MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 553/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 553         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

708. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

854. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 3.433/2015 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”

 

Rectificări la:

 - Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 708.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 256

din 5 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Codul penal, excepţie ridicată de Robert Daniel Sârbu în Dosarul nr. 4.300/312/2015 al Judecătoriei Slobozia. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.660D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, apreciază că soluţia şi considerentele reţinute în jurisprudenţă îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel că solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 4 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.300/312/2015, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Codul penal, excepţie ridicată de Robert Daniel Sârbu, cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile criticate încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, deoarece puterea legislativă a interferat în activitatea puterii judecătoreşti dispunând modalitatea în care cea din urmă trebuie să aplice o pedeapsă în cazul concursului de infracţiuni. De asemenea, textul criticat aduce atingere independenţei judecătorilor, întrucât, atunci când pronunţă o sentinţă, aceştia nu sunt independenţi în a lua decizia care să se întemeieze pe baza aprecierilor şi convingerilor raportate la probele administrate în cauză, la condiţiile concrete în care s-a săvârşit fapta, precum şi la conduita inculpatului.

6. Judecătoria Slobozia arată că dispoziţiile criticate stabilesc modalitatea de aplicare a pedepsei în caz de concurs de infracţiuni, în funcţie de pedeapsa aplicată pentru fiecare infracţiune în parte. Instanţa apreciază că dispoziţiile art. 39 din Codul penal stabilesc doar procedura de urmat în cazul sancţionării unui concurs de infracţiuni, judecătorul fiind cel care analizând probele stabileşte dacă fapta îndeplineşte trăsăturile esenţiale ale infracţiunii şi individualizează pedepsele aplicate. Prin urmare, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se stabilesc prin lege organică, revenind legiuitorului să reglementeze care este conţinutul concursului de infracţiuni, precum şi tratamentul sancţionator aplicat acestuia. Astfel, alegerea uneia sau alteia dintre soluţiile consacrate în diversele sisteme de drept (absorbţia, cumulul juridic, cumulul aritmetic, sporul obligatoriu, sporul facultativ etc.) reprezintă o opţiune de politică legislativă, ea constituind atributul exclusiv al legiuitorului, în virtutea rolului său constituţional.

9. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 126 din Constituţie, consideră, de asemenea, că nici aceasta nu poate fi reţinută. Rolul instanţei de judecată de realizare a actului de justiţie este pe deplin realizat chiar şi în cazul în care legea impune aplicarea unui spor obligatoriu de pedeapsă. Instanţa dispune de marja de apreciere necesară şi de posibilitatea de individualizare a pedepselor pentru fiecare caz în parte cu ocazia aplicării pedepsei pentru fiecare infracţiune concurentă, conform regulilor Codului penal privind criteriile de individualizare a pedepselor.

10. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că individualizarea pedepselor îmbracă atât forma individualizării legale, operaţiune care se realizează de legiuitor în faza elaborării legii, cât şi forma individualizării judiciare, care se realizează de către instanţa de judecată şi constă în aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisă. Individualizarea judiciară trebuie să se înscrie în coordonatele stabilite de legiuitor, judecătorul urmând să stabilească pedeapsa ce va fi aplicată, în funcţie de principiile individualizării legale şi de anumite criterii prevăzute de lege, precum gradul concret de pericol social al faptei, periculozitatea infractorului, împrejurările în care s-a comis fapta şi altele. Prin dispoziţiile legale criticate sunt stabilite principiile pe care judecătorul trebuie să le aibă în vedere atunci când aplică pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, principii care presupun parcurgerea a două etape de individualizare judiciară a pedepsei: individualizarea pedepsei pentru fiecare infracţiune în parte, urmată de aplicarea pedepsei pentru ansamblul infracţional săvârşit. Ca atare, nu poate fi vorba despre o interferenţă a legislativului în puterea judecătorească, întrucât art. 39 din Codul penal stabileşte coordonatele individualizării legale, fixând cadrul general pe care judecătorul trebuie să îl respecte atunci când procedează la individualizarea judiciară a pedepsei.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, art. 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Deşi instanţa de judecată a sesizat instanţa de contencios constituţional cu întreg art. 39 din Codul penal, având în vedere cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, precum şi infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată autorul acesteia, Curtea Constituţională apreciază că aplicabile speţei sunt dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal, iar nu întreg art. 39. Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal, cu următorul conţinut; (1) în caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează; [...]

b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

c) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

d) când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare şi o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;

e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amendă se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).”

14. În opinia autorului excepţiei textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - În cadrul democraţiei constituţionale, art. 124 alin. (1) şi (3) referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 126 alin. (1) potrivit căruia justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, răspunzând unei critici similare, a statuat, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, că individualizarea sancţiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabileşte normativ pedepsele şi celelalte sancţiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime şi maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanţei valorii sociale ocrotite prin săvârşirea faptei incriminate, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege.

16. Cu acel prilej, Curtea a subliniat importanţa individualizării legale a sancţiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări şi aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în reglementarea sancţiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental, care face obiectul limitării impuse de sancţiune, şi valoarea socială a cărei protecţie a determinat limitarea. Prin individualizarea legală legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul şi maximul special al pedepsei, dar, totodată, îi oferă aceluiaşi judecător instrumentele care îi permit alegerea şi determinarea unei sancţiuni concrete, în raport cu particularităţile faptei şi cu persoana infractorului.

17. Curtea a constatat că în prima etapă a operaţiunii de determinare concretă a pedepsei, în cazul concursului de infracţiuni, judecătorul stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune concurentă în parte, ca şi cum ar fi singură, folosind în acest scop criteriile generale de individualizare a pedepsei şi, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În această etapă, judecătorul realizează o individualizare a răspunderii penale pentru fiecare infracţiune care se află în pluralitatea de infracţiuni săvârşite de infractor, făcându-se abstracţie de existenţa celorlalte infracţiuni, fiecare infracţiune păstrându-şi gradul său de pericol social. Curtea reţine aşadar deplina independenţă a judecătorului în a proceda la individualizarea judiciară a sancţiunilor pentru fiecare dintre infracţiunile concurente. În cea de-a două etapă, judecătorul identifică pedeapsa cea mai grea la care, potrivit prevederilor criticate, adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În acest mod, aplică pedeapsa pe care inculpatul urmează să o execute pentru toate infracţiunile, aşadar pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu, pedeapsă ce trebuie să reflecte pericolul social care reiese din comiterea infracţiunilor concurente.

18. În concluzie, Curtea a reţinut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracţiuni intră în atribuţiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancţiunilor în materie, apreciază, îh concret, în funcţie de o serie de criterii, printre care şi frecvenţa fenomenului infracţional. Aşa fiind, prin adoptarea noului regim juridic de sancţionare a celor două forme de concurs de infracţiuni - real şi formal, cât priveşte persoana fizică, infractor major, reglementând mai sever tratamentul sancţionator al celui care repetă comportamentul infracţional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere.

19. De asemenea, Curtea a reţinut că, în activitatea de judecată, judecătorii nu sunt independenţi faţă de lege, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală aceştia „se supun numai legii”. Textul constituţional precitat raportat la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege” şi ale art. 124 alin. (1) care stabilesc că „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii” fixează poziţia justiţiei, a judecătorului faţă de lege. De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit normelor procesual penale ale art. 2, „Procesul penai se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege” şi „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii” [art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală]. Cu alte cuvinte, judecătorul nu creează legea, ci o aplică la speţa concretă. Competenţa judecătorului implică nu numai identificarea normei aplicabile şi analiza conţinutului său, ci şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit. Organul legislativ, emitent al normei juridice, poate fi însă mai restrictiv, obligându-l pe judecător să fie mai apropiat de lege, ori poate prefera, ţinând seama de diversitatea şi complexitatea relaţiilor sociale, o redactare generală a legii (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 337 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 12 octombrie 2004).

