MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 551/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 551         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 21 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 329 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.417. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

36. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea modalităţii de determinare anuală a nivelului stocului minim de gaze naturale pentru titularii licenţelor de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 329

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 59.008/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.071D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal părţile Constantin Badea şi Iulian Voicu, precum şi partea Adrian Petrică, asistată de avocat Florenţa Beatrice Dan, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă Cuvântul apărătorului părţii Adrian Petrică, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Celelalte părţi prezente arată că sunt de acord cu soluţia de admitere

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 9 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 59.008/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind săvârşirea mai multor infracţiuni aflate în concurs, dintre care unele au fost comise anterior datei de 1 februarie 2014, iar altele după intrarea în vigoare a noului Cod penal.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată, autoare a excepţiei, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, respectiv ale art. 11 alin. (2), conform căruia „tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern,,, şi ale art. 20 referitor la prioritatea tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 referitor la principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că norma de drept penal, în temeiul principiilor stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, trebuie să aibă caracter accesibil şi previzibil. Apreciază că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu îndeplinesc aceste cerinţe, instituind un „caracter suprapenal al pedepsei”, din moment ce sporul prevăzut de dispoziţiile de lege criticate, „mai ales în condiţiile stărilor de agravare a pedepsei, poate depăşi de mai multe ori cuantumul maxim legal al pedepsei”. Consideră că „acest spor are caracter de pedeapsă principală suplimentară pentru aceleaşi fapte, şi nu de spor, care, prin definiţie lingvistică şi caracter logico-juridic, nu poate depăşi o fracţie de 1/2 din pedeapsă”, în acest mod, ajungându-se la pedepse neexecutabile sau care depăşesc chiar maximul general al pedepsei închisorii.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu contravin principiului legalităţii pedepsei. Astfel, arată că există o marjă de apreciere a instanţei de judecată, în funcţie de care cuantumul sporului variază, acesta depinzând de pedeapsa aplicată în respectiva cauză penală.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal sunt constituţionale, neaducând atingere principiului constituţional potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii. Apreciază că sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix este mai potrivit cu nevoile de apărare a societăţii faţă de fenomenul infracţional aflat în expansiune.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, care au următorul cuprins: „În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru frecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: [...] b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite*

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, instanţa de judecată, autoare a excepţiei, invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, respectiv ale art. 11 alin. (2), conform căruia „tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”, şi ale art. 20 referitor la prioritatea tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 referitor la principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare Astfel, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, reţinând că actualul Cod penal reglementează un regim juridic de sancţionare a celor două forme de concurs de infracţiuni, real şi formal - cât priveşte persoana fizică, infractor major -, în cadrul căruia se pot observa o pluralitate de sisteme de sancţionare, cu modificări substanţiale faţă de concepţia Codului penal din 1969. Astfel, art. 39 alin. (1) din Codul penal instituie sancţionarea concursului de infracţiuni potrivit sistemului absorbţiei, când s-au stabilit pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoarea sau amenda [lit. a)], sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix, în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea sau numai pedepse cu amenda [lit. b) şi c)j, sistemului cumulului aritmetic între pedeapsa închisorii şi pedeapsa amenzii, când au fost aplicate ambele tipuri de sancţiuni [lit. d)] şi un sistem mixt, al cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix combinat cu sistemul cumulului aritmetic, atunci când s-au stabilit mai multe pedepse de specie diferită - închisoare şi amenda [lit. e)]. Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă [art. 39 alin. (2) din Codul penal]. Curtea a observat că, anterior, sancţionarea concursului de infracţiuni era reglementată în dispoziţiile art. 34 din Codul penal din 1969, pentru persoana fizică, inclusiv pentru infractorul minor, fiind consacrat, ca tratament juridic al concursului de infracţiuni, sistemul cumulului juridic cu spor facultativ şi variabil, pedeapsa cea mai grea care se aplica în cazul concursului de infracţiuni sau amenda cea mai mare - în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au stabilit numai amenzi, putând fi sporită de instanţă la maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea care a atras acea pedeapsă, cu posibilitatea aplicării şi a unui spor special de până la 5 ani, în cazul în care instanţa considera că pedeapsa cea mai grea, sporită până la maximul ei special, nu ar fi îndestulătoare pentru asigurarea unei sancţionări corespunzătoare a concursului de infracţiuni. Agravarea pedepsei avea caracter excepţional, de vreme ce, potrivit Codului penal din 1969, sistemul cumulului juridic nu se aplica necondiţionat şi în mod absolut în toate cazurile, instanţa având posibilitatea să facă abstracţie de posibilitatea adăugării unui spor şi să se limiteze la aplicarea sistemului absorbţiei, ca tratament juridic al concursului de infracţiuni. Aşadar, sporirea pedepsei celei mai grele sau a amenzii celei mai mari nu era obligatorie, ci facultativă, instanţa având opţiunea să aplice sporul numai atunci când considera că acesta era necesar pentru atingerea scopului pedepsei ori, dimpotrivă, să renunţe la sporirea pedepsei, în special atunci când cealaltă infracţiune concurentă era o infracţiune care prezenta un pericol social redus. În aceste condiţii, Curtea a constatat că, potrivit Codului penal din 1969, adăugarea sporului era lăsată la aprecierea instanţei atât sub raportul necesităţii, cât şi cu privire la cuantumul său, în limita fixată de lege, instanţa având în vedere gradul de pericol social al infracţiunilor concurente, rezultat din toate datele şi împrejurările obiective şi subiective ale acestora, posibilitatea instanţei de a spori pedeapsa cea mai grea, în două trepte, asigurând condiţiile unei individualizări corespunzătoare a pedepsei rezultante, în cazul concursului de infracţiuni (paragrafele 18-20).

