MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 48/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 48         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 21 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

8. - Lege privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

18. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

11. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

211. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

12. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020

 

212. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020

 

13. - Lege privind declararea municipiului Turda „Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989”

 

213. - Decret pentru promulgarea Legii privind declararea municipiului Turda „Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989”

 

14. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

 

214. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

 

222. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

223. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 699 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

7. - Hotărâre pentru aprobarea înţelegerii dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii, semnată la Bucureşti la 9 iunie 2015

 

Înţelegere între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.543/2015. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

TITLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - În vederea implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, denumită în continuare Convenţie, se desemnează şi se înfiinţează Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei, denumit în continuare Consiliu de monitorizare, Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, denumit în continuare Mecanism de coordonare, precum şi Punctele de contact pentru implementarea Convenţiei, denumite în continuare Puncte de contact

Art. 2. - (1) Prezenta lege, în acord cu principiile Convenţiei, recunoaşte făptui că dizabilitatea este un concept în evoluţie şi că aceasta rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi barierele de atitudine şi de mediu care împiedică participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiţii de egalitate cu ceilalţi.

(2) în înţelesul prezentei legi, prin instituţii supuse monitorizării Consiliului de monitorizare se înţelege facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie.

(3) în înţelesul prezentei legi, prin drepturi ale persoanelor cu dizabilităţi se înţelege drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale garantate acestor persoane prin Convenţie şi prin legi speciale.

 

TITLUL II

Consiliul de monitorizare

 

CAPITOLUL I

Înfiinţarea şi atribuţiile Consiliului de monitorizare

 

Art. 3. - În vederea promovării, protecţiei şi monitorizării implementării Convenţiei se înfiinţează Consiliul de monitorizare, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, cu sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 4. - Pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii, cu respectarea principiilor legalităţii, respectării demnităţii persoanelor, nediscriminării, egalităţii de şanse, precum şi ale independenţei funcţionale şi a personalului, imparţialităţii şi obiectivităţii:

a) examinează în mod regulat respectarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2);

b) face recomandări cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi monitorizează implementarea acestora de către entităţile publice sau private care au atribuţii în acest sens;

c) verifică legalitatea prezenţei persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);

d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;

e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi:

f) primeşte şi analizează notificările de deces transmise conform art. 13 de către instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);

g) urmăreşte dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii;

h) facilitează implicarea şi participarea pe deplin a societăţii civile, în special a persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;

i) facilitează accesul, anunţat sau inopinat, al reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 5 alin. (1), îh instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în scopul monitorizării respectării drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilităţi o reprezentare independentă în faţa unei instanţe sau în faţa oricărui alt organism independent, organizaţiile neguvernamentale menţionate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestor persoane;

j) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu instituţia Avocatul Poporului, ca autoritate naţională desemnată pentru prevenirea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante;

k) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu Punctele de contact, în scopul îndeplinirii de către acestea a rolului care le revine prin Convenţie şi prin prezenta lege.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea Consiliului de monitorizare

 

Art. 5. - (1) Consiliul de monitorizare este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi de Senat, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, la propunerea organizaţiilor neguvemamentale care desfăşoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi.

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organizaţiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) vor înainta, în scris, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, propunerile pentru numirea preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului şi Senatul vor finaliza avizările şi numirile în funcţie în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Organizaţiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) vor face cel puţin două propuneri pentru fiecare funcţie.

(4) Propunerile de candidatură se înaintează către Biroul permanent al Senatului care, în termen de 5 zile de la primirea acestora, va dispune publicarea lor pe pagina de internet a Senatului, împreună cu documentele însoţitoare: CV-ul candidatului, un proiect al candidatului cu privire la aplicarea efectivă a prevederilor prezentei legi, scrisoarea de propunere din partea organizaţiei neguvernamentale, precum şi eventualele recomandări privind expertiza în domeniul apărării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

(5) Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului va audia candidaţii pentru postul de preşedinte şi vicepreşedinte în şedinţă publică.

