MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 558/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 558         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 25 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului

 

Decizia nr. 383 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor

 

Decizia nr. 394 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.042. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei

 

2.066. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura de întocmire a formalităţilor vamale pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

33. - Ordin pentru completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2016 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifelor zonale aferente serviciului de transport şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIANr. 379

din 7 Iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Gheorghe Lazăr Barbut în Dosarul nr. 5.761/101/2015 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.544D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi asistat de domnul avocat Ion Doru Bărbuţ din cadrul Baroului Mehedinţi, cu delegaţie la dosar, precum şi personal partea Georgică Cornu şi asistată de domnul avocat Dan Şurianu din cadrul Baroului Timiş, cu delegaţie la dosar, şi se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a acesteia, deoarece prevederile legale criticate nu sunt previzibile, cetăţeanul fără studii juridice neputând înţelege cu uşurinţă toate situaţiile în care poate fi acuzat de spălare de bani.

4. Reprezentantul legal al părţii Georgică Cornu pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 afectează dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la informaţie, deoarece nu sunt clare şi previzibile, sens în care depune note scrise.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate şi face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale referitoare la aceeaşi soluţie legislativă care se regăsea în varianta anterioară a Legii nr. 656/2002, respectiv la art. 23.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 20 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.761/101/2015, Tribunalul Mehedinţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Gheorghe Lazăr Bărbuţ în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că norma de incriminare nu respectă condiţia previzibilităţii, deoarece cuvântul „bani” din titlul legii are un înţeles diferit de al cuvântului „bunuri” folosit de art. 29 alin. (1) lit. c) din lege. De altfel, nici prevederile art. 2 lit. a) din Legea nr. 656/2002 care definesc unii termeni din respectiva lege nu explică ce se înţelege prin spălarea banilor, rezumându-se la a face trimitere la art. 29. Cu alte cuvinte, această definire sumară a infracţiunii permite organelor judiciare să încadreze foarte uşor în categoria infracţiunii de spălare de bani orice act de deţinere, dobândire sau folosire a unui bun dobândit din săvârşirea infracţiunii, oricare ar fi valoarea bunului (în special bunuri mobile) şi oricare ar fi infracţiunea din care provine bunul.

8. S-a mai arătat că au existat opinii conform cărora nu constituie produs al infracţiunii bunurile provenite din acţiuni principale pentru care pedeapsa maximă nu depăşeşte 5 ani, aceste bunuri putând constitui obiectul material al infracţiunii de tăinuire prevăzută de Codul penal, dar au existat şi opinii potrivit cărora actuala formă a legii este un regres faţă de Legea nr. 21/1991, considerând-o neclară în ce priveşte sfera subiecţilor activi ai infracţiunii, aspect care poate conduce la încălcarea regulii ne bis în idem.

9. Tribunalul Mehedinţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate întrunesc condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate conform prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5). De altfel, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007 că nu pot fi primite susţinerile potrivit cărora dispoziţiile de lege ar contraveni principiului legalităţii pedepsei, deoarece termenul de „infracţiune” este folosit de legiuitor în mod generic pentru a acoperi multitudinea de „infracţiuni de baz㔠din care pot proveni bunurile.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006, Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007, Decizia nr. 517 din 9 aprilie 2009 şi Decizia nr. 856 din 24 iunie 2010.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 faţă de art. 23 alin. (12) din Constituţie şi art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, statuând că termenul de „infracţiune” este folosit de legiuitor generic, pentru a acoperi multitudinea de „infracţiuni de baz㔠din care pot proveni bunurile (a se vedea Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007).

13. Faţă de susţinerile autorului potrivit cărora dispoziţiile contestate ar da posibilitatea unor multiple interpretări, Avocatul Poporului menţionează că legile pot avea şi un caracter general, motiv pentru care redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută. Cu toate acestea cerinţa de previzibilitate a normei se poate complini printr-o interpretare riguroasă coerentă şi previzibilă ce revine instanţei de judecată în virtutea rolului său activ.

14. Totodată Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că între cerinţele calitative ale legii trebuie să se numere şi previzibilitatea, adică norma juridică trebuie să fie enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă,  chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie. Ca atare, criticile privind lipsa de previzibilitate şi claritate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 nu pot fi reţinute, din moment ce din redactarea analizată se desprinde în mod neechivoc definiţia infracţiunii de spălare a banilor.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, care au următorul conţinut: „(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani: [...]

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni

18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, precum şi pe cele ale art. 7 referitor la Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale contestate au fost criticate de autor, întrucât nu întrunesc cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate a legii, impuse de art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit căruia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii”, precum şi de art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale „Nicio pedeapsă fără lege”. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi dispoziţii legale, în raport cu aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi faţă de critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Curtea a reţinut că asemenea critici nu pot fi primite, deoarece termenul de „infracţiune” este folosit de legiuitor generic, pentru a acoperi multitudinea de „infracţiuni baz㔠din care pot proveni bunurile. Aceste considerente care au fundamentat soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007, Decizia nr. 517 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 5 iunie 2009 şi Decizia nr. 856 din 24 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 27 iulie 2010.

