MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 535/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 535         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 15 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 254 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Decizia nr. 310 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

21. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a apei minerale naturale din perimetrul Scropoasa (Izvorul nr. 4), judeţul Dâmboviţa, convenită prin Licenţa de exploatare nr. 5.759/2004

 

52. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC versiunea mai 2014

 

875. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru publicarea Programului de schimburi în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2016-2021, semnat la Luxemburg la 6 iunie 2016

 

Program de schimburi în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2016-2021

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.337. - Decizie privind sancţionarea Societăţii BECA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

1.344. - Decizie privind sancţionarea Societăţii ASIS ASIG CONSULT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

1.358. - Decizie privind sancţionarea cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară a doamnei Pasca Ruxandra-Teodora - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

 

1.359. - Decizie privind sancţionarea cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară a domnului Ţuţu Gabriel - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 254

din 5 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.258/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.654D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei, lipsă fiind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Arată că potrivit textului de lege criticat, magistratul-asistent, deşi nu face parte din completul de judecată, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, ceea ce contravine art. 392 alin. (1) şi art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. În acest mod este încălcat art. 15 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”. Arată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză ce are ca obiect rezoluţia de clasare emisă de Consiliul Superior al Magistraturii ca urmare a plângerii depuse de autoarea excepţiei cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare de către un judecător şi un magistrat-asistent referitor la neredactarea unei hotărâri în termenul prevăzut de lege. Astfel, susţine că hotărârea în cauză a fost redactată de magistratul-asistent deşi, potrivit Codului de procedură penală, aceasta trebuia redactată de către un judecător. Apreciază că dreptul de vot consultativ al magistratului-asistent se poate exercita doar în litigiile de muncă, materie în care legiuitorul specifică expres că un judecător şi doi magistraţi-asistenţi formează completul de judecată.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că dispoziţiile de lege criticate nu înfrâng prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie, ele reprezentând o transpunere a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Referitor la invocarea prevederilor din Codul de procedură penală arată că, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, verificarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere examinarea compatibilităţii acestuia cu prevederile constituţionale pretins încălcate şi cu compararea unor prevederi legale între ele şi raportarea concluziilor ce ar rezulta din această comparaţie la principii din Constituţie.

5. Având cuvântul în replică, autoarea excepţiei arată că tocmai acest aspect este criticat, şi anume că noile reglementări procesual penale nu prevăd că magistratul-asistent poate redacta hotărâri şi nu poate avea drept de vot consultativ.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin Sentinţa civilă nr. 2.559 din 13 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.258/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu, cu ocazia soluţionării unei cauze în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ emis de Consiliul Superior a! Magistraturii - Inspecţia Judiciară.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală, care este o lege organică ierarhic superioară pe plan legislativ legii speciale reprezentate de Legea nr. 303/2004, astfel că se încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1).

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că Legea nr. 303/2004 conţine norme speciale, care derogă de la dreptul comun în materie, şi anume Codul de procedură penală, neputându-se afirma că atribuţia magistratului-asistent de a redacta hotărâri judecătoreşti încalcă norme imperative ale unei legi organice superioare şi implicit ale Constituţiei.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul arată că aprecierea constituţionalităţii unei prevederi legale se raportează la dispoziţiile constituţionale, iar nu la altă lege, indiferent care este natura acesteia - organică sau ordinară. Menţionează, de asemenea, că între legile organice şi cele ordinare nu există o ierarhie în raport da forţa lor juridică, ci o deosebire sub aspectul domeniului de reglementare şi al procedurii parlamentare de adoptare. Legea nr. 303/2004 cuprinde o prevedere specială, derogatorie de la Codul de procedura penală, situaţie care este permisă de Constituţie, art. 126 stabilind „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege”. Faţă de cele precizate mai sus, consideră că excepţia de neconstituţionalitate referitoare la art. 71 din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă.

11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că principiul universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor cetăţenilor exprimă, pe de o parte, vocaţia cetăţenilor de a beneficia de toate drepturile şi de a avea obligaţii, iar, pe de altă parte, se referă la titularii acestora, şi anume toţi indivizii se pot bucura de drepturile constituţionale şi legale, şi au îndatoriri atât faţă de semeni, cât şi faţă de societate. Textul constituţional consacră un principiu general valabil pentru toate drepturile şi obligaţiile legale pe care le au cetăţenii, neafectat de textul criticat. Cât priveşte critica potrivit căreia art. 71 din Legea nr. 303/2004 încalcă art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală, arată că aceasta nu poate fi reţinută, examinarea constituţionalităţii unui text de lege având în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu următorul conţinut: „Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.”

15. În opinia autoarei excepţiei, textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (1) potrivit căruia cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, precum şi art. 406 alin. (2) din Codul de procedura penală.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea excepţiei îşi întemeiază critica formulată pe comparaţia dintre textul criticat şi dispoziţiile art. 406 alin. (2) din Codul de procedură penală. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat, în repetate rânduri, că astfel de excepţii urmează să fie respinse ca inadmisibile, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea dispoziţiilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne (a se vedea Decizia nr. 892 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 8 martie 2016).

17. De altfel, Curtea observă că, prin Sentinţa civilă nr. 2.559 din data de 13 octombrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 1.258/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă, pentru lipsa plângerii prealabile. Pentru a respinge cererea ca inadmisibilă, instanţa a reţinut că persoana interesată să atace rezoluţia de clasare emisă potrivit art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 o poate face în condiţiile dreptului comun, reprezentat de prevederile Legii nr. 554/2004. Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a admis excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de Inspecţia Judiciară şi a respins, ca inadmisibilă, acţiunea.

18. În acest context Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, şi Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014).