20. Având în vedere cele expuse, Curtea apreciază că atât considerentele, cât şi soluţia din această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi ai art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sârbu Robert Daniel în Dosarul nr. 4.300/312/2015 al Judecătoriei Slobozia şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie,

Decizia se comunică Judecătoriei Slobozia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Pronunţată în şedinţa din data de 5 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 3.433/2015 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole

în vederea obţinerii de produse neagricole”

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 91.793 din 11 iulie 2016, întocmit de Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR şi Avizul Consiliului Concurenţei nr. 9.030 din 28 iunie 2016, în baza prevederilor:

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. 3.508 din 26 mai 2015, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 3.433/2015 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 11 ianuarie 2016, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 iulie 2016.

Nr. 854.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 3 433/2015)

 

SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT

„Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de stat, cu titlul „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”, denumită în continuare schemă, în baza căreia pot fi acordate alocări specifice individuale întreprinderilor definite în mod general şi abstract, cu respectarea prevederilor art. 13 şi 14 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 187 din 26 iunie 2014, denumit în continuare Regulamentul GBER, care este regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

(2) Schema vizează acţiunile specifice şi beneficiarii eligibili conform fişelor tehnice ale submăsurii 4.2 - Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole, denumită în continuare sM4.2, şi submăsurii 4.2a - Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol, denumită în continuare sM4.2a, aferente măsurii 4 - Investiţii în active fizice din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020).

Art. 2. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit îh continuare MADR, prin Direcţia generală dezvoltare

rurală - Autoritate de management pentru PNDR, denumită în continuare AM PNDR, are calitatea de furnizor de ajutor în cadrul prezentei scheme, iar Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, denumită în continuare AFIR, are calitatea de administrator al acestei scheme.

(2) Textul prezentei scheme este publicat integral pe paginile web ale MADR şi AFIR la adresele www.madr.ro şi www.afir.info.

 

CAPITOLUL II

Scopul şi obiectivele schemei

 

Art. 3. - (1) Scopul acordării sprijinului este de a creşte competitivitatea întreprinderilor prin realizarea de produse noi, cu valoare adăugată, fără a afecta însă concurenţa pe piaţa internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun.

(2) Necesitatea sprijinului şi contribuţia la dezvoltarea regională au în vedere sprijinirea realizării de investiţii iniţiale în active corporale şi necorporale, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea de produse agricole prevăzute în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, în vederea obţinerii de produse neagricole şi marketingul acestora.

Art. 4. - (1) Obiectivul general al prezentei scheme vizează îmbunătăţirea nivelului de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii întreprinderilor care realizează investiţii în domeniile de intervenţii eligibile menţionate în anexele nr. 1 şi 2.

(2) Obiectivele specifice ale prezentei scheme vizează:

a) introducerea de noi tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse neagricole sau de o calitate superioară şi deschiderea de noi pieţe interne, în special în contextul unor lanţuri alimentare integrate;

b) creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi obţinerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi, cu asigurarea standardelor sanitar-veterinare şi de siguranţă alimentară;

c) creşterea numărului de locuri de muncă.

 

CAPITOLUL III

Domeniul de aplicare

 

Art. 5. - Prezenta schemă se adresează întreprinderilor care realizează investiţii iniţiale în active corporale şi/sau necorporale, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole, în domeniile de intervenţii eligibile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în următoarele regiuni de dezvoltare din România:

a) Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş;

b) Regiunea de Dezvoltare Centru, care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;

c) Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, care grupează judeţele Bacău, Botoşani, laşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;

d) Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;

e) Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, care grupează judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman;

f) Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;

g) Regiunea de Dezvoltare Vest, care grupează judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş;

h) Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Art. 6. - (1) în cadrul prezentei scheme nu se acordă sprijin financiar pentru activităţile realizate în următoarele sectoare:

a) sectorul pescuitului şi al acvaculturii, astfel cum este reglementat de Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului;

b) sectorul producţiei agricole primare;

c) sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective; sau

(ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;

d) ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787/UE a Consiliului:

e) sectorul siderurgic;

f) sectorul cărbunelui;

g) sectorul construcţiilor navale;

h) sectorul fibrelor sintetice;

i) sectorul transporturilor şi al infrastructurii conexe;

j) sectorul producerii şi distribuţiei de energie şi al infrastructurii pentru aceasta.

(2) Prezenta schemă nu se aplică:

a) ajutoarelor destinate activităţilor legate de exportul către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;

b) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate:

c) ajutoarelor regionale individuale pentru investiţii acordate unui beneficiar care a închis aceeaşi activitate sau o activitate similară în Spaţiul Economic European în cei 2 ani care au precedat depunerea cererii sale pentru acordarea de ajutoare regionale de investiţii sau care, în momentul depunerii cererii de ajutor, are planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de 2 ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care solicită ajutoare, în zona în cauză:

d) măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiţionată de obligaţia ca beneficiarul să îşi aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderenţă în statul membru respectiv; cu toate acestea, cerinţa de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plăţii ajutorului este permisă;

e) măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiţionată de obligaţia ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel naţional sau servicii naţionale.

(3) în cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele excluse, menţionate la alin. (1), cât şi în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al prezentei scheme, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activităţi, cu condiţia ca întreprinderea să demonstreze, prin documente şi evidenţe financiar-contabile, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezenta schemă, respectiv să evidenţieze separarea activităţilor sau o distincţie între costuri.

 

CAPITOLUL IV

Definiţii

 

Art. 7. - În sensul prezentei scheme, următorii termeni se definesc astfel:

1. ajutor de stat - orice măsură care îndeplineşte criteriile prevăzute în art. 107 alin. (1) din TFUE;

2. întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de forma juridică, de modul de finanţare sau de existenţa unui scop lucrativ al acesteia;

3. întreprinderi micro, mici şi mijlocii sau IMM - acele întreprinderi care au mai puţin de 250 de angajaţi şi a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. Astfel:

(i) în cadrul categoriei de IMM, întreprinderea mijlocie se defineşte ca fiind întreprinderea care are între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţine active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro;

(ii) în cadrul categoriei de IMM, întreprinderea mică reprezintă întreprinderea care are între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţine active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 10 milioane euro;

(iii) în cadrul categoriei de IMM, microîntreprinderea este întreprinderea care are mai puţin de 10 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă şi/sau deţine active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 2 milioane euro.

O întreprindere nu poate fi considerată IMM dacă 25% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale acesteia sunt controlate, direct sau indirect, solidar ori individual, de unul sau de mai multe organisme publice.

Datele folosite pentru calcularea numărului de angajaţi şi a valorilor financiare, perioada de referinţă, precum şi stabilirea modului de calcul al acestor date ale unei întreprinderi trebuie să respecte prevederile anexei I la Regulamentul GBER, coroborate cu cele ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

4. Întreprinderi mari - întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate IMM;

5. Întreprindere în dificultate - în conformitate cu prevederile Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, înseamnă o întreprindere care se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare:

a) în cazul unei societăţi cu răspundere limitată, alta decât o IMM care există de mai puţin de 3 ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;

b) în cazul unei societăţi în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii, alta decât o IMM care există de mai puţin de 3 ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, aşa cum reiese din contabilitatea societăţii, a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, „o societate în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii” se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;

c) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

d) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare;

e) în cazul unei întreprinderi care nu este o IMM, atunci când, în ultimii 2 ani:

1. raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; şi

2. capacitatea de acoperire a dobânzilor, calculată pe baza EBITDA1, se situează sub valoarea 1,0;

 

1 EBITDA (Eamings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amonization) - profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare.