20. Distinct de acestea, Curtea constată că principiul legalităţii implică o obligaţie pozitivă a legiuitorului, aceea de a reglementa prin texte clare şi precise, claritatea legii fiind apreciată în lumina experienţei juridice normale, iar norma trebuie să fie previzibilă şi accesibilă,

21. Or, admiţându-se/în principiu, că, datorită caracterului de generalitate al legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, cerinţa de previzibilitate a normei se poate complini printr-o interpretare judiciară coerentă şi previzibilă. Aşa fiind, în materia analizată interdicţia dobândirii, deţinerii sau folosirii de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, este intrinsecă naturii reglementării. Prin urmare, norma juridică este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului său să îşi controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie.

22. În concluzie, faptul că infracţiunea se poate comite în diferite modalităţi nu este de natură a afecta prezumţia de constituţionalitate a art. 29 alin, (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, fiind unanim acceptată cu caracter axiomatic teza interdicţiei dobândirii, deţinerii sau folosirii de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. Împrejurarea că infracţiunea criticată ar fi uşor confundată cu cea de tăinuire, reglementată de art. 270 din Codul penal, nu conferă caracter neconstituţional primei, deoarece interpretarea şi aplicarea în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor de judecată, cu atât mai mult cu cât diferenţa esenţială dintre spălarea de bani şi tăinuire este că la dobândirea unui bun în cazul infracţiunii de spălare a banilor fondurile provin din operaţiuni ilicite, ce au ca scop ascunderea banilor negri, pe când la tăinuire dobândirea bunurilor se face numai cu bani albi.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Lazăr Bărbuţ în Dosarul nr. 5.761/101/2015 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 383

din 7 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată de Gabriel Ciupercă în Dosarul nr. 1.114/118/2015 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1619D/2015,

2. La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepţiei domnii avocaţi Gică Sava şi Ion Vulpoiu din cadrul Baroului Constanţa, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Gică Sava, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate deoarece sintagma „înaintea sau în timpul urmăririi penale sau al judecăţii” instituie o discriminare între martorii condamnaţi şi cei necondamnaţi.

4. Domnul avocat Ion Vulpoiu achiesează la susţinerile colegului său. În plus, mai arată că martorul denunţător ar trebui să beneficieze de reducerea pedepsei şi dacă denunţul a fost făcut după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece situaţia juridică în care se află un condamnat nu este identică cu cea a persoanei cercetate care se află în timpul urmăririi penale sau al judecăţii. Dacă s-ar admite teza posibilităţii reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege şi pentru martorul condamnat, atunci ar fi afectat principiul autorităţii de lucru judecat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 3 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.114/118/2015, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauza penale cu minori şi de familia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată de Gabriel Ciupercă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate afectează egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece condiţia impusă de legiuitor în persoana martorului denunţător, respectiv ca denunţul sau facilitarea la identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane, care au săvârşit infracţiuni grave să se fac㠄înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii”, instituie un regim discriminatoriu de aplicare a normelor cuprinse în lege pentru martorul denunţător, care este deja judecat definitiv şi se află în executarea unei pedepse. De aceea, stabilirea unui criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei condamnate, nu poate să constituie un temei al acordării dreptului de reducere al limitelor pedepsei în situaţia în care martorul denunţător a furnizat sau a fost de acord să furnizeze organelor judiciare informaţiile ori datele privind săvârşirea unei infracţiuni grave, căci ar contraveni dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1).

8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie opinează că excepţia este neîntemeiată deoarece dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu conduc la un tratament discriminatoriu câtă vreme sunt aplicabile fiecărei persoanei care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, cu condiţia ca înaintea sau în timpul urmăririi penale ori ai judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni grave. Stabilirea unui termen până la care formularea denunţului atrage reducerea pedepsei este atributul legiuitorului şi nu contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia este inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 67 din 26 ianuarie 2015, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 afectează prevederile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, persoanele aflate în executarea unei pedepse sunt excluse în mod legitim de la dreptul de a beneficia de reducerea pedepsei, întrucât nu au demonstrat în momentul individualizării acesteia aceeaşi atitudine de cooperare cu organele judiciare precum persoanele care denunţă sau facilitează identificarea altor făptuitori înaintea sau în timpul urmăririi penale sau al judecăţii.

12. Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. Când criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumită situaţie prevăzută de ipoteza normei, şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului de constituţionalitate ca fiind discriminatorie (a se vedea Decizia nr. 192 din 31 martie 2005).

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014, care au următorul conţinut: „Persoana care are calitatea de martor; în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează

identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 809 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007 şi Decizia nr. 1.156 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 10 decembrie 2008, s-a mai pronunţat asupra soluţiei legislative criticate şi în prezenta cauză, prilej cu care a statuat că inculpatul condamnat a avut posibilitatea să se încadreze în această categorie, dar, prin tăcerea sa, a ales să nu beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care a fost condamnat.

18. Principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator diferenţiat în funcţie de conduita persoanelor cercetate care pot contribui la aflarea adevărului în anumite cauze este expresia firească a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat.

19. Aceasta constituie o măsură de politică penală determinată de recrudescenţa unor fenomene antisociale grave, precum criminalitatea organizată, terorismul, traficul de droguri şi traficul de persoane, respectiv de necesitatea instituirii de către stat a unui sistem de măsuri în vederea asigurării protecţiei martorilor şi nu este de natură să aducă atingere principului egalităţii în drepturi.

20. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, apreciem că soluţia şi argumentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Ciupercă în Dosarul nr. 1.114/118/2015 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 394

din 14 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Mona-Maria Pivniceru - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc în Dosarul nr. 32.101/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 58D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Baroul Bucureşti avocatul Friedmann-Nicolescu Iosif, cu împuternicire depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aceasta nu are fundament juridic. În esenţă, arată că autorul excepţiei face confuzie între răspunderea disciplinară a avocatului aflat în exercitarea profesiei sale şi răspunderea disciplinară a avocatului care exercită calitatea de membru al unei Comisii de disciplină a unui Barou. Învederează faptul că răspunderea disciplinară a avocatului este strict reglementată de lege, în concordanţă cu valorile sociale şi cu normele de etică profesională, răspundere care nu creează însă discriminări sau inegalităţi. În acest context, precizează că niciun membru al Comisiei de disciplină de la nivelul Baroului sau de la Comisia superioară de disciplină nu este mai presus de lege şi nu are privilegii, însă, în exercitarea atribuţiilor încredinţate prin lege de către Adunarea generală a Baroului sau Congresul avocaţilor, avocatul se supune legii, normelor de etică profesională şi convingerii sale intime formate în baza probelor administrate şi a experienţei pe care o are ca avocat. Aşa fiind, apreciază că reglementările legale referitoare la răspunderea disciplinară a avocatului şi la organizarea activităţii comisiilor de disciplină sunt în deplină concordanţă cu normele constituţionale invocate. În susţinerea argumentelor expuse, depune note scrise la dosar.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, în cauza de faţă, prevederile legale criticate se aplică tuturor membrilor profesiei de avocat, în mod unitar şi nediscriminatoriu, pentru fapte care constituie abateri disciplinare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 32.101/3/CA/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc cu ocazia soluţionării acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu Baroul Bucureşti.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate „creează criterii de discriminare pentru un avocat care nu este membru al unei comisii de disciplină a unui Barou din România sau al unei comisii UNBR”, fiind contrare art. 16 alin. (2) din Constituţie, care prevede că nimeni nu este mai presus de lege. Apreciază, astfel, că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/1995 „lasă nesancţionaţi membrii unei Comisii de disciplină pentru abaterile lor disciplinare “, întrucât „nu prevăd în mod expres dispoziţii de anchetare disciplinar㔠a acestora.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul constituţionalităţii prevederilor de lege criticate. Instanţa de judecată arată că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 reglementează instituţia răspunderii disciplinare a avocaţilor, aparţinând, din punct de vedere al scopului, categoriei de norme sancţionatorii ce completează cadrul general al exercitării unei profesii, în speţă a celei de avocat, iar prin conţinutul lor normativ nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 este neîntemeiată. Arată că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc, cu caracter principial, categoriile de situaţii şi fapte care constituie abateri disciplinare pentru membrii profesiei de avocat şi care pot atrage, în condiţiile prevăzute de lege, sancţionarea disciplinară a acestora, însă acestea se aplică în mod egal, fără privilegii şi discriminări, tuturor membrilor profesiei, inclusiv membrilor comisiei de disciplină. Pentru aceste din urmă persoane nu are relevanţă activitatea desfăşurată în cadrul acestor comisii, ci numai activitatea de avocat, care atrage, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară în situaţia săvârşirii unei abateri disciplinare.

10. Avocatul Poporului apreciază că reglementarea legală criticată este constituţională şi nu instituie nicio discriminare pe criterii arbitrare, ci, dimpotrivă, stabileşte cadrul general aplicabil avocaţilor în materia răspunderii disciplinare. Arată, totodată, că dispoziţiile art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 238 din 10 mai 2005).

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, potrivit cărora ..Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ele statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că problema răspunderii disciplinare a avocatului este reglementată în cuprinsul cap. VI ai Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, iar prin art. 86 alin. (1) din acest act normativ, criticat în cauză, legiuitorul procedează la indicarea situaţiilor în care intervine această formă a răspunderii disciplinare a avocatului, temeiul juridic al angajării acestui tip de răspundere fiind Legea nr. 51/1995. Astfel, textul de lege supus controlului de constituţionalitate identifică trei categorii de fapte imputabile avocatului, şi anume: nerespectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 sau ale Statutului, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi acele fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.

16. Curtea observă, de asemenea, că prevederile art. 265 alin. (2) şi (3) din Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, definesc abaterea disciplinară, subliniind şi distincţia dintre abaterile disciplinare simple şi cele în formă gravă. Astfel, potrivit normelor statutare menţionate, „Fapta săvârşită de avocat, în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 89 din Lege.” Totodată, „constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare.”

