MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 13/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 13         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 8 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 746 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.024/2015. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), semnat la Bucureşti la 2 noiembrie 2015

 

Acord de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe al României prin Departamentul Consular, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

1.486/2015. - Ordin privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

172/2015. - Decizie privind constituirea Comisiei pentru renegocierea remuneraţiilor (procentuale şi minime) prevăzute în Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 5 iulie 2011, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 153Adin 12 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr.746

din 3 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin, (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în dosarele nr. 4.455/292/2014 şi nr. 4.424/292/2014 ale Judecătoriei Roşiorii de Vede şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 488D/2015 şi nr. 489D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 20 octombrie 2015, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 3 noiembrie 2015, dată la care este pronunţată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin încheierile din 6 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 4.455/292/2014 şi nr. 4.424/292/2014, Judecătoria Roşiori de Vede a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de instanţă din oficiu în cauze având ca obiect soluţionarea acţiunilor privind pronunţarea unor hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Judecătoria Roşiori de Vede arată, în esenţă, că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 755 din 16 decembrie 2014 s-a stabilit că dispoziţiile Legii nr. 17/2014 se aplică şi antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a acestei legi, indiferent dacă au fost încheiate în formă autentică sau înscris sub semnătură privată. Or, aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 17/2014 şi antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a acesteia duce în definitiv la desfiinţarea dreptului de creanţă al promitentului - cumpărător dobândit în mod valabil şi la desfiinţarea totală a antecontractului de vânzare-cumpărare, cu toate consecinţele păgubitoare pentru părţi şi pentru stabilitatea circuitului civil, ceea ce reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru aprobarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În analiza şi argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, raportată la prevederile art. 44 din Constituţie şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, prin prisma art. 20 şi art. 53 din Legea fundamentală, menţionează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale referitoare la „bunuri”, „speranţă legitimă”, „drept de creanţă”, „ingerinţa în dreptul de proprietate”, în acest context, arată că, în speţa de faţă, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nu era în vigoare nicio dispoziţie legală care să creeze posibilitatea pierderii dreptului promitentului-cumpărător prin exercitarea unui drept de preemţiune. În considerarea acestui fapt şi având în vedere toate dispoziţiile legale din dreptul intern, precum şi jurisprudenţa relativ stabilă în materie, reclamantul a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare neavând posibilitatea să prevadă intervenţia ulterioară a unei legi care să recunoască un drept de preemţiune asupra aceluiaşi bun, respectiv să îşi regleze conduita în acord cu aceste dispoziţii legale. În virtutea dreptului de creanţă pe care o deţine acesta, poate pretinde că are cel puţin o speranţă legitimă de a obţine exerciţiul efectiv al unui drept de proprietate. Apreciază că, atât timp cât dreptul de proprietate este garantat, statul are atât o obligaţie pozitivă, în sensul creării unui cadru propice manifestării dreptului de proprietate, cât şi o obligaţie negativă de a se abţine de la anumite măsuri ce pot aduce atingere acestui drept. Or, în cauza de faţă, legiuitorul nu şi-a respectat obligaţia negativă de a nu interveni printr-o dispoziţie legislativă de a stabili condiţii excesive care conduc la privarea dreptului de proprietate, ingerinţa neputând fi considerată justificată, atât timp cât legea nu prevede o „dreaptă şi prealabilă despăgubire” a promitentului-cumpărător pentru privarea de proprietate ce trebuie să o sufere în numele atingerii unui scop de utilitate publică, astfel că această privare de proprietate nu este nici proporţională cu scopul urmărit, întrucât aduce atingere substanţei dreptului de proprietate al promitentului-cumpărător, golindu-l de conţinut, impunându-se, totodată, şi o sarcină excesivă şi exorbitantă.

5. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

6. Avocatul Poporului, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că dispoziţiile art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 9 din Legea nr. 17/2014 sunt constituţionale, iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate â dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, aceasta a devenit inadmisibilă.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014, care au următorul cuprins:

- Art. 3: „(1) Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, Către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2,400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică preemptorilor.

(3) Avizele prevăzute la alin. (1) vor fi comunicate în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura şi alte elemente privind obţinerea avizului specific al Ministerului Apărării Naţionale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii de a emite avizul, se consideră ca fiind favorabil.

(4) Terenurile agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, emis în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura şi alte elemente privind obţinerea avizului specific al Ministerului Culturii se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, avizul se consideră ca fiind favorabil.;

- Art. 4: „(1) înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt situate situri arheologice clasate se face potrivit prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) Solicitarea şi utilizarea certificatului de carte funciară în contractele translative de proprietate privind bunurile imobile şi alte drepturi reale fac pe deplin dovada bunei-credinţe atât a părţilor din contract, cât şi pentru profesionistul instrumentator, cu privire la calitatea de proprietar a vânzătorului asupra imobilului supus vânzării conform descrierii din cartea funciară.;

- Art. 5: „(1) în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.

(2) Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege.1;

- Art. 9: „Avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunţării de către instanţă a unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare se emite de către structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafaţa de până la 30 de hectare inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafaţa de peste 30 de hectare, de către structura centrală.

- Art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014: „Prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor (...) care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia. “

10. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, menţionează prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Judecătoria Roşiori de Vede susţine, în esenţă, că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, s-a stabilit că dispoziţiile Legii nr. 17/2014 se aplică şi antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a acestei legi, indiferent dacă au fost încheiate în formă autentică sau înscris sub semnătură privată. Or, în opinia instanţei, aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 17/2014 şi antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a acesteia duce la desfiinţarea dreptului de creanţă al promitentului-cumpărător dobândit în mod valabil şi la desfiinţarea totală a antecontractului de vânzare-cumpărare, cu toate consecinţele păgubitoare pentru părţi şi pentru stabilitatea circuitului civil, ceea ce reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie.

13. Curtea observă că, prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului referitoare la exceptarea de la aplicarea Legii nr. 17/2014 a antecontractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia sunt neconstituţionale.

