândute, indiferent de norma de poluare şi de uzura acestora, taxa nu se încasează. Autorul excepţiei arată că este, de asemenea, discriminatoriu modul de calcul al taxei, diferit pentru fiecare proprietar Stabilirea nivelului timbrului de mediu exprimat în euro şi urmând a fi plătit în lei, pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro, aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 137 alin. (2) teza întâi, potrivit cărora moneda naţională este leul.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, făcând referire la preambulul ordonanţei de urgenţă criticate. De asemenea, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arătând că textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor art. 16 şi art. 44 din Legea fundamentală. Sunt reiterate cele reţinute de Curte prin Decizia nr. 645 din 11 noiembrie 2014 cu privire la încălcarea liberei circulaţii a bunurilor. Referitor la pretinsa nerespectare a prevederilor constituţionale care impun ca monedă naţională leul, precizează că, potrivit art. 5 alin. (2), art. 7 alin. (2) şi art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, valoarea timbrului de mediu se stabileşte în lei, pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro, stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării sau transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat. În aceste condiţii modalitatea de reglementare consacrată prin prevederile ordonanţei de urgenţă criticate este în concordanţă cu dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Legea fundamentală. Întrucât nu au fost încălcate drepturi fundamentale, nu poate fi reţinută nicio atingere adusă dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.

10. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, în ansamblul său, sunt constituţionale. În acest sens, arată că nu poate 11 reţinută critica potrivit căreia actul normativ criticat a fost adoptat cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, făcând referire la cele expuse în preambulul acesteia, şi arătând că măsurile reglementate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2013 reprezintă concretizarea competenţei Guvernului de realizare a politicii interne a ţării, consacrate prin art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, arată că Parlamentul a validat reglementările juridice introduse prin actul normativ criticat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 fiind aprobată prin Legea nr. 37/2014. Cu privire la critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, arată că intervenţia legiuitorului nu afectează un drept fundamental, respectiv dreptul de proprietate. Reglementarea timbrului de mediu, taxă parafiscală care se plăteşte o singură dată, vizează constituirea fondului de mediu, iar statele au dreptul de a adopta legile necesare pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului de proprietate privată, potrivit paragraful 2 al art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin încheierea de sesizare, îl constituie art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013. În realitate, din examinarea concluziilor formulate de autorul excepţiei Curtea observă că obiectul acesteia îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, având următorul cuprins:

Art. 4: „Obligaţia de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:

a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare;

b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din panul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile ari. 7;

c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;

d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;

e) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a emis decizie de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conformitate cu prevederile art. 12,

Art. 6: „(1) Timbrul se calculează pe baza elementelor prevăzute la anexele nr. 1-6, după cum urmează:

a) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespunde norma de poluare Euro 5, timbrul de mediu se calculează după formula:

Suma de plată - [Ax B x (100 - C) ]/100,

unde:

A = nivelul emisiilor de C02, exprimat în grame/km menţionate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de C02l exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

b) pentru autovehiculele din categoria Mi cărora le corespund normele de poluare euro 4 şi euro 3, timbrul de mediu se calculează după formula:

Suma de plată = [A x B x (100 - C) ]/100,

unde:

A = nivelul emisiilor de C02, exprimat în grame/km menţionate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de C02, exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

c) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespund normele de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:

Suma de plată = [E x D x (100 - C) J/100,

unde:

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana nr. 2 din anexa nr. 3;

D = cilindreea exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a vehiculului;

E = valoarea prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi valoarea prevăzută în coloana 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

d) formula prevăzută la iii. c) se aplică şi pentru autovehiculele din categoriile M2, M3, Ni, N2 şi N3, pentru care nivelul timbrului de mediu este prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5.

(2) Norma de poluare Euro şi nivelul emisiei de C02, la care se face referire la alin. (1), sunt cele menţionate de Regia Autonomă „Registrul Auto Român” în cartea de identitate a vehiculului, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Timbrul pentru autovehiculele cărora le corespunde norma de poluare Euro 6 se va determina pe baza formulei prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea şi introducerea în circulaţie a vehiculelor noi, conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 ai Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor.

(4) Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride şi electrice timbrul de mediu nu se datorează.

(5) Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcţie de vechimea autovehiculului.