15. Cu titlu de principiu, prin decizia mai sus menţionată, Curtea a reţinut că operaţiunea de determinare concretă a pedepsei în cazul concursului de infracţiuni parcurge două etape, în prima etapă având loc stabilirea pedepsei pentru fiecare infracţiune concurentă în parte, ca şi cum ar fi singură, folosind în acest scop criteriile generale de individualizare a pedepsei şi, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În cea de-a două etapă se aplică pedeapsa pe care infractorul urmează să o execute pentru toate infracţiunile, aşadar pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu. Atât art. 34 din Codul penal din 1969, cât şi art. 39 din actualul Cod penal deosebesc operaţiunea de stabilire a pedepsei pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite de aceea a aplicării pedepsei ce urmează a fi executată şi care reprezintă sancţiunea pentru toate infracţiunile aflate în concurs. În prima etapă, prin stabilirea pedepsei pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite, instanţa judecătorească realizează o individualizare a răspunderii penale pentru o singură infracţiune care se află în pluralitatea de infracţiuni săvârşite de infractor, făcându-se abstracţie de existenţa celorlalte infracţiuni, fiecare infracţiune păstrându-şi gradul său de pericol social, această primă etapa fiind normată în mod identic în ambele coduri penale. În cea de-a două etapă - aplicarea pedepsei, potrivit Codului penal din 1969, aceeaşi instanţă apreciază cu privire la ansamblul activităţii infracţionale a infractorului, dând spre executare o pedeapsă pentru întreg ansamblul, pedeapsă ce reflectă pericolul social ce reiese din comiterea infracţiunilor concurente. Concursul de infracţiuni, ca formă a pluralităţii de infracţiuni, este aşadar o situaţie de fapt ce îl priveşte pe infractor şi demonstrează, de regulă, un grad de pericol social mărit pe care îl prezintă infractorul. Această a două etapă în procesul de individualizare a pedepsei în cazul concursului de infracţiuni se desfăşoară, în prezent, după regulile instituite de dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi (2) din Codul penal, care prevăd două momente ce trebuie parcurse până la aplicarea pedepsei rezultante, respectiv aplicarea pedepsei celei mai grele dintre cele stabilite pentru infracţiunile concurente şi adăugarea sporului fix, obligatoriu. Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din actualul Cod penal, criticate de către autorul excepţiei, reglementează în materia sancţionării concursului de infracţiuni săvârşite de persoana fizică, infractor major, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, stabilind tratamentul penal al concursului de infracţiuni prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix. Aşadar, potrivit prevederilor precitate, dacă pentru infracţiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În context, Curtea a reţinut că o limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmează a fi executată se face prin dispoziţiile art. 60 din Codul penal, aceasta neputând fi mai mare de 30 de ani de închisoare (paragrafele 21-24).

16. Potrivit celor reţinute de Curte prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, în actualul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracţiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralităţii de infracţiuni, în contextul în care critica principală a tendinţelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracţiuni, a fost aceea că sistemul sancţionator al vechiului Cod penal nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că „soluţia de dorit nu este deci o majorare dusă la absurd a limitelor de pedeapsă, care nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică”. Pe de altă parte, legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere şi instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea şi sancţionarea pluralităţii de infracţiuni, în condiţiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracţiuni, deşi un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea practic nesancţionată, cauza de agravare fiind, în foarte multe situaţii, ignorată de instanţe în stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ. Aşa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigenţe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancţionator al celui care repetă comportamentul infracţional. Potrivit expunerii de motive la proiectul Legii privind Codul penal, „într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanţa valorii sociale lezate pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracţiuni înainte de a fi definitiv condamnaţi şi cu atât mai mult pentru cei aflaţi în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispoziţiile părţii generale, care vor permite o agravare proporţională a regimului sancţionator prevăzut pentru pluralitatea de infracţiuni”. Aşadar, în cazul concursului de infracţiuni, pe lângă pedeapsa cea mai grea cu închisoarea - singura sancţiune aplicată, în mod obişnuit, de către instanţe sub legea veche, sub imperiul legii noi este obligatorie aplicarea unui spor egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse (paragrafele 26-27).