14. De altfel, Curtea, în considerentele deciziei mai sus menţionate, a arătat că, în ceea ce priveşte antecontractul de vânzare, promisiunea de vânzare constituie o obligaţie de a face care dă naştere la un drept de creanţă, una dintre părţi fiind obligată faţă de cealaltă parte să vândă în viitor un anumit bun. Aşadar, indiferent de forma antecontractului, acesta reprezintă un drept de creanţă. În acest context, s-a pus problema incidenţei dispoziţiilor art. 16 alin. (1) teza referitoare la interzicerea privilegiilor, coroborate cu cele ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, sub aspectul garantării şi ocrotirii egale a proprietăţii, întrucât dreptul de creanţă este un bun, fiind astfel aplicabile în privinţa acestuia pe deplin dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată. Or, faţă de acestea, Curtea a reţinut că această din urmă dispoziţie constituţională este incidenţă în cauză sub aspectul sferei sale de reglementare, ea referindu-se eo ipso la ocrotirea în mod egal, printre altele, a proprietăţii aparţinând persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat. Curtea a constatat că acordarea unei poziţii privilegiate dreptului de creanţă al persoanelor care au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare autentic contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor raportat la art. 44 alin. (2) din Constituţie, teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată. Aşadar, Curtea nu a negat protecţia constituţională de care se bucură un bun, respectiv un drept de creanţă, în temeiul art. 44 din Constituţie, ci, din contră, a recunoscut această protecţie în mod egal atât în privinţa antecontractelor autentificate, cât şi a celor sub semnătură privată, astfel încât toate aceste antecontracte vor continua să-şi producă efectele juridice potrivit Codului civil, cu condiţia ca valorificarea lor în sensul transferului dreptului de proprietate să fie supusă reglementării existente la momentul încheierii actului translativ de proprietate, aşadar, după exercitarea dreptului de preempţiune prevăzut de Legea nr. 17/2014.

15. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată, Curtea constată că întreaga construcţie a pretinsei neconstituţionalităţi a prevederilor criticate are în vedere, practic, o răsturnare a soluţiei pronunţate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 755 din 16 decembrie 2014, precum şi a considerentelor avute în vedere la pronunţarea acesteia. Or, critica de neconstituţionalitate bazată pe considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 755 din 16 decembrie 2014 nu poate fi reţinută, deoarece, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, perioadă în care dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept, iar, potrivit art. 147 alin. (4) teza a două din Constituţie, deciziile sunt general obligatorii. În acest context, având în vedere că atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională sunt general obligatorii, înfrângerea deciziei de admitere a Curţii pe calea ridicării unei noi excepţii de neconstituţionalitate este inadmisibilă, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În acelaşi sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 92 din 12 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie 1995, şi Decizia nr. 1.255 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011.

16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art. 20 alin. (1)teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de instanţă din oficiu în dosarele nr. 4.455/292/2014 şi nr. 4.424/292/2014 ale Judecătoriei Roşiori de Vede.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Roşiori de Vede şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), semnat la Bucureşti la 2 noiembrie 2015

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, si Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), semnat la Bucureşti la 2 noiembrie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 30 decembrie 2015.

Nr. 1.024.

 

ACORD DE COLABORARE

între Ministerul Afacerilor Externe al României, prin Departamentul Consular, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)

 

Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE), prin Departamentul Consular (DCons), şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM),

luând act de faptul că România este stat membru al OIM din anul 1998 şi că scopurile acestei organizaţii, aşa cum sunt prevăzute în Constituţia OIM din 19511, o plasează într-o poziţie deosebit de avantajoasă în ceea ce priveşte intervenţia în diversele tipuri de problematici din domeniul migraţiei,

luând act de faptul că OIM este dedicată principiului conform căruia migraţia umană şi reglementată aduce beneficii migranţilor şi societăţii şi că OIM acţionează pentru a asista statele membre în gestionarea provocărilor migraţiei şi înţelegerea problemelor de migraţie, încurajează dezvoltarea socială şi economică prin migraţie şi lucrează pentru respectarea efectivă a drepturilor omului şi asigurarea bunăstării migranţilor,

luând act de faptul că OIM este specializată în mod deosebit pe asigurarea transportului, protecţiei şi sprijinirii integrării sociale a migranţilor,

luând act de prezenţa OIM în 480 de locaţii din peste 150 de ţări din lume,

având în vedere obligaţia MAE de a oferi protecţie cetăţenilor români chiar şi în ţările unde prezenţa consulară lipseşte sau nu este suficientă,

având în vedere nevoia de protecţie, de asistenţă pentru returnare şi de reintegrare a cetăţenilor români aflaţi în situaţii de vulnerabilitate în străinătate,

conştiente de necesitatea unei cooperări mai strânse între MAE şi 0)M în probleme de interes comun, şi dorind consolidarea şi extinderea continuă a unei astfel de cooperări, în special în domeniul asistenţei consulare a cetăţenilor români din străinătate,

au convenit următoarele;

 

ARTICOLUL I

Principii generale de cooperare

 

1. În cadrul mandatelor lor şi în funcţie de resursele disponibile, MAE/DCons şi OIM vor acţiona în strânsă colaborare şi vor organiza consultări cu privire la toate problemele de interes comun. În acest scop, cele două părţi vor stabili consultări oricând este necesar.

2. MAE/DCons şi OIM sunt de acord că activităţile legate de repatrierea asistată a cetăţenilor români aflaţi în situaţii vulnerabile şi activităţile legate de consolidarea capacităţii de răspuns a MAE/DCons, puse în aplicare de către OIM, vor fi coordonate, în măsura în care este posibil, într-un efort de a obţine cooperarea maximă şi eliminarea dublării activităţilor şi că, atunci când interesele comune impun acest lucru, fiecare parte poate solicita cooperarea celeilalte.

3. Fiecare parte se va strădui, în măsura în care este posibil şi în conformitate cu instrumentele sale constitutive şi deciziile organelor sale abilitate, să răspundă favorabil cererilor de cooperare formulate de cealaltă parte, în conformitate cu procedurile care urmează a fi stabilite de comun acord.

 

1 Constituţia din 1951 este baza legală pe care s-a format OIM, acest document a fost actualizat în 1953,1989 şi 2013 prin diverse rezoluţii ale Consiliului. Termenul Constituţia OIM include toate aceste actualizări.

 

ARTICOLUL II

Participarea la reuniuni

 

1. În conformitate cu normele de procedură aplicabile şi deciziile luate de organele competente în ceea ce priveşte participarea la reuniuni prin observatori, MAE/DCons va invita OIM să trimită reprezentanţi la toate întâlnirile şi conferinţele convocate de MAE, pe tema migraţiei, la care organizaţiile interguvernamentale au fost invitate, ori de câte ori urmează să fie discutate chestiuni de interes pentru (OIM).

2. În conformitate cu normele de procedură aplicabile şi deciziile luate de organele competente în ceea ce priveşte participarea la reuniuni prin observatori, OIM va invita MAE/DCons să trimită reprezentanţi la întâlnirile şi conferinţele convocate de OIM, ori de câte ori urmează să fie discutate chestiuni de interes pentru MAE/DCons.