(6) Cu ocazia calculului timbrului pot fi acordate reduceri suplimentare faţă de cota de reducere prevăzută în anexa nr. 3, în funcţie de abaterile de la situaţia standard a elementului/elementelor care a/au stat la baza stabilirii cotei fixe, dacă persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. În acest caz, calculul timbrului se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 3, majorată cu cota de reducere suplimentară prevăzută în anexa nr. 6. Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 90%, se aplică cota de reducere de 90%.

(7) Suma reprezentând timbrul ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor alin. (1), poate fi ajustată şi atunci când persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat face dovada, pe baza expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă „Registrul Auto Român”, că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(8) Vechimea autovehiculului se calculează în funcţie da data primei înmatriculări a acestuia.

(9) Atunci când persoana care solicită înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, timbrul se calculează în funcţie de anul de fabricaţie.”

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la principiul egalităţii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 137 alin. (2) teza întâi potrivit cărora moneda naţională este leul, art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în situaţii extraordinare şi art. 115 alin. (6), sub aspectul interzicerii adoptării ordonanţelor de urgenţă ce pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, precum şi prevederilor art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în jurisprudenţa sa a reţinut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinaţie clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, care se plăteşte o singură dată. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituţie, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se utilizează de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligaţiei prevăzute de chiar textul Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015, paragraful 24).

16. Referitor la criticile potrivit cărora dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), Curtea a reţinut că, în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, caracterul de urgenţă a fost justificat prin „necesitatea asigurării cadrului necesar în vederea realizării unor programe şi proiecte din domeniul protecţiei mediului, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile-limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu” şi prin „conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe date de performanţă obiective, disponibile în mod obişnuit şi relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2”. Astfel, Curtea a reţinut că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, pornind de la o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu a fost încălcat art. 115 alin. (4) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, precitată, paragraful 20).

17. Distinct de cele reţinute în decizia menţionată, ale cărei considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, cu acest prilej Curtea reţine că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, din perspectiva faptului că ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost publicată la data de 4 martie 2013, iar intrarea sa în vigoare a fost amânată prin art. 17 din acest act normativ, până la data de 15 martie 2013. Amânarea intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu are, de plano, semnificaţia lipsirii sale de caracterul urgent şi extraordinar (a se vedea, exemplificativ, şi Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010). Astfel cum s-a reţinut anterior, pentru motivele pe care s-a întemeiat Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, precitată, caracterul urgent şi extraordinar al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 este justificat. În plus, Curtea observă şi dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010 potrivit cărora „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial ai României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară”, precum şi faptul că, potrivit art. 16 din actul normativ criticat, în termen de 15 zile de la data publicării acesteia, urmau să fie elaborate norme metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

18. În ceea ce priveşte încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, Curtea reţine că prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat, cu valoare de principiu, că egalitatea în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, cei care au transcris dreptul de proprietate anterior intrării în vigoare a actului normativ criticat nu se află în aceeaşi situaţie cu aceia care au înscris/reintrodus în parcul naţional sau transcris dreptul de proprietate, ulterior intrării în vigoare a actului normativ criticat. Fiecare dintre proprietari are o situaţie diferită în funcţie de cadrul legal în vigoare atunci când a avut loc înscrierea/reintroducerea în parcul naţional sau transcrierea dreptului de proprietate. În legătură cu aspectul menţionat mai sus, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii, în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea 1î prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecinţă, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015). În concluzie, Curtea reţine că, pentru a exista o încălcare a principiului egalităţii, trebuie ca între persoanele cărora li se aplică acelaşi regim juridic - în speţă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 - să existe diferenţe nejustificate obiectiv şi rezonabil. Or, din critica autorului excepţiei nu rezultă aceste diferenţe.

19. De asemenea, Curtea constată, referitor la criticile autorului excepţiei ce privesc presupuse discriminări care rezultă din stabilirea timbrului de mediu fără a ţine cont de rulajul diferit al autoturismelor, ori din modul diferenţiat de calcul al timbrului, că acestea constituie eventuale propuneri de lege ferenda, iar nu veritabile critici de neconstituţionalitate.

20. De altfel, Curtea observă că opţiunea legiuitorului de a alege ca moment de referinţă pentru plata timbrului de mediu înscrierea/reintroducerea în parcul naţional sau transcrierea dreptului de proprietate, produse ulterior intrării în vigoare a legii, este în concordanţă cu principiul activităţii legii, potrivit căruia orice act normativ acţionează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice născute după acest moment. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004).

21. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, respectiv a prerogativei dreptului de dispoziţie asupra bunului, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi primită. Textele de lege criticate nu conţin nicio prevedere care să aibă ca efect indisponibilizarea bunului, critica autorului excepţiei privind o situaţie de fapt care excedează controlului de constituţionalitate.

22. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că actul normativ criticat nu conţine nicio dispoziţie din care să rezulte că moneda naţională ar fi alta decât leul. Legiuitorul este liber să stabilească formula după care se calculează valoarea timbrului, iar plata se face în lei la Trezoreria Statului, pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum rezultă din prevederile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu.

23. Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, de vreme ce, aşa cum s-a reţinut anterior, nu a fost afectat regimul dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii şi dreptul de proprietate privată.

24. În ceea ce priveşte invocarea în şedinţa publică a considerentelor hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 14 aprilie 2015 pronunţate în Cauza C-76/14 Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului - Judeţul Braşov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, Curtea reţine că, după pronunţarea acesteia, legiuitorul a modificat art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015, astfel încât, în prezent, contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent. Critica autorului priveşte dispoziţiile art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, din perspectiva unei interpretări per a contrario, în sensul că pentru autovehiculele rulate pentru care s-a plătit una dintre taxele reglementate anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu mai există obligaţia de a plăti timbru de mediu. Aceasta ar fi contrar celor reţinute în hotărârea precitată. Or, atât cu privire la această critică, cât şi referitor la aceea privind încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor din regulamentele Uniunii Europene, Curtea Constituţională observă că nu este de competenţa sa să analizeze conformitatea unor norme de drept naţional cu hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau cu prevederile din regulamentele invocate, prin prisma art. 148 din Constituţie. O atare competenţă aparţine instanţei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010).

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Ion Ciora în Dosarul nr. 1.267/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 130

din 10 martie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Sanda Maria Ioana Bossy în Dosarul nr. 20.508/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 863D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că Uniunea Mondială a Românilor Liberi înregistrată la Strasbourg a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că asupra textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 801 din 21 iunie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 20.508/3/2012 Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care s-a solicitat constatarea caracterului politic al condamnării unui ascendent, faţă de care nu are calitatea de moştenitor în gradele prevăzute de textul de lege criticat, acordarea de daune morale, precum şi acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii unui imobil confiscat.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile de lege criticate contravin textelor constituţionale invocate, deoarece restrâng dreptul de a obţine măsuri reparatorii numai la anumite categorii de persoane, respectiv soţul şi descendenţii până la gradul al II-lea inclusiv. Or, dreptul la moştenire este garantat „atât pentru descendenţi, cât şi pentru ascendenţi cu vocaţie la moştenire, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar pentru colaterali numai până la gradul al patrulea inclusiv”. Nu există raţiuni pentru care să fie restrâns acest drept, motiv pentru care reglementarea este lipsită de proporţionalitate, îngrădind accesul la justiţie şi fiind contrară principiului reparaţiei efective şi echitabile, de asemenea, autorul excepţiei critică jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, apreciind că există argumente pentru reconsiderarea acesteia.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, Legea nr. 221/2009 este o lege specială, ce constituie rezultatul opţiunii legiuitorului de a conferi posibilitatea de a obţine despăgubiri anumitor categorii de persoane, în considerarea calităţii acestora de persoane care au suferit condamnări cu caracter politic sau măsuri administrative cu caracter politic.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, autorul excepţiei urmărind modificarea prevederilor legale criticate, în sensul extinderii sferei persoanelor care pot beneficia de acestea.

10 Avocatul Poporului arată că punctul său de vedere este în sensul constituţionalităţii textului de lege criticat, că acesta a fost transmis anterior Curţii şi reţinut în deciziile nr. 513 din 7 octombrie 2014, nr. 546 din 17 decembrie 2013 şi nr. 164 din 17 martie 2015.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele transmise de Uniunea Mondială a Românilor Liberi din Strasbourg, prin intermediul apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009.

14. Curtea observă că art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 este structurat pe trei litere, dintre care. aplicabile în cauză, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată - respectiv acordarea de daune morale, precum şi acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii unui imobil confiscat-sunt dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificările aduse prin art. XIII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, potrivit cărora:

Art.5: „(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la: [...]

b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.”

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la caracterul statului român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009, Curtea reţine că acestea reglementează soluţia legislativă de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, despăgubiri ce puteau fi cerute de orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acesteia, de soţul sau de descendenţii săi până la gradul al II-lea inclusiv. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică limitarea categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor, prin textul de lege supus controlului de constituţionalitate.