19. În aceste condiţii, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.258/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 310

din 12 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Simona Florica Nicolau în Dosarul nr. 11.939/4/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.409D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Ministerul Justiţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 31 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 11.939/4/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Simona Florica Nicolau într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare, respectiv cu ocazia soluţionării apelului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, prin care s-a admis în parte contestaţia la executare, formulată de Ministerul Justiţiei în contradictoriu cu autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, şi s-a respins ca neîntemeiată cererea de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite, dispunându-se anularea actelor de executare, fiind respinsă şi cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 41 alin. (2) din Constituţie, întrucât încalcă dreptul de acces la instanţă prin împiedicarea executării silite a unor creanţe reprezentând drepturi salariale, legal recunoscute printr-o hotărâre judecătorească, şi încalcă dreptul la protecţie socială şi salarială, în condiţiile în care a executat o muncă neplătită. De asemenea, consideră că prevederile criticate contravin art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece adoptarea măsurii eşalonării plăţii drepturilor salariale pe cale de ordonanţă nu este justificată în niciun fel, deşi Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare a fost emisă în temeiul Legii de abilitare nr. 127/2012, act normativ care face trimitere directă la dispoziţiile art. 115 din Constituţie. În acest context precizează că executarea unei hotărâri judecătoreşti face parte integrantă din proces, în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea Hotărârea pronunţată în Cauza Hormsby împotriva Greciei, 1997, paragraful 40), iar neexecutarea aduce atingere dreptului de acces la instanţă (a se vedea Hotărârea pronunţată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, 2002, paragraful 35) şi dreptului la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

7. Măsura eşalonării plăţii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi a titlurilor devenite executorii până în decembrie 2012 nu are nicio justificare raţională, proporţională cu scopul menţinerii vreunui echilibru bugetar, astfel cum s-a reţinut în Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, câtă vreme Guvernul, pe de o parte, nu motivează situaţia excepţională şi urgenţa care au condus la adoptarea acestei măsuri, iar pe de altă parte, adoptă măsuri care denotă ieşirea din criză (spre exemplu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 prin care s-a dispus aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, Legea nr. 84/2012 prin care statul român renunţă la recuperarea unor sume încasate necuvenit de către bugetari).

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă opinează în sensul că dispoziţiile criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 şi art. 41.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la termenul rezonabil în care poate fi executată o hotărâre judecătorească, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. Cu privire la dispoziţiile art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012, raportate la art. 21 şi art. 41 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, arată că măsura eşalonării plăţilor neefectuate ale sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar a fost supusă controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională reţinând că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare. Or, prin dispoziţiile normative criticate Guvernul român nu refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci se obligă la plata eşalonată a sumelor prevăzute prin acestea. Executarea eşalonată a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, „executarea uno icto constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica modalitate posibilă de executare pe care Guvernul o poate aplica” (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 740 din 2 iunie 2011). Cât priveşte dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, menţionează că acestea nu sunt incidente în cauză, actul normativ adoptat fiind o ordonanţă simplă, nu o ordonanţă de urgenţă.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012, care au următorul cuprins: (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti reprezentând drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2012. se va realiza în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale cărei dispoziţii se aplică în mod corespunzător.

(2) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se va efectua din sumele aprobate la titlul«Cheltuieli de personal».”

15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile în care poate adopta Guvernul ordonanţe de urgenţă. De asemenea, menţionează prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 cu privire la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea reţine că autoarea acesteia formulează atât critici de constituţionalitate extrinseci, cât şi intrinseci.

17. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, prin care susţine că adoptarea măsurii eşalonării plăţii drepturilor salariale pe cale de ordonanţă nu este justificată în niciun fel, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în speţa de faţă este vorba de o ordonanţă simplă a Guvernului adoptată în temeiul art. 108 din Constituţie şi al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012, şi nu de o ordonanţă de urgenţă a cărei adoptare este condiţionată de respectarea cerinţelor prevăzute la art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

18. Referitor la critica de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 41 alin. (2), Curtea reţine că acesta este neîntemeiată. Prevederile criticate statuează cu privire la faptul că, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei, plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2012, se va realiza în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011, ale cărei dispoziţii se aplică în mod corespunzător. În acest context este de menţionat faptul că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 la care fac trimitere dispoziţiile criticate în prezenta cauză au fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţinând constituţionalitatea acestora, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 432 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 23 mai 2011, Decizia nr. 740 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 23 august 2011, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, sau Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010.

19. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia, iar executarea uno icto constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica modalitate posibilă de executare pe care Guvernul o poate aplica.

20. Atât prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar şi ale Legii nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, cât şi cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 (criticate în prezenta cauză), vizează faza executării hotărârilor judecătoreşti, constituind o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa.

21. Curtea a reţinut că executarea unei creanţe într-o perioadă de trei ani sau cinci ani, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 (a se vedea Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, precitată), nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti, datorită caracterului sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar. De altfel, chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, soluţionând Cererea nr. 60.858/00 şi pronunţând Decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych. Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei a apreciat că un termen de 2 ani şi 7 luni de executare a unei hotărâri judecătoreşti nu este excesiv în condiţiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vădită de fonduri a unităţii militare debitoare. Totodată, prin Hotărârea din 7 mai 2002, pronunţată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare.

22. Or, în cauza de faţă, Guvernul nu numai că nu refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci se obligă la plata eşalonată a sumelor prevăzute prin acestea. Executarea eşalonată a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod nici de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

23. De altfel, legiuitorul delegat, în situaţia în care a apreciat că bugetul naţional permite efectuarea unor asemenea plăţi, a intervenit pe cale legislativă, iar prin art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 925 din data de 18 decembrie 2014, a prevăzut că începând cu luna martie 2015, prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, şi ale art. 14 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, persoanele juridice de drept public, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, pot plăti, în condiţiile prezentului articol, tranşa aferentă anului 2016”.