17. În jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 150 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Curtea a reţinut că, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale. Curtea a statuat c㠄deşi avocatura este o profesie liberală şi independentă, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive” (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 164 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 26 martie 2007). De asemenea, prin Decizia nr. 237 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 27 aprilie 2012, Curtea a statuat că instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă. Ca atare, cei care doresc să practice profesia de avocat sunt datori să respecte condiţiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt prevăzute prin legea specială.

18. Referitor la critica din prezenta cauză, Curtea reţine că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, reglementează instituţia răspunderii disciplinare a avocaţilor, aşadar pentru întreaga categorie profesională, fără a insera distincţii sau exonerări de la acest tip de răspundere.

Prin urmare, aceste prevederi se aplică în mod egal, fără privilegii şi fără discriminări tuturor membrilor profesiei, inclusiv membrilor comisiilor de disciplină, pentru aceste din urmă persoane neavând relevanţă activitatea desfăşurată în cadrul acestor comisii, ci activitatea/calitatea lor de avocat care atrage, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară în situaţia săvârşirii vreunei abateri disciplinare. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul comisiilor disciplinare, precum şi soluţiile pronunţate ca urmare a cercetării disciplinare, membrii acestor comisii acţionează în temeiul dispoziţiilor legale şi statutare, potrivit propriilor convingeri şi aprecieri personale, iar în ipoteza în care se constată că aceştia au săvârşit vreo abatere disciplinară, răspund, la rândul lor, pentru fapta săvârşită. De altfel, critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate porneşte de la ipoteza potrivit căreia, un avocat care are calitatea de membru al unei comisii de disciplină, ar fi exonerat de la răspunderea disciplinară în cazul săvârşirii unei abateri disciplinare, or, Curtea constată că o atare susţinere este inadmisibilă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc în Dosarul nr. 32.101/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

 

PREŞEDINTE,

Prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.273/AC din 19 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava nr. 9.504 din 5 octombrie 2015, Decizia etapei de încadrare nr. 6 din 9 martie 2015, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, Avizul Ministerului Culturii nr. 6,842 din 17 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 82.634/162.736/329.955 din 23 decembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.004 din 4 aprilie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 156.211/IM din 26 noiembrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Pianul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 iunie 2016.

Nr. 1.042.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura de întocmire a formalităţilor vamale pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid

 

Având în vedere prevederile art. 158 alin. (2) şi art. 171 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii,

în baza prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind procedura de întocmire a formalităţilor vamale pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.323/2014 pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura de întocmire a formalităţilor vamale pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, cu completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Doru Petru Dudaş

 

Bucureşti, 14 iulie 2016.

Nr. 2.066.

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE

privind procedura de întocmire a formalităţilor vamale pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid

 

A. Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prevederile prezentelor norme tehnice sunt aplicabile pentru toate trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid care se prezintă la birourile vamale de frontieră şi de interior, trimiteri care sunt supuse vămuirii şi sunt expediate potrivit reglementărilor poştale internaţionale şi naţionale în materie.

(2) în sensul alin. (1), prin servicii de curierat rapid se înţelege fie servicii poştale express, fie servicii livrare specială, aşa cum acestea sunt definite în anexa nr. 1 la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 2.858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poştale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid sunt grupate separat de celelalte categorii de trimiteri şi poartă menţiunea „Express”.

Art. 3. - În aplicarea prezentelor norme tehnice, titularii autorizaţiilor de comisionar în vamă care desfăşoară activităţi de curierat rapid au următoarele obligaţii:

a) să deţină avizele/autorizaţiile reglementate de legislaţia specifică din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal;

b) să încheie cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Vămilor protocoale de colaborare privind combaterea încălcării legislaţiei vamale;

c) să prezinte biroului vamal, conform prevederilor art. 106 şi 244 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, în cazul în care acesta este biroul vamal prevăzut la art. 127 alin. (3) sau art. 271 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, denumit în continuare cod, documentele de transport însoţitoare ale bunurilor în scopul efectuării analizei de risc unionale;

d) să constituie, în mod anticipat, un depozit bănesc din care să efectueze plata integrală a taxelor vamale, precum şi a altor taxe datorate la importul bunurilor, în favoarea biroului vamal;

e) să alimenteze în avans depozitul bănesc constituit anticipat, pe bază de ordine de plată prezentate lucrătorului vamal din cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel încât, în orice moment, suma din depozitul bănesc să fie o sumă acoperitoare a taxelor vamale, precum şi a altor taxe datorate la importul bunurilor care fac obiectul formalităţilor vamale.

B. Înregistrarea la birourile vamale de frontieră şi de interior a trimiterilor transportate prin serviciile de curierat rapid

Art. 4. - (1) Trimiterile care intră sau ies din România, transportate prin serviciile de curierat rapid şi care sunt supuse formalităţilor vamale, se înscriu de către autoritatea vamală în Registrul simplificat de evidenţă pentru bunurile transportate prin servicii de curierat rapid, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice. Instrucţiunile de completare a acestui registru sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice. Pentru intrarea şi ieşirea în/din ţară se utilizează registre separate.

