MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 527/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 527         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 13 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 380 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 76 şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

466. - Hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală pentru anul 2016

 

484. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru transmiterea unei părţi din acesta din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al judeţului Vaslui

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

210. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0139 Pădurea Breana-Roşcani şi al ariei naturale protejate Pădurea Breana-Roşcani, cod 2.404

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

712. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005

 

713. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MEDIERE

 

24. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 335/2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 380

din 7 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 76 şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 76 şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Petru Ioţcu în Dosarul nr. 6.310/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.547D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, în ce priveşte dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 552 din 16 iulie 2015 şi nr. 636 din 13 octombrie 2015, care îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.163 din 11 decembrie 2007 prin care s-a reţinut că instituţia desemnării altei instanţe nu are caracterul unei judecăţi - pentru că în cadrul acestei proceduri nu se soluţionează fondul cauzei -, ci al unui incident în administrarea justiţiei, inerent bunei funcţionări a sistemului judiciar.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.310/30/2015, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 76 şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Petru Ioţcu în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale aflate în procedura de cameră preliminară de verificare, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificare a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 3 alin. (3) şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale

art. 1 alin. (3) şi (5), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11), art. 124 alin. (2) şi (3), art. 126 alin. (2), art. 142 alin. (1), precum şi dispoziţiile art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece permit judecătorului care a exercitat anterior atribuţii specifice de verificare a legalităţii urmăririi penale şi a actului de trimitere în judecată să soluţioneze ulterior fondul cauzei.

6. De asemenea, prevederile art. 76 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 124 alin. (2) şi art. 142 alin. (1), precum şi dispoziţiile art. 6 paragrafele 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece procedura de desemnare a altei instanţe pentru judecarea cauzei în primă instanţă se realizează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, dar pe baza susţinerilor procurorului. Astfel se încalcă principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare, întrucât nu se justifică crearea ab initio pentru procuror a unei poziţii privilegiate în cadrul procedurilor care să plaseze părţile într-un net dezavantaj. Se mai arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 şi Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014), prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie respectate şi atunci când se reglementează în domeniul procedurilor penale care nu ţin de rezolvarea pe fond a cauzei.

7. În condiţiile în care procedura desemnării unei alte instanţe pentru soluţionarea fondului cauzei este un remediu procesual similar strămutării prin scopul urmărit, cu ocazia soluţionării acesteia părţile ar trebui să beneficieze de toate garanţiile procesuale conferite de procedura cererii de strămutare.

8. Aşa fiind, în condiţiile în care legea nu prevede obligativitatea citării părţilor şi posibilitatea participării acestora la soluţionarea procedurii în condiţii de contradictorialitate, se produce o perturbare serioasă la nivelul tuturor garanţiilor dreptului la un proces echitabil, atât de necesare unui proces penal în lumina exigenţelor europene şi constituţionale.

9. Faptul că procedura este una adiacentă fazei de urmărire penală nu produce o atenuare a caracterului său inechitabil din moment ce efectele pe care le produce sunt acelea specifice unei veritabile „strămutări” dispuse mai înainte de sesizarea instanţei prin rechizitoriu.

10. Tribunalul Timiş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi; Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece nu a fost motivată. De asemenea, în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Codul de procedură penală, Guvernul arată că, în esenţă, se critică faptul că procedura se desfăşoară în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Aşadar, obiectul excepţiei îl constituie numai alin. (4) al art. 76 din Codul de procedură penală, cu privire la care se arată că procedura are ca scop tocmai asigurarea caracterului echitabil al procesului în faza de judecată, constituind mijlocul prin care sunt înlăturate anumite situaţii care ar impieta asupra activităţii de judecată sau ar afecta imparţialitatea judecătorilor. De asemenea, întrucât instanţa este chemată să se pronunţe asupra unor chestiuni ce ţin de buna administrare a justiţiei, Guvernul apreciază că procedura în discuţie excedează domeniului de aplicare al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Codul de procedură penală este neîntemeiată.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, Decizia nr. 353 din 7 mai 2015 şi Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015).

14. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că şi aceasta este neîntemeiată. Astfel, instituţia desemnării altei instanţe pentru judecarea cauzei nu are caracterul unei judecăţi, pentru că în cadrul acestei proceduri nu se soluţionează fondul cauzei, ci un incident în administrarea justiţiei, inerent bunei funcţionări a sistemului judiciar.