(6) Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

(7) Funcţia de preşedinte este asimilată funcţiei de secretar de stat, iar funcţia de vicepreşedinte funcţiei de subsecretar de stat.

(8) Preşedintele are calitatea de ordonator principal de credite. Acesta conduce activitatea Consiliului de monitorizare şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu persoanele juridice şi fizice române şi străine.

(9) în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi instrucţiuni. Ordinele şi instrucţiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile legii.

Art. 6. - Poate fi numită preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului de monitorizare oricare persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exerciţiu;

b) are studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă;

c) are expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Art. 7. - Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare pot fi revocaţi sau eliberaţi din funcţie numai în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) incapacitate de muncă, potrivit legii;

c) dacă au fost condamnaţi definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;

d) dacă nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute Sa art. 6;

e) la propunerea motivată a celor care i-au avizat sau propus pentru a fi numiţi, cu respectarea procedurii de la art. 5 alin. (2).

Art. 8. - (1) în cadrul Consiliului de monitorizare se organizează două birouri, cu un număr maxim de 15 posturi de funcţionar public, după cum urmează:

a) biroul de coordonare a activităţilor de monitorizare, cu un post de şef de birou şi 10 posturi de inspector de specialitate;

b) biroul administrativ şi juridic, cu un post de şef de birou şi 3 posturi de consilier juridic.

(2) Funcţiile de şef de birou, consilier juridic şi inspector de specialitate sunt funcţii publice cu statut special. Pentru ocuparea lor este necesar a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 6.

(3) Schema de personal se completează cu un număr de minimum 5 posturi de personal auxiliar.

(4) Celelalte atribuţii şi sarcini ale personalului se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare, care se aprobă prin ordin al preşedintelui, în termen de 60 de zile de la data numirii acestuia.

Art. 9. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului de monitorizare se asigură integral de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli vor include inclusiv acoperirea costurilor de transport, cazare şi masă ale colaboratorilor externi. Proiectul de buget se întocmeşte de către preşedintele Consiliului de monitorizare şi se înaintează Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat.

(2) Remunerarea colaboratorilor externi ai Consiliului de monitorizare, prevăzuţi la art. 14 alin. (2), se face în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul anual al Consiliului de monitorizare, pentru fiecare vizită, pe baza protocolului-cadru convenit între preşedintele Consiliului de monitorizare şi fiecare colaborator extern selectat conform art. 14 alin. (2) şi (3).

(3) Prin grija Guvernului României, Consiliului de monitorizare i se va asigura un sediu în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

CAPITOLUL III

Activitatea de monitorizare

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 10. - Activitatea de monitorizare a instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) se realizează prin vizite de monitorizare şi prin informarea în orice alt mod asupra respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de către aceste instituţii.

Art. 11. - (1) Vizitele de monitorizare se desfăşoară, de regulă, inopinat, pe baza unui program anual de vizitare stabilit de preşedintele Consiliului de monitorizare sau neprogramat, din dispoziţia acestuia.

(2) Vizitele de monitorizare vor fi programate astfel încât:

a) să vizeze cu maximă prioritate instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) unde au fost sesizate cazuri de încălcări grave ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi:

b) să acopere echilibrat tipurile de instituţii prevăzute la art. 2 alin. (2) şi situarea geografică a acestora;

c) să urmărească evoluţia situaţiei constatate cu ocazia vizitelor anterioare în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) (vizite de follow-up).