(2) Când evidenţa se realizează electronic, situaţiile zilnice - conţinând aceleaşi date ca şi registrul prevăzut la alin. (1), tipărite la imprimantă, vor fi clasate în dosare care vor avea caracter de regim special, arhivându-se conform normelor de arhivare, respectiv numerotare, şnuruire, proces-verbal pe ultima filă etc., la sfârşitul fiecărei luni.

Art. 5. - Operatorii economici care desfăşoară servicii de curierat rapid:

a) realizează, pe baza informaţiilor deţinute anterior momentului prezentării efective la biroul vamal a trimiterilor, preselecţia acestora în funcţie de următoarele date: numărul total al trimiterilor aferent fiecărui transport, expeditorul, destinatarul, felul bunurilor, numărul coletelor, valoarea, regimul vamal ce urmează a fi solicitat şi, după caz, calculul taxelor vamale, precum şi al altor taxe datorate aferent fiecărei trimiteri sau grupaj de trimiteri;

b) asigură realizarea unui flux operaţional al trimiterilor prin tratarea în mod distinct a trimiterilor destinate persoanelor fizice de cele destinate celorlalte categorii de persoane, menţionate la art. 5 pct. 31 lit. b) din cod.

C. Îndeplinirea formalităţilor vamale pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid

Art. 6. - (1) Pentru trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid care necesită prezentarea unei autorizaţii speciale pentru vămuire în sensul art. 269 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în cazul trimiterilor conţinând mărfuri pentru care se impun sau se solicită restituiri sau alte sume ori rambursarea taxelor vamale, precum şi a altor taxe nu se aplică declararea verbală, indiferent de valoarea acestor trimiteri şi de persoanele cărora le sunt destinate fiind necesară depunerea declaraţiei vamale în sistemul informatic de declarare a mărfurilor

(2) Pentru trimiterile care fac obiectul plasării mărfurilor sub regimurile speciale, cu excepţia categoriilor de mărfuri menţionate la art. 136 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446, nu se aplică declararea verbală, indiferent de valoarea acestor trimiteri şi de persoanele cărora le sunt destinate, fiind necesară depunerea declaraţiei vamale în sistemul informatic de declarare a mărfurilor.

Art. 7. - Trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid, altele decât cele de la art. 6, se grupează la sosirea/expedierea în/din România în patru categorii, astfel:

a) trimiteri ce au fiecare valoarea mai mică sau egală cu 10 euro şi cărora li se aplică declararea verbală, fără alte formalităţi suplimentare, indiferent de persoanele cărora le sunt destinate;

b) trimiteri destinate persoanelor fizice ce au fiecare valoarea mai mare de 10 euro, inclusiv pe lot şi pe declarant,

pentru care se întocmeşte Declaraţia vamală - curierat rapid, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice;

c) trimiteri destinate persoanelor, altele decât persoanele fizice, ce au fiecare valoarea cuprinsă între 10 euro şi 150 euro, inclusiv pe lot şi pe declarant, pentru care se întocmeşte Declaraţia vamală - curierat rapid, prevăzută la lit. b);

d) trimiteri destinate persoanelor, altele decât persoanele fizice, ce au fiecare valoarea mai mare de 150 euro, inclusiv pe lot şi pe declarant şi pentru care se depune declaraţia vamală în sistemul informatic de declarare a mărfurilor.

Art. 8. - Îndeplinirea formalităţilor vamale pentru categoriile de trimiteri prevăzute la art. 7 lit. b) şi c) se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

a) se înscriu informaţiile de la art. 5 lit. a) în Declaraţia vamală - curierat rapid, prevăzută la art. 7 lit. b). Instrucţiunile de completare a acestei declaraţii se regăsesc în anexa nr. 4 la prezentele norme tehnice;

b) se realizează joncţiunea declaraţiei vamale cu trimiterea;

c) se anexează la declaraţia vamală documentele necesare acordării regimului vamal pentru care se declară mărfurile;

d) în baza rezultatelor analizei de risc se ia decizia de control al trimiterii;

e) se verifică corectitudinea calculului taxelor vamale, precum şi al altor taxe datorate la importul bunurilor;

f) se încasează taxele vamale, precum şi alte taxe datorate la importul bunurilor şi se acordă liberul de vamă.

Art. 9. - În fiecare zi se întocmeşte un borderou centralizator pentru toate declaraţiile vamale - curierat rapid depuse în ziua respectivă în cadrul procesului de vămuire, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme tehnice. Instrucţiunile de completare şt circuitul acestui borderou sunt prevăzute în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice.

Art. 10. - (1) în aplicarea prevederilor art. 227 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, pentru trimiterile prevăzute la art. 7 lit. d), în scopul efectuării analizei de risc, biroul vamal poate aproba depunerea declaraţiei vamale înainte ca declarantul să fie în măsură să prezinte mărfurile sau să le pună la dispoziţie în vederea controlului acestora.