15. Ţinând seama de natura instituţiei, ca şi de imperativul celerităţii procesului penal, nu se poate susţine că textul de lege este de natură să încalce sau să restrângă dreptul la un proces echitabil. Totodată, nu se aduce atingere principiului contradictorialităţii şi al egalităţii de arme care îngăduia să participe în mod egal la prezentarea, argumentarea, discutarea şi combaterea susţinerilor făcute de fiecare şi să îşi exprime opinia asupra iniţiativelor instanţei în scopul stabilirii adevărului. Atât inculpatul, cât şi celelalte părţi îşi pot exercita drepturile procesuale în faţa instanţei competente astfel desemnate, precum şi dreptul de a ataca prin mijloacele prevăzute de lege hotărârea prin care se va soluţiona cauza, prin aceasta înţelegându-se chiar posibilitatea de a formula, în temeiul art. 72 alin. (1) din Codul de procedură penală, o cerere de strămutare

16. Faptul că numai procurorul are calitatea de subiect de sesizarea instanţei competente să hotărască asupra desemnării altei instanţe în cazul emiterii actului de inculpare îşi găseşte justificare în rolul constituţional al acestuia, aşa cum este prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţie, sens în care organul de urmărire penală este obligat să aibă un rol activ pentru aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea unei juste soluţionări a acesteia, prin aceasta înţelegându-se şi înlăturarea temeiurilor care pot constitui motiv de strămutare.

17. De asemenea, faptul că verificările prevăzute de textul de lege criticat se realizează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, este în deplină concordanţă cu art. 127 din Constituţie şi nu aduc atingere în niciun mod dispoziţiilor constituţionale invocate. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în acelaşi sens, statuând că art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu se aplică în materie, deoarece procedura de desemnare a unei alte instanţe vizează doar aspecte de competenţă şi nu are ca obiect judecarea cererilor cu privire la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil sau legate de o acuzaţie penală (a se vedea Hotărârea din 18 septembrie 2001, pronunţată în Cauza Puelinckx împotriva Belgiei).

18. În plus, accesul la justiţie înseamnă accesul la instanţele de judecată, în componenţa cărora, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, intră numai judecători independenţi, înzestrate, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, cu competenţa şi cu procedurile stabilite de lege, iar pe de altă parte, este impropriu să se afirme lipsa de acces la justiţie chiar în cadrul unui proces judiciar. De altfel, legiuitorul a stabilit procedura desemnării altei instanţe în faza de urmărire penală tocmai în virtutea dreptului la  un proces echitabil, care presupune, între altele, dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Cu privire la invocarea dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Constituţie, Avocatul Poporului apreciază că nu au incidenţă în cauză.

19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (3) cu denumirea marginală Separarea funcţiilor judiciare, art. 76 cu denumirea marginală Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei şi art. 346 alin. (7) cu denumirea marginală Soluţiile, toate din Codul de procedură penală. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au fost modificate prin art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Cu toate acestea, ţinând seama de raţiunile avute în vedere de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra prevederilor art. 3 alin. (3) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:

- Art. 3 alin. (3): (3) în desfăşurarea aceluiaşi proces penai, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcţia de judecată.”;

- Art. 76: „(1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curţi de Casape şi Justiţie să desemneze o altă curte de apel decât cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere curţii de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, o altă judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(3) Dispoziţiile ari. 71 se aplică în mod corespunzător.

(4) înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile.

(5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii şi desemnarea unei instanţe egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(6) încheierea prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea nu este supusă niciunei căi de atac.

(7) în cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanţe pentru judecarea cauzei formulate, în aceeaşi cauză nu mai poate a formulată o nouă cerere pentru aceleaşi motive.

- Art. 346 alin. (7): „(7) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de judecată în cauză.”

22. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul de drept, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi cel intern, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin, (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, art. 124 alin. (2) şi (3) referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (2) referitor la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, art. 142 alin. (1) referitor la Curtea Constituţională, precum şi dispoziţiile art. 6 paragrafele 1-3 referitor Ea dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, Curtea constată că asupra unor critici similare s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 901 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 14 martie 2016. Cu acel prilej s-a statuat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală comportă două etape procesuale. Astfel, una are în vedere exercitarea funcţiei judiciare de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată, iar cealaltă are în vedere exercitarea funcţiei judiciare de verificare a legalităţii trimiterii în judecată.