17. De asemenea, Curtea a reţinut, prin decizia citată anterior, că individualizarea sancţiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabileşte normativ pedepsele şi celelalte sancţiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime şi maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanţei valorii sociale ocrotite, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat importanţa individualizării legale a sancţiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări şi aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în reglementarea sancţiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental, care face obiectul limitării impuse de sancţiune, şi valoarea socială a cărei protecţie a determinat limitarea. Totodată, legiuitorul nu trebuie să îi ia judecătorului dreptul de a proceda la individualizarea judiciară prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Prin individualizarea legală, legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul şi maximul special al pedepsei, dar, totodată, îi oferă aceluiaşi judecător instrumentele care îi permit alegerea şi determinarea unei sancţiuni concrete, în raport cu particularităţile faptei şi cu persoana infractorului. Curtea a constatat că, în prima etapă a operaţiunii de determinare concretă a pedepsei, în cazul concursului de infracţiuni, judecătorul stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune concurentă în parte, ca şi cum ar fi singură, folosind în acest scop criteriile generale de individualizare a pedepsei şi, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În această etapă, judecătorul realizează o individualizare a răspunderii penale pentru fiecare infracţiune care se află în pluralitatea de infracţiuni săvârşite de infractor, făcându-se abstracţie de existenţa celorlalte infracţiuni, fiecare infracţiune păstrându-şi gradul său de pericol social. Curtea reţine aşadar deplina independenţă a judecătorului în a proceda la individualizarea judiciară a sancţiunilor pentru fiecare dintre infracţiunile concurente. În cea de-a două etapă, judecătorul identifică pedeapsa cea mal grea la care, potrivit prevederilor criticate, adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În acest mod, aplică pedeapsa pe care inculpatul urmează să o execute pentru toate infracţiunile, aşadar pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu, pedeapsă ce trebuie să reflecte pericolul social care reiese din comiterea infracţiunilor concurente (paragrafele 38-40).

18. În concluzie, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, Curtea a reţinut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracţiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix, intră în atribuţiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancţiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcţie de o serie de criterii, printre care şi frecvenţa fenomenului infracţional. Aşa fiind, Curtea a reţinut că, prin adoptarea noului regim juridic de sancţionare a celor două forme de concurs de infracţiuni, real şi formal - cât priveşte persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancţionator al celui care repetă comportamentul infracţional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere (paragraful 41).

19. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 210 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 13 iunie 2016. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile citate anterior, precum şi considerentele care au fundamentat respectiva soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Astfel, pentru motivele mai sus arătate, Curtea apreciază ca fiind nefondată critica instanţei de judecată, autoare a excepţiei, potrivit căreia dispoziţiile art. 39 alin, (1) lit. b) din Codul penal ar aduce atingere prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituţie, deoarece ar institui un „caracter suprapenal al pedepsei”, iar sporul prevăzut de acestea ar avea „caracter de pedeapsă principală suplimentară” pentru aceleaşi fapte, ajungându-se la pedepse care ar depăşi maximul general al pedepsei închisorii.

21. De asemenea, nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia dispoziţiile art. 39 alin, (1) lit. b) din Codul penal ar încălca cerinţele art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât textul de lege criticat îndeplineşte cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenţie, care consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conţinutului infracţiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracţiuni, prevede şi principiul potrivit căruia legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile, această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Totodată, Curtea de la Strasbourg a statuat că noţiunea de „drept” folosită la art. 7 corespunde celei de „lege” care apare în alte articole din Convenţie şi înglobează atât prevederile legale, cât şi practica judiciară, presupunând cerinţe calitative, îndeosebi cele ale accesibilităţii şi previzibilităţii (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Coeme şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza E.K. Împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Achour împotriva Franţei, paragrafele 41 şi 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhomi împotriva României, paragrafele 33 şi 34, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 140, Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi srl şi alţii împotriva Italiei, paragrafele 107 şi 108, Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93, 94 şi 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 şi 91). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 59.008/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 164.442/1D din 4 iulie 2016 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, şi al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, denumit în continuare Catalog, al cărui modei este prevăzut în anexa nr. 1; ca instrument de evidenţă şi gestiune a pădurilor virgine şi cvasivirgine, aşa cum sunt definite în anexa la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România.

(2) Constituirea şi actualizarea permanentă a Catalogului se fac de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(3) Catalogul se publică pe pagina de internet a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(4) Pentru suprafeţele de pădure incluse în Catalog se vor respecta prevederile art. 97 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - (1) Pentru constituirea Catalogului structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură evidenţa suprafeţelor de pădure încadrate în categoriile funcţionale 1.5] - păduri virgine şi 1.5o - păduri cvasivirgine, potrivit amenajamentelor silvice, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Suprafeţele de pădure încadrate în categoriile funcţionale prevăzute la alin. (1) se includ în Catalog de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza avizului favorabil al Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură.

Art. 3. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură include în Catalog şi suprafeţele de pădure care fac Obiectul studiilor de fundamentare pentru includerea în Catalog, avizate de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură şi din amenajamentele silvice care se vor elabora.

(2) Modelul studiului de fundamentare pentru includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România este prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Studiul de fundamentare pentru includerea în Catalog prevăzut la alin. (1) se realizează de către persoane fizice şi juridice.

(4) în cazul persoanelor juridice elaboratoare ale studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog, acestea trebuie să aibă personal atestat ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert care certifică, din punct de vedere tehnic, calitatea lucrărilor de amenajare a pădurilor, denumit în continuare expert CTAP, precum şi personal care să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) să aibă studii superioare cu o vechime de minimum 5 ani în domeniul ştiinţelor naturii - silvicultură, ecologie, biologie şi să fie atestat în domeniul protecţiei mediului pentru evaluări de mediu:

b) să fie cercetător ştiinţific cu minimum gradul III în domeniul ştiinţelor naturii - silvicultură, ecologie, biologie;

c) să fie cadru didactic universitar cu specializări în domeniul silviculturii, ecologiei şi/sau biologiei.