Art. 12. - În scopul îndeplinirii atribuţiilor de monitorizare a instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), Consiliului de monitorizare îi sunt asigurate:

a) accesul la toate informaţiile şi documentele referitoare la numărul persoanelor cu dizabilităţi aflat în aceste instituţii, precum şi la numărul şi amplasarea instituţiilor;

b) accesul la toate informaţiile şi documentele care privesc tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilităţi, măsurile dispuse faţă de acestea, condiţiile în care trăiesc acestea şi îşi desfăşoară activitatea sau orice alte aspecte relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului de monitorizare;

c) accesul inopinat în toate instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la instalaţiile şi amenajările acestora;

d) libertatea de a alege instituţiile pe care doreşte să le viziteze şi persoanele cu care doreşte să aibă întrevederi;

e) condiţiile necesare pentru a avea întrevederi cu persoanele alese, fără martori, fie personal, fie cu un interpret, dacă se consideră necesar, precum şi cu orice altă persoană despre care echipa de vizitare consideră că poate furniza informaţii pertinente;

f) încunoştinţarea, de îndată, de către instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), asupra cazurilor de deces al persoanelor cu dizabilităţi aflate în acestea şi asupra sesizării organelor judiciare, potrivit legii, cu privire la aceste decese, conform art. 13;

g) dreptul de a face sesizări şi recomandări autorităţilor competente;

h) dreptul de a fi informat, în termenul legal sau cu celeritate, cu privire la măsurile luate de autorităţile competente legal ca urmare a sesizărilor, recomandărilor şi măsurilor pe care le-a dispus;

i) calitatea procesuală activă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor cu dizabilităţi;

j) dreptul de a menţine legătura cu Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, de a trimite acestuia informaţii şi de a se întâlni cu membrii săi;

k) dreptul de a publica şi disemina rapoartele proprii.

Art. 13. - (1) Instituţiile prevăzute la art. 2 alin, (2) au obligaţia de a notifica de îndată Consiliul de monitorizare asupra fiecărui caz de deces al persoanelor cu dizabilităţi aflate în acestea.

(2) în termen de 24 de ore de la data survenirii decesului notificat instituţiile vor trimite o a două notificare, care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: denumirea şi adresa instituţiei, numele conducătorului instituţiei şi al medicului care a constatat decesul, numele, dizabilitatea şi vârsta persoanei decedate, cauza decesului, dacă persoana decedată avea sau nu aparţinători şi datele de contact ale acestora, precum şi modul de îndeplinire a obligaţiei instituţiei de sesizare a organelor judiciare, potrivit legii, cu privire la aceste decese. Modelul notificării se aprobă prin ordin al preşedintelui Consiliului de monitorizare, în termen de 60 de zile de la data numirii acestuia.

(3) Notificările prevăzute la alin. (1) şi (2) se transmit prin fax sau e-mail, până la data implementării unui sistem electronic unitar de raportare şi evidenţă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Vizitele de monitorizare şi raportarea

 

Art. 14. - (1) Vizitele de monitorizare se desfăşoară de echipe de vizitare compuse din 3 membri, dintre care un inspector de specialitate al Consiliului de monitorizare şi câte 2 experţi independenţi, În calitate de colaboratori externi. Deciziile echipei se iau prin consens sau prin votul majorităţii membrilor.

(2) Experţii independenţi sunt selectaţi în urma unui anunţ publicat pe pagina de internet a Consiliului de monitorizare, de către o comisie formată din preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare şi din 3 inspectori de specialitate de monitorizare ai acestuia, aleşi prin tragere la sorţi. Experţii independenţi selectaţi trebuie să aibă experienţă în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. În selectarea experţilor independenţi se va acorda atenţie reprezentării echilibrate pe criterii de gen şi participării persoanelor cu dizabilităţi.

(3) în urma procedurii de selecţie prevăzute la alin. (2), comisia de selecţie va urmări selecţia a cel puţin 20 de experţi independenţi, care vor încheia un protocol-cadru cu Consiliul de monitorizare. Procedura de selecţie şi conţinutul protocolului-cadru se vor stabili prin ordin al preşedintelui Consiliului de monitorizare, în termen de 60 de zile de la data numirii acestuia.

(4) Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.