24. Astfel, teza referitoare la verificarea legalităţii netrimiterii în judecată nu are legătură cu soluţionarea cauzei, care, aşa cum s-a arătat, vizează procedura consacrată de art. 349 şi următoarele din Codul de procedură penală, rechizitoriul fiind deja întocmit. Aşa fiind, ţinând seama de exigenţele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti cu privire la texte legale care au legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, este inadmisibilă, deoarece dispoziţiile legale criticate fac trimitere la procedura de soluţionare a plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată reglementată de art. 340-341 din Codul de procedură penală, prevederi care nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată.

25. Cu privire la posibilitatea judecătorului de cameră preliminară competent să se pronunţe asupra verificărilor, după trimiterea în judecată, de a exercita şi funcţia de judecată, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, prilej cu care a statuat că o astfel de competenţă nu este de natură a afecta dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, dimpotrivă, este în interesul înfăptuirii actului de justiţie ca acelaşi judecător care a verificat atât competenţa şi legalitatea sesizării, cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală să se pronunţe şi pe fondul cauzei. De altfel, o soluţie contrară celei criticate de autorul excepţiei ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcţiei de judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esenţială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuşi asupra legalităţii urmăririi penale şi a administrării probelor şi de a decide asupra întregului material probator pe care îşi va întemeia soluţia. Aşa fiind, simplul fapt pentru judecător de a fi luat o decizie înaintea procesului nu poate fi considerat întotdeauna că ar justifica, în sine, o bănuială de parţialitate în privinţa sa. Ceea ce trebuie avut în vedere este întinderea şi importanţa acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influenţeze aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărârii şi să se bazeze pe elementele dosarului şi pe dezbaterile din şedinţa de judecată (a se vedea Hotărârea din 6 iunie 2000, pronunţată în Cauza Morel împotriva Franţei, paragraful 45).

26. De asemenea, prin Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, paragrafele 19, 20, Curtea a statuat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, conform căreia funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu funcţia de judecată, este constituţională, prevederile art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală nefiind altceva decât o aplicaţie a acestora.

27. În consecinţă, ţinând seama de jurisprudenţa mai sus arătată, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza întâi şi teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă ca atare.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

29. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Codul de procedură penală, Curtea constată că este neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 76 din Codul de procedură penală, procurorul care efectuează supravegherea sau urmărirea penală poate cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel să desemneze o altă curte de apel sau un alt tribunal ori judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă să fie sesizată în cazul în care va emite rechizitoriul. Cererea se judecă în camera de consiliu. Instituţia desemnării altei instanţe pentru judecarea cauzei nu este nouă, ea existând şi în Codul de procedură penală din 1968, în art. 611, şi a fost introdusă prin art. I pct. 35 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Analizând procedura legislativă, instituţia desemnării altei instanţei a fost introdusă printr-un amendament adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor, motivat astfel: „Pentru a se evita sesizarea unei instanţe cu privire la care se va formula o cerere de strămutare, se prevede posibilitatea ca Înalta Curte de Casape şi Justiţie să desemneze, înainte de sesizarea instanţei în privinţa căreia va constata că există motive de strămutam, o altă instanţă egală în grad cu aceasta în vederea judecării cauzei penale

30. Prin urmare, având în vedere raţiunea reglementării, ea urmăreşte, dimpotrivă, respectarea în cadrul procesului penal a dreptului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, având caracter dirimant cu privire la tergiversarea cauzei prin strămutarea ei ulterioară în cazul întocmirii rechizitoriului.