24. Pentru motivele arătate, nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 41 şi nici ale prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

25. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia măsura eşalonării plăţii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi a titlurilor devenite executorii aduce atingere dreptului la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, se observă că, astfel cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 206 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 13 mai 2010), despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, însă, Guvernul, prin adoptarea prevederilor criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind deci o aplicare a prevederilor constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea, în mod egal, a proprietăţii private, în condiţiile unei crize financiare existente la data adoptării măsurilor legislative cu privire la această eşalonare.

26 Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Simona Florica Nicolau în Dosarul nr. 11939/4/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a apei minerale naturale din perimetrul Scropoasa (Izvorul nr. 4), judeţul Dâmboviţa, convenită prin Licenţa de exploatare nr. 5.759/2004

 

Având în vedere:

- prevederile art. 34 lit. g) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale gestionare, evaluare şi concesionare resurse/rezerve minerale, integrare europeană nr. 300.949 din 5 iulie 2016 privind verificarea îndeplinirii condiţiilor legale şi propunerea de aprobare a anulării,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a apei minerale naturale din perimetrul Scropoasa (Izvorul nr. 4), judeţul Dâmboviţa, convenită prin Licenţa de exploatare nr. 5.759/2004 încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi S.C. Ram Prod - S.A., în calitate de concesionar, cu sediul în comuna Brăneşti, judeţul Dâmboviţa, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 7 iulie 2016.

Nr. 21.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NAŢIONAL AL INFORMAŢIILOR SECRETE DE STAT

 

ORDIN

privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC versiunea mai 2014

 

În temeiul:

- art. 1 alin. (4) lit. b) şi art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009,

directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Catalogul naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014, aprobat prin Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 34/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 12 mai 2014, denumit în continuare Catalog, se actualizează cu versiunea iulie 2016.

(2) Catalogul prevăzut la alin. (1), versiunea iulie 2016, se publică pe site-ul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi se actualizează periodic.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul directorului generai al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 10/2016 privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC versiunea mai 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 27 ianuarie 2016, se abrogă.

Art. 4. - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

 

Bucureşti, 7 iulie 2016.

Nr. 52.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru publicarea Programului de schimburi în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2016-2021, semnat la Luxemburg la 6 iunie 2016

 

În baza art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere că tratatul de mai jos a intrat în vigoare la data semnării, în conformitate cu prevederile sale,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Programul de schimburi în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2016-2021, semnat la Luxemburg la 6 iunie 2016.

 

p. Ministrul afacerilor externe,

Daniela Anda Grigore Gîtman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iunie 2016.

Nr. 875.

 

PROGRAM DE SCHIMBURI

în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2016-2021

 

Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg, denumite în continuare părţi,

animate de dorinţa reciprocă de a dezvolta schimburile dintre cele două state, în spiritul acordurilor internaţionale la care subscriu, şi de dorinţa de a favoriza întărirea legăturilor create prin stabilirea relaţiilor diplomatice la data de 5 decembrie 1910 şi convinse că această cooperare va contribui la întărirea prieteniei tradiţionale care uneşte România şi Luxemburgul,

în conformitate cu prevederile art. 11 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind cooperarea în domeniile culturii, educaţiei, ştiinţei şi sportului, semnat la Bucureşti la 25 aprilie 1994, au convenit asupra Programului de schimburi pentru anii 2016-2021, după cum urmează:

 

I. Ştiinţă şi tehnologie

 

ARTICOLUL 1

 

(1) Părţile vor sprijini dezvoltarea cooperării în domeniul ştiinţei şi tehnologiei între universităţi, instituţii, organizaţii, departamente şi unităţi de cercetare.

(2) în acest scop, cooperarea va putea lua următoarele forme:

- proiecte comune de cercetare şi dezvoltare în domenii de interes reciproc;

- schimb de oameni de ştiinţă, cercetători, specialişti, personal tehnic şi alţi experţi implicaţi în realizarea proiectelor comune de cercetare şi dezvoltare;

- schimb de informaţii şi publicaţii ştiinţifice şi tehnologice;

- participarea la conferinţe ştiinţifice, simpozioane, seminare, cursuri, expoziţii şi alte manifestări ştiinţifice;

- alte forme de cooperare ştiinţifică şi tehnologică convenite de comun acord.

 

ARTICOLUL 2

 

Părţile vor efectua schimburi de specialişti şi de informaţii în toate domeniile ştiinţifice şi tehnice de interes reciproc, conform legislaţiei în vigoare din ambele state.

 

II. Educaţie

 

ARTICOLUL 3

 

(1) Autorităţile din domeniul educaţiei ale celor două părţi se vor informa reciproc asupra evoluţiilor şi reformelor în materie de legislaţie în domeniul învăţământului primar, secundar şi universitar.

(2) în acest scop şi la cerere, cele două părţi vor face schimb de texte legislative şi de alte acte normative, de informaţii şi de documentaţie specifică în domeniul pedagogic, în special în ceea ce priveşte formarea profesională şi predarea limbilor străine.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) Părţile vor efectua anual un schimb de doi (2) specialişti în domeniul ştiinţelor educaţiei pentru un stagiu de studiu de maximum cinci (5) zile de persoană.