 

6. ajutoare regionale pentru investiţii - ajutoarele regionale acordate pentru o investiţie iniţială sau pentru o investiţie iniţială în favoarea unei noi activităţi economice;

7. investiţie iniţială - o investiţie în active corporale şi/sau necorporale legată de înfiinţarea unei noi unităţi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior, o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente;

8. investiţie iniţială pentru o nouă activitate economică - o investiţie în active corporale şi necorporale legată de înfiinţarea unei noi unităţi sau de diversificarea activităţii unei unităţi, cu condiţia ca noua activitate să nu fie identică sau similară cu activitatea desfăşurată anterior în unitatea respectivă;

9. aceeaşi activitate sau o activitate similară - activitate care face parte din aceeaşi clasă, respectiv cod numeric de patru cifre, a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a două revizuire, aşa cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a două revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice;

10. active corporale - active precum clădiri, instalaţii, utilaje şi echipamente;

11. active necorporale - active care nu au o concretizare fizică sau financiară, precum brevete, licenţe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală;

12. data acordării ajutorului - data semnării contractului de finanţare;

13. demararea lucrărilor de execuţie a proiectului sau a unei activităţi - fie demararea activităţilor sau a lucrărilor de construcţie aferente investiţiei, fie primul angajament obligatoriu din punct de vedere juridic de a comanda echipamente sau de a contracta servicii sau orice alt angajament care face ireversibil proiectul ori activitatea, luându-se în considerare situaţia care survine prima în ordine cronologică; cumpărarea de terenuri şi lucrările pregătitoare, cum ar fi obţinerea permiselor şi realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor sau a activităţii;

 

 

14. cheltuieli eligibile - cheltuieli privind realizarea de investiţii specifice sM4.2 şi sM4.2a, cu respectarea prevederilor art. 14 din Regulamentul GBER;

15. costuri generale ale proiectului-acele costuri necesare pentru pregătirea şi implementarea proiectului, constând în cheltuieli pentru consultanţă, proiectare, monitorizare şi management, inclusiv onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică şi de mediu, taxele pentru eliberarea certificatelor, potrivit art. 45 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, precum şi cele privind obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, prevăzute în legislaţia naţională;

16. intensitatea ajutorului de stat - valoarea brută a ajutorului, exprimată ca procentaj din valoarea actualizată a costurilor eligibile ale proiectului. Toate cifrele utilizate reprezintă sume determinate înainte de aplicarea impozitelor directe. Ajutoarele plătibile în mai multe tranşe se actualizează la valoarea de la data acordării lor. Rata de actualizare este rata de referinţă în vigoare la data acordării acestora, calculată conform Comunicării Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referinţă şi de scont;

17. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - documentul programatic, în sensul art. 6 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în care sunt prevăzute măsurile şi sumele alocate României pentru perioada de programare 2014-2020;

18. măsură - set de operaţiuni din cadrul PNDR 2014 - 2020, care contribuie la realizarea uneia sau mai multora dintre priorităţile Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală;

19. submăsură - set de operaţiuni grupate sub un cod unic alocat în cadrul unei măsuri în conformitate cu anexa I partea 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

20. procedură de evaluare şi selectare a proiectelor - procedura de detaliere a etapelor şi a documentelor necesare din momentul depunerii cererii de finanţare a proiectului până la semnarea contractului şi cuprinsă într-un manual elaborat de AFIR, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ce va fi publicat imediat după adoptare pe pagina web a MADR şi, respectiv, pe pagina AFIR;

21. Ghidul solicitantului - detaliere tehnică şi financiară a fiecărei măsuri, care cuprinde setul de informaţii necesare solicitantului pentru pregătirea, derularea şi implementarea proiectului, elaborat pentru fiecare măsură PNDR, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi publicat pe site-ul organismului de implementare;

22. cerere de plată - solicitarea scrisă pe care beneficiarul o depune la AFIR pentru obţinerea rambursării, în limita intensităţii ajutorului, a cheltuielilor eligibile efectuate pe parcursul implementării proiectului. La cererea de plată se ataşează documentele justificative de plată;

23. proiect eligibil - proiectul care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă şi care poate fi selectat, conform criteriilor de selecţie aprobate şi detaliate în manualele de proceduri şi în Ghidul solicitantului;

24. contract de finanţare - documentul juridic încheiat în condiţiile legii între AFIR şi beneficiar prin care se stabilesc obiectul, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata de execuţie, valoarea, plata, precum şi alte dispoziţii şi condiţii specifice, prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă din FEADR şi de la bugetul de stat, în scopul atingerii obiectivelor măsurilor cuprinse în PNDR 2014-2020;

25. avize şi acorduri necesare investiţiei - documentele, parte a cadrului legislativ, administrativ şi operaţional, inclusiv din domeniul mediului, prin intermediul cărora, în baza protocoalelor de colaborare, AFIR şi celelalte instituţii responsabile vor asigura verificarea proiectelor finanţate prin măsurile PNDR 2014-2020, astfel încât investiţiile să respecte legislaţia în vigoare;

26. comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei altei forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei altei activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte rezervate acestei activităţi;

27. producţia agricolă primară - producţia de produse ale soiului şi ale creşterii animalelor, enumerate în anexa I la TFUE, fără a se mai efectua o altă operaţiune de modificare a laturii produselor respective;

28. procesarea (prelucrarea) produselor agricole - orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;

29. produse agricole - produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi din acvacultura, enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013;

30. produse neagricole - produsele de origine agricolă, dar neprevăzute în anexa I la TFUE, obţinute prin procesarea materiilor prime produse agricole conform anexei I la TFUE, cu excepţia produselor piscicole şi de acvacultura;

31. investiţii colective - investiţii realizate de către cooperative sau grupuri de producători legate de asigurarea cooperării între producători, prin promovarea unor investiţii în facilităţi comune mai eficiente şi profitabile, cum sunt echipamente, infrastructură şi altele. Aceste investiţii vor deservi interesul membrilor din cadrul cooperativelor şi grupurilor de producători;

32. lanţul alimentar integrat - succesiunea de etape şi operaţii din cadrul aceleiaşi unităţi implicate în producerea, procesarea, distribuţia, depozitarea şi manipularea produselor agroalimentare, de la producţia primară până la comercializare;

33. forme asociative - grupuri de producători - recunoscute potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări şt completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare, societăţi cooperative - organizate conform Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, precum şi cooperative agricole - organizate potrivit Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare; formele asociative au personalitate juridică şi sunt asimilate unei întreprinderi, potrivit definiţiei de la pct. 2. În situaţia în care ajutorul de stat primit de o formă asociativă se transferă membrilor acesteia, care se încadrează în definiţia întreprinderii, aceşti membri sunt consideraţi beneficiarii finali ai ajutorului de stat, iar criteriile de eligibilitate şi cumul se verifică pentru aceştia din urmă;

34. data acordării ajutorului de stat - data la care se semnează contractul de finanţare;

35. derulare proiect - totalitatea activităţilor efectuate de beneficiarul FEADR de la semnarea contractului/deciziei de finanţare până la finalul perioadei de monitorizare a proiectului;

36. implementare proiect-totalitatea activităţilor efectuate de beneficiarul FEADR de la semnarea contractului/deciziei de finanţare până la data depunerii ultimei tranşe de plată.