 

ARTICOLUL III

Schimbul de informaţii şi documente

 

1. MAE/DCons şi OIM sunt de acord să facă schimb de informaţii şi documente publice în domenii de interes comun, în cea mai mare măsură posibilă.

2. După caz şi ţinând cont de restricţiile impuse de reglementările legale în materie, se pot schimba şi informaţii referitoare la proiecte sau programe specifice în vederea unei mai bune realizări a obiectivelor şi complementarităţii acţiunilor, respectiv în scopul coordonării efective a acţiunilor celor două părţi.

 

ARTICOLUL IV

Cooperare tehnică

 

1. MAE/DCons va lua în considerare orice solicitare oficială adresată de către OIM pentru finanţarea activităţilor specifice care se încadrează în mandatul şi priorităţile MAE/DCons, conform prezentului acord.

2. MAE/DCons poate, în orice moment, să solicite OIM sprijinul în situaţii specifice legate de misiunea OIM. OIM poate răspunde la aceste cereri, în limita fondurilor disponibile, obţinute din surse identificate, cum ar fi activităţile de Corporate Social Responsibility (CSR) ale unor companii din România sau străinătate.

 

ARTICOLUL V

Acţiuni comune

 

1. MAE/DCons şi OIM pot, de câte ori consideră necesar, să înfiinţeze comisii, comitete sau alte organisme tehnice sau consultative, în termeni şi condiţii care urmează să fie agreate de comun acord în fiecare caz, pentru a obţine consilierea necesară în subiecte de interes comun.

 

ARTICOLUL VI

Domenii de cooperare

 

Fără a aduce atingere cooperării în domenii suplimentare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor, părţile convin să ia în considerare drept domenii de cooperare reciprocă următoarele:

- returnarea voluntară a migranţilor vulnerabili;

- cercetări privitoare la migraţie, evaluarea intrărilor şi ieşirilor migranţilor în/din România, precum şi alte domenii conexe;

- instruirea personalului consular în domenii precum migraţia, combaterea traficului de persoane, drepturile refugiaţilor şi relocarea.

 

ARTICOLUL VII

Cooperarea între părţi

 

Directorul general al DCons din cadrul MAE şi directorul general al OIM vor adopta măsurile adecvate pentru a asigura cooperarea eficientă şi legătura dintre compartimentele tehnice ale celor două părţi. Aceasta include o cooperare strânsă în teren, în special în locuri în care ambele instituţii sunt reprezentate.

Aceasta se referă la şi include relaţia de cooperare constantă dintre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi OIM, în funcţie de necesităţi.

 

ARTICOLUL VIII

Implementarea acordului

 

DCons şi Administraţia OIM se vor consulta periodic cu privire la aspectele decurgând din aplicarea prezentului acord de colaborare.

 

ARTICOLUL IX

Acorduri adiţionale

 

MAE şi OIM pot încheia, dacă cred de cuviinţă, şi acorduri adiţionale în scopul consolidării cooperării lor.

 

ARTICOLUL X

Confidenţialitatea

 

Părţile vor urmări ca toate informaţiile, inclusiv datele cu caracter personal, care intră în posesia sau cunoştinţa părţilor în legătură cu acest acord să fie tratate în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei române relevante, respectiv principiile OIM privind protecţia datelor, ca fiind strict confidenţiale. Nicio informaţie personală nu va fi comunicată unei terţe părţi fără acordul prealabil în scris al persoanei în cauză. Principiile OIM privind protecţia datelor se aplică în cazul în care părţile colectează, primesc, folosesc, transferă sau stochează orice date cu caracter personal în vederea implementării în comun a proiectelor, inclusiv după încetarea aplicabilităţii prezentului acord,

 

ARTICOLUL XI

Proprietatea intelectuală

 

Fiecare parte îşi rezervă dreptul de proprietate şi toate drepturile de autor, mărci, nume, logouri, precum şi orice alt drept de proprietate intelectuală. Dacă o parte doreşte să folosească drepturile de proprietate intelectuală ale celeilalte părţi se obligă să obţină o aprobare prealabilă în scris. Dacă există o astfel de aprobare, utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie să fie pe o bază neexclusivă şi să respecte cu stricteţe instrucţiunile, regulile şi specificaţiile scrise ale celeilalte părţi.

Toate drepturile de proprietatea intelectuală şi altele, de tipul brevetelor, drepturilor de autor, mărcilor înregistrate, precum şi drepturile asupra datelor rezultate ca urmare a serviciilor prestate în cadrul acestui acord aparţin OIM şi MAE, după caz,

incluzând, fără a se limita la acestea, dreptul de folosinţă, reproducere, adaptare, publicare şi distribuire a oricărui articol/element sau parte a acestuia.

 

ARTICOLUL XII

Statutul

 

Prevederile prezentului acord nu afectează privilegiile şi imunităţile de care beneficiază OIM şi MAE potrivit propriului statut juridic.

 

ARTICOLUL XIII

Soluţionarea litigiilor

 

Orice litigiu, controversă sau revendicare care decurge din sau în legătură cu prezentul acord ori încălcarea, încetarea valabilităţii sau nulitatea acestuia vor fi soluţionate pe cale amiabilă, prin negociere între părţi. Dacă negocierea eşuează, fiecare parte poate prezenta litigiul spre arbitraj. Arbitrajul se va desfăşura în concordanţă cu regulile de arbitraj ale UNCITRAL. Hotărârea arbitrajului va fi definitivă şi obligatorie.

 

ARTICOLUL XIV

Intrarea În vigoare, modificarea şi durata de valabilitate

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care MAE va notifica OIM cu privire la finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare. După intrarea în vigoare a acordului, părţile îl vor notifica în rândul personalului lor de teren (misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, respectiv reprezentanţele OIM), precum şi la nivel central.

2. Prezentul acord poate fi modificat în scris, prin acordul părţilor. Amendamentele intră în vigoare în conformitate cu prevederile alin. 1 al prezentului articol.

3. Oricare dintre părţi poate notifica intenţia încetării aplicării prezentului acord, prin notificarea scrisă, adresată cu cel puţin şase luni înainte celeilalte părţi.

Drept urmare, reprezentanţii MAE/DCons şi ai OIM au semnat prezentul acord de colaborare.