31. Examinând criticile formulate, Curtea constată că acestea au fost invocate şi în privinţa reglementării anterioare. Astfel, prin Decizia nr. 1.163 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Curtea a reţinut că instituţia desemnării altei instanţe, ca şi cea a declinării de competenţă, nu are caracterul unei judecăţi - pentru că în cadrul acestei proceduri nu se soluţionează fondul cauzei -, ci al unui incident în administrarea justiţiei, inerent bunei funcţionări a sistemului judiciar. Ţinând seama de natura instituţiei, ca şi de imperativul celerităţii procesului penal, nu se poate reţine că textul de lege este de natură să încalce sau să restrângă dreptul la apărare şi la un proces echitabil Atât inculpatul, cât şi celelalte părţi îşi pot exercita drepturile procesuale în faţa instanţei competente astfel desemnate, precum şi dreptul de a ataca prin mijloacele prevăzute de lege hotărârea prin care se va soluţiona cauza, prin aceasta înţelegându-se chiar posibilitatea de a formula o cerere de strămutare. Faptul că numai procurorul are calitatea de subiect de sesizare a instanţei supreme competente să hotărască asupra desemnării altei instanţe în cazul emiterii actului de inculpare îşi găseşte justificarea în roiul constituţional al acestuia, aşa cum este prevăzut de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit căruia „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, sens în care organul de urmărire penală este obligat să aibă un rol activ pentru aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea unei juste soluţionări a cauzei, prin aceasta înţelegându-se şi înlăturarea temeiurilor care pot constitui motiv de strămutare. De asemenea, faptul că verificările prevăzute de textul de lege criticat se realizează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, este în deplină concordanţă cu prevederile art. 127 din Legea fundamentală, potrivit cărora „Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege”, şi nu aduce atingere, în niciun mod, dispoziţiilor constituţionale invocate. De altfel, şi Curtea de la Strasbourg a decis în acelaşi sens, statuând că art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu se aplică în materie, deoarece procedura de desemnare a unei alte instanţe vizează doar aspecte de competenţă şi nu are ca obiect judecarea cererilor cu privire la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil sau legate de o acuzaţie penală (Hotărârea din 18 septembrie 2001, pronunţată în Cauza Puelinckx contra Belgiei). În ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea liberului acces la justiţie, Curtea a constatat că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece accesul la justiţie înseamnă accesul la instanţele de judecată - în componenţa cărora, potrivit art. 124 alin, (3) din Constituţie, intră numai judecători independenţi - înzestrate, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, cu competenţa şi cu procedurile stabilite prin lege, iar pe de altă parte, este impropriu să se afirme lipsa de acces la justiţie chiar în cadrul desfăşurării unui proces judiciar. De altfel, legiuitorul a stabilit procedura desemnării altei instanţe în faza de urmărire penală tocmai în virtutea dreptului la un proces echitabil, care presupune, între altele, dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

32. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 1.095 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 noiembrie 2008, Decizia nr. 349 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, şi Decizia nr. 422 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 8 iunie 2011.

33. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, excepţie ridicată de Nicolae Petru Ioţcu în Dosarul nr. 6.310/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (3) teza întâi şi teza a două din Codul de procedură penală, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 346 alin. (7) şi art. 76 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală pentru anul 2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 22 alin. (1) lit. o) şi al art. 23 alin. (4) teza I din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Planul de ocupare a funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală pentru anul 2016, denumit în continuare Planul de ocupare a funcţiilor publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Structura Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale finanţate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi de la bugetul asigurărilor pentru şomaj este realizată pe baza propunerilor transmise de ordonatorii principali de credite, în limita numărului de posturi şi fondului aferent salariilor de bază, potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Planul de ocupare a funcţiilor publice în structura prevăzută la alin. (1) este întocmit pe total ordonator principal de credite bugetare şi pe fiecare instituţie din subordinea acestuia sau finanţată prin bugetul său.

Art. 3. - Responsabilitatea pentru respectarea Planului de ocupare a funcţiilor publice revine ordonatorilor principali de credite bugetare din administraţia publică centrală.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

Birtalan Jozsef

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 6 iulie 2016.

Nr. 466.

 

ANEXĂ

 

PLANUL DE OCUPARE

a funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală pentru anul 2016

 

Funcţia publică

Nr. maxim de funcţii publice

Nr. de funcţii publice ocupate

Nr. de funcţii publice vacante

Nr. maxim de funcţii publice care vor fi înfiinţate

Nr. maxim de funcţii publice supuse reorganizării

Nr. maxim de funcţii

Publice rezervate promovării

Nr. maxim de funcţii publice rezervate promovării rapide

Nr. maxim de funcţii publica care vor fi ocupate prin recrutare

prefect

42

3

39

0

0

0

0

33

subprefect

44

3

41

0

0

0

0

35

secretar general al Guvernului

0

0

0

0

0

0

0

0

secretar general adjunct al Guvernului

2

0

0

0

0

0

0

2

secretar general din ministere

17

10

7

0

0

0

0

4

secretar general adjunct din ministere

26

11

15

0

0

0

0

9

secretar general din alte organe de specialitate ale administraţiei centrale

19

12

7

0

0

0

0

5

secretar general adjunct din alte organe de specialitate ale administraţiei centrale

3

2

1

0

0

0

0

0

inspector guvernamental

46

40

6

0

0

0

0

0

Total categoria înalţi funcţionari publici

199

81

116

0

0

0

0

88

director general din ministere

69

53

16

0

0

7

0

9

director general din alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale

74

64

10

0

0

2

0

7

director general din aparatul autorităţilor administrative autonome

6

5

1

0

0

0

0

1

director general adjunct din ministere

66

56

10

0

0

2

0

8

director general adjunct din alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale

33

25

8

0

0

2

0

6

director general adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome

7

2

5

0

0

0

0

4

director din ministere

176

142

34

0

0

11

0

22

director din alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale

214

183

31

0

0

4

0

27

director din aparatul autorităţilor administrative autonome

117

83

34

0

0

4

0

28

director adjunct din ministere

33

22

11

0

0

1

0

10

director adjunct din alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale

70

49

21

0

0

3

0

20

director adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome

27

13

14

0

0

2

0

12

director executiv în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor

294

227

67

0

0

14

0

53

director executiv din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale

251

232

19

0

0

0

0

16

director executiv în cadrul instituţiei prefectului

3

3

0

0

0

0

0

0

director executiv adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor

154

102

52

0

0

3

0

49

director executiv adjunct din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale

250

202

48

0

0

1

0

44

director executiv adjunct în cadrul instituţiei prefectului

0

0

0

0

0

0

0

0

şef serviciu

3397

2698

699

0

0

259

0

436

şef birou

1451

1097

354

7

0

120

0

239

funcţii publice de conducere specifice

984

670

314

0

0

106

0

208

Total categoria funcţionari publici de conducere

7676

5928

1748

7

0

541

0

1199

auditor clasa 1 grad profesional asistent

22

13

9

0

9

0

0

8

auditor clasa 1 grad profesional principal

61

46

15

8

15

8

0

12

auditor clasa 1 grad profesional superior

678

593

85

16

4

13

1

79

consilier juridic clasa 1 grad profesional debutant

46

27

19

0

19

0

0

16

consilier juridic clasa 1 grad profesional asistent

172

128

44

21

62

19

0

40

consilier juridic clasa 1 grad profesional principal

542

487

55

70

271

51

12

58

consilier juridic clasa 1 grad profesional superior

1742

1590

152

275

0

254

16

146

consilier clasa 1 grad profesional debutant

272

151

121

4

120

0

0

120

consilier clasa 1 grad profesional asistent

1182

917

265

194

435

189

6

227

consilier clasa 1 grad profesional principal

2836

2570

266

447

1348

408

31

255

consilier clasa 1 grad profesional superior

23666

22074

1592

1394

8

1290

85

1442

expert clasa 1 grad profesional debutant

69

29

40

3

27

0

0

38

expert clasa 1 grad profesional asistent

349

285

64

46

167

42

0

63

expert clasa 1 grad profesional principal

1069

964

105

169

635

135

34

30

expert clasa 1 grad profesional superior

2377

2285

92

611

11

501

117

31

inspector clasa 1 grad profesional debutant

285

115

170

100

107

11

0

168

inspector clasa 1 grad profesional asistent

1326

1062

264

176

703

176

0

244

inspector clasa 1 grad profesional principal

4798

4419

379

705

2765

703

8

352

inspector clasa 1 grad profesional superior

8238

7903

335

2766

1

2706

51

313

funcţii publice specifice clasa 1

8568

7355

1213

1212

1191

1153

49

886

alte funcţii publice specifice (manageri publici)

376

341

35

72

72

72

0

21

Total funcţii publice clasa 1

58674

53354

5320

8289

7970

7731

410

4649

referent de specialitate clasa II grad profesional debutant

3

0

3

0

0

0

0

3

referent de specialitate clasa II grad profesional asistent

7

6

1

1

4

1

0

1

referent de specialitate clasa II grad profesional principal

19

18

1

4

7

3

1

1

referent de specialitate clasa II grad profesional superior

380

351

29

7

3

8

0

19

funcţii publice specifice clasa II

53

48

5

2

1

2

0

5

Total funcţii publice clasa II

462

423

39

14

15

14

1

29

referent clasa III grad profesional debutant

33

7

26

2

7

0

0

27

referent clasa III grad profesional asistent

82

61

21

6

28

6

0

16

referent clasa III grad profesional principal

169

148

21

27

62

24

2

19

referent clasa III grad profesional superior

4344

4002

342

73

150

72

1

293

funcţii publice specifice clasa III

511

451

60

20

31

20

0

60

Total funcţii publice clasa III

5139

4669

470

128

298

122

3

415

Total funcţii publice de execuţie

64275

58446

5829

8431

8283

7867

414

5093

Total funcţii publice

72150

64455

7693

8438

8283

8408

414

6380

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru transmiterea unei părţi din acesta din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