(5) în cazul persoanelor fizice elaboratoare ale studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog prevăzut la alin. (1), acestea trebuie să facă dovada că au studii superioare în domeniul silviculturii şi că îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) să fie atestate ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert CTAP;

b) să fie cercetător ştiinţific minimum gradul III;

c) să fie cadru didactic universitar.

(6) Structurile teritoriale de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pot solicita, pentru susţinerea în cadrul Comisiei de avizare a studiilor de fundamentare pentru includerea în Catalog, participarea unui expert CTAP.

Art. 4. - (1) Studiile de fundamentare pentru includerea în Catalog se depun, în format original şi în format electronic, la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, anual, în perioada 1 martie - 30 septembrie, împreună cu documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (4) şi (5), după caz.

(2) Structurile teritoriale de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură notifică proprietarii şi administratorii/prestatorii de servicii silvice, după caz, în maximum 5 zile lucrătoare de la primirea studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog.

(3) în maximum 45 de zile de la înregistrarea studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică dacă studiul respectă Metodologia de lucru privind identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine prevăzută în anexa nr. 3, iar în urma verificărilor emite avizul pentru studiul de fundamentare pentru includerea în Catalog, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

(4) Avizarea studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog se face de către o comisie, cu următoarea componenţă:

a) reprezentantul structurii teritoriale de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

b) reprezentantul persoanei juridice sau persoana fizică elaboratoare a studiului de fundamentare;

c) administratorul sau, după caz, proprietarul fondului forestier care face obiectul studiului de fundamentare;

d) administratorul ariei protejate, dacă suprafaţa fondului forestier este inclusă într-o arie protejată.

(5) Verificarea studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog se face cu participarea obligatorie a reprezentantului persoanei juridice sau a persoanei fizice care a întocmit studiul de fundamentare.

(6) Avizarea studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog se va face în baza motivării comisiei prevăzute la alin. (4), prin procesul-verbal al acesteia.

(7) Studiile de fundamentare pentru includerea în Catalog întocmite fără respectarea condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (4) şi (5), care nu respectă structura prevăzută în anexa nr. 2 şi care nu sunt depuse în perioada prevăzută la art. 4 alin. (1), se resping de structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 5. - Până la includerea în Catalog, în suprafeţele de păduri care fac obiectul studiului de fundamentare pentru includerea în Catalog se interzice executarea lucrărilor silvotehnice, iar scoaterile definitive şi ocupările temporare din fondul forestier naţional se fac pentru obiective de interes naţional sau care vizează siguranţa sau securitatea naţională, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 6. - (1) Studiul de fundamentare pentru includerea în Catalog se depune la structura teritorială de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 15 zile de la data avizării.

(2) Administratorul sau proprietarul este obligat să pună la dispoziţia elaboratorului studiului de fundamentare descrierile parcelare şi hărţile silvice din amenajamentele silvice pentru suprafaţa de pădure validată potrivit procesului-verbal al comisiei de avizare, persoanei/persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (4) şi (5).

Art. 7. - (1) în maximum 10 zile de Sa data depunerii, studiul de fundamentare pentru includerea în Catalog se transmite Comisiei tehnice de avizare în silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2) Studiul se avizează în Comisia tehnică de avizare în silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de cel mult 90 de zile de la data depunerii.

Art. 8. - (1) în pădurile care fac obiectul studiului „Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România - proiectul Pin-Matra/2001/018”, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, lucrările silvotehnice se vor executa numai în baza avizului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile şi indicatorii aprobaţi prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012, iar scoaterile definitive şi ocupările temporare din fondul forestier se fac pentru obiective de interes naţional sau care vizează siguranţa sau securitatea naţională, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) nu se emite aviz de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru lucrări de împăduriri şi lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(4) Studiile de fundamentare pentru includerea în Catalog se pot realiza şi pe suprafeţele de pădure care nu fac obiectul studiului prevăzut la alin. (1).

Art. 9. - Unităţile specializate atestate să elaboreze amenajamente silvice sunt obligate să consulte Catalogul şi să încadreze corespunzător în amenajament suprafeţele de pădure din Catalog, potrivit prevederilor legale.

Art. 10. - (1) Suprafeţele de pădure incluse în Catalog au regim strict de protecţie, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Excluderea unor suprafeţe de pădure din Catalog se realizează numai din motive de siguranţă şi/sau securitate naţională, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) în vederea conservării structurii genetice a pădurilor incluse în Catalog, în subparcelele limitrofe pădurii se realizează lucrări de regenerare numai cu materiale forestiere de reproducere cu provenienţă locală sau prin regenerare naturală.

(4) în pădurile incluse în Catalog, executarea oricăror lucrări silvice şi/sau scoaterea definitivă şi ocuparea temporară din fondul forestier se realizează în condiţiile legii.

Art. 11. - (1) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură asigură desemnarea şi instruirea personalului responsabil de aplicarea prevederilor prezentului ordin,

(2) Instruirea personalului prevăzut la alin. (1) se realizează sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 12. - Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face publică, inclusiv pe site-ul propriu, baza de date cu atributele şi fişele de descriere din studiul „Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România - proiectul Pin-Matra/2001/018”, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări.