 

CAPITOLUL V

Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

 

Art. 8. - (1) în cadrul prezentei scheme se acordă ajutor de stat regional pentru investiţii sub formă de grant şi acesta constă în rambursarea cheltuielilor eligibile suportate şi plătite de către beneficiar.

(2) Ajutorul se acordă în urma selectării şi notificării beneficiarului privind acceptarea cererii de finanţare, urmată de încheierea contractului de finanţare între AFIR şi beneficiar. Contractele de finanţare vor fi încheiate cel târziu până pe 31 decembrie 2020. Contractul trebuie să facă referire expresă la faptul că se acordă un ajutor de stat în baza Regulamentului GBER şi valoarea acestuia.

(3) Plata efectivă a ajutorului se efectuează eşalonat, în tranşe conforme etapelor de execuţie, în urma prezentării de către beneficiar a cererilor de plată şi a documentelor justificative de plată, prevăzute în procedurile specifice ale AFIR. Plata ajutorului către beneficiarii schemei se poate face până la 31 decembrie 2023.

Art. 9. - (1) în conformitate cu art. 45 alin. (4) şi art. 63 ale Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013, beneficiarii sprijinului acordat prin prezenta schemă pot primi, după semnarea contractului, un avans în procent de maximum 50% din ajutorul public aferent proiectului, iar plata acestuia se va face după prezentarea unei garanţii eliberate de o instituţie financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naţionale a României, reglementat de legislaţia naţională în domeniu, care corespunde procentului de 100% din suma avansului.

(2) Garanţia prevăzută la alin. (1) poate fi prezentată de beneficiarii privaţi şi sub formă de poliţă de asigurare eliberată de o societate de asigurări, autorizată potrivit legislaţiei în vigoare.

(3) Garanţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu trebuie să constituie un ajutor de stat, conform Comunicării Comisiei din 20 iunie 2008 cu privire la aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii.

 

CAPITOLUL VI

Beneficiarii ajutorului de stat şi condiţii de eligibilitate

 

Art. 10, - (1) Prevederile prezentei scheme se aplică tuturor întreprinderilor care realizează investiţii în domeniile menţionate la art. 5 şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili aşa cum sunt definiţi în fişele sM4.2 şi sM4.2a;

b) demonstrează capacitatea de asigurare a cofinanţării investiţiei;

c) demonstrează că profitul mediu anual, ca medie a ultimilor 3 ani fiscali, nu depăşeşte de 4 ori valoarea sprijinului solicitat;

d) prezintă cazier judiciar şi fiscal fără înscrisuri pentru întreprindere, respectiv cazier judiciar fără înscrisuri pentru reprezentantul legal al acesteia;

e) nu sunt considerate „întreprinderi în dificultate” în conformitate cu definiţia de la art. 7 pct. 5;

f) nu se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială, nu au activitatea suspendată sau alte situaţii similare reglementate de lege;

g) la data depunerii cererii de finanţare nu înregistrează debite la bugetul de stat, respectiv bugetele locale sau debite provenind din neplata contribuţiilor de asigurări sociale, a contribuţiilor de asigurări pentru şomaj, a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale de sănătate;

h) nu sunt întreprinderi care fac subiectul unui ordin de recuperare încă neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei sau a unui alt furnizor de ajutor de stat ori de minimis privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal şi incompatibil cu piaţa comună.

(2) Pentru activităţile prevăzute în anexa nr. 2, ce vizează producerea de băuturi alcoolice din produse agricole înscrise în anexa I la TFUE, sunt eligibile numai microîntreprinderile şi formele asociative.

(3) Verificarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza declaraţiilor pe propria răspundere, a situaţiilor financiare anuale, precum şi în baza altor acte şi documente care se anexează cererii de finanţare şi care se detaliază în Ghidul solicitantului.

Art. 11. - (1) Nu se acordă sprijin prin prezenta schemă unei întreprinderi în cazul căreia s-a stabilit că a creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine sprijin financiar în scopul obţinerii în mod necuvenit a unui avantaj, în orice etapă de derulare a proiectului, care contravine obiectivelor prezentei scheme.

(2) Următoarele categorii de solicitanţi/beneficiari pot depune proiecte aferente măsurilor/submăsurilor de investiţii derulate prin PNDR 2014-2020, cu respectarea următoarelor condiţii, după caz:

a) solicitanţii/beneficiarii, după caz, înregistraţi în registrul debitorilor AFIR, atât pentru Programul SAPARD, cât şi pentru FEADR, care achită integral datoria faţă de AFIR, inclusiv dobânzile şi majorările de întârziere până la semnarea contractelor de finanţare;

b) solicitanţii care s-au angajat prin declaraţie pe propria răspundere, la depunerea cererii de finanţare, că vor prezenta: dovada cofinanţării private şi/sau proiectul tehnic la data semnării contractului şi nu prezintă aceste documente la data prevăzută în notificare, numai în cadrul sesiunii continue a anului următor.

(3) în cadrul schemei nu se finanţează proiectele mari de investiţii, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 52 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat.

(4) Acei solicitanţi/beneficiari care au contracte de finanţare pentru proiecte nerealizate din proprie iniţiativă, respectiv solicitanţii/beneficiarii care au contracte de finanţare încetate pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale din iniţiativa AFIR şi pentru care furnizorul trebuie să dispună, dacă este cazul, recuperarea ajutoarelor de stat, de minimis acordate, nu pot beneficia de finanţare în baza prezentei scheme decât după îndeplinirea integrală a obligaţiilor de rambursare.

 

CAPITOLUL VII

Condiţii de eligibilitate a proiectelor

 

Art. 12. - (1) în cadrul prezentei scheme pot fi finanţate exclusiv proiectele care prevăd realizarea de investiţii iniţiale, aşa cum sunt acestea definite la art. 7 pct. 7 şi 8.

(2) Pentru acordarea sprijinului trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate comune sM4.2 şi sM4.2a din cadrul PNDR 2014-2020 după cum urmează:

a) sprijinul pentru procesare va fi limitat la investiţii în procesarea produselor agricole incluse în lista cuprinsă în anexa I la TFUE în scopul obţinerii de produse non-anexa I la TFUE;

b) investiţia se încadrează în cel puţin una dintre acţiunile/operaţiunile eligibile prevăzute prin submăsurile menţionate;

c) viabilitatea economică a investiţiei trebuie să fie demonstrată în baza prezentării documentaţiei tehnico-economice;

d) investiţia va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului, dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) investiţia va respecta prevederile legislaţiei în vigoare din domeniile: sănătate publică, sanitar-veterinar şi siguranţă alimentară.

(3) Condiţii de eligibilitate specifice sM4.2a;

a) investiţia trebuie realizată doar în unităţile teritorial-administrative prezente în anexa aferentă Subprogramului tematic pomicol, denumit în continuare S7P, privind zonarea speciilor pomicole;

b) investiţiile destinate obţinerii băuturilor alcoolice pot fi efectuate doar de solicitanţii care se încadrează în categoria microîntreprindere, definită conform Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau în definiţia formelor asociative prevăzută la art. 7 pct. 33.