Semnat în două exemplare, în limba engleză şi în limba română, astăzi, 2 noiembrie 2015, la Bucureşti. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Pentru Organizaţia Internaţională pentru Migraţie,

Bogdan Stănescu,

Mircea Mocanu,

director general, Departamentul Consular

director, Birou OIM

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. DG 2.306 din 21 decembrie 2015 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 şi 219 bis din 1 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La capitolul VII, tabelul cuprinzând „Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2015” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2016

 

 

 

mii lei

Denumire program de sănătate

Credite de angajament an 2016

Credite bugetare an 2016

Programul naţional de oncologie, din care:

1.819.261,00

1.728.488,00

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)

1.651.597,00

1.561.024,00

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)

14.928,00

14.928,00

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

1.234,00

1.202,00

Subprogramul de diagnostic imunofenotipic, citogenetic şi biomolecular al leucemiei acute (adulţi şi copii)

1.502,00

1.334,00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)

150.000,00

150.000,00

Programul naţional de diabet zaharat

927.801,00

883.189,00

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

71.784,00

66.633,00

Programul naţional de tratament pentru boli rare

121.486,00

128.919,00

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

109.808,00

110.350,00

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

74.727,00

75.302,00

Program uf naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

24.664,00

24.664,00

Programul naţional de boli endocrine

7.857,00

8.290,00

Programul naţional de ortopedie

75.091,00

75.091,00

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

762,00

762,00

Programul naţional de boli cardiovasculare

111.746,00

111.746,00

Programul naţional de sănătate mintală

1.670,00

1.810,00

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, din care:

33.364,00

33.364,00

Subprogramul de radiologie intervenţională

20.360,00

20.360,00

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

11.832,00

11.832,00

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

218,00

218,00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

954,00

954,00

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

888.238,00

888.238,00

TOTAL:

4.268.259,00

4.136.846,00”

 

2. La capitolul VIII, la titlul „Programul naţional de tratament al bolilor neurologice”, la subtitlul „Indicatori de evaluare”, punctul 1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) indicatori fizici:

- număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi: 3.137;”.

3. La capitolul VIII, la titlul „Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică”, la subtitlul „Indicatori de evaluare”, punctul 1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) indicatori fizici:

a) numărul total de bolnavi trataţi prin dializă: 12.182, din care:

- hemodializă convenţională: 10.869;

- hemodiafiltrare intermitentă on-line: 606;

- dializă peritoneală continuă: 670;

- dializă peritoneală automată: 37;”,

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

Bucureşti, 21 decembrie 2015.

Nr. 1.486.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind constituirea Comisiei pentru renegocierea remuneraţiilor (procentuale şi minime) prevăzute în Metodologia privind remuneraţia datorata artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 5 iulie 2011, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 153Adin 12 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală

 

Având în vedere cererea Asociaţiei Radiodifuzorilor Mici şi a Micilor Comunicatori de Fonograme (ARMMCF), înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu nr. RG II/10.059 din 14 decembrie 2015,

luând în considerare adresa Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu nr. RG II/10.207 din 17 decembrie 2015, precum şi adresa Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu nr. RG II/10.220 din 17 decembrie 2015, ţinând cont de referatul Direcţiei Registre şi Gestiune Colectivă nr. RG 11/10.255 din 18 decembrie 2015, în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (1) lit. b), art. 131, art. 138 alin, (1) lit. a) şi art. 154 alin, (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 3 alin. (2) lit. a) şi ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, a Deciziei prim-ministrului nr. 427/2012 privind numirea doamnei Irina Lucan-Arjoca în funcţia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, precum şi ale Deciziei prim-ministrului nr. 278/2015 privind exercitarea atribuţiilor directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se constituie Comisia pentru renegocierea remuneraţiilor (procentuale şi minime) prevăzute în Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 5 iulie 2011, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011, având următoarea componenţă:

- Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM);

- Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), pe de o parte,

şi

- Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), reprezentând structurile asociative mandatate de utilizatorii naţionali;

- Asociaţia Radiodifuzorilor Mici şi a Micilor Comunicatori de Fonograme (ARMMCF) şi Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale din România (ARLR) - câte un reprezentant al celor două structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor locali;

- Societatea Europe Developpment International Romania - SRL (EUROPA FM), Societatea A.G. Radio Holding - S.R.L. (KISS FM) şi Societatea Grupul Media Camina (G.M.C.) - S.R.L. (RADIO ZU) - câte un reprezentant al primilor trei utilizatori majori;

- Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), pe de altă parte.

Art. 2. - Comisia constituită potrivit art. 1 are obligaţia să desfăşoare negocierile în conformitate cu dispoziţiile art. 1311 şi art. 1312 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe,, cu modificările şi completările ulterioare, pe o durată de maximum 30 de zile calendaristice de la data constituirii.

Art. 3. - Comisia îşi va stabili programul întâlnirilor, pe care îl va comunica Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Art. 4. - Proiectul de Metodologie privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, depus de Asociaţia Radiodifuzorilor Mici şi a Micilor Comunicatori de Fonograme (ARMMCF) pentru negociere în cadrul comisiei prevăzute la art. 1 este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 5. - Proiectul propus de CREDIDAM având ca obiect modificarea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, depus de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) pentru negociere în cadrul comisiei prevăzute la art. 1 este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 6. - Proiectul propus de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) pentru Metodologia privind remuneraţia datorată producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ, a fonogramelor

publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune depus de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) pentru negociere în cadrul comisiei prevăzute la art. 1, este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 7. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi intră în vigoare la data publicării, fiind postată şi pe site-ul www.orda.ro.

 

Directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Irina Lucan-Arjoca

 

Bucureşti, 18 decembrie 2015.

Nr. 172.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROIECTUL ARMMCF

 

METODOLOGIE

privind remuneraţia datorată artiştilor Interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune

 

1. Pentru scopurile prezentei metodologii, se înţelege prin:

a) artişti interpreţi sau executanţi - persoanele care interpretează sau execută opera sau compoziţii muzicale cu sau fără text;

b) fonogramă - fixarea sunetelor provenind dintr-o interpretare sau execuţie ori a altor sunete în alt fel decât în forma unei fixări încorporate într-o operă cinematografică ori o altă operă audiovizuală;

c) producător de fonogramă - persoana fizică sau juridică ce are iniţiativa şi îşi asumă responsabilitatea primei fixări a sunetelor care provin dintr-o interpretare sau execuţie;

d) fonogramă de comerţ [în sensul art. 1231 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996] - fonogramă pusă la dispoziţie publicului prin vânzare sau prin orice alt transfer de proprietate;

e) fonogramă publicată în scop comercial [în sensul art. 1065 alin. (1) şi art. 1232 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996] - fonogramă pusă la dispoziţia publicului prin mijloace cu fir sau fără fir, în aşa fel încât oricine să poată avea acces la ea în locul şi la momentul alese în mod individual;