în domeniul public al judeţului Vaslui

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările

şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la poziţia cu nr. M.F.P. 106902, ca urmare a reevaluării conform Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al judeţului Vaslui, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

(2) După preluare, partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) se va utiliza în vederea dezvoltării socioeconomice a judeţului Vaslui, respectiv realizarea următoarelor obiective: „Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Vaslui”, Secţie Externă a Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui cu specific militar, precum şi în vederea înfiinţării Centrului judeţean Vaslui de antrenament multifuncţional (pentru Centrul Militar Judeţean Vaslui), într-un termen de 20 de ani de la data preluării părţii de imobil.

Art. 3. - În cazul în care nu se respectă destinaţia părţii de imobil şi termenul, prevăzute la art. 2 alin. (2), aceasta revine de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 4. - Predarea-preluarea părţii de imobil transmise potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi de cadastru şi împreună cu Ministerul Finanţelor Publice va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 6 iulie 2016.

Nr. 484.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale la care se actualizează valoarea de inventar, conform art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul Instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi adresa poştală în urma intabulării imobilului în cartea funciară

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa/Carte funciară/Nr. cadastrale

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil (lei)

Administratorul bunului/ CUI

106902

8.19.01

Imobil 1563

Judeţul Vaslui, comuna Muntenii de Jos

CF 71309

Nr. cad. 71309

CF 72295

Nr. cad. 72295

CF 72296

Nr. cad. 72296

Construcţii şi teren*

388.493,21

Ministerul Apărării Naţionale

CUI- 4183229


* Conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, instituţiile a căror activitate este organizata în baza unor legi speciale şi care au bunuri cu date de identificare clasificate completează anexele la hotărârile Guvernului numai cu acele date care nu sunt clasificate.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unei părţi dintr-un imobil care se transmite din domeniu) public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al judeţului Vaslui

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresai Carte funciara/ Nr. cadastrale

Elementele-cadru de descriere tehnică/capacitate/bucăţi

Valoarea părţii bunului care se transmite (lei)

Persoana Juridică de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana Juridică la care se transmite imobilul/CUI

106902 - parţial

8.19.01

Imobil 1563 - parţial

Judeţul Vaslui, comuna Muntenii de Jos

CF 71309

Nr. cad. 71309

CF 72295

Nr. cad. 72295

1. Construcţii:

Pavilionul A:

- Suprafaţă construită - 30,2 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 58 mp

- Valoare contabilă -19.534,4 lei

Pavilionul B:

- Suprafaţă construită - 29,5 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 29,5 mp

- Valoare contabilă - 9.935,6 lei

Pavilionul C:

- Suprafaţă construită -15,39 mp

- Suprafaţă desfăşurată -15,39 mp

- Valoare contabilă - 2.699,66 lei

Pavilionul D:

- Suprafaţă construită - 5,28 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 5,28 mp

- Valoare contabilă - 1.778,3 lei

Pavilionul E:

- Suprafaţă construită - 5,28 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 5,28 mp

- Valoare contabilă - 1.778,3 lei

Pavilionul F:

- Suprafaţă construită - 5,28 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 5,28 mp

- Valoare contabilă - 1.778,3 lei

Pavilionul G:

- Suprafaţă construită -1,3 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 1,3 mp

- Valoare contabilă - 437,84 lei

Pavilionul H:

- Suprafaţă construită - 10,66 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 10,66 mp

- Valoare contabilă - 3.590,29 lei

Pavilionul I:

- Suprafaţă construită - 10,66 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 10,66 mp

- Valoare contabilă - 3.590,29 lei

Pavilionul J:

- Suprafaţă construită - 4,8 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 4,8 mp

- Valoare contabilă - 1.616,64 lei

Pavilionul K:

- Suprafaţă construită - 90 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 90 mp

- Valoare contabilă - 70.728 lei

Pavilionul L:

- Suprafaţă construită-61 mp

- Suprafaţă desfăşurata - 61 mp

- Valoare contabilă - 11.413,78 lei

Pavilionul M:

- Suprafaţă construită - 33,9 mp

- Suprafaţă desfăşurată - 33,9 mp

- Valoare contabilă - 5.946,62 lei

Total suprafaţă construită - 303,25 mp

Total suprafaţă desfăşurată - 331,05 mp

Total valoare contabilă - 134.828,02 lei

2. Amenajări la terenuri:

- Drumuri şi alei interioare betonate -100 mp

- Valoare contabilă -4.871,95 lei

- Drumuri şi alei interioare asfaltate - 224 mp

- Valoare contabilă - 224 lei

- Împrejmuire din panouri metalice - 60 m

- Valoare contabilă - 531 lei

- Gard interior din plasă sudată - 200 m

- Valoare contabilă - 1.770 lei

- împrejmuire din sârmă ghimpată pe 1 rând de stâlpi - 425 m

- Valoare contabilă - 595 lei

- Paratonier - 1 buc.