Art. 13. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 14. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 3 alin. (2) din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 24 septembrie 2012.

Art. 15. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmar

 

Bucureşti, 11 iulie 2016.

Nr. 1.417.

 

ANEXA Nr. 1

 

Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România

 

Nr.

crt.

Numele

pădurii

virgine

si/sau

cvasivirgine

Fundamentat în baza

Tipul de proprietate

Latitudine

N

Longitudine

E

Altitudine

Localizare administrativă

Amenajament silvic, ediţia

Studiul de

fundamentare.

ediţia

minimă

maximă

Judeţul

Deţinător.

administrator.

OS/OSP

UP

u.a.

TP

S

(ha)

din care suprafeţe care nu corespund criteriului de naturalitate

u.a.

S (ha)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

A. Păduri virgine

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. Păduri cvasivirgine

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

STUDIU DE FUNDAMENTARE

pentru Includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România a pădurii/pădurilor

( .................................................. )

denumirea

 

Locul şi data

Întocmit

.........................................

.........................................

.........................................

 

 

CAPITOLUL I

Denumire, proprietate, localizare

 

1.1. Denumire trup de pădure 1

1.2. Proprietar 2

1.3. Administrator 3

1.4. Localizare

1.4.1. Localitatea cea mai apropiată, judeţ

1.4.2. Element geografic din vecinătate 4

1.5. Data finalizării evaluărilor pe teren

 

CAPITOLUL II

Naturalitate şi mărime 5

 

2.1. Evidenţa aplicării amendamentului6

 

Parcelă (ultimul amenajament)

1929

1950

2000

1a

Ac, Dob

Rc

Cp

 

 

 

 

 

2.2. Verificarea îndeplinirii criteriilor de identificare din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012

 

 

Păduri virgine

 

Păduri cvasivirgine

 

1 Naturalitatea

2 Mărime, limite

1 Naturalitatea

2 Mărime, limite

1.1

2.1

1.1

2.1

 

1.2

2.2

1.2

2.2

 

1.3

2.3

1.3

2.3

 

1.4

2.4

1.4

2.4

 

1.5

2.5

1.5

2.5

 

1.6

 

 

 

 

 

1.6

 

 

 

 

1.7

 

 

 

 

 

1.7

 

 

 

 

1.8

 

 

 

 

 

1.8

 

 

 

 

1.9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Trup de pădure7 (denumirea)

Proprietar

Ocol

silvic

UP

u.a.

Suprafaţa u.a.

Ponderea suprafeţelor care nu corespund criteriului de naturalitate

S (ha)

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


1 Denumirea poate fi a unui reper geografic apropiat (de exemplu, o vale, un vârf, o localitate etc.). În cazul în care studiul se întocmeşte pentru mai multe trupuri de pădure, fiecare dintre acestea se vor regăsi separat, în fiecare dintre subcapitolele studiului.

2 Va/Vor fi menţionat/menţionaţi proprietarul/proprietarii trupului/trupurilor de pădure care fac obiectul studiului.

3 Persoana juridică responsabilă de administrarea trupului/trupurilor de pădure, obiect al studiului.

4 Cel mai apropiat reper geografic existent pe hărţile turistice.

5 Îndeplinirea fiecărui criteriu din cele de mai sus va fi punctată cu un „X”, urmând ca la pct. 2 să fie menţionată decizia finală (tot cu un „X*)-

6 Lucrările vor fi codificate, de exemplu: Ac - produse accidentale, Ig - produse de igienă, Dob - produse din doborâturi, Im - împăduriri, Cp - completări, Dsa - descopleşiri, Rc - rănituri, Rs - rezinaj.

7 Evaluarea estimativă a suprafeţelor care nu corespund criteriului de naturalitate se va raporta într-o hartă tematică distinctă.

 

2.3. Verdict final

 

Pădure virgină

Pădure cvasivirgină

 

 

CAPITOLUL III

Hartă şi elemente cartografice

 

3.1. Tipul de fişier GIS utilizat 8

.shp .kmz

3.2. Baza de date geospaţială 9

 

Proprietarul

Trupul (nume)

Judeţul

Ocolul silvic

Unitatea de producţie

Unitatea amenajistică

Suprafaţa

Tipul de pădure

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.3. Cartuş hartă

 

Numele şi prenumele

(persoana care a realizat harta)

Ocolul Silvic...

UP...

Judeţul

 

Suprafaţă trup (1): ... ha

 

.....

 

Data ...

 

3.4. Caracteristici ale bornelor silvice 10

 

Nr. bornei

Detalii

1.

 

2.

 

3.

 

 

CAPITOLUL IV

Alte caracteristici ale trupurilor de pădure

 

4.1. Date amenajament11

4.2. Elemente deosebite observate/cunoscute12 *

4.3. Arhivă foto13

1. Imagine 1 - Titlu 114

2. Imagine 2 - Titlu 2

3. Imagine 3 - Titlu 3

4. Imagine 4 - Titlu 4


8 Se va bifa după extensie formatul utilizat cu un „X”. Sistemul de proiecţie utilizat la realizarea hărţilor va fi Stereo70. Harta se va realiza (digitiza) la nivel de parcelă unitate amenajistică, pe baza hărţii amenajistice (a unităţii de producţie).