(2) Stagiile se vor putea referi în mod special la următoarele domenii:

- formare profesională iniţială (învăţământ profesional şi tehnic);

- predarea limbilor străine, în general, şi a limbii franceze, în special;

- formarea continuă a adulţilor;

- formare artistică, pedagogia artei şi managementul artei;

- sisteme de informare în domeniile ştiinţifice şi pedagogice;

- biblioteci şcolare.

 

ARTICOLUL 5

 

Părţile vor face schimb de informaţii cu privire la organizarea de reuniuni, congrese şi simpozioane internaţionale în statele lor şi vor sprijini participarea la aceste manifestări a experţilor din statul celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 6

 

Părţile vor proceda la schimburi de experienţă în domeniul învăţământului şi al şcolarizării elevilor cu nevoi speciale şi vor examina posibilităţile de dezvoltare a unei cooperări bilaterale, în special în domeniul integrării profesionale a acestora.

 

ARTICOLUL 7

 

Părţile vor încuraja schimburile directe între unităţi şcolare, în cadrul acţiunilor ERASMUS+.

 

ARTICOLUL 8

 

Părţile vor încuraja contactele directe, de exemplu, prin încheierea de convenţii între instituţiile de învăţământ superior, astfel încât să dezvolte cooperarea dintre acestea şi să crească mobilitatea profesorilor şi studenţilor, sprijinindu-se pe acţiunile ERASMUS+.

 

ARTICOLUL 9

 

(1) Pe durata valabilităţii prezentului Program de schimburi, partea română îşi propune să acorde două (2) burse, timp de două semestre, pentru specializări în instituţiile româneşti de învăţământ superior. Portalul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (www.edu.ro) oferă informaţii asupra posibilităţilor existente.

(2) Ţinând cont de principiul reciprocităţii, partea luxemburgheză va fixa anual numărul şi durata burselor ce vor fi acordate studenţilor români pentru studii de masterat şi de doctorat (PhD). Cererile vor fi depuse la Universitatea din Luxemburg.

(3) Cele două părţi îşi vor acorda reciproc burse în vederea participării la cursuri de vară:

- Partea română va acorda două (2) burse pentru cursuri de vară de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească (www.edu.ro).

- Partea luxemburgheză va acorda o (1) bursă pentru Forumul internaţional pentru flaut şi pian şi o (1) bursă pentru Academia de vară de muzică „Nei Stemmen”.

 

III. Cultură

 

ARTICOLUL 10

 

(1) Bazându-se pe relaţiile istorice dintre România şi Marele

Ducat de Luxemburg şi pe interesul reciproc pentru culturile lor, părţile vor continua să aprofundeze legăturile culturale care le unesc şi să pună în valoare voinţa comună de promovare a patrimoniului cultura! european.

(2) Profitând de experienţa comună din cadrul manifestării „Sibiu, Capitală Culturală Europeană - 2007” şi „Luxemburgul şi Marea Regiune, Capitală Culturală Europeană - 2007”, părţile vor examina punerea în aplicare în comun a noilor proiecte la Sibiu şi vor susţine, în măsura posibilităţilor şi fără a aduce prejudicii dispozitivelor de susţinere deja existente, din punct de vedere logistic şi financiar, iniţiativele de asociere care se succedă proiectelor iniţiate cu această ocazie.

 

ARTICOLUL 11

 

Cele două părţi se vor implica în aprofundarea cooperării lor în domeniile artelor plastice, muzicii, literaturii, teatrului, dansului, cinematografiei, fotografiei, patrimoniului cultural material şi imaterial, arhitecturii şi limbilor, în special prin:

- participarea la festivaluri, manifestări artistice, întâlniri şi manifestări culturale în cele două state;

- cooperarea în domeniul formării personalului în domeniul artistic;

- schimbul de informaţii privitoare la activităţile editurilor, la publicaţii, la periodice culturale şi ştiinţifice, la reproducerile de documente şi la participarea la saloane de carte care au loc în fiecare din cefe două state;

- încurajarea contactelor directe între mediile artistice favorizând cooperarea acestora, inclusiv a artiştilor amatori.

 

ARTICOLUL 12

 

(1) Conştiente de importanţa rolului centrelor culturale pentru difuzarea culturii, artelor şi limbii celuilalt stat, părţile favorizează contactele directe între instituţiile culturale respective, în conformitate cu reglementările în vigoare în cele două state. Ele vor încuraja schimbul de conferenţiari, de cercetători şi de autori între structurile care au aceleaşi obiective, precum şi organizarea de seminare şi editarea de publicaţii comune în acest scop.

(2) Părţile vor încuraja, în special, cooperarea între bibliotecile naţionale şi arhivele naţionale ale celor două state prin schimburi de specialişti, de informaţii şi de experienţă profesională.

(3) Părţile se felicită, de asemenea, cu privire la numeroasele şi fructuoasele activităţi desfăşurate de către Institutul Pierre Werner din Luxemburg şi Institutul Cultural Român în materie de dialog cultural şi societal între cele două state.

 

ARTICOLUL 13

 

Părţile vor examina posibilitatea punerii în aplicare a unui proiect de schimb de rezidenţe pentru artişti între România şi Luxemburg:

- Partea luxemburghezi pune la dispoziţie, pe perioada valabilităţii prezentului Program, pentru o durată de 3 luni, un atelier-locuinţă la Annexes, la Bourglinster, pentru o rezidenţă de artist. Condiţiile necesare obţinerii rezidenţei se găsesc pe site-ul https://www.gouvemement.lu/4215236/residences-artiste.

 

ARTICOLUL 14

 

Partea luxemburghezi propune organizarea, în parteneriat cu o structură gazdă din Bucureşti sau din Sibiu, a unei conferinţe în limba română pe tema literaturii din Luxemburg.