- Valoare contabilă - 1 lei

Total valoare contabilă amenajări la terenuri - 7.992,95 lei

3, Suprafaţa terenului - 31,2164 ha

- Valoarea contabilă - 151.661,13 lei

294.482

Statul român, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI-4183229

Domeniul public al judeţului Vaslui

CUI -3394171

 

NOTĂ:

Valoarea de inventar totală a bunului care face obiectul transmiterii reprezintă valoarea de inventar actualizată a acestuia ca urmare a reevaluării, conform art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0139 Pădurea Breana-Roşcani şi al ariei naturale protejate Pădurea Breana-Roşcani, cod 2.404

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 108.300/AC din 27 ianuarie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia SEA nr. 233 din 8 aprilie 2013, emisă de Agenţia

pentru Protecţia Mediului Galaţi, Avizul Ministerului Culturii nr. 5.275 din 11 septembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 211.362 din 7 octombrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 77.286 din 11 septembrie 2015 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 154.864/1.M, din 6 octombrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCIQ139 Pădurea Breana-Roşcani şi al ariei naturale protejate Pădurea Breana-Roşcani, cod 2.404, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 februarie 2016.

Nr. 210.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 106 lit. i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în perioada concediilor prevăzute la alin. (1) judecătorii şi procurorii au dreptul la o indemnizaţie stabilită potrivit legii.”

2. La articolul 21, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Efectuarea în cursul unui an a concediilor prevăzute la alin. (1) nu afectează nici dreptul la concediul de odihnă pentru anul respectiv, nici durata acestuia.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Mircea Aron

 

Bucureşti, 16 iunie 2016.

Nr. 712.

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007

 

Având în vedere dispoziţiile art. 65 şi 66 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior ai Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2007, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După articolul 22 se introduce un nou capitol, capitolul V1, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL V1

Concediile pentru creşterea copilului

Art. 221. - (1) Personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex au dreptul la concedii pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

(2) în perioada concediilor prevăzute la alin. (1), personalul auxiliar şi personalul conex au dreptul la o indemnizaţie stabilită potrivit legii.

(3) Efectuarea în cursul unui an a concediilor prevăzute la alin. (1) nu afectează nici dreptul la concediul de odihnă pentru anul respectiv, nici durata acestuia.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Mircea Aron

 

Bucureşti, 16 iunie 2016.

Nr. 713.

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MEDIERE

CONSILIUL DE MEDIERE

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007

 

În temeiul art. 17 alin. (2) şi al art. 71 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul de mediere adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 27 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Consiliul de mediere este autoritatea competentă din România privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesia de mediator, ca profesie reglementată, în conformitate cu Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare,”

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Prezentul regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului, denumit în continuare regulament, reglementează punerea în aplicare a prevederilor legale privind medierea şi atribuţiile Consiliului, precum şi a dispoziţiilor privind organizarea profesiei de mediator.”

3. La articolul 5, alineatul (1) se abrogă.

4. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pot avea calitatea de membru al Consiliului persoanele care îndeplinesc cumulativ condiţiile stabilite prin Statutul profesiei de mediator.”

5. La articolul 5, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Mandatul membrilor Consiliului este de 4 ani şi Începe la data preluării acestuia în condiţiile alin. (4). Preluarea mandatului se realizează prin semnarea contractului de mandat de către fiecare membru al Consiliului, ca act subsecvent procesului-verbal de şedinţă,”

6. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Structura Consiliului, prevăzută în anexa nr. 1, este stabilită prin organigrama propusă de preşedinte şi aprobată de membrii Consiliului reuniţi în şedinţă.”

7. La articolul 8 alineatul (4), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) Comisia privind relaţia cu sistemul judiciar;”.