17. Or, Curtea constată că, anterior sesizării sale prin încheierea din 26 martie 2015, prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţie art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituţionale. Având în vedere cele arătate, precum şi critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care se referă la limitarea categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor, Curtea constată că declararea ca neconstituţională a soluţiei legislative de acordare a despăgubirilor priveşte şi categoriile de beneficiari ai acestora. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit înainte de momentul sesizării Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 este inadmisibilă (a se vedea şi deciziile nr. 1.578 din 7 decembrie 2010 şi nr. 801 din 21 iunie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 24 ianuarie 2011 şi nr. 600 din 25 august 2011).

18. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, sub aspectul limitării categoriilor de moştenitori ce pot solicita despăgubiri, respectiv soţul sau descendenţii până la gradul al II-lea inclusiv, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive la lege, textul criticat reglementează o posibilitate specială de reparare a prejudiciului material produs prin confiscarea unor bunuri, ca efect al hotărârii de condamnare sau al măsurii administrative cu caracter politic. Astfel, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, anumite categorii de persoane pot opta pentru acordarea de către instanţa de judecată învestită cu judecarea cererilor întemeiate pe Legea nr. 221/2009 a unor despăgubiri băneşti corespunzătoare valorii bunurilor confiscate.

19. Curtea reţine că textul de lege criticat reprezintă opţiunea legiuitorului, fără a aduce atingere prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 497 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 24 februarie 2014). Curtea observă că toate persoanele care au vocaţie succesorală generală au beneficiat de dreptul de a solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri prin echivalent, în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Sanda Maria Ioana Bossy în Dosarul nr. 20.508/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II l-a civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe, şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind instituirea bursei anuale „Ierunca-Lovinescu”, în favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de Ministerul Afacerilor Externe

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se instituie bursa anuală „Ierunca-Lovinescu”, în favoarea studenţilor români în Franţa, denumită în continuare bursa „Ierunca-Lovinescu”, acordată de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Bursa prevăzută la alin. (1) se acordă pentru o perioadă de 10 luni.

(3) Cuantumul bursei „Ierunca-Lovinescu” se stabileşte anual prin ordin al ministrului afacerilor externe, fără a putea depăşi echivalentul în lei a 500 de euro lunar.

(4) Acordarea bursei „Ierunca-Lovinescu” se face începând cu anul universitar 2016-2017.

Art. 2. - Domeniile de cercetare pentru care se acordă bursa „Ierunca-Lovinescu”, fără a se limita la acestea, sunt:

a) constituirea, evaluarea şi conservarea patrimoniului emigraţiei româneşti;

b) studierea documentelor privitoare la exilul românesc;

c) cercetarea exilului românesc - ca parte a rezistenţei intelectuale din anii dictaturii şi opresiunii comuniste - în contextul european de dinaintea şi de după căderea comunismului;

d) studierea moştenirii culturale Ierunca-Lovinescu şi a importanţei acesteia pentru spaţiul cultural francez şi european;

e) studierea influenţelor pe care exilul românesc din Franţa le-a exercitat asupra mişcării intelectuale din România şi din diaspora românească;

f) cercetarea contribuţiei diasporei la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc.

Art. 3. - Bursa „Ierunca-Lovinescu” este finanţată anual de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe, capitolul 67.01 „Cultură, recreere şi religie”, titlul 59 „Alte cheltuieli”.

Art. 4. - Cazarea studenţilor beneficiari ai bursei „Ierunca-Lovinescu” se face în imobilul situat în Paris, strada Franpois Pinton nr. 8, 75019, Republica Franceză.

Art. 5. - Procedura de selecţie, acordare şi monitorizare a utilizării bursei „Ierunca-Lovinescu” se realizează de către Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Culturii, pe baza unui regulament aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului culturii.

Art. 6. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii vor elabora regulamentul privind procedura de selecţie, acordare şi monitorizare a utilizării bursei „Ierunca-Lovinescu”.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Monica-Cristina Anisie,

secretar de stat

p. Ministrul culturii,

Alexandru-Vasile Oprean,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 mai 2016.

Nr. 392.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în minus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în plus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adreselor unde sunt plasate bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a adăugării cărţilor funciare aferente după intabulare.