 

ARTICOLUL 15

 

(1) Părţile se vor informa reciproc asupra experienţelor de interes comun, atât în domeniile muzeelor, conservării şi restaurării monumentelor Istorice şi artistice care fac parte din patrimoniul cultural, cât şi al arheologiei, al etnografiei şi al altor domenii care ţin de patrimoniul cultural imaterial.

(2) Partea luxemburgheze va studia posibilitatea primirii anuale de stagiari pentru formarea şi specializarea în domeniile muzeologiei, conservării şi restaurării patrimoniului muzeal.

(3) Părţile îşi propun încurajarea parteneriatelor între Institutul Naţional al Patrimoniului din România şi Serviciul de Situri şi Monumente Naţionale din Luxemburg în domeniul cercetării, restaurării, conservării şi punerii în valoare a monumentelor istorice. De asemenea, partea română propune încurajarea parteneriatului între direcţiile de specialitate implicate în conservarea şi restaurarea patrimoniului din cadrul celor două ministere ale culturii.

(4) Partea luxemburgheză propune stagii de specializare efectuate în cadrul Serviciului de Situri şi Monumente Naţionale cu o durată de minimum 2 (două) luni şi maximum 4 (patru) luni.

(5) Părţile se vor implica pentru consolidarea relaţiilor de cooperare în domeniul patrimoniului cultural imaterial, prin:

- editarea pe diverse suporturi, în format hârtie sau electronic, a unor lucrări realizate prin colaborarea între părţi în domeniul cercetării culturii lor tradiţionale;

- cooperarea în vederea valorizării, de exemplu prin intermediul educaţiei nonformale, a patrimoniului cultural imaterial;

- sprijinirea cercetătorilor români, respectiv luxemburghezi care desfăşoară activităţi de cercetare/documentare, pe teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg sau al României.

 

ARTICOLUL 16

 

(1) Cele două părţi vor favoriza cooperarea în domeniul cinematografiei, în special în ceea ce priveşte tehnicile de realizare şi de producţie. Ele vor promova participarea la festivaluri de cinema care au loc în cele două state, precum şi contactele şi cooperarea cineaştilor şi instituţiilor cinematografice interesate din statele respective.

(2) Pentru partea luxemburgheză, interlocutorii potenţiali vor fi Centrul Naţional al Audiovizualului (www.cna.lu), precum şi Fondul Naţional de Sprijin al Producţiei Audiovizualului (www.filmfund.lu/filmfund.lu). Pentru partea română, interlocutorul potenţial va fi Centrul Naţional al Cinematografiei (cnc.gov.ro).

 

ARTICOLUL 17

 

Părţile se felicită cu privire la dezvoltarea Acordului parţial extins privind itinerarele culturale al Consiliului Europei şi vor studia posibilitatea susţinerii iniţiativelor unor astfel itinerarii care să includă parteneri din România şi din Luxemburg (de exemplu, itinerarii cu privire la patrimoniul monastic, fortificaţii, podgorii).

 

ARTICOLUL 18

 

În calitate de membri ai Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei şi în special ca urmare a celei de-a XI-a întâlniri a şefilor de stat şi de guvern care s-a ţinut la Bucureşti în 2006, cele două părţi vor coopera pentru promovarea valorilor şi viziunilor Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

 

ARTICOLUL 19

 

Părţile vor încuraja cooperarea între Birourile Europa Creativă în cadrul Programului Europa Creativă şi vor examina posibilitatea schimbului de experţi în domeniile abordate de diferite grupuri de lucru la nivel european, de exemplu, statisticile culturale.

 

ARTICOLUL 20

 

Părţile vor sprijini consolidarea cooperării între instituţii cu competenţe în domeniul proprietăţii intelectuale, care să fie în acord cu spiritul prezentului Program de colaborare. Formele concrete ale colaborării vor fi stabilite prin acorduri între instituţiile competente din România şi Luxemburg.

 

IV. Sport

 

ARTICOLUL 21

 

În domeniul tineretului şi sportului, părţile vor încuraja schimburile de tineri şi de sportivi la iniţiativa organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii, federaţii), identificând partenerii, furnizându-şi coordonatele şi recomandând organisme interesate de această cooperare directă cu structurile lor respective, şi vor putea astfel să realizeze schimburi de experţi şi de informaţii în funcţie de modalităţile ce vor fi stabilite de la caz la caz.

 

V. Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 22

Vizitele

 

(1) Partea trimiţătoare suportă cheltuielile pentru transportul internaţional de la capitală la capitală, cu excepţia cazurilor în care se stipulează alte condiţii.

(2) Partea primitoare suportă cheltuielile cu deplasările interne efectuate în cadrul programului vizitei.

(3) Partea primitoare suportă cheltuielile de cazare şi masă, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare.

 

ARTICOLUL 23

Schimbul de bursieri

 

(1) Până la data de 31 martie a fiecărui an, părţile îşi vor transmite, pe canale diplomatice, lista candidaţilor propuşi pentru burse, precum şi dosarul complet al fiecărui candidat.

(2) Dosarul fiecărui candidat trebuie să cuprindă:

a) cererea/formularul de candidatură;

b) un curriculum vitae cu fotografie şi un curriculum ştiinţific;

c) traducerile legalizate ale actelor de studii;

d) un plan de cercetare sau de studii, care va menţiona şi organizaţiile, institutele implicate şi/sau instituţiile pe care candidatul doreşte să le viziteze, precum şi un proiect de calendar;

e) o listă de publicaţii, după caz.

(3) Bursierii vor trebui să se afle în posesia unui document care să certifice dreptul la prestaţii în natură, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

(4) Candidaţii trebuie să cunoască limba necesară pentru parcurgerea programului de studii sau de cercetare vizat.