(2) Termenul în care mărfurile trebuie prezentate sau puse la dispoziţie este cel prevăzut la art. 171 din cod.

Art. 11. - Dispoziţiile prezentelor norme tehnice se completează cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele tranzitorii pentru anumite dispoziţii din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaţionale, şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei, precum şi ale Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele tehnice

 

Registrul simplificat de evidenţă pentru bunurile transportate prin servicii de curierat rapid

 

Nr. crt.

Data înregistrării

(zi/lună/an)

Documentul de transport

Mijloc de transport

Destinatar

Nr. colete

Greutate

Felul bunurilor

Documentul de vămuire

Tipul

Nr.

Data

Tipul

Nr.

Data

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la normele tehnice

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a Registrului simplificat de evidenţă pentru bunurile transportate prin servicii de curierat rapid

 

I. Modul de completare

1. La coloana „Nr. crt.” se dă număr în ordine cronologică fiecărui document în baza căruia se face înregistrarea;

2. La coloana „Data înregistrării (zi/lună/an)” se înscrie data intrării/ieşirii bunurilor în/din vamă.

3. La coloana „Documentul de transport” se înscrie documentul în baza căruia s-a făcut înregistrarea, astfel:

- în subcoloana „Tipul” se înscrie documentul de transport, care poate fi:

a) lista cuprinzând sacii poştali sau coletele transportate prin mesagerie;

b) manifestul încărcăturii;

c) scrisoarea de trăsură internaţională, în cazul bunurilor transportate pe cale aeriană;

d) procesul-verbal de constatare, pentru bunurile constatate în plus faţă de documentele de transport;

- în subcoloana „Nr.” se înscrie numărul respectivului document de transport;

- în subcoloana „Data” se înscrie data la care a fost emis documentul de transport.

4. La coloana „Mijloc de transport” se înscrie numărul de înmatriculare a mijlocului de transport. În cazul transportului aerian se înscriu datele de identificare a zborului.

5. La coloana „Destinatar” se înscrie numele/denumirea şi CNP/EORI.

6. La coloana „Nr. colete” se înscriu felul coletului (sac, ladă, balot etc.) şi numărul acestora, respectiv mărcile şi numerele înscrise de expeditor pe colete pentru identificare, conform documentului de transport în baza căruia s-a făcut înregistrarea.

7. La coloana „Greutate” se înscrie greutatea brută sau netă a bunurilor, în baza datelor din documentul de transport. Atunci când bunurile se cântăresc, se înscrie cantitatea efectiv constatată. În cazul rectificărilor ulterioare ale greutăţii înscrise în declaraţiile vamale se rectifică în mod corespunzător şi registrul.

8. La coloana „Felul bunurilor” se înscrie denumirea bunurilor conform descrierii din documentul în baza căruia se face înregistrarea.

9. La coloana „Documentul de vămuire” se înscrie documentul pe baza căruia s-a realizat vămuirea, astfel:

- în subcoloana „Tipul” se înscrie documentul de plasare a bunurilor sub un regim vamal, care poate fi:

a) declaraţia vamală;

b) declaraţie vamală - curierat rapid;

c) dacă este cazul, dispoziţiile legale în baza cărora s-a acordat scutire de la plata taxelor vamale, precum şi a altor taxe datorate la importul bunurilor;

- în subcoloana „Nr.” se înscrie numărul documentului de plasare a bunurilor sub regim vamal;.

- în subcoloana „Data” se înscrie data documentului de plasare a bunurilor sub regim vamal.

II. Modul de completare în situaţii particulare

Dacă bunurile înscrise la o poziţie din registru se vămuiesc la import/export sau se tranzitează în mai multe etape ori, din alte motive, este necesară divizarea, la coloana „Documentul de vămuire” se indică poziţia din registru, la care vor fi înscrise bunurile, astfel: „divizat poziţia nr. ........ din ....... “. La poziţia la care urmează să se facă divizarea se indică, la coloana „Documentul de transport”, poziţia de la care provin bunurile astfel „vezi poziţia nr. ....... din .......“. Cantităţile se înscriu separat, unele sub altele, pe partide ce urmează să fie vămuite sau tranzitate şi se totalizează. Totalul cantităţilor acestor partide trebuie să corespundă cu cantitatea totală divizată, înscrisă la poziţia iniţială din registru.

În coloana „Documentul de vămuire”, în dreptul fiecărei partide se indică documentul vamal cu care a fost vămuită sau tranzitată acea partidă. Divizările se fac ori de câte ori se consideră necesar.

 

ANEXA Nr. 3

la normele tehnice

 

DECLARAŢIE VAMALĂ - CURIERAT RAPID

*Nr. ........... din data de ...................................

 

A. Declararea trimiterii

1. Expeditor ............................................................. CNP/EORI ..............................................................

Adresa ........................................................................................................................................................

2. Destinatar ............................................................. CNP/EORI .............................................................

Adresa ........................................................................................................................................................