f) repertoriu - totalitatea fonogramelor de comerţ şi a fonogramelor publicate în scop comercial cu privire la care un organism de gestiune colectivă gestionează drepturi;

g) radiodifuzare - transmiterea fără fir a fonogramelor în scopul receptării de către public;

h) utilizator - orice persoană sau entitate care desfăşoară activitate de radiodifuzare;

i) potenţial receptor al emisiunilor [în sensul art. 131 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 8/1996] - persoana care poate fi considerată un posibil ascultător al emisiunilor radiodifuzate;

j) potenţiali receptori ai emisiunilor - numărul persoanelor care locuiesc în zona de acoperire prevăzută în licenţa audiovizuală şi în licenţa de emisie care pot fi considerate posibili ascultători ai emisiunilor radiodifuzate;

k) remuneraţie stabilită în condiţii de proporţionalitate cu potenţialii receptori ai emisiunilor [in sensul art. 1311 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 8/1996] - remuneraţie care depinde de numărul potenţialilor receptori ai emisiunilor, stabilită astfel încât, dacă numărul total al potenţialilor receptori ai emisiunilor unui post de radio creşte (scade) de un număr de ori, atunci şi cuantumul remuneraţiei creşte (scade) de acelaşi număr de ori.

2. Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor puse la dispoziţia publicului prin mijloace cu fir sau fără fir, în aşa fel încât oricine să poată avea acces la ele în locul şi la momentul alese în mod individual ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de radiodifuziune au obligaţia să plătească organismelor de gestiune colectivă ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme o remuneraţie unică şi echitabilă, dar numai în condiţiile în care:

a) sunt utilizate fonograme care se află în repertoriul gestionat colectiv de organismele de gestiune respective, pe baza mandatului sau contractelor de reprezentare date/încheiate în condiţiile legii ori a convenţiilor internaţionale la care România este parte;

b) organismul de radiodifuziune nu este el însuşi producătorul fonogramelor sau nu este îndreptăţit ca, pentru anumite fonograme utilizate, să gestioneze el însuşi drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi ori producătorilor de fonograme, pe baza unui mandat sau contract de reprezentare ori în baza legii, sau drepturile acestora nu sunt exercitate în alte modalităţi stabilite prin contract.

Utilizarea fonogramelor pentru realizarea de spoturi publicitare de către un producător de spoturi nu face obiectul prezentei metodologii.

3. În lipsa altor dispoziţii contractuale opozabile producătorilor de fonograme şi/sau artiştilor interpreţi sau executanţi, utilizarea (prin radiodifuzare) de către organismele de radiodifuziune a fonogramelor de comerţ ori a reproducerilor acestora aflate în repertoriile organismelor de gestiune colectivă se poate face numai în baza unor contracte-autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă, eliberate de organismele de gestiune colectivă ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme, în limita repertoriilor pe care le gestionează colectiv, iar utilizarea (prin radiodifuzare) de către organismele de radiodifuziune a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora aflate în repertoriile organismelor de gestiune colectivă:

- se poate face numai în baza unor contracte-autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă, eliberate de organismele de gestiune colectivă desemnate de ORDA drept colectori unici pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi pentru producătorii de fonograme;

- da naştere obligaţiei radiodifuzorului la plata unei remuneraţii echitabile şi unice către un singur organism de gestiune colectivă al artiştilor interpreţi sau executanţi - desemnat de ORDA drept colector unic al remuneraţiei la care au dreptul artiştii interpreţi sau executanţi;

- dă naştere obligaţiei radiodifuzorului la plata unei remuneraţii echitabile şi unice către un singur organism de gestiune colectivă al producătorilor de fonograme - desemnat de ORDA drept colector unic al remuneraţiei la care au dreptul producătorii de fonograme.

4. Pentru fiecare post de radio deţinut un utilizator datorează organismelor de gestiune desemnate de ORDA drept colectori pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme o remuneraţie trimestrială totală maximă, stabilită în lei, în condiţii de proporţionalitate cu potenţialii receptori ai emisiunilor şi în condiţii de proporţionalitate cu ponderea utilizării fonogramelor în totalul timpului de emisie al utilizatorului, calculată după formula:

 

Rmaximă = (3% x B) x P x (Nutilizator : România),

unde

3% - este remuneraţia procentuală, reprezentând o cotă-parte din baza de calcul;

B - este baza de calcul stabilită în lei;

P - este ponderea utilizării fonogramelor protejate în totalul timpului de emisie al utilizatorului (stabilită procentual), reprezentând un procent între 0% şi 100%;

Nutilizator - este numărul potenţialilor receptori ai emisiunilor postului utilizatorului şi reprezintă un număr cuprins între 0 (zero) şi numărul maxim al potenţialilor receptori din România;

NRomânia - este numărul maxim al potenţialilor receptori din România ai emisiunilor radio = maxim populaţia României = aproximativ 20.000.000 persoane.

5. Numărul potenţialilor receptori ai emisiunilor Nutilizator va fi stabilit prin contractele-autorizaţie licenţă neexclusivă încheiate între organismele de gestiune colectivă desemnate drept colectori unici şi utilizatori, ţinându-se cont de situaţiile anuale publicate de INS privind populaţia României pe localităţi şi de zona de acoperire prevăzută în licenţa audiovizuală şi în licenţa de emisie.

Ponderea utilizării în programe a fonogramelor se determină prin raportarea duratei cumulate a fonogramelor care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totală de emisie.

6. Baza de calcul (B) asupra căreia se aplică procentul de 3% prevăzut la pct. 4 o constituie totalitatea veniturilor brute lunare, mai puţin taxa pe valoarea adăugată, obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare a fonogramelor publicate în scop comercial, incluzând, dar fără a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunţuri şi informaţii, apeluri telefonice şi SMS-uri suprataxate, sponsorizări, concursuri şi jocuri radiodifuzate, închirieri de spaţii de emisie, alte contribuţii financiare, autorizaţii de recepţie, venituri din radiodifuzări realizate la comandă, venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare. Intră în baza de calcul şi veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului corespunzător fonogramelor publicate în scop comercial radiodifuzate şi în măsura în care există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv.

În lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuzare (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru serviciile prestate de terţi, achiziţii de orice fel etc.) în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată.

7. Remuneraţia Rmaximă calculată conform pct. 4 de mai sus nu conţine TVA şi se plăteşte până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată.