(5) Selecţia bursierilor acceptaţi la studii în Luxemburg se va efectua în limita cotei stabilite anual şi va ţine cont de recomandările părţii române.

(6) Partea primitoare va informa partea trimiţătoare despre decizia sa înainte de data de 1 iulie a fiecărui an.

 

ARTICOLUL 24

Burse

 

(1) Partea română oferă;

- o bursă lunară conform legislaţiei interne în vigoare;

- cazarea gratuită în căminele studenţeşti.

- gratuitatea studiilor.

(2) Partea luxemburgheză oferă:

- o bursă lunară în conformitate cu legislaţia internă în vigoare;

- o contribuţie financiară la plata cazării, dacă este posibil, într-un cămin studenţesc, în conformitate cu normele în vigoare;

- gratuitatea studiilor.

(3) Bursierii vor trebui să se afle în posesia unui document care să certifice dreptul la prestaţii în natură, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

 

ARTICOLUL 25

Alte cheltuieli

 

(1) Partea română oferă:

I. Pentru cursurile de vară, ca parte primitoare, va asigura:

- program de studiu şi program cultural, cu excepţia excursiilor;

- cazare şi masă.

II. Pentru schimburile de persoane prevăzute în cadrul Programului:

a) Ca parte trimiţătoare va suporta cheltuielile de transport internaţional (dus-întors între cele două capitale), pentru stagii mai mari de trei (3) luni.

b) Ca parte primitoare va suporta:

- cheltuielile de cazare a membrilor delegaţiilor părţii trimiţătoare (în conformitate cu legislaţia în vigoare);

- cheltuielile ocazionate de deplasările efectuate în cadrul Programului.

(2) Partea luxemburgheză oferă pentru misiunile de scurtă durată (mai puţin de o lună):

a) Ca parte trimiţătoare:

- transport internaţional (dus-întors între cele două capitale).

b) Ca parte primitoare:

- o indemnizaţie zilnică în conformitate cu legislaţia internă;

- cazarea gratuită sau plata unei sume forfetare.

 

ARTICOLUL 26

Schimburi de ansambluri artistice

 

Condiţiile specifice acestor schimburi vor fi stabilite, de la caz la caz, de către cei doi parteneri. Părţile însărcinează cele două ministere ale culturii cu intermedierea între aceste ansambluri.

 

ARTICOLUL 27

Schimburi de expoziţii

 

Modalităţile de efectuare a acestor schimburi vor fi precizate de la caz la caz, între cei doi parteneri, pe baze contractuale. Părţile vor mandata instituţiile culturale respective să acţioneze în calitate de coordonatori ai acestor schimburi.

 

ARTICOLUL 28

 

Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la Bucureşti, în cursul semestrului care precedă expirarea prezentului Program.

 

ARTICOLUL 29

 

(1) Prezentul program se încheie pentru o perioadă de maximum cinci ani şt intră în vigoare la data semnării.

(2) Programul poate fi modificat prin acordul părţilor, modificările intrând în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la alin. (1).

(3) Programul poate fi denunţat, de oricare dintre părţi prin transmiterea unei notificări în acest sens celeilalte părţi, denunţarea producându-şi efectele în termen de 6 luni de la primirea notificării de denunţare. Programul nu poate fi denunţat în ultimele şase luni de valabilitate a acestuia.

Semnat la Luxemburg la 6 iunie 2016, în două exemplare originale, fiecare dintre ele în limbile română şi franceză, toate textele fiind egal autentice.

 

PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI

PENTRU GUVERNUL MARELUI DUCAT DE LUXEMBURG

Marius Cristian Bădescu,

Guy Arendt,

secretar de stat pentru afaceri europene

secretar de stat pentru cultură

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Culturii

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii BECA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma analizării de către Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în şedinţa din data de 28 iunie 2016, a Referatului de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 3.330 din 17 iunie 2016, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea BECA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, sectorul 2, str. Maşina de Pâine nr. 20, bl. OD 37, ap. 125, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/3134/18.04.1996, cod unic de înregistrare 8380649, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul 034 din 10 aprilie 2003, reprezentată legal de dl Bebu Gheorghe Cătălin în calitate de conducător executiv,

a constatat următoarele:

Societatea BECA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are un capital social subscris şi vărsat la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, până la data de 31 decembrie 2015.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi ale art. 20 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, ceea ce constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) şi e)din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, se sancţionează Societatea BECA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L (denumită în continuare Societatea), cu sediul social în Bucureşti, sectorul 2, str. Maşina de Pâine nr. 20, bl. OD 37, ap. 125, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/3134/18.04.1996, cod unic de înregistrare 8380649, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul 034 din 10 aprilie 2003, reprezentată legal de domnul Bebu Gheorghe Cătălin în calitate de conducător executiv, cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare.

Art. 2. - (1) Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

(3) Societatea are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data primirii prezentei decizii, să înregistreze la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului eliminarea din obiectul de activitate a codurilor specifice activităţii de broker de asigurare, precum şi eliminarea din denumire a sintagmei „broker de asigurare”.

Art. 3. - Împotriva prezentei decizii Societatea poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 5 iulie 2016.

Nr. 1.337.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii ASIS ASIG CONSULT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma analizării de către Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în şedinţa din data de 28 iunie 2016, a Referatului de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 3.366/21.06.2016, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea ASIS ASIG CONSULT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L, cu sediul social în localitatea Bucureşti, sectorul 3, Strada Pătlaginei nr. 27, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/7014/27.05.2003, cod unic de înregistrare 15459355, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul 170 din 7 iulie 2003, reprezentată legal de doamna Simion Luciana în calitate de conducător executiv,

a constatat următoarele:

Societatea ASIS ASIG CONSULT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are un capital social subscris şi vărsat în formă bănească la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi ale art. 7 alin. (7) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, se sancţionează Societatea ASIS ASIG CONSULT - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L (denumită în continuare Societatea), cu sediul social în localitatea Bucureşti, sectorul 3, Strada Pătlaginei nr. 27, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/7014/27.05.2003, cod unic de înregistrare 15459355, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul 170 din 7 iulie 2003, reprezentată legal de doamna Simion Luciana în calitate de conducător executiv, cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare.