(5) Raportul de vizită se întocmeşte de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de preşedintele Consiliului de monitorizare şi se comunică instituţiilor vizitate şi autorităţilor publice în subordinea şi coordonarea cărora se află acestea.

(6) Instituţia vizitată are obligaţia de a comunica Consiliului de monitorizare, în termen de 30 de zile, un răspuns motivat privind recomandările şi măsurile dispuse.

(7) Raportul de vizită, precum şi răspunsul motivat prevăzut la alin. (6) sunt publice şi se afişează pe pagina de internet a instituţiei vizitate, pe cea a autorităţii publice în subordinea şi coordonarea căreia se află aceasta, precum şi pe cea a Consiliului de monitorizare, cu excepţia datelor personale.

(8) Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului şi aprobat de plenul acestuia.

 

TITLUL III

Mecanismul de coordonare

 

Art. 15. - (1) în scopul implementării prevederilor art. 33 din Convenţie, se desemnează Direcţia pentru protecţia persoanelor cu dizabilităţi în calitate de Mecanism de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, denumit în continuare Mecanism de coordonare.

(2) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Mecanismului de coordonare îi vor fi stabilite, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, atribuţii concrete în vederea îndeplinirii rolului care îi revine prin Convenţie.

 

TITLUL IV

Punctele de contact

 

Art. 16. - (1) în scopul implementării prevederilor art. 33 din Convenţie, se înfiinţează câte un Punct de contact pentru implementarea Convenţiei În cadrul fiecăruia dintre următoarele ministere: Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Fondurilor Europene.

(2) Fiecare Punct de contact este responsabil cu implementarea Convenţiei la nivelul ministerului în cadrul căruia funcţionează, având în acest scop următoarele atribuţii:

a) împreună cu Mecanismul de coordonare formulează şi înaintează spre adoptare politici publice şi programe de implementare a Convenţiei în domeniul ce revine ministerului în cadrul căruia funcţionează, prin consultarea îndeaproape şi implicarea în mod activ a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv a copiilor cu dizabilităţi, prin organizaţiile care îi reprezintă;

b) furnizează Mecanismului de coordonare, la cerere, date despre activitatea de implementare a Convenţiei la nivelul ministerului relevant;

c) analizează şi publică rapoarte cu privire la implementarea Convenţiei în domeniul aferent ministerului în cadrul căruia funcţionează;

d) menţine legătura şi colaborează cu Mecanismul de coordonare şi Consiliul de monitorizare pentru a identifica principalele direcţii de acţiune în vederea implementării pe deplin a Convenţiei.

(3) în vederea îndeplinirii rolului care le revine prin Convenţie, instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 2 alin. (2), precum şi Avocatul Poporului au obligaţia de a comunica fiecărui Punct de contact, la cerere, toate informaţiile şi datele solicitate.

(4) Fiecare Punct de contact se încadrează cu cel puţin un expert în domeniul de aplicare a Convenţiei şi în elaborarea de politici publice.

(5) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului la nivelul fiecărui minister menţionat la alin. (1), se vor reglementa organizarea şi funcţionarea Punctului de contact din cadrul respectivului minister, iar în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi experţii vor fi selectaţi şi numiţi în funcţie.

 

TITLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 17. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice dispoziţii contrare, precum şi art. 2 din Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2016.

Nr. 8.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 ianuarie 2016.

Nr. 18.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 28 din 19 august 2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.7 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 24 august 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 11.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2016.

Nr. 211.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 29 din 19 august 2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, adoptată în temeiul art. 1 pct. VI. 1 şi VI.3 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 august 2015, cu următoarea modificare:

- La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru programele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), respectiv la art. 4 alin. (2), din suma transferată conform alin. (1), Unitatea de plată din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice efectuează plăţi în euro către beneficiarii de asistenţă tehnică.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 12.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2016.