8. În lipsa unui protocol între organismele de gestiune beneficiare desemnate drept colectori unici încheiat ulterior publicării prezentei metodologii, remuneraţia trimestrială calculată conform pct. 4, după cum prevede art. 1065 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, se plăteşte de către utilizator în mod egal către organismele de gestiune colectivă desemnate de ORDA drept colectori unici, respectiv jumătate din valoarea remuneraţiei datorate se plăteşte către organismul de gestiune desemnat de ORDA drept colector pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi jumătate din valoare se plăteşte către organismul

de gestiune desemnat drept colector pentru producătorii de fonograme.

9. Pentru fiecare zi de întârziere la plată a remuneraţiei, utilizatorul datorează dobânda legală de la data scadenţei sau dobânda (penalitatea) stabilită prin negocieri directe cu organismul de gestiune colectivă desemnat drept colector unic (ţinându-se cont de dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011) şi prevăzută în contractul-autorizaţie licenţă neexclusivă.

10. Utilizatorii au obligaţia să transmită organismelor de gestiune colectivă desemnate de ORDA drept colectori, până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care se datorează remuneraţie, un raport care va cuprinde:

a) lista completă în format electronic (excel, tabelar) a fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora radiodifuzate, conform unui model de playlist stabilit prin contractele-autorizaţie licenţă neexclusivă. Aceste playlisturi constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismul de gestiune colectivă desemnat drept colector a drepturilor conexe prevăzute în prezenta metodologie către celelalte organisme de gestiune colectivă din domeniu;

b) baza de calcul al sumelor virate.

11. Raportul va fi transmis în format electronic (excel, tabelar) şi va fi însoţit de o adresă de înaintare, purtând numele reprezentantului legat, semnătura acestuia şi ştampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport.

12. La solicitarea scrisă a organismelor de gestiune colectivă desemnate drept colectori, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestora copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul, precum şi copii certificate de pe documentele necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor, precum şi informaţiile aferente privind fonogramele de comerţ şi cele publicate în scop comercial radiodifuzate. Utilizatorul care a primit din partea organismelor de gestiune colectivă desemnate drept colectori o asemenea cerere va avea un termen de maximum 10 zile lucrătoare pentru pregătirea şi transmiterea documentaţiei solicitate.

13. Gradul de utilizare a fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către posturile de radio va putea fi determinat de organismele de gestiune colectivă desemnate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor drept colectori pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi pentru producătorii de fonograme, în mod direct sau prin comandarea de monitorizări ale activităţii de radiodifuzare a utilizatorilor.

14. Pentru ca utilizatorul să poată determina utilizarea reală a repertoriilor gestionate colectiv, organismele de gestiune colectivă desemnate drept colectori unici trebuie să publice trimestrial pe site-ul acestora lista actualizată a fonogramelor pe care le gestionează colectiv.

15. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei de către un auditor agreat de toate părţile.

16. Orice modificări intervenite cu privire la repertoriile protejate ce pot fi radiodifuzate după încheierea contractelor-autorizaţie licenţă neexclusivă dintre colectorii unici şi utilizator vor fi aduse la cunoştinţa utilizatorului de către organismele de gestiune colectivă desemnate drept colectori unici.

17. Prezenta metodologie reprezintă un contract-cadru între părţi - legea părţilor şi va putea fi renegociată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996 care au influenţă semnificativă în stabilirea clauzelor metodologiei în

vigoare sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismele de gestiune colectivă sau utilizatorii şi structurile asociative ale acestora vor putea solicita iniţierea unei noi proceduri de renegociere a prezentei metodologii şi înainte de împlinirea termenului de 3 ani.

18. Orice litigiu privind executarea obligaţiilor de plată prevăzute în prezenta metodologie se va soluţiona pe cale amiabilă sau, după cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia civilă nr. 937 din 27 martie 2015, de către instanţa competentă a sediului utilizatorului.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROIECT

propus de CREDIDAM având ca obiect modificarea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune

 

Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 5 iulie 2011, se modifică după cum urmează:

I. Punctul 6 al metodologiei în vigoare se va modifica şi va avea următorul cuprins:

„6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor prevăzute la pct. 4 la baza de calcul nu pot fi mai mici decât echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua plăţii, al sumei în care se încadrează radiodifuzorii locali sau regionali în raport cu numărul potenţialilor receptori din raza de emisie şi de ponderea utilizării fonogramelor de comerţ şi a fonogramelor publicate în scop comercial din timpul de emisie, reprezentând remuneraţia minimă trimestrială datorată de utilizatori pentru fiecare post de radio. Remuneraţia minimă trimestrială se determină potrivit tabelului următor:

 

REMUNERAŢIE MINIMĂ TRIMESTRIALĂ DATORATĂ ARTIŞTILOR INTERPREŢI SAU EXECUTANŢI

Număr potenţiali receptori din raza de emisie

Pondere fonograme de comerţ şi fonograme publicate în scop comercial din timpul de emisie

până la 35% inclusiv

peste 35% până la 65% inclusiv

peste 65%

până la 50.000

200 euro

250 euro

300 euro

între 50,000 şi 150.000

250 euro

300 euro

350 euro

între 150.000 şi 300.000

300 euro

350 euro

400 euro

între 300.000 şi 650.000

450 euro

550 euro

650 euro

între 650.000 şi 1.500.000

500 euro

600 euro

700 euro

între 1.500,000 şi 2.500.000

550 euro

650 euro

750 euro

între 2.500,000 şi 4.000.000

600 euro

700 euro

800 euro

între 4.000.000 şi 6.000.000

700 euro

750 euro

850 euro

între 6.000.000 şi 12.000.000

850 euro

950 euro

1.050 euro

peste 12.000.000

1.050 euro

1.250 euro

1.500 euro”

 

 

II. Punctul 6 din metodologie se completează cu punctul 61, având următorul cuprins:

„61. Radiodifuzorului local sau regional îi revine obligaţia de a depune la organismul de gestiune colectivă, odată cu cererea de solicitare a autorizaţiei/licenţei neexclusive:

a) documente emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în care să se menţioneze în mod exhaustiv localităţile şi/sau judeţele în care postul de radio poate fi recepţionat de către public;

b) documente emise de către Institutul Naţional de Statistică din care să rezulte pentru fiecare dintre localităţile şi/sau judeţele, în care postul de radio poate fi recepţionat, numărul de persoane reprezentând populaţia stabilă (recenzată) la ultimul recensământ.

În cazul în care documentele emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului nu indică în mod exhaustiv localităţile, însă indică în mod exhaustiv judeţul/judeţele în care postul de radio poate fi recepţionat, va fi avută în vedere populaţia pentru acel/acele judeţ/judeţe, astfel cum rezultă din înscrisurile menţionate la pct. 61 lit. b).”