9 Tabelul cu atribute ataşat poligoanelor parcelelor va conţine informaţiile din tabelul de la pct. 3.2.

10 În cazul în care harta detaliată nu este disponibilă, se vor indica minimum 3 borne silvice pentru fiecare trup identificat, cu detaliile aferente.

11 Se vor anexa în fotocopie datele din amenajament corespunzătoare (descrierea parcelară, datele arboret).

12 Specii rare, arbori cu diametre/înălţimi impresionante.

13 Minimum 4 fotografii pentru fiecare trup de pădure.

14 Titlul va descrie ceea ce reprezintă fotografia.

 

Anexe

 

Anexa 1. Curriculum vitae specialist (inel. diploma doveditoare)

Anexa 2. Dovada notificării proprietarului

Anexa 3. Răspunsul primit de la proprietar

Anexa 4. Dovada notificării administratorului

Anexa 5. Răspunsul primit de la administrator

Anexa 6. Date amenajistice (descriere parcelară, date arboret)

 

 

ANEXA Nr. 3

 

METODOLOGIE DE LUCRU

privind identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine

 

Etapa 1. Constituirea trupurilor de pădure distincte

a) Pădurile supuse evaluării se vor constitui şi delimita în trupuri compacte ale căror limite să respecte prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România.

b) Limitele naturale nu trebuie să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare, fiind considerate de asemenea: culmi, văi şi pâraie secundare, linii de rupere a pantei, respectiv limite artificiale precum: drumuri permanente, culoare pentru linii de înaltă tensiune sau alte utilităţi; limite parcelare deschise; căi ferate etc.

c) în cadrul fiecărui trup de pădure se identifică fiecare parcelă şi subparcelă în cadrul unităţilor de producţie/ocoale silvice.

d) Trupurile de pădure care nu respectă cerinţele minime privind mărimea suprafeţei se exclud (indicatorul 2.1).

e) în aplicarea indicatorilor 2.2 şi 2.3 se includ şi părţi de unităţi amenajistice delimitate prin limite artificiale doar dacă distanţa minimă dintre două puncte opuse de limită a trupului de pădure, din care cel puţin unul este pe limita artificială, nu scade sub 200 m. Această regulă nu se aplică parcelelor amenajistice considerate ca întreg, respectiv ecosistemelor rare şi de mare interes ecologic. (Această regulă se aplică numai dacă şi acolo unde delimitarea se face prin limite artificiale.)

f) Pădurile care nu îndeplinesc condiţiile de suprafaţă nu se includ în următoarea etapă de identificare.

Etapa 2. Analiza preliminară

a) în această etapă se urmăreşte identificarea, prin metode specifice de birou, a suprafeţelor afectate de intervenţii antropice şi care nu îndeplinesc criteriile de naturalitate şi în consecinţă excluderea documentată a acestora din etapa următoare. Trupurile constituite în etapa 1 se analizează utilizând imagini satelitare sau ortofotoplanuri puse la dispoziţie de către executantul studiului, (e.g. Google Maps, Bing Maps etc.).

b) Pentru evaluarea indicatorilor 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, respectiv

1.6. se analizează descrierile parcelare, respectiv evidenţa aplicării amendamentelor în vigoare şi a amenajamentelor precedente (în funcţie de datele disponibile).

c) în aplicarea indicatorului 1.4, numărul arborilor recoltaţi se raportează la suprafaţa parcursă efectiv cu lucrări, incluzându-se şi părţi de unităţi amenajistice.

d) Suprafeţele care nu au îndeplinit condiţiile de naturalitate (criteriul 1) din cauza activităţilor antropice se exclud din următoarea etapă de identificare cu luarea în considerare a condiţiilor prevăzute în indicatorul 2.4.

e) Pentru indicatorul 2.4, evaluarea se va realiza luând în considerare suprafeţele efectiv afectate de activităţi antropice cumulate şi raportate la suprafaţa trupului evaluat şi nu pe unităţi amenajistice ca întreg.

Etapa 3. Reconfigurarea trupurilor

a) Pădurile care, în urma analizei preliminare rezultă că îndeplinesc potenţial criteriul de naturaleţe se vor reconfigura în trupuri compacte cu respectarea criteriului 2 (i.e. mărimea suprafeţei şi limite).

b) Trupurile de pădure care nu îndeplinesc condiţiile de structură şi mărime (criteriul 2) vor fi eliminate din următoarea etapă de identificare.

c) Pentru trupurile reconfigurate se va evalua respectarea indicatorului 2.2 - în acest sens se vor considera prevederile etapei 1 lit. e).