Nr. 212.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind declararea municipiului Turda „Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - În semn de omagiu adus eroismului manifestat de cetăţenii municipiului Turda şi pentru cinstirea martirilor căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989, municipiul Turda se declară „Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 13.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind declararea municipiului Turda „Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989”

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează;

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind declararea municipiului Turda „Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989” şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea L

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2016.

Nr. 213.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, adoptată în temeiul art. 1 pct. III. 4 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 14.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2016.

Nr. 214.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 26 ianuarie 2016, domnul general de brigadă cu o stea Enache Vasile Vasile trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 222.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului chestor principal de poliţie Cuhutencu Marin Ion îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2016.

Nr. 223.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 699

din 27 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Laurenţiu Mihai Militam în Dosarul nr. 4.444/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 122D/2015

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, arătând că textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 3.183 din 21 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.444/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Laurenţiu Mihai Militam într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care i s-a respins cererea de înscriere la concursul pentru ocuparea postului de magistrat-asistent gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru neîndeplinirea condiţiilor de vechime în funcţiile prevăzute de art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că în componenţa personalului de specialitate juridică din entităţile prevăzute la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 în mod cert este inclusă şi profesia de consilier juridic. În niciun act normativ nu este reglementat faptul că profesia de consilier juridic din cadrul acestor entităţi „este superioară” profesiei de consilier juridic din alte instituţii/ persoane juridice. În art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 este prevăzută indirect profesia de consilier juridic, prin trimitere la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, numai pentru consilierii juridici care lucrează la instituţiile enumerate de text, ceea ce creează o discriminare, deoarece numai aceştia din urmă pot candida la concursul pentru ocuparea postului de magistrat-asistent gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Exemplificativ, autorul face referire la Decizia nr. 785 din 12 mai 2009 prin care autorul consideră că s-a reţinut că „experienţa acumulată prin vechimea în funcţia de consilier juridic nu este inferioară celei acumulate prin experienţa dobândită de avocaţi şi, implicit, de judecători sau procurori”.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prin motivele invocate de autorul excepţiei se tinde la completarea prevederilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, în sensul introducerii în conţinutul normativ al acesteia şi a categoriei consilierilor juridici, problemă care ţine de legiferare, iar nu de exercitare a controlului de constituţionalitate, aşa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 1.251 din 22 septembrie 2011.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost indicat în concluziile autorului excepţiei şi reţinut de instanţa care a sesizat Curtea, îl constituie prevederile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004. În realitate, din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul îşi circumscrie critica sintagmei „personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)u cuprinsă în art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările aduse prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008. Prin urmare, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 67 alin. (4), respectiv sintagma „personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)” coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Acestea au următorul conţinut:

- Art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 „(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre [...] personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)

Art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004: „(1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător

11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul excepţiei formulează critica dintr-o altă perspectivă decât aceea exprimată în Decizia nr. 1.251 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011, şi aceasta priveşte punctual dispoziţiile art. 67 alin. (4), respectiv sintagma „personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin (1)” coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Curtea reţine că autorul a formulat contestaţie împotriva hotărârii prin care i s-a respins cererea de înscriere la concursul de magistrat-asistent grad III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în motivare arătând că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a interpretat restrictiv art. 87 alin. (1) la care face trimitere art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 atunci când i-a respins cererea. Astfel, în categoria personalului de specialitate juridică sunt incluşi cei care îndeplinesc funcţia de consilier juridic la instituţiile enumerate în art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Or, neexistând vreun alt act normativ în care să fie reglementată „superioritatea” acestei funcţii în raport cu funcţia de consilier juridic din alte instituţii, cererea sa de înscriere la examen ar fi trebuit aprobată. Interpretarea restrictivă a textelor de lege criticate de către Consiliul Superior al Magistraturii are efect discriminatoriu, astfel încât autorul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate arătând că un consilier juridic ce nu intră în categoria consilierilor juridici - personal de specialitate juridică din instituţiile enumerate la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu beneficiază de dreptul de a susţine examenul de magistrat-asistent Ce gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce creează o discriminare, aducând atingere art. 16 alin. (1) din Constituţie.