Art. 4. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, la care se modifică valorile de inventar ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a bunului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 5, ca urmare a comasării acesteia cu alt imobil, acesta din urmă fiind radiat din inventarul centralizat, în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ.

Art. 6. - Se aprobă radierea unui bun din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 6, prin comasarea cu alt imobil, în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ.

Art. 7. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 7, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dezmembrării acestora pentru constituirea unor imobile noi în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ în cadrul instituţiei militare.

Art. 8. - Se aprobă înscrierea unor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 8, ca urmare a constituirii unor imobile noi, prin dezmembrarea din alte bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, sau în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ.

Art. 9. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 2 iunie 2016.

Nr. 393.


*) Anexele nr. 1-8 nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind desfiinţarea Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea” Bucureşti şi reorganizarea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 172 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă desfiinţarea Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea”, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în localitatea Bucureşti, Calea Plevnei nr. 134, sectorul 1, aflat în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, unitate

sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu nr. 88, sectorul 1, aflat în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, se reorganizează prin absorbţia Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea” şi preluarea activităţii acestuia, ca structură fără personalitate juridică, la data încheierii între cele două unităţi sanitare a protocolului de predare-preluare.

Art. 2. - (1) Personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia, fără afectarea drepturilor salariale, de către Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din Bucureşti, în condiţiile legii.

(2) Personalul tehnico-economic-administrativ şi de întreţinere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, cu încadrarea în normativul de personal sau, după caz, se redistribuie la alte unităţi din Bucureşti, din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale, fără afectarea drepturilor salariale, în condiţiile legii

Art. 3. - Structura organizatorică a Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 1 alin. (2), se aprobă prin ordin al ministrului apărării naţionale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, potrivit dispoziţiilor art. 172 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Patrimoniul Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea” se preia de către Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucureşti, pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a protocolului de predare-primire încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Protocolul de predare-primire cuprinde prevederile bugetare aprobate pentru anul 2016, precum şi execuţia bugetară pe anul 2016 ale Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea”, care se predau Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucureşti.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 2 iunie 2016.

Nr. 399.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Naţională închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Naţională închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea şi utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat de către Societatea Naţională închideri Mine Valea Jiului - S.A. se fac cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul energiei,

Georgeta Corina Popescu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 2 iunie 2016.

Nr. 400.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ENERGIEI

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

158.771

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

158.771

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

105.119

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

 

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

158.589

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

158.589

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

51.674

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

4.820

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

83.102

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

55.582

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

50.089

 

 

 

C2

bonusuri

14

5.493

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

9.329

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

9,329

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.079

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

17.112

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

18.993

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

182

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

29

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

153

 

1

 

Rezerve legale

25

8

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

145

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

73

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

73

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

72

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

387

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

387

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

394

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.108

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

4.048

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.774

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

49

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

999

 

8

 

Plăţi restante

55

399

 

9

 

Creanţe restante

56

15.914

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 171, cu următorul cuprins:

„Art. 171. - Trimiterile în legislaţia naţională la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale se interpretează ca trimiteri în legislaţia naţională la Directiva (UE) 2015/1.535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale.”

2. Menţiunea privind transpunerea actelor juridice ale Uniunii Europene se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prezenta hotărâre transpune Directiva (UE) 2015/1.535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 241 din 17 septembrie 2015.”

3. În cuprinsul hotărârii sintagmele „Ministerul Economiei”, „ministrul economiei”, „Ministerul pentru Societatea Informaţională” şi „ministrul pentru societatea informaţională” se* înlocuiesc cu sintagmele „Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri”, „viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri”, „Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională” şi, respectiv, „ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională”.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,

Marius-Raul Bostan

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 2 iunie 2016.

Nr. 401.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida, ale ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0104 Bazinul Fizeşului şi ale ariilor naturale protejate de importanţă naţională

cu care acestea se suprapun

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.391/AC din 1 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj nr. 4.933 din 17 iulie 2014, Decizia SEA nr. 48 din 11 august 2014, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Avizul Ministerului Culturii nr. 182 din 14 ianuarie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 21.742 din 29 februarie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 83.478/108.586/320.222 din 3 martie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 28.894/ES din 8 februarie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0104 Bazinul Fizeşului şi al ariilor naturale protejate de importanţă naţională cu care acestea se suprapun, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0104 Bazinul Fizeşului şi al ariilor naturale protejate de importanţă naţională cu care acestea se suprapun, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele*) nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 841.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.