3. Partida de marfă este compusă din .... colete, având greutatea de ...... kg.

 

4. Felul bunurilor

5. Clasificare tarifară

6. Cantitate

7. Regim vamal

 

 

 

 

 

8. Menţiuni speciale/Documente prezentate

 

9. Preţ de tranzacţie

10. Curs valutar

11. Valoare în vamă

 

 

 

 

12. Calculul impozitărilor:

 

Tip taxă

Baza de calcul a impozitării

Procent

Cuantum

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

13. Document de plată/garantare ..........................................................................................................

14. Reprezentant ......................................................................................................................................

 

Nume ...............................................

Semnătura

Prenume ..........................................

...............................................

 

B. Spaţiul rezervat biroului vamal ..........................................................................................................

Decizia de control:  control documentar,  control fizic

Data liberului de vamă

 

Felul bunurilor constatate la control vamal fizic

Cantitate

Calculul impozitărilor

 

 

 

TOTAL

 

 

Nume ...............................................

Semnătura şi ştampila

Prenume ..........................................

...............................................

Funcţia ............................................


* Numărul şi data se completează de către agentul vamal, data fiind considerată data acceptării declaraţiei vamale.

 

ANEXA Nr. 4

la normale tehnice

 

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

a formularului „Declaraţie vamală - curierat rapid”

 

Formularul se completează în trei exemplare cu următoarele destinaţii:

- exemplarul 1 - pentru destinatarul bunurilor care intră în ţară sau, după caz, pentru expeditorul bunurilor care ies din ţară;

- exemplarul 2 - pentru biroul vamal;

- exemplarul 3 - pentru comisionarul în vamă ce desfăşoară servicii de curierat rapid.

Formularul se completează, se semnează de comisionarul în vamă pentru datele şi informaţiile din rubrica A.

Rubrica B a formularului se completează, se semnează şi se ştampilează de biroul vamal.

Numărul şi data declaraţiei vamale se completează de agentul vamal, astfel:

- numărul declaraţiei vamale de vămuire este cel înscris în coloana 0 a registrului de intrare/ieşire prevăzut la art. 4 alin. (1) din normele tehnice;

- data declaraţiei vamale de vămuire este cea înscrisă în coloana 1 a registrului de intrare/ieşire

prevăzut la art. 4 alin. (1) din normele tehnice şi reprezintă data acceptării declaraţiei vamale.

Rubrica A „Declararea trimiterii”

1. În cazul importului, la rubrica „Expeditor” se indică numele şi prenumele sau, după caz, denumirea companiei şi adresa completă ale ultimului expeditor al mărfurilor înainte de importul acestora în Comunitate.

În cazul exportului, la rubrica „Expeditor” se indică numele, prenumele şi CNP sau, după caz, denumirea companiei şi numărul EORI al acesteia prevăzut la art. 1 pct. 18 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2,446 sau numărul de înregistrare în sistemul informatic atribuit de autoritatea vamală din România şi adresa completă a expeditorului.

2. În cazul importului, la rubrica „Destinatar” se menţionează numele, prenumele şi CNP sau, după caz, denumirea companiei şi numărul EORI al acesteia; „Adresa” se completează cu adresa destinatarului

În cazul exportului se indică numele şi prenumele sau denumirea companiei şi adresa completă ale persoanei căreia i se livrează mărfurile.

3. Numărul de colete şi greutatea aferentă privind partida de marfă se completează în spaţiile libere.

4. La rubrica „Felul bunurilor” se înscrie denumirea comercială a acestora.

5. La rubrica „Clasificare tarifar㔠se menţionează codurile din Nomenclatura combinată la care se clasifică bunurile.

6. La rubrica „Cantitate” se înscriu cantitatea şi unitatea de măsură pentru bunurile declarate.

7. La rubrica „Regim vamal” se înscriu codurile corespunzătoare din anexa nr. 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei,

8. La rubrica „Menţiuni speciale/Documente prezentate” se înscriu codurile corespunzătoare din anexa nr. 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei.

9. La rubrica „Preţ de tranzacţie” se înscrie preţul din factură sau din orice alt document care însoţeşte bunurile declarate.

10. La rubrica „Curs valutar” se înscrie valoarea cursului valutar stabilit conform art. 146 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei.

11. La rubrica „Valoare în vam㔠se înscrie valoarea stabilită în conformitate cu prevederile titlului II cap. 3 din cod şi ale titlului II cap. 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei.

12. La rubrica „Calculul impozitărilor” se respectă indicaţiile (se efectuează calculul potrivit indicaţiilor) privind modul de completare a casetei 47 din declaraţia vamală prevăzute în anexa nr. 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei.

13. La rubrica „Document de plată/garantare” se menţionează felul, numărul şi data documentului de plată/garantare.

14. Rubrica „Reprezentant” se completează cu denumirea titularului autorizaţiei care desfăşoară activităţi de curierat rapid.

La rubrica B „Spaţiul rezervat biroului vamal” se menţionează în clar denumirea acestuia.

Rubricile „Felul bunurilor constatate la control vamal fizic”, „Cantitate”, „Calculul impozitărilor” şi „TOTAL” se completează astfel:

a) în cazul în care există o corespondenţă între cele declarate şi cele constatate la controlul fizic se va înscrie menţiunea CONFORM;

b) în cazul în care se constată diferenţe se completează conform constatărilor.