 

CAPITOLUL VIII

Efectul stimulativ

 

Art. 13. - (1) în cadrul prezentei scheme, atât în cazul IMM, cât şi în cazul întreprinderilor mari, ajutorul de stat se acordă dacă beneficiarul a adresat, înainte de demararea lucrărilor de executare a proiectului de investiţii, o cerere pentru ajutor/cerere de finanţare şi dacă AFIR a confirmat ulterior în scris, prin notificarea beneficiarului, conform procedurii specifice, că proiectul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite în prezenta schemă.

(2) Cererea de ajutor/cererea de finanţare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) denumirea întreprinderii şi dimensiunea acesteia;

b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii şi a încheierii acestuia;

c) locul de desfăşurare a proiectului;

d) lista costurilor proiectului;

e) tipul de ajutor (grant împrumut, garanţie, avans rambursabil, infuzie de capital sau altele) şi valoarea finanţării publice necesare pentru proiect.

(3) în zonele asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 107 alin. (3) lit. a) din TFUE, respectiv Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, ajutoarele pot fi acordate pentru o investiţie iniţială indiferent de dimensiunea beneficiarului. În zonele asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 107 alin. (3) lit. c) din TFUE, respectiv Bucureşti-Ilfov, ajutoarele pot fi acordate IMM-urilor pentru orice formă de investiţie iniţială. Ajutoarele pentru întreprinderile mari se acordă numai pentru o investiţie iniţială în favoarea unei noi activităţi economice în zona în cauză.

(4) în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), proiectul nu este eligibil pentru acordarea de ajutor.

(5) Orice investiţie iniţială demarată de acelaşi beneficiar (la nivel de grup) într-un interval de 3 ani de la data de începere a lucrărilor la o altă investiţie care beneficiază de ajutor în aceeaşi regiune de nivel 3 din Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică este considerată ca făcând parte dintr-un proiect unic de investiţii.

 

CAPITOLUL IX

Cheltuieli eligibile şi neeligibile

 

Art. 14. - (1) în cadrul prezentei scheme se acordă sprijin pentru finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale.

(2) Cheltuielile eligibile, potrivit Regulamentului GBER, sunt investiţiile iniţiale în active corporale (clădiri, instalaţii, utilaje şi echipamente) şi active necorporale.

(3) Cheltuielile eligibile specifice sM4.2 referitoare la investiţiile iniţiale în active corporale, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate, se referă la următoarele:

a) construcţia, extinderea clădirilor;

b) achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată, de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime şi/sau comercializării produselor agroalimentare în cadrul lanţurilor alimentare integrate în cadrul proiectului;

c) cheltuieli generate de îmbunătăţirea controlului intern al calităţii produselor ca investiţii secundare valoric legate de investiţia iniţială finanţată în cadrul aceluiaşi proiect de investiţii.

(4) Cheltuielile eligibile specifice sM4.2a referitoare la investiţiile iniţiale în active corporale, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate, se referă la următoarele:

a) construcţia, extinderea clădirilor realizate în scopul colectării, condiţionării şi/sau procesării materiei prime provenite din sectorul pomicol menţionată în anexa I la TFUE, inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice, rezultatul procesării fiind un produs non-anexa I la TFUE;

b) achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată, de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate, în scopul colectării materiei prime necesare procesării prevăzute prin proiect;

c) achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată, de mijloace de transport specializate în scopul comercializării produselor din fructe, non-anexa 1 la TFUE, în cadrul lanţurilor scurte;

d) cheltuieli generate de îmbunătăţirea controlului intern al calităţii produselor ca şi operaţiuni legate de investiţia iniţială finanţată în cadrul aceluiaşi proiect de investiţii.

Art. 15. - (1) Cheltuielile eligibile comune sM4.2 şi sM4.2a referitoare la investiţiile iniţiale în active necorporale, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate, se referă la următoarele:

a) achiziţionarea de tehnologii (know-how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;

b) achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentaţia tehnico-economică a proiectului.

(2) Activele necorporale, pentru a fi considerate eligibile, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie utilizate în exclusivitate în cadrul unităţii care beneficiază de ajutor de stat;

b) să fie considerate imobilizări amortizabile;

c) să fie achiziţionate de la terţi care nu au legături cu cumpărătorul, în condiţii de piaţă, fără ca achizitorul să fie în măsură să îşi exercite controlul, în sensul art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice];

d) să respecte procedura de achiziţii şi principiul rezonabilităţii preţurilor prin raportare la baza de date elaborată de AFIR şi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 16. - (1) în cazul ajutoarelor acordate pentru o schimbare fundamentală în procesul de producţie, costurile eligibile trebuie să depăşească amortizarea activelor legate de activitatea care trebuie modernizată în cursul celor trei exerciţii financiare precedente. În cazul ajutoarelor acordate pentru diversificarea unei unităţi existente, costurile eligibile trebuie să depăşească cu cel puţin 200% valoarea contabilă a activelor reutilizate, astfel cum au fost înregistrate în exerciţiul financiar ce precedă începerea lucrărilor.

(2) Costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la un plafon de 20% din costurile totale eligibile ale investiţiei iniţiale.

Art. 17. - (1) Activele corporale şi necorporale prevăzute la art. 14 şi 15 aferente investiţiei iniţiale, realizate cu sprijin nerambursabil acordat în cadrul prezentei scheme, trebuie să fie incluse în categoria activelor proprii ale beneficiarului şi să fie menţinute şi utilizate în exclusivitate în regiunea de dezvoltare beneficiară pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data efectuării ultimei plăţi.

(2) Condiţia prevăzută la alin. (1) nu împiedică înlocuirea unei instalaţii sau a unui echipament care a devenit depăşit sau a fost distrus în această perioadă, cu condiţia ca activitatea economică să fie menţinută în regiunea de dezvoltare în cauză pentru perioada minimă relevantă.

(3) în cazul unei operaţiuni care constă în investiţii în producţie, o astfel de operaţiune ar trebui să ramburseze contribuţia acordată prin prezenta schemă dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar, activitatea de producţie în cauză este delocalizată în afara Uniunii Europene.

Art. 18. - (1) Sunt neeligibile pentru sprijin în cadrul prezentei scheme următoarele cheltuieli generale aferente sM4.2 şi sM4.2a:

a) cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri şi echipamente „second hand”;

b) cheltuielile efectuate înainte de încheierea contractului de finanţare a proiectului;

c) costurile generale ale proiectului definite la art. 7 pct. 15, care pot fi sprijinite prin schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectelor de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole şi a produselor din sectorul pomicol”;

d) cheltuieli cu achiziţia mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport de persoane;

e) cheltuielile neeligibile în conformitate cu art. 69 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, şi anume:

(i) dobânzi debitoare, cu excepţia celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenţii pentru dobândă sau a unei subvenţii pentru comisioanele de garantare;

(ii) achiziţionarea de terenuri neconstruite şi construite;

(iii) taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul;

f) în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanţare a dobânzilor, cheltuielile generale şi cheltuielile de asigurare nu constituie cheltuieli eligibile.

(2) Cheltuielile neeligibile comune sM4.2 şi sM4.2a sunt cheltuielile aferente producţiei de biocombustibili şi peleţi.

(3) Cheltuielile neeligibile specifice sM4.2 sunt cheltuielile aferente următoarelor acţiuni:

a) investiţii în unităţi de ecarisaj;

b) producţia şi comercializarea produselor vinicole sprijinite prin Programul naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările şi completările ulterioare;

c) procesarea şi comercializarea produselor agricole finanţate în cadrul subprogramului pomicol;

d) procesarea produselor pescăreşti.