13. Referitor la principiul egalităţii, Curtea reţine că prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Pornind de la aceste considerente, Curtea va analiza dacă situaţia personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 este diferită de aceea a consilierilor juridici din alte instituţii.

14. Cu privire la prima categorie, Curtea reţine că prin reglementarea cuprinsă în art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 legiuitorul a optat ca personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii să fie asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle. Astfel, pentru admiterea în profesie, personalul de specialitate juridică din instituţiile menţionate susţine examen de admitere, cei încadraţi ca stagiari susţin examenul de capacitate, evaluarea activităţii profesionale se face prin calificative, iar promovarea, prin concurs, similar judecătorilor şi procurorilor.

15. Pe de altă parte, Curtea reţine că situaţia categoriei profesionale a consilierilor juridici este diferită de cea a personalului de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Astfel, înscrierea în această profesie reglementată prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003 şi Statutul profesiei de consilier juridic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 iulie 2004, se face pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, care, după verificarea condiţiilor, avizează admiterea, fără a se susţine un examen de admitere în profesie. Consilierul juridic efectuează un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, asigurarea consilierului juridic îndrumător, definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului fiind similare celor prevăzute în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. După efectuarea stagiului, consilierul juridic va susţine examenul de definitivare.

16. Curtea reţine că legiuitorul a configurat, prin art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, categoria de personal juridic asimilat judecătorilor şi procurorilor, categorie circumscrisă numai personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii în scopul realizării cadrului instituţional necesar pentru organizarea şi funcţionarea întregului sistem al justiţiei. Opţiunea legiuitorului este justificată, totodată, prin aceea că activitatea personalului juridic asimilat se axează pe atribuţiile specifice privind organizarea activităţii judiciare, respectiv asigurarea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public.

17. Pe de altă parte, Curtea reţine că activitatea profesională a consilierilor juridici constă, în principal, în asigurarea consultanţei şi reprezentării autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă. Prin urmare, relaţia acestora cu sistemul judiciar este diferită de aceea a personalului asimilat, ei necontribuind la funcţionalitatea sistemului judiciar, ci beneficiind de serviciului public al justiţiei atunci când este cazul,

18. În concluzie, Curtea reţine că situaţia juridică în care se află cele două categorii nu este similară, astfel încât nu se poate constata încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

19. În final, referitor la invocarea considerentelor care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 785 din 12 mai 2009, Curtea reţine că acestea nu pot fi aplicate mutatis mutandis în prezenta cauză. Cu acei prilej, Curtea a declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 potrivit cărora la calculul vechimii necesare pentru a promova în funcţia de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele imediat superioare se lua în considerare şi perioada în care respectiva persoană a fost avocat, în condiţiile în care categoria celor ce au putut candida la examenul pentru admiterea în magistratură includea mai multe categorii de persoane cu profesii juridice diferite. Curtea a reţinut prin decizia menţionată că „la momentul înscrierii în concursul de admitere în magistratură toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, astfel încât este inechitabilă oferirea unui tratament privilegiat la un moment ulterior unei anumite categorii de magistraţi”. Observaţia Curţii a avut în vedere atunci opţiunea legiuitorului exprimată prin textul de lege criticat, aceasta neputând fi desprinsă din contextul deciziei şi folosită în argumentarea prezentei excepţii.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Laurenţiu Mihai Militam în Dosarul nr. 4.444/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 67 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea înţelegerii dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii, semnată la Bucureşti la 9 iunie 2015

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă înţelegerea dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii, semnată la Bucureşti la 9 iunie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmer

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 13 ianuarie 2016.

Nr. 7.