Etapa 4. Evaluarea finală pe teren

Evaluarea în teren presupune analiza îndeplinirii criteriilor şi indicatorilor stabiliţi prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012.

a) Se vor parcurge integral trupurile potenţial rezultate în urma evaluărilor parcurse în etapele 1-3, pentru verificarea îndeplinirii criteriilor şi indicatorilor ce definesc pădurile virgine şi cvasivirgine,

b) Pentru evaluarea îndeplinirii indicatorului 1.3 este necesară prezenţa arborilor ce prezintă semne de declin fiziologic determinat de vârsta înaintată. Se pot efectua, după caz, măsurători privind elementele taxatorice corelate cu informaţii dendrocronologice, ţinând cont de condiţiile staţionate şi compoziţia speciilor,

c) în evaluarea îndeplinirii indicatorului 1.5 este necesară existenţa lemnului mort la sol cu dimensiuni maximale corelate cu caracteristicile structurale, respectiv dimensionate a arboretelor, inclusiv în stadii finale de descompunere.

d) Faze lemn mort:

1. lemn proaspăt (celulele cambiale pot fi încă vii);

2. lemn mort tare;

3. degradare incipientă (cuţitul pătrunde uşor > 1 cm când este înfipt paralel cu fibra lemnoasă);

4. degradare avansată, lemn moale (cuţitul pătrunde uşor > 1 cm, chiar şi atunci când este înfipt perpendicular cu fibra lemnoasă);

5. putregăios (tot lemnul este foarte moale).

e) Unităţile amenajistice/părţile de unităţi amenajistice care nu au îndeplinit criteriul 1 (naturalitatea) vor fi excluse din trup.

f) Evaluarea criteriilor şi indicatorilor va conţine inclusiv o documentaţie foto care să susţină deciziile;

g) Se vor indica, după caz, elementele de biodiversitate excepţionale, precum prezenţa unor habitate rare, specii rare ameninţate periclitate sau exemplare cu dimensiuni excepţionale, prin coordonare, descriere, documentaţie foto etc.).

Etapa 5. Raportarea finală a trupurilor validate

a) Trupurile validate în urma evaluărilor pe teren se vor reconfigura şi se vor descrie cu respectarea criteriului 2: Mărimea suprafeţei şi limite.

b) Studiul final se va întocmi potrivit anexei nr. 2 la ordin.

 

ANEXA Nr. 4

 

 

Aprobat

Inspector-şef,

...................................

 

AVIZ

pentru studiul de fundamentare pentru includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România - Faza teren a fondului forestier proprietate publică/privată a ..............................................., localitatea ..............................................., judeţul ..............................................., administrat de O.S ..............................................., judeţul ............................................... , (UP ............................., ua ...............................................)

 

Încheiat astăzi, ...............................................

 

SE AVIZEAZĂ

 

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PENTRU INCLUDEREA ÎN CATALOGUL NAŢIONAL AL PĂDURILOR VIRGINE ŞI CVASIVIRGINE

DIN ROMÂNIAA PĂDURII/PĂDURILOR ............................................... (DENUMIRE TRUP, .... UP ........, O.S. ......, ua ...............................................), judeţul ...............................................

 

Participanţii:

 

Reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură ..............................................., ing. ...............................................

Reprezentantul persoanei juridice/fizice ...............................................  (expertul studiului)

Administratorul fondului forestier sau proprietarul/prestatorul de servicii silvice ...............................................

Reprezentantul custodelui/structurii de administrare a ariei protejate ...............................................

în urma verificării în teren a suprafeţelor de fond forestier şi verificării studiului, a stabilit următoarele:

1. Identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine, proprietate publică/privată aparţinând ..............................................., localitatea ..............................................., judeţul ..............................................., s-a executat de către ................................... . Ultimul amenajament pentru suprafaţa studiată a fost întocmit în anul ..............., având valabilitatea de 10/5 ani. Se fac următoarele menţiuni (dacă este cazul):

............................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................

2. Suprafeţele parcurse cu ocazia culegerii datelor de teren, sondajele efectuate şi procentele realizate pentru constatarea calităţii lucrărilor, precum şi numele celor ce au cules datele de teren sunt prevăzute în anexă.

3. Lucrările de descriere a naturalităţii şi mărimii suprafeţei studiate, realizările şi elementele de verificare sunt defalcate pe proprietar şi unităţi de producţie - în anexă.

4. Se constată că lucrările de descriere a naturalităţii şi mărimii suprafeţei studiate corespund din punct de vedere calitativ şi sunt executate potrivit Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România şi Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.417/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

 

ANEXA

la Avizul nr. ................................

 

SITUAŢIA

cantităţilor fizice realizate şi sondajele efectuate la lucrările de descrieri a naturalităţii şi mărimii suprafeţei studiate

 

PROPRIETAR OCOLUL SILVIC UNITATEA DE PRODUCŢIE

DESCRIERI u.a.

Nr. parcele

Suprafaţa totală, ha

Suprafaţa verificată, ha

Executant

Nr. u.a.

Grupa I

Minimum 10%

u.a. verificate

1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

 

 

u.a.-uri verificate:

 

CONCLUZII*:

 

 

 

 

 

 

 

 

u.a.-uri verificate:

 

CONCLUZII*:

 

 

TOTAL GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* - Se vor înscrie u.a.-urile necorespunzătoare (motivat) din punctul de vedere al criteriilor din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3,397/2012.

 

Reprezentant expert,

Reprezentant,

Proprietar;

O.S. ..........................

.........................................

Structura teritorială

.........................................

 

.........................................

.........................................

 

 

 

CUSTODE/STRUCTURĂ DE ADMINISTRARE AP

.........................................