Art. 19. - Costurile generale ale proiectului, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 15, legate de investiţia finanţată prin prezenta schemă pot fi acordate beneficiarului numai prin intermediul cererii de finanţare depuse de acesta la AFIR în cadrul schemei de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectelor de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole şi a produselor din sectorul pomicol”, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

 

CAPITOLUL X

Intensitatea ajutorului şi valoarea maximă a finanţării

 

Art. 20. - (1) în cazul sM4.2, intensitatea maximă a ajutoarelor de stat acordate în cadrul prezentei scheme pentru întreprinderile mari, altele decât cooperative şi grupuri de producători, în perioada de programare aferentă PNDR 2014- 2020 este:

a) 40% în cazul regiunilor de dezvoltare prevăzute la art. 5 lit. a)-f):

b) 35% în căzui regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

c) 15% până la data de 31 decembrie 2017, respectiv 10% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru Bucureşti.

(2) în cazul sM4.2, intensitatea maximă a ajutoarelor de Stat acordate în cadrul prezentei scheme pentru cooperative şi grupuri de producători care se încadrează în categoria întreprinderi mari în perioada de programare aferentă PNDR 2014-2020 este:

a) 50% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

b) 35% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

c) 15% până la data de 31 decembrie 2017, respectiv 10% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru Bucureşti.

(3) în cazul sM4.2a intensitatea maximă a ajutoarelor de stat acordate pentru întreprinderile mari, inclusiv cooperativele şi grupurile de producători, cu excepţia cooperativelor şi grupurilor de producători care vizează producerea de băuturi alcoolice, în perioada de programare aferentă PNDR 2014-2020 este:

a) 40% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

b) 35% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

c) 15% până la data de 31 decembrie 2017, respectiv 10% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru Bucureşti.

(4) în cazul sM4.2a, intensitatea maximă a ajutoarelor de stat acordate în cadrul prezentei scheme pentru cooperative şi grupuri de producători care vizează producerea de băuturi alcoolice şi se încadrează în categoria întreprinderilor mari, în perioada de programare aferentă PNDR 2014-2020 este:

a) 50% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

b) 35% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

c) 15% până la data de 31 decembrie 2017, respectiv 10% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru Bucureşti.

(5) Intensităţile maxime ale ajutoarelor de stat pentru sM4.2 prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) şi cele pentru sM4.2a prevăzute la alin. (3) şi alin. (4) lit. b) şi c) se majorează cu până la 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici, inclusiv microîntreprinderi şi cu până la 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii, fără a depăşi intensitatea maximă a ajutorului de 50%.

(6) Prevederile alin. (5) sunt aplicabile inclusiv cooperativelor şi grupurilor de producători care se încadrează în categoria IMM.

Art. 21. - Pentru a garanta că investiţia este viabilă, beneficiarul trebuie să aducă o contribuţie financiară din resurse proprii sau atrase, neafectată de elemente de ajutor public, după cum urmează;

a) în cazul sM4.2, pentru întreprinderi mari, altele decât cooperative şi grupuri de producători:

(i) 60% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

(ii) 65% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

(iii) 85% până la 31 decembrie 2017, respectiv 90% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru municipiul Bucureşti;

b) în cazul sM4.2, pentru cooperative şi grupuri de producători care se încadrează în categoria întreprinderi mari:

(i) 50% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

(ii) 65% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

(iii) 85% până la 31 decembrie 2017, respectiv 90% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru municipiul Bucureşti;

c) în cazul sM4.2a, pentru întreprinderi mari, inclusiv cooperativele şi grupuri de producători, cu excepţia cooperativelor şi grupurilor de producători care vizează producerea de băuturi alcoolice:

(i) 60% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

(ii) 65% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

(iii) 85% până la 31 decembrie 2017, respectiv 90% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru municipiul Bucureşti;

d) în cazul sM4.2a, pentru cooperativele şi grupurile de producători care vizează producerea de băuturi alcoolice şi se încadrează în categoria întreprinderi mari:

(i) 50% în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

(ii) 65% în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

(iii) 85% până la 31 decembrie 2017, respectiv 90% în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru municipiul Bucureşti;

e) în cazul sM4.2 şi sM4.2a, pentru IMM-uri, inclusiv cooperativele şi grupurile de producători care se încadrează în această categorie:

(i) 50% pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, în cazul regiunilor de dezvoltare precizate la art. 5 lit. a)-f);

(ii) 55% pentru întreprinderi mijlocii, respectiv 50% pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici, în cazul regiunii prevăzute la art. 5 lit. g) şi pentru judeţul Ilfov;

(iii) 65% pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, respectiv 75% pentru întreprinderi mijlocii în perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2017, respectiv 70% pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, respectiv 80% pentru întreprinderi mijlocii în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020, pentru municipiul Bucureşti.

Art. 22. - (1) Valoarea maximă a ajutorului acordat în cadrul prezentei scheme nu poate depăşi plafonul maxim/proiect după cum urmează:

a) pentru sM4.2:

(i) 1.000.000 euro/proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanţ alimentar integrat;

(ii) 1.500.000 euro/proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiţii care conduc la un lanţ alimentar integrat;

(iii) 2.500.000 euro/proiect pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum şi pentru forme asociative, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 33, în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanţ alimentar integrat;

b) pentru sM4.2a:

b,1) pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici:

(i) 600.000 euro pentru proiectele ce nu presupun investiţii ce conduc la un lanţ alimentar integrat;

(ii) 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat;

(iii) întreprinderi mijlocii;

(iv) 800.000 euro pentru proiectele care nu presupun investiţii ce conduc la un lanţ alimentar integrat;

(v) 1.100.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat;

b.2) pentru întreprinderi mari:

(i) 1.000.000 euro pentru proiectele care nu presupun investiţii ce conduc la un lanţ alimentar integrat;

(ii) 1.500.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat.

(2) Pentru activităţile prevăzute în anexa nr. 2, ce vizează producerea de băuturi alcoolice din produse agricole cuprinse în anexa 1 la TFUE, sprijinul acordat microîntreprinderilor şi formelor asociative, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 33, va fi limitat astfel:

(i) 200.000 de euro pentru microîntreprinderi;

(ii) 300.000 de euro pentru formele asociative.

(3) în cazul în care beneficiarul solicită sprijin prin schema de minimis pentru consultanţă, plafonul maxim prevăzut la alin. (1) şi (2) se reduce cu o valoare echivalentă unei intensităţi de până la 10% din total cheltuieli eligibile pentru proiectele care prevăd şi construcţii-montaj, respectiv cu până la 5% pentru proiectele care prevăd investiţii în achiziţii, altele decât cele referitoare la construcţii-montaj, fără a depăşi intensitatea maximă prevăzută în zona de dezvoltare regională respectivă, corelată cu intensitatea menţionată în PNDR 2014-2020 pentru sM4.2 şi sM4.2a de 50% pentru IMM-uri, inclusiv cooperative şi grupuri de producători, respectiv 40% pentru întreprinderi mari, dar nu mai mare de 200.000 euro.

(4) Cererea de finanţare va conţine o menţiune cu privire la interesul întreprinderii de a beneficia de rambursarea cheltuielilor prevăzute pentru serviciile de consultanţă acordate prin intermediul schemei de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectelor de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole şi a produselor din sectorul pomicol”, precum şi valoarea şi procentul acestora.