8. La articolul 8, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (101), cu următorul cuprins:

„(101) Comisia privind relaţia cu sistemul judiciar este constituită din reprezentanţii aleşi la nivelul fiecărei Curţi de apel şi are rolul de a organiza activitatea de mediere pe raza curţilor de apel şi de a reprezenta mediatorii în relaţia cu sistemul judiciar.”

9. La articolul 9, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) taxe provenind din autorizarea mediatorilor;”.

10. La articolul 9, literele c)-i) se abrogă.

11. La articolul 9, litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„n) alte tipuri de taxe stabilite prin hotărâri ale Consiliului.”

12. La articolul 11, alineatul (1) se abrogă.

13. La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Consiliul se întruneşte lunar în şedinţă ordinară, fixată prin hotărâre a Consiliului valabilă pe durata mandatului, la convocarea preşedintelui, cu propunerea ordinii de zi a şedinţei.”

14. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Convocarea în şedinţă extraordinară se face ori de câte ori este necesar la propunerea preşedintelui sau a minimum 3 dintre membrii titulari ai Consiliului, cu propunerea ordinii de zi a şedinţei.”

15. La articolul 15, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Lucrările Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 membri.”

16. La articolul 16, literele a), n) şi q) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa, precum şi Statutul profesiei de mediator;

n) aprobă organigrama Consiliului, propusă de preşedinte, şi o publică pe portalul său web;

q) elaborează şi modifică codul etic al membrilor Consiliului, cu consultarea Comisiei consultative a corpului profesional al mediatorilor;”.

17. La articolul 17, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) adoptă standardele de formare în domeniul medierii;”.

18. Articolul 22 se abrogă.

19. Articolul 23 se abrogă.

20 La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 24. - (1) Secretariatul tehnic este structura de lucru executivă a Consiliului şi este condus de un director executiv.

(2) Secretariatul tehnic funcţionează conform organigramei propuse de preşedinte şi aprobate de membrii Consiliului, reuniţi în şedinţă.”

21. La articolul 24 alineatul (3), literele d) şi h) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

„d) asigură consilierea şi reprezentarea juridică a Consiliului printr-un serviciu juridic înfiinţat în cadrul Secretariatului tehnic şi direct subordonat preşedintelui;

h) asigură consultanţă cu privire la mediere şi organizarea profesiei de mediator prin Oficiul de consultanţă la solicitarea scrisă din partea persoanelor fizice sau juridice, altele decât mediatorii autorizaţi;”.

22. La articolul 24 alineatul (3), după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

,,p) ţine evidenţa dosarelor de personal, întocmeşte Regulamentul de ordine interioară şi desfăşoară orice altă activitate specifică resurselor umane conform dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

23. La articolul 24, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Directorul executiv duce la îndeplinire hotărârile Consiliului, deciziile preşedintelui sau, după caz, ale vicepreşedintelui şi răspunde de modul de îndeplinire a atribuţiilor Secretariatului tehnic prevăzute prin prezentul regulament şi prin fişele de post ale angajaţilor aflaţi în subordine.”

24. Articolele 25, 26, 261, 27-38 se abrogă.

25. La articolul 39 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) se face dovada că a fost solicitată şi avizată o formă de exercitare a profesiei de mediator prevăzută de art. 22 din Lege şi de Statutul profesiei de mediator;”.

26. La articolul 40, alineatul (11) se abrogă.

27. La articolul 41, alineatele (2)-(4) se abrogă.

28. Articolele 44-52, 521-5215, 5217, 521a, 53-81 şi 83 se abrogă.

29. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 88. - (1) Dispoziţiile prezentului regulament devin aplicabile de la data adoptării lui şi se completează cu normele prevăzute în Hotărârea Consiliului de mediere nr. 39/2015 privind aprobarea Statutului profesiei de mediator.

(2) Orice prevedere contrară se abrogă.”

30. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 89. - Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul regulament.”

Art. II. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 27 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului de mediere,

Mugur Bogdan Mitroi

 

Bucureşti, 13 iunie 2016.

Nr. 24.

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 335/2016 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova km 90+190-km 222+183”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 10 mai 2016, se face următoarea rectificare:

- la titlul anexei nr. 2, în loc de: „LISTA cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional «Reabilitare DN 6 km 132+435-km 222+183», aflate pe raza localităţilor Dioşti, Leu, Cârcea, Malu Mare şi Coşoveni din judeţul Dolj, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor” se va citi: „LISTA cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional «Reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova km 90+190- km 222+183», aflate pe raza localităţilor Dioşti, Leu, Cârcea, Malu Mare şi Coşoveni din judeţul Dolj, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.