ÎNŢELEGERE

între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii

 

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă, denumite în continuare părţi, reiterând faptul că guvernele lor sunt părţi la Protocolul privind Managementul durabil al pădurilor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,

convinse de necesitatea de a dezvolta, pe termen lung, colaborarea bilaterală în domeniul silviculturii, au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile colaborează în domeniul silviculturii, în baza principiului egalităţii în drepturi şi beneficiului reciproc, în conformitate cu legislaţia lor naţională în vigoare.

 

ARTICOLUL 2

 

Colaborarea între părţi are loc în următoarele domenii:

a) managementul durabil al pădurilor, inclusiv extinderea suprafeţei pădurilor, rolul de producţie al pădurilor şi rolul acestora în dezvoltarea rurală, utilizarea durabilă a lemnului şi a altor produse forestiere şi îmbunătăţirea vitalităţii şi sănătăţii pădurilor;

b) identificarea şi protejarea pădurilor naturale, în special a celor virgine, în vederea menţinerii diversităţii geneticii forestiere;

c) monitorizarea pădurilor;

d) vânătoare;

e) amenajarea pădurilor, baze de date şi Sistemul informaţional geografic aplicat managementului pădurilor;

f) funcţiile de protecţie ale pădurilor, cum ar fi prevenirea inundaţilor şi alunecărilor de teren;

g) prevenirea incendiilor pădurilor;

h) elaborarea şi controlul aplicării legislaţiei silvice, acordând o atenţie deosebită combaterii tăierilor forestiere ilegale şi a comerţului aferent;

i) implementarea Strategiei forestiere a Uniunii Europene;

j) cercetarea în domeniul silviculturii;

k) alte domenii de interes comun,

 

ARTICOLUL 3

 

1. În cadrul prezentei înţelegeri, colaborarea între părţi se desfăşoară în următoarele forme:

a) schimb de experienţă, know-how, exemple de bune practici, informaţii, date ştiinţifice şi tehnice;

b) organizarea de programe de instruire şi educaţionale, inclusiv workshopuri şi seminare de specialitate pentru experţii ambelor părţi, în funcţie de resursele financiare disponibile;

c) schimb de experţi şi cercetători;

d) programe, studii şi proiecte comune, inclusiv aplicaţii comune pentru finanţări naţionale şi internaţionale;

e) contacte şi cooperare în cadrul Uniunii Europene şi în context internaţional;

2. În această înţelegere pot fi incluse alte forme suplimentare de cooperare, prin consimţământul reciproc al părţilor.

 

ARTICOLUL 4

 

Părţile încurajează stabilirea şi dezvoltarea de relaţii directe în domeniul silviculturii între persoane juridice din România şi Republica Cehă.

 

ARTICOLUL 5

 

Schimburile de informaţii tehnice şi ştiinţifice, de documentaţii şi rezultate ale cercetărilor ştiinţifice, ale programelor şi proiectelor comune şi ale altor forme de colaborare menţionate la articolele 3 şi 4 ale prezentului acord, se realizează în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, în baza principiului egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc.

 

ARTICOLUL 6

 

În scopul coordonării activităţii în aplicarea prezentei înţelegeri, părţile, în cadrul oferit de legislaţia şi normele naţionale în vigoare, pot forma un grup comun de lucru.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Prezenta înţelegere intră în vigoare a două zi de la data primirii ultimei notificări scrise, prin care părţile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentei înţelegeri.

2. Prezenta înţelegere se încheie pe o perioadă de timp nedeterminată. Totuşi, oricare dintre părţi poate denunţa, în scris, această înţelegere cu o perioadă de preaviz de 3 (trei) luni. Perioada de valabilitate a înţelegerii se încheie la 90 de zile de la data primirii notificării de denunţare de la cealaltă parte.

3. Prezenta înţelegere poate fi modificată sau completată, de comun acord. Modificările şi completările trebuie efectuate în scris.

4. Încetarea valabilităţii prezentei înţelegeri nu afectează activităţile de cooperare, aflate în curs de desfăşurare.