Art. 23. - Ajutorul total acordat unui beneficiar pentru aceleaşi cheltuieli eligibile nu poate depăşi plafonul maxim al intensităţii prevăzut la art. 20 şi plafonul maxim prevăzut de Regulamentul GBER, indiferent dacă acesta provine din surse naţionale sau europene.

Art. 24. - Pentru asigurarea cofinanţării private, solicitanţii proiectelor selectate prin prezenta schemă pot beneficia de instrumente financiare în condiţiile detaliate în PNDR 2014-2020, care să nu conţină elemente de ajutor de stat sau de minimis.

 

CAPITOLUL XI

Procedura de selecţie a proiectelor

 

Art. 25. - (1) După verificarea eligibilităţii proiectelor de către AFIR, fiecare proiect eligibil va fi punctat în funcţie de sistemul de punctaj stabilit înaintea lansării sesiunii depunerii de proiecte.

(2) Selecţia proiectelor va fi realizată pe baza principiilor, criteriilor de selecţie/criteriilor de departajare a proiectelor cu punctaj egal, cu ierarhizare după punctajul obţinut, ţinând cont de pragul de calitate lunar/trimestrial şi de pragul minim stabilit pentru fiecare submăsură, cu încadrare în alocarea anuală disponibilă.

(3) Criteriile de selecţie şi sistemul de punctaj se stabilesc de către AM PNDR în consultare cu Comitetul de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, se detaliază în Ghidul solicitantului aferent prezentei scheme şi se aprobă prin ordin ai ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(4) Criteriile şi punctajele de selecţie pot fi modificate pe parcursul implementării prezentei scheme în vederea atingerii obiectivelor, a indicatorilor şi a cadrului de performantă propuse prin PNDR 2014-2020.

Art. 26. - La stabilirea criteriilor de selecţie se vor avea în vedere următoarele principii:

a) pentru sM4.2:

(i) principiul creării lanţurilor alimentare integrate, respectiv integrarea sistemelor de colectare, procesare şi comercializare;

(ii) principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (de exemplu, produsele ecologice, tradiţionale certificate de MADR, produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel european etc.);

(iii) principiul asocierii în cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producători;

(iv) principiul potenţialului agricol care vizează zonele cu potenţial determinate în baza studiului de specialitate;

b) pentru sM4.2a:

(i) principiul produselor cu valoare adăugată mare (produse ecologice, provenite din zone HNV, scheme de calitate, tradiţionale certificate de MADR);

(ii) principiul lanţurilor alimentare integrate (investiţiile care acoperă tot lanţul alimentar: colectare, depozitare, condiţionare, procesare şi comercializare);

(iii) principiul asocierii (investiţiile realizate de grupurile de producători şi cooperativele din sectorul pomicol).

 

CAPITOLUL XII

Durata de aplicare a schemei

 

Art. 27. - Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică până la data de 31 decembrie 2020.

 

CAPITOLUL XIII

Bugetul schemei

 

Art. 28. - (1) Valoarea totală estimată a ajutorului de stat, care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, angajată pe durata de aplicare a acesteia, este echivalentul în lei a 123,3 milioane de euro, cu posibilitatea de majorare a bugetului cu maximum 10% pentru fiecare submăsură, cu condiţia creşterii alocării din cadrul PNDR a acestor submăsuri, din care:

- 112,5 milioane euro contribuţie publică pentru sM4.2;

- 10,8 milioane euro contribuţie publică pentru sM4.2a.

(2) Sprijinul public nerambursabil se compune din:

- 85% contribuţie europeană - FEADR şi 15% contribuţie naţională de la bugetul de stat pentru regiunile de dezvoltare ale României fără Regiunea Bucureşti-Ilfov;

- 75% contribuţie europeană - FEADR şi 25% contribuţie naţională de la bugetul de stat pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov.

Art. 29. - Numărul maxim estimat al întreprinderilor care vor beneficia de sprijin financiar în cadrul prezentei scheme este de 267, din care:

- 236 beneficiari pentru sM4.2;

- 31 beneficiari pentru sM4.2a.

 

CAPITOLUL XIV

Reguli privind cumulul ajutoarelor

 

Art. 30. - (1) Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile acordate prin prezenta schemă pot fi cumulate cu:

a) orice alt ajutor de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;

b) orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul prezentei scheme.

(2) Ajutoarele de stat exceptate în temeiul prezentei scheme se cumulează cu orice tip de ajutoare de minimis în raport cu aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul nu conduce la o intensitate a ajutorului care le depăşeşte pe cele prevăzute la art. 20.

(3) Solicitantul ataşează cererii de finanţare o declaraţie privind respectarea regulii pentru cumulul ajutoarelor.

 

CAPITOLUL XV

Modalitatea de derulare a schemei

 

Art. 31. - (1) Implementarea prezentei scheme se realizează pe baza procedurii AFIR de evaluare şi selectare a proiectelor, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, şi cuprinde următoarele etape:

a) lansarea anunţului privind cererea de proiecte, de către AFIR, pe site-ul oficial, cu precizări privind perioada de depunere a proiectelor, fondurile disponibile alocate sesiunii de depunere a proiectelor, locul depunerii cererilor de finanţare privind suma alocată, alte informaţii generale;

b) evaluarea şi selectarea:

(i) depunerea cererilor de finanţare, online, prin intermediul portalului AFIR;

(ii) verificarea cererilor de finanţare se face la oficiul

judeţean pentru finanţarea investiţiilor rurale, denumit în continuare OJFIR, pentru proiecte fără construcţii şi montaj şi Centrul regional pentru finanţarea investiţiilor rurale, denumit în continuare CRFIR, pentru proiecte cu construcţii şi montaj;

(iii) cererea de finanţare va fi evaluată din punctul de vedere al eligibilităţii şi selecţiei, în condiţiile specificate în cadrul naţional legislativ de implementare;

c) contractarea: după aprobarea raportului de selecţie, în care sunt incluse proiectele aprobate pentru finanţare, AFIR notifică beneficiarul privind decizia de selecţie. În vederea semnării contractului de finanţare, solicitantul se va prezenta la sediul OJFIR/CRFIR cu un exemplar original al dosarului cererii de finanţare şi al documentelor anexe pe suport hârtie, conform documentaţiei depuse online, care va rămâne la OJFIR/CRFIR;

d) plata: depunerea cererii de plată însoţită de documentele justificative, verificarea cheltuielilor, autorizarea şi efectuarea plăţii - la CRFIR pentru proiectele care prevăd construcţii-montaj sau la OJFIR pentru proiectele care nu prevăd construcţii-montaj;

e) monitorizarea: monitorizarea implementării proiectelor de către AFIR şi AM PNDR, raportarea stadiului implementării de către AM PNDR.

(2) Formulare le-tip ale declaraţiilor pe propria răspundere şi ale altor documente aferente cererii de ajutor/cererii de finanţare vor fi menţionate în Ghidul solicitantului, care va fi publicat pe site-urile oficiale ale MADR şi AFIR.

(3) înainte de acordarea ajutorului de stat, AFIR, prin OJFIR şi CRFIR, va efectua toate verificările necesare pentru a stabili dacă solicitanţii întrunesc condiţiile pentru a beneficia de ajutor de stat, pe baza documentelor depuse de aceştia şi a declaraţiilor pe propria răspundere.