 

NOTĂ:

În situaţia în care reprezentantul O.S., proprietarul, expertul şi/sau custodele/structura de administrare a AP refuză semnarea recepţiei sau nu sunt prezenţi, reprezentantul Gărzii Forestiere va menţiona în scris această situaţie.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind stabilirea modalităţii de determinare anuală a nivelului stocului minim de gaze naturale pentru titularii licenţelor de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale

 

Având în vedere prevederile art. 130 alin. (1) lit. j) şi ale art. 140 alin. (2) lit. c) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin are ca scop stabilirea modalităţii prin care se determină anual nivelul stocului minim de gaze naturale, pentru fiecare titular al licenţei de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale, necesar pentru operarea şi asigurarea echilibrului fizic al sistemelor de transport al gazelor naturale.

Art. 2. - În vederea stabilirii nivelului stocului minim de gaze naturale aferent anului „n”, fiecare titular al licenţei de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale are obligaţia de a transmite anual către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), până la data de 2 aprilie a anului „n”, următoarele informaţii:

a) cantitatea minimă de gaze naturale ce trebuie menţinută în sistemul de transport al gazelor naturale pentru a păstra parametrii funcţionali ai acestuia la nivelul limitei minime impuse de operarea sistemului de transport în condiţii de siguranţă şi eficienţă;

b) cantitatea maximă de gaze naturale ce poate fi înregistrată la un moment dat în sistemul de transport al gazelor naturale fără depăşirea limitei maxime impuse de operarea sistemului de transport în condiţii de siguranţă şi eficienţă;

c) informaţii privind bilanţul zilnic al sistemului de transport al gazelor naturale în perioada 1 octombrie anul „n-2”-31 martie anul „n-1” şi în perioada 1 octombrie anul „n-1” -31 martie anul „n”, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin;

d) informaţii privind cantitatea de gaze naturale existentă în sistemul de transport al gazelor naturale la începutul următoarelor zile gaziere; 1 octombrie anul „n-2\ 31 martie anul „n-1”, 1 octombrie anul „n-1” şi 31 martie anul „n”;

e) informaţii privind utilizarea efectivă, în perioadele prevăzute la lit. c), a cantităţilor aferente stocului minim constituit.

Art. 3. - Nivelul stocului minim de gaze naturale aferent anului „n” se calculează pentru fiecare titular al licenţei de operare a sistemului de transport al gazelor naturale astfel încât să fie egal cu valoarea maximă a sumelor deficitelor zilnice la nivelul sistemului de transport respectiv, înregistrate timp de 30 de zile consecutive, calculate în serie mobilă cu pasul de o zi, în cadrul perioadelor prevăzute la art. 2 lit. c).

Art. 4. - (1) Nivelul stocului minim de gaze naturale pentru fiecare titular al licenţei de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale, aferent anului „n”, se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANRE, până la data de 10 aprilie a fiecărui an „n”.

(2) Fiecare titular al licenţei de operare a sistemelor de transport ai gazelor naturale va afişa pe pagina de internet proprie decizia preşedintelui ANRE privind nivelul stocului minim de gaze naturale, în termen de maximum două zile lucrătoare de la comunicarea acesteia de către ANRE.

Art. 5. - Până la data de 31 octombrie a anului „n”, fiecare titular al licenţei de operare a sistemului de transport ai gazelor naturale are obligaţia de a constitui stocul minim de gaze naturale aferent anului „n” la nivelul stabilit prin decizia prevăzută la art. 4 alin. (1).

Art. 6. - (1) în vederea determinării nivelului stocului minim de gaze naturale ce urmează a fi constituit până la data de 31 octombrie 2016, titularii licenţelor de operare a sistemelor de transport ai gazelor naturale au obligaţia de a transmite ANRE informaţiile prevăzute la art. 2 în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Decizia preşedintelui ANRE privind nivelul stocului minim de gaze naturale aferent fiecărui titular al licenţei de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale ce urmează a fi constituit până la data de 31 octombrie 2016 se comunică în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii informaţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 7. - Titularii licenţelor de operare a sistemelor de transport al gazelor naturale, precum şi direcţiile de specialitate din cadrul ANRE duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 19 iulie 2016.

Nr. 36.

 

ANEXĂ

 

Informaţii privind bilanţul zilnic al sistemului de transport operat de către titularul licenţei de operare a sistemului de transport al gazelor naturale ............................................ (denumire)

în perioada 1 octombrie anul „n-2”-31 martie anul „n-1”

 

 

1 octombrie anul „n-2”

2 octombrie anul „n-2”

.....

31 martie anul „n-1”

Total surse, din care:

 

 

 

 

Din perimetrele de producţie

 

 

 

 

Din import curent

 

 

 

 

Din depozitele de înmagazinare

 

 

 

 

Total consumuri

 

 

 

 

Bilanţ intrări în sistem - ieşiri din sistem

 

 

 

 

 

Informaţii privind bilanţul zilnic al sistemului de transport operat de către titularul licenţei de operare a sistemului de transport al gazelor naturale ............................................ (denumire)

în perioada 1 octombrie anul „n-1”-31 martie anul „n”

 

 

1 octombrie anul „n-1”

2 octombrie anul „n-1”

 

31 martie anul „n”

Total surse, din care:

 

 

 

 

Din perimetrele de producţie

 

 

 

 

Din import curent

 

 

 

 

Din depozitele de înmagazinam

 

 

 

 

Total consumuri

 

 

 

 

Bilanţ intrări în sistem - ieşiri din sistem

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.