 

Semnată la Bucureşti la data de 9 iunie 2015, în două exemplare originale, în limbile română, cehă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, versiunea în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România,

Pentru Ministerul Agriculturii din Republica Cehă,

Graţiela Leocadia Gavrilescu,

Patrik Mlynáŕ,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor

ministrul adjunct al agriculturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

În temeiul art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

constatând că au fost îndeplinite condiţiile pentru intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin:

Art. 1. - La data de 15 aprilie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Federal al Apărării al Republicii Germania privind cooperarea militară în domeniul pregătirii, semnat la Berlin la 24 septembrie 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 233/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 8 aprilie 2015.

Art. 2. - La data de 19 iunie 2015 a intrat în vigoare Protocolul dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Armenia privind cooperarea în domeniul pregătirii personalului militar şi civil, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 314/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015.

Art. 3. - La data de 31 iulie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind mormintele de război, semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2014, ratificat prin Legea nr. 204/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015.

Art. 4. - La data de 10 august 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, semnat la Bucureşti la 30 octombrie 2014 şi la Londra la 17 octombrie 2014, pentru amendarea înţelegerii de securitate dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul apărării, semnată la Bucureşti la 10 noiembrie 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 457/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 470 din 30 iunie 2015.

Art. 5. - La data de 21 august 2015 a intrat în vigoare Cel de-al treilea Protocol adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, ratificat prin Legea nr. 175/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015.

Art. 6. - La data de 26 august 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare, semnat la Beijing la 1 septembrie 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 540/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 23 iulie 2015.

Art. 7. - La data de 15 septembrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia cu privire la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2011, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 27 mai 2013.

Art. 8. - La data de 21 septembrie 2015 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău la 21 mai 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 712/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 11 septembrie 2015.

Art. 9. - La data de 1 octombrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 22 octombrie 2013, ratificat prin Legea nr. 75/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 13 iunie 2014.

Art. 10. - La data de 8 octombrie 2015 a intrat în vigoare Instrumentul de amendare a Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, adoptat de Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 19 iunie 1997, ratificat prin Legea nr. 60/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 4 mai 1999.

Art. 11. - La data de 12 octombrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind deschiderea punctului internaţional de trecerea frontierei de stat româno-ucrainene pentru pasageri şi marfă în regim de bac între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015.

Art. 12. - La data de 14 octombrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la Ierusalim la 24 iunie 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 797/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 19 septembrie 2014.

Art. 13. - La data de 30 octombrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice, speciale şi de serviciu, semnat la Kuwait City, la 4 mai 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 27 august 2015.

Art. 14. - La data de 3 noiembrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi implementarea FATCA, semnat la Bucureşti la 28 mai 2015, ratificat prin Legea nr. 233/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 şi 808 bis din 30 octombrie 2015.

Art. 15. - La data de 7 decembrie 2015 a intrat în vigoare Aranjamentul tehnic dintre Ministerul Apărării Naţionale din Republica Elenă, Ministerul Apărării din Republica Italiană, ministrul apărării naţionale din Republica Polonia, şeful Statului Major General din Republica Turcia (reprezentând Guvernul Republicii Turcia) şi ministrul apărării din Regatul Belgiei, ministrul apărării din Republica Franceză, Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania, ministrul apărării din Marele Ducat al Luxemburgului, ministrul apărării din Regatul Spaniei privind încadrarea, finanţarea, administrarea şi sprijinul Comandamentelor EUROCORPS Corpurile NATO cu Dislocare Rapidă EUROCORPS (NRDC-EC), semnat la 8 octombrie 2013, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 848/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 5 noiembrie 2015.

Art. 16. - La data de 11 decembrie 2015 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi speciale, semnat la Doha la 3 mai 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 27 august 2015.

Art. 17. - La data de 27 decembrie 2015 intră în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cuba cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice, de serviciu şi oficiale, semnat la Havana la 26 mai 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 750/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 18 septembrie 2015.

 

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 decembrie 2015.

Nr. 2.543.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.