Art. 2. - (1) Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de Sa data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

(3) Societatea are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data primirii prezentei decizii, să înregistreze la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului eliminarea din obiectul de activitate a codurilor specifice activităţii de broker de asigurare, precum şi eliminarea din denumire a sintagmei „broker de asigurare”.

Art. 3. - Împotriva prezentei decizii Societatea poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 5 iulie 2016.

Nr. 1.344.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară a doamnei Pasca Ruxandra-Teodora - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, reprezentată legal prin domnul Mişu Negriţoiu, în calitate de preşedinte, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, adoptată în şedinţa din data de 28 iunie 2016, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., cu sediul social în Bucureşti, bd. Lascăr Catargiu nr. 48, sectorul 1, J40/1814/11.03.1996, cod unic de înregistrare 8209593, înmatriculată în Registrul asigurătorilor cu RA-014/10.04.2003,

s-au constatat următoarele:

Doamna Pasca Ruxandra-Teodora, în exercitarea mandatului de membru al Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., a dispus efectuarea de operaţiuni comerciale care afectează patrimonial societatea şi favorizează persoane aflate în relaţii speciale cu aceasta.

Prin faptul că în cadrul societăţii s-au efectuat operaţiuni de reevaluare suplimentare reevaluărilor deja efectuate prin evaluatori autorizaţi şi agreaţi cu auditorul financiar al societăţii, angajând patrimonial societatea, fără ca societatea să poată documenta şi fundamenta modul prin care s-au dispus/realizat reevaluările imobilelor societăţii şi a participaţiei deţinute într-o societate de pe teritoriul Italiei, rezultă că sistemul de control intern al societăţii nu este corespunzător, deoarece nu există în fapt un management adecvat al procesului de adoptare a deciziilor manageriale şi administrative în cadrul Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - SA.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (2) pct. 38 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi prevederile art. 258 pct. 1 lit. b) şi pct. 6 din Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare, faptă ce constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 163 alin. (1) lit. a) şi r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

Conducerea societăţii nu a asigurat finalizarea implementării efective a monitorizării limitelor de toleranţă la risc prin profilul de risc adoptat, astfel încât societatea nu deţine un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscurilor, întrucât nu a fost determinată şi monitorizată încadrarea în limitele de toleranţă a expunerilor asumate de societate prin contractele de asigurare, nedispunând de mecanisme eficiente pentru gestionarea riscurilor.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 20 alin. (3) lit. c2) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, coroborate cu prevederile art. 23, 26 şi art. 35 alin. (1) din Normele privind principiile de organizare a unui sistem de control intern şi management al riscurilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern la asigurători/reasigurători, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 18/2009, faptă ce constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a), c) şi d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

Prin adoptarea Deciziei Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. nr. 33.1 din 9 martie 2016 de către domnul Ţuţu Gabriel şi doamna Pasca Ruxandra-Teodora a fost favorizată efectuarea de plăţi aferente unui contract de consultanţă, în detrimentul creditorilor de asigurări ai societăţii.

Prin adoptarea Deciziei Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. nr. 30 din 14 februarie 2016, semnată de domnul Vezzi Adriano, în calitate de preşedinte, şi doamna Pasca Ruxandra-Teodora, în calitate de membru, a fost favorizată efectuarea de plăţi în contul unui contract încheiat cu persoane aflate în relaţii speciale cu societatea şi care sunt expuse conflictului de interese, respectiv un contract de consultanţă încheiat cu o societate al cărei acţionar şi administrator este membru al Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

Favorizarea efectuării de plăţi către o societate în care unul din membrii Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări”- S.A. avea interes personal direct, anterior achitării obligaţiilor de plată scadente aferente contractelor de asigurare şi reasigurare ale societăţii, precum şi dispunerea efectuării de plăţi preferenţiale în detrimentul creditorilor de asigurări ai Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., generează îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea şi probitatea morală a doamnei Pasca Ruxandra-Teodora de a-şi exercita atribuţiile corespunzătoare funcţiei pentru a asigura administrarea corectă şi prudentă a societăţii, nerespectându-se astfel prevederile art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare coroborate cu prevederile art. 5 lit. b) şi c), art. 7 alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. e) şi art. 8 lit. a) şi d) din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 14/2015 privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, faptă ce constituie contravenţie potrivit art. 163 alin. (1) lit. c) şi r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

Responsabilă pentru deficienţele sus-menţionate constatate în activitatea asigurătorului în perioada supusă verificării este doamna Pasca Ruxandra-Teodora - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (4) lit. b) şi alin. (5) lit. b) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare se sancţionează cu amendă în cuantum de 50.000 lei şi cu interzicerea dreptului de a ocupa funcţii care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru o perioadă de 5 ani de la comunicarea deciziei de sancţionare doamna Pasca Ruxandra-Teodora - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., născută la data de 18 martie 1986, cu domiciliul în municipiul Baia Mare, Str. Agriculturii nr. 2A, judeţul Maramureş, C.I. seria MM nr. 420988, emisă de SPCLEP Baia Mare la data de 25 aprilie 2008, CNP 2860318245042.