 

ANEXA Nr. 5

la normele tehnice

 

Biroul Vamal .......................................................

Nr. şi data înregistrării ......................................

 

BORDEROU CENTRALIZATOR

privind declaraţiile vamale - curierat rapid emise de la nr. ............................. la nr. .............................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele/ Denumirea firmei

Nr. declaraţiei vamale - curierat rapid

Cuantum taxe vamale

Cuantum TVA

Total datorie vamală

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

Denumirea reprezentantului în vamă: .....................................................................

 

Întocmit de

Numele şi prenumele: ..............................................................................................

Data: ..........................................................................................................................

Semnătura

 

Spaţiu rezervat biroului vamal

 

Verificat de

Numele şi prenumele: ..............................................................................................

Data: ..........................................................................................................................

Semnătura

Ştampila

 

ANEXA Nr. 6

la normele tehnice

 

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE ŞI CIRCUITUL

privind Borderoul centralizator

 

Borderoul centralizator reprezintă lista tuturor declaraţiilor vamale - curierat rapid întocmite într-o zi. Acesta se completează, se semnează şi se ştampilează de comisionarul în vamă

- „Biroul Vamal” - se completează cu denumirea acestuia.

- Tabelul din borderou se completează cu datele corespunzătoare capului de tabel.

- Borderoul centralizator se întocmeşte în două exemplare: unul pentru comisionarul în vamă şi unul pentru biroul vamal.

- Ambele exemplare se prezintă lucrătorului vamal, care, după verificarea datelor înscrise, completeaz㠄Nr. şi data înregistrării” cu număr din registrul biroului vamal şi data zilei respective şi le certifică prin semnătură şi ştampilă.

- Exemplarul destinat biroului vamal este predat compartimentului financiar-contabil, care, după introducerea sumelor respective în sistemul (aplicaţia informatică) de contabilitate naţională - CAM, îl transmite în vederea acordării liberului de vamă.

- Orice diferenţă privind sumele încasate constatată ulterior în plus sau în minus la unul din documentele de vămuire se reglează prin decizie de regularizare a situaţiei.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2016 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifelor zonale aferente serviciului de transport şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. b), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ale Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 87/2013, şi ale Metodologiei privind stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice reactive şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 33/2014,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b), art. 5 alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2016 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifelor zonale aferente serviciului de transport şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 27 iunie 2016, se completează după cum urmează:

- După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Pentru energia electrică ce urmează să fie livrată ulterior datei intrării în vigoare a prezentului ordin, tarifele zonale aferente serviciului de transport pentru introducerea de energie electrică în reţea (TG) prevăzute în tabelul 2 din anexă se aplică şi în contractele de vânzare/cumpărare a energiei electrice încheiate pe pieţele centralizate administrate de Societatea Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale «Opcom» - S.A. până la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Părţile din contractele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să modifice prin act adiţional valoarea preţului la care se vinde energia electrică, ca urmare a modificării valorii tarifului zonal aferent serviciului de transport pentru introducerea de energie electrică în reţea şi a valorii tarifului mediu de introducere a energiei electrice în reţea conform anexei, după cum urmează:

a) în cazul vânzătorului producător de energie electrică, cu excepţia Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale «Hidroelectrica» - S.A., se aplică formula:

p1 = p - tzG1 + tzG2 [lei/MWh],

unde:

p1 - noul preţ de vânzare a energiei electrice aplicabil contractului, exprimat în lei/MWh: acesta se aplică pentru determinarea valorii cantităţii de energie electrică ce a fost contractată anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, dar urmează să fie livrată ulterior intrării în vigoare a ordinului;

p - preţul de vânzare a energiei electrice potrivit contractului, exprimat în lei/MWh;

tzG1 - tariful zonal aferent serviciului de transport pentru introducerea de energie electrică în reţea, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2015;

tzG2 - tariful zonal aferent serviciului de transport pentru introducerea de energie electrică în reţea prevăzut în anexă;

b) în cazul vânzătorului furnizor/trader de energie electrică şi al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale «Hidroelectrica» - S.A., se aplică formula:

p1 = p - tmG1 + tmG2 [lei/MWh],

unde:

p1 - noul preţ de vânzare a energiei electrice aplicabil contractului, exprimat în lei/MWh; acesta se aplică pentru determinarea valorii cantităţii de energie electrică ce a fost contractată anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, dar urmează să fie livrată ulterior intrării în vigoare a ordinului;

p - preţul de vânzare a energiei electrice potrivit contractului, exprimat în lei/MWh;

tmG1 - tariful mediu de introducere a energiei electrice îh reţea, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2015;

tmG2 - tariful mediu de introducere a energiei electrice în reţea prevăzut în anexă.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică prin derogare de la regulile de tranzacţionare pe piaţa de energie electrică, care reglementează preţurile din contractele prevăzute la alin. (1).”

Art. II. - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. şi operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 19 iulie 2016.

Nr. 33.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.