 

CAPITOLUL XVI

Reguli privind publicarea, informarea, monitorizarea şi raportarea

 

Art. 32. - (1) Comisia Europeană este informată în termen de 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei scheme, potrivit prevederilor art. 9 din Regulamentul GBER, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

(2) MADR, prin Consiliul Concurenţei, transmite Comisiei Europene, în termen de 20 de zile lucrătoare sau într-un termen mai îndelungat, care poate fi stabilit în cerere, toate informaţiile şi documentele justificative pe care Comisia le consideră necesare pentru a monitoriza aplicarea prezentei scheme.

(3) La nivel naţional se asigură publicarea pe site-ul internet privind ajutoarele de stat a informaţiilor prevăzute de art. 9 din Regulamentul GBER.

Art. 33. - (1) AFIR va monitoriza respectarea condiţiilor de acordare a sprijinului prevăzute în prezenta schemă pe toată perioada de derulare a acesteia. În situaţia în care constată nerespectarea acestor condiţii, va întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform reglementărilor europene în vigoare.

(2) Monitorizarea ajutoarelor de stat acordate prin prezenta schemă se realizează de către AM PNDR/AFIR, după caz. Acestea pot să realizeze, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, controale la faţa locului şi sunt obligate să verifice respectarea condiţiilor de acordare a ajutoarelor şi să dispună măsurile ce se impun în situaţia în care aceste condiţii nu au fost respectate.

(3) Beneficiarii prezentei scheme au obligaţia să transmită furnizorului/administratorului, după caz, raportări periodice, precum şi alte informaţii cu privire la ajutorul acordat, conform cererii acestuia, sub sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare.^

(4) în aplicarea prevederilor alin. (2), furnizorul sau administratorul, după caz, poate decide stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat acordate prin decizii/alte acte administrative, care au caracter de titlu executoriu.

Art. 34. - (1) în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 33 alin. (4) furnizorul/administratorul emite acte normative/administrative, norme metodologice proprii care vor fi transmise Consiliului Concurenţei, spre informare, în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul adoptării.

(2) Recuperarea ajutorului de stat se realizează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 35. - (1) AFIR trebuie să păstreze înregistrări detaliate referitoare la ajutoarele acordate pentru toate proiectele de investiţii. Aceste înregistrări, care conţin toate informaţiile necesare pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în Regulamentul GBER, trebuie păstrate timp de 10 ani de la data acordării ultimului ajutor în cadrul prezentei scheme.

(2) Beneficiarii de ajutor de stat au obligaţia să ţină o evidenţă specifică a tuturor ajutoarelor primite atât în baza prezentei scheme, cât şi a altor scheme de ajutor de stat, pe o perioadă de 10 ani de la data acordării sprijinului.

Art. 36. - MADR, pe baza datelor furnizate de AFIR, va transmite o raportare anuală Consiliului Concurenţei cu privire la implementarea prezentei scheme, în forma prevăzută de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

 

CAPITOLUL XVII

Dispoziţii finale

 

Art. 37. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta schemă.

 

ANEXA Nr. 1

la schemă

 

DOMENIILE DE INTERVENŢII ELIGIBILE

în cadrul submăsurii 4.2 pentru care se acordă sprijin pentru investiţii iniţiale întreprinderilor în cadrul schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de Investiţii, Inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”

 

Nr. crt.

Denumire activitate/activităţi din domeniile de intervenţii eligibile în cadrul submăsurii 4.2 pentru care se acordă sprijin pentru investiţii iniţiale întreprinderilor prin prezenta schemă

Corespondenţă nomenclatoare

 

 

Grupe/clase

CAEN

Nomenclatura combinată Bruxelles non-anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1.

Fabricarea produselor lactate

105

 

1.1

Fabricarea îngheţatei

- fabricarea îngheţatei şi a altor produse asemănătoare îngheţatei, cum este sorbetul

1052

21.05

2.

Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi a produselor din amidon

106

 

2.1

Fabricarea produselor de morărit, din care:

- fabricarea amestecurilor de făină şi făină mixtă preparată şi a aluaturilor pentru pâine, prăjituri, biscuiţi sau cozonac

- fabricarea produselor din cereale pentru mic dejun

1061

19.01, 19.04

3.

Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase

107

 

3.1

Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie

1071

19.05

3.2

Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie

1072

 

3.3

Fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuş-cuş-ului şi altor produse făinoase similare

1073

19.02

4

Fabricarea altor produse alimentare

108

 

4.1

Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase

- fabricarea ciocolatei şi a specialităţilor de ciocolată

- fabricarea produselor zaharoase: caramele, nuga, fondante, ciocolată albă

- fabricarea dulciurilor sub formă de tablete şi pastile

1082

18.06, 17.04

4.2

Fabricarea condimentelor şi ingredientelor - fabricarea mirodeniilor, sosurilor şi condimentelor:

- făină şi pudră de muştar;

1084

21.03

- muştar preparat etc.

4.3

Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice - fabricarea alimentelor pentru utilizări nutriţionale speciale;

- lapte praf pentru sugari;

- lapte şi alte alimente speciale pentru copii mici;

- alimente pentru sugari;

- alimente cu aport scăzut şi redus de calorii, pentru controlul greutăţii;

- alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale;

- alimente cu conţinut scăzut de sodiu, inclusiv sare fără sodiu sau sare dietetică fără sodiu;

- alimente fără gluten;

- alimente destinate consumului în cazul efortului muscular intens, în special pentru sportivi;

- alimente pentru persoane care suferă de tulburări ale metabolismului carbohidraţilor (diabet)

1086

19.01, 21.04

4.4

Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.:

- fabricarea produselor din ouă, a albuminei din ouă

- fabricarea drojdiei* de bere

- fabricarea laptelui obţinut în afara lăptăriilor şi a înlocuitorilor de brânză

1089

21.02, 21.04

5.

Fabricarea băuturilor

110

 

5.1

Fabricarea berii

- fabricarea băuturilor din malţ, cum sunt berea, berea neagră

- fabricarea berii cu conţinut redus de alcool şi a berii fără alcool

1105

22.02, 22.03

 

* Inclusiv drojdia de panificaţie.

 

ANEXA Nr. 2

la schemă

 

DOMENIILE DE INTERVENŢII ELIGIBILE

în cadrul submăsurii 4.2a pentru care se acordă sprijin pentru investiţii iniţiale întreprinderilor în cadrul schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”

 

Nr. crt.

Denumire activitate/activităţi din domeniile de intervenţii eligibile în cadrul submăsurii 4.2a pentru care se acordă sprijin pentru investiţii iniţiale întreprinderilor prin prezenta schemă

Corespondenţă nomenclatoare

 

 

Grupe/clase

CAEN

Nomenclatura combinată Bruxelles non-anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1

Fabricarea altor produse alimentare

108

 

1.1

Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase - fabricarea dulciurilor sub formă de tablete şi pastile

1082

17.04

2.

Fabricarea băuturilor

110

 

2.1

Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice1

- fabricarea de băuturi alcoolice distilate: whisky, coniac, gin, lichioruri etc.

- fabricarea de băuturi mixte cu alcool distilat

- amestecarea alcoolurilor distilate

- fabricarea alcoolurilor neutre

1101

22.08

 

1 Exclusiv din fructe.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa nr. 2 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, se fac următoarele rectificări:

- la tabelul privind lista susţinătorilor, între coloanele „Nume” şi „Data naşterii” se va citi coloana: „Codul numeric personal”,

- la menţiunea din final, în loc de: „Subsemnatul ................. domiciliat în .....................,”se va citi: „Subsemnatul, ........................... , cod numeric personal .................... domiciliat în ......................”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.