(2) Amenda se face venit la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferenţa de 50% se face venit la bugetul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi se achită în termen de 15 zile de la primirea deciziei, în contul nr. R074TREZ70020F350102XXXX, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(3) Dovada de plată a amenzii va fi prezentată Autorităţii de Supraveghere Financiară, imediat după achitare.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii doamna Paşca Ruxandra-Teodora - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. poate formula contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.

(2) Contestaţia adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurii sancţionatoare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 163 alin. (14) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 7 iulie 2016.

Nr. 1.358.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară a domnului Ţuţu Gabriel - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări" - S.A.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, reprezentată legal prin domnul Mişu Negriţoiu, în calitate de preşedinte,

în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, adoptată în şedinţa din data de 28 iunie 2016, în cadrul Căreia au fost analizate rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., cu sediul social în Bucureşti, bd. Lascăr Catargiu nr. 48, sectorul 1, J 40/1814/11.03.1996, cod unic de înregistrare 8209593, înmatriculată în Registrul asigurătorilor cu RA-014/10.04.2003, s-au constatat următoarele;

Domnul Ţuţu Gabriel, în exercitarea mandatului de membru al Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., a dispus efectuarea de operaţiuni comerciale care afectează patrimonial societatea şi favorizează persoane aflate în relaţii speciale cu aceasta.

Prin faptul că în cadrul societăţii s-au efectuat operaţiuni de reevaluare suplimentare reevaluărilor deja efectuate prin evaluatori autorizaţi şi agreaţi cu auditorul financiar al societăţii, angajând patrimonial societatea, fără ca societatea să poată documenta şi fundamenta modul prin care s-au dispus/realizat reevaluările imobilelor societăţii şi ale participaţiei deţinute într-o societate de pe teritoriul Italiei, rezultă că sistemul de control intern al societăţii nu este corespunzător, deoarece nu există în fapt un management adecvat al procesului de adoptare a deciziilor manageriale şi administrative în cadrul Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (2) pct. 38 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi prevederile art. 258 pct. 1 lit. b) şi pct. 6 din Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare, faptă ce constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 163 alin. (1) lit. a) şi r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

Conducerea societăţii nu a asigurat finalizarea implementării efective a monitorizării limitelor de toleranţă la risc prin profilul de risc adoptat, astfel încât societatea nu deţine un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscurilor, întrucât nu a fost determinată şi monitorizată încadrarea în limitele de toleranţă a expunerilor asumate de societate prin contractele de asigurare, nedispunând de mecanisme eficiente pentru gestionarea riscurilor.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 20 alin. (3) lit. c2) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, coroborate cu prevederile art. 23, 26 şi art. 35 alin. (1) din Normele privind principiile de organizare a unui sistem de control intern şi management al riscurilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern la asigurători/reasigurători, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 18/2009, faptă ce constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a), c) şi d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

Prin adoptarea Deciziei Consiliului de supraveghere al Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. nr. 33.1 din 9 martie 2016 de către domnul Ţuţu Gabriel şi doamna Pasca Ruxandra-Teodora a fost favorizată efectuarea de plăţi aferente unui contract de consultanţă, în detrimentul creditorilor de asigurări ai societăţii.

Prin derularea de către domnul Ţuţu Gabriel de contracte de consultanţă cu Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. în calitate de beneficiar, precum şi prin iniţierea de litigii utilizând informaţiile deţinute în calitate de membru în conducerea societăţii au fost lezate drepturile celorlalţi creditori ai societăţii (asiguraţi, beneficiari etc.).

Favorizarea efectuării de plăţi preferenţiale, anterior achitării obligaţiilor de plată scadente aferente contractelor de asigurare şi reasigurare ale societăţii, precum şi utilizarea în interes propriu a informaţiilor obţinute în calitate de membru al Consiliului de supraveghere în detrimentul creditorilor de asigurări ai Societăţii „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. generează îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea şi probitatea morală a domnului Ţuţu Gabriel de a-şi exercita atribuţiile corespunzătoare funcţiei pentru a asigura administrarea corectă şi prudentă a societăţii, nerespectându-se astfel prevederile art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, coroborat cu prevederile art. 5 lit. b) şi c), art. 7 alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. e) şi art. 8 lit. a) şi d) din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 14/2015 privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, faptă ce constituie contravenţie potrivit art. 163 alin. (1) lit. c) şi r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

Responsabil pentru deficienţele sus-menţionate constatate în activitatea asigurătorului în perioada supusă verificării este domnul Ţuţu Gabriel - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (4) lit. b) şi alin. (5) lit. b) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare se sancţionează cu amendă în cuantum de 50.000 lei şi cu interzicerea dreptului de a ocupa funcţii care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru o perioadă de 5 ani de la comunicarea deciziei de sancţionare domnul Ţuţu Gabriel - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A., născut la data de 23 octombrie 1976, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1, str. Poiana Narciselor nr. 7, et. 3, ap. 12, C.I. seria RT nr. 563243, emisă de SPCEP SI biroul nr. 3 la data de 1 iunie 2008, CNP 1761023390718.

(2) Amenda se face venit la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferenţa de 50% se face venit la bugetul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi se achită în termen de 15 zile de la primirea deciziei în contul nr. R074TREZ70020F350102XXXX, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(3) Dovada de plată a amenzii va fi prezentată Autorităţii de Supraveghere Financiară, imediat după achitare.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii domnul Ţuţu Gabriel - persoană semnificativă/membru al Consiliului de supraveghere la Societatea „Forte Asigurări Reasigurări” - S.A. poate formula contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti. Secţia contencios administrativ şi fiscal, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.

(2) Contestaţia adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurii sancţionatoare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 163 alin. (14) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 7 iulie 2016.

Nr. 1.359.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.