III. Punctul 6 din metodologie se completează cu punctul 62, având următorul cuprins:

„62. În absenţa documentelor prevăzute la pct. 61 lit. a) şi b) calculul remuneraţiei se va face conform datelor statistice privitoare la numărul localităţilor şi/sau judeţelor în care fiecare post de radio poate fi recepţionat de către public şi la numărul de potenţiali receptori din raza de emisie, astfel cum sunt prevăzute în statisticile publicate de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Institutul Naţional de Statistică.11

IV. Se completează metodologia cu punctul 63, având următorul cuprins:

„63. Pentru a beneficia de prevederile pct. 6 radiodifuzorii locali sau regionali care deţin în prezent o autorizaţie/licenţă neexclusivă eliberată de CREDIDAM au obligaţia de a depune documentele prevăzute la pct. 61 lit. a) şi b) din prezenta metodologie. Până la depunerea documentelor prevăzute anterior, de către utilizatori, în vederea încheierii unui act adiţional la autorizaţia/licenţa neexclusivă eliberată înainte de intrarea în vigoare a prevederilor prezentei metodologii, remuneraţia minimă trimestrială datorată de radiodifuzorii locali sau regionali va fi calculată conform prevederilor pct. 62 din prezenta metodologie.”

Toate celelalte prevederi ale metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ şi a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, rămân nemodificate.

 

ANEXA Nr. 3

 

PROIECT

propus de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) pentru Metodologia privind remuneraţia datorată producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerţ,

a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune

 

Aceasta urmează a avea următoarea formă:

1. Sunt fonograme de comerţ, în sensul art. 1231 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, fonogramele cuprinzând interpretări, execuţii sau alte sunete ori reprezentări digitale ale acestora, a căror fixare a fost realizată în principal în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului prin vânzarea suporturilor pe care sunt fixate respectivele interpretări.

Sunt fonograme publicate în scop comercial, în sensul art. 1232alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996:

- fonogramele cuprinzând interpretări, execuţii şi alte sunete, realizate în scopul identificării şi autopromovării unui post de radiodifuziune sau a unui program al acestuia, fonograme al căror producător este fie postul de radiodifuziune respectiv, fie un alt producător de fonograme, care a realizat fonograma la comanda postului respectiv de radiodifuziune;

- fonogramele cuprinzând interpretări, execuţii şi alte sunete, realizate în scopul difuzării lor pentru promovarea unui produs sau serviciu, aparţinând unui terţ în raport cu postul de radiodifuziune, ca formă de publicitate a produsului sau serviciului respectiv

2. Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de radiodifuziune au obligaţia să plătească o remuneraţie unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ai producătorilor de fonograme, dar numai în condiţiile în care:

a) sunt utilizate fonograme care se află în repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă respectiv, pe baza mandatului sau contractelor de reprezentare date/încheiate în condiţiile legii ori a convenţiilor internaţionale la care România este parte;

b) organismul de radiodifuziune nu este el însuşi producătorul fonogramelor sau nu este îndreptăţit ca, pentru anumite fonograme utilizate, să gestioneze el însuşi drepturile conexe cuvenite producătorilor de fonograme, pe baza unui mandat sau contract de reprezentare ori în baza legii, sau drepturile acestora nu sunt exercitate 1n alte modalităţi stabilite prin contract.

Utilizarea fonogramelor pentru realizarea de spoturi publicitare de către un producător de spoturi nu face obiectul prezentei metodologii.

3. În lipsa altor dispoziţii contractuale opozabile producătorilor de fonograme, utilizarea (prin radiodifuzare) de către organismele de radiodifuziune a fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunoştinţă publică şi pentru care drepturile conexe patrimoniale se află în termenele de protecţie prevăzute de lege, aflate în repertoriul organismelor de gestiune colectivă:

- se poate face numai în baza unor autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă, eliberate de organismul de gestiune colectivă desemnat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) drept colector pentru producătorii de fonograme;

- dă naştere obligaţiei radiodifuzorului la plata unei remuneraţii echitabile către titulari, prin intermediul organismului de gestiune colectivă al producătorilor de fonograme.

4. Organismele de radiodifuziune, denumite utilizatori, în sensul prezentei metodologii, au obligaţia să plătească trimestrial organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept colector pentru producătorii de fonograme o remuneraţie reprezentând drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, stabilite prin aplicarea unui procent, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul prevăzută la pct. 5 din metodologie, pentru fiecare post de radio deţinut şi să solicite autorizaţia sub formă de licenţă neexclusivă anterior începerii utilizării.

 

Ponderea utilizării fonogramelor de comerţ în programe

Producători de fonograme

Până la 35% inclusiv

0,9%

Peste 35%, până la 65% inclusiv

1,2%

Peste 65%

1,5%

 

Organismele de radiodifuziune au obligaţia să plătească trimestrial organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept colector pentru producătorii de fonograme o remuneraţie reprezentând drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, calculată prin aplicarea la totalul veniturilor brute lunare obţinute din activitatea de radiodifuzare a unui procent de 1,5% în cazul unei utilizări a fonogramelor în pondere de 100% din totalul timpului de emisie a programelor, în cazul unei utilizări mai reduse, procentul de 1,5% se reduce direct proporţional cu ponderea timpului de utilizare a fonogramelor în raport cu timpul total de emisie a programelor.

Pentru situaţiile în care dreptul la remuneraţie pentru utilizarea prin radiodifuzare a unei fonograme publicate în scop comercial este gestionat colectiv doar de una dintre categoriile de titulari, procentul de 1,5% prevăzut mai sus va fi diminuat corespunzător proporţiei determinate potrivit prevederilor art. 1065 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, pentru categoria de titulari respectivă.

Ponderea utilizării în programe a fonogramelor de comerţ, respectiv a fonogramelor publicate în scop comercial se determină prin raportarea duratei cumulate a fonogramelor sau a reproducerilor acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totală de emisie pentru fiecare frecvenţă de emisie radio acordată de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

5. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentele prevăzute la pct. 4 o constituie totalitatea veniturilor brute lunare, mai puţin taxa pe valoarea adăugată, obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzară, incluzând, dar fără a se limita la acestea veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunţuri şi informaţii, apeluri telefonice şi SMS-uri suprataxate, sponsorizări, concursuri şi jocuri radiodifuzate, închirieri spaţii de emisie, alte contribuţii financiare, autorizaţii de recepţie, venituri din radiodifuzări realizate la comandă, venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare, precum şi alocaţiile bugetare. Intră în baza de calcul şi veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului corespunzător fonogramei/fonogramelor publicată/publicate în scop comercial, radiodifuzată/radiodifuzate.

În lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuzare (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru serviciile prestate de terţi, achiziţii de orice fel etc.) în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată.

Baza de calcul se stabileşte per fiecare frecvenţă de emisie radio acordată organismului de radiodifuzare de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi mai mici decât remuneraţiile minime lunare, astfel cum sunt reprezentate în tabelele de mai jos.

Remuneraţiile minime lunare sunt datorate per frecvenţă de emisie radio şi sunt stabilite având în vedere ponderea utilizării fonogramelor, numărul potenţiali de receptori şi veniturile lunare din radiodifuzare.

 

Remuneraţii minime lunare (fără TVA)

Pondere utilizare fonograme mai mică de 35%

Număr de potenţiali receptori

VR lunar <10.000 lei/lună

VR lunar între 10.000 lei/lună şi 40.000 lei/lună

VR lunar între 40.000 lei/lună şi 100.000 lei/lună

VR lunar >100.000 lei/lună

0-10.000

100

120

150

200

10.001-20.000

125

150

187,5

250

20.001-50.000

150

180

225

300

50.001-100.000

175

210

262,5

350

100.001-150.000

200

240

300

400

150.001-200.000

250

300

375

500

200.001-250.000

300

360

450

600

250.001-300.000

350

420

525

700

300.001-350.000

400

480

600

800

350.001-400.000

450

540”

675

900

400.001-450.000

500

600

750

1.000

450.001-500.000

550

660

825

1.100

500.001-1.000.000

700

840

1.050

1.400

1.000.001-2.000.000

1.100

1.320

1.650

2.200

>2.000.000

1.300

1.560

1.950

2.600

 

Remuneraţii minime lunare (fără TVA)

Pondere utilizare fonograme mai mare sau egală cu 35% şi mai mică de 65%

Număr de potenţiali receptori

VR lunar <10.000 lei/lună

VR lunar între 10.000 lei/lună şi 40.000 lei/lună

VR lunar între 40.000 lei/lună şi 100.000 lei/lună

VR lunar>100.000 lei/lună

0-10.000

130

156

195

260

10.001-20.000

162,5

195

243,75

325

20.001-50.000

195

234

292,5

390

50.001-100.000

227,5

273

341,25

455

100.001-150.000

260

312

390

520

150.001-200.000

325

390

487,5

650

200.001-250.000

390

468

585

780

250.001-300.000

455

546

682,5

910

300.001-350.000

520

624

780

1.040

350.001-400.000

585

702

877,5

1.170

400.001-450.000

650

780

975

1.300

450.001-500.000

715

858

1.072,5

1.430

500.001-1.000.000

910

1.092

1.365

1.820

1.000.001-2.000.000

1.430

1.716

2.145

2.860

>2.000.000

1.690

2.028

2.535

3.380

 

Remuneraţii minime lunare (fără TVA)

Pondere utilizare fonograme mai mare sau egală cu 65%

Număr de potenţiali receptori

VR lunar <10.000 lei/lună

VR lunar între 10.000 lei/lună şi 40.000 lei/lună

VR lunar între 40.000 lei/lună şi 100.000 lei/lună

VR lunar >100.000 lei/lună

0-10.000

160

192

240

320

10.001-20.000

200

240

300

400

20.001-50.000

240

288

360

480

50.001-100.000

280

336

420

560

100.001-150.000

320

384

480

640

150.001-200.000

400

480

600

800

200.001-250.000

480

576

720

960

250.001-300.000

560

672

840

1.120

300.001-350.000

640

768

960

1.280

350.001-400.000

720

864

1.080

1.440

400.001-450.000

800

960

1.200

1.600

450.001-500.000

880

1.056

1.320

1.760

500.001-1.000.000

1.120

1.344

1.680

2.240

1.000.001-2.000000

1760

2.112

2.640

3.520

>2.000.000

2.080

2.496

3.120

4.160

 

unde:

Pondere utilizare fonograme reprezintă procentul de utilizare al fonogramelor din timpul total de emisie pe parcursul unei luni calendaristice.

Număr de potenţiali receptori reprezintă numărul de locuitori ce recepţionează acel post de radio conform frecvenţei de emisie acordate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, avându-se în vedere statistica oficială reprezentând ultima estimare oficială a populaţiei teritoriului pentru care a fost acordată radiofrecvenţa, populaţie publicată de Institutul Naţional de Statistică.

Remuneraţiile prevăzute în tabele sunt lunare şi datorate per frecvenţă de emisie radio eliberată de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

VR lunar reprezintă totalitatea veniturilor brute lunare din radiodifuzare stabilită conform pct. 5 din metodologie şi comunicată organismului de gestiune colectivă cu respectarea prevederilor pct. 11 lit. b) din metodologie, fiind declarată pentru fiecare frecvenţă de emisie radio acordată de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În cazul în care organismul de radiodifuzare nu comunică VR lunar, la stabilirea remuneraţiei minime lunare se va avea în vedere cifra de afaceri medie lunară a acestuia.

Cifra de afaceri medie lunară reprezintă cifra de afaceri aferentă ultimului an, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, împărţită la 12 luni.

7. Organismului de radiodifuzare îi revine obligaţia de a depune la organismul de gestiune colectivă, odată cu cererea de încheiere a autorizaţiei licenţă neexclusivă, şi documente eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului care să

b) baza de calcul lunară conform pct. 5.

În cazul nedepunerii tuturor documentelor menţionate la pct. 11 lit. a) şi b), organismul de radiodifuzare va fi obligat la plata triplului sumelor legal datorate pentru tipul de utilizare a fonogramelor, calculate potrivit cifrei de afaceri declarate şi menţioneze în mod exhaustiv localităţile şi judeţele în care frecvenţa de emisie radio poate fi recepţionată de către public.

În absenţa documentelor menţionate la alineatul precedent remuneraţia minimă lunară datorată de radiodifuzor este de 4.160 lei/luna/frecvenţă de emisie radio.

În cazul în care documentele emise de CNA nu indică în mod exhaustiv localităţile, dar indică în mod exhaustiv judeţul sau judeţele în care postul poate fi recepţionat, va fi avută în vedere populaţia pentru acel/acele judeţ/judeţe aşa cum rezultă din statistica oficială reprezentând ultima estimare oficială a populaţiei, publicată de Institutul Naţional de Statistică.

8. Remuneraţiilor prevăzute de prezenta metodologie li se adaugă şi cota de TVA.

9. Remuneraţia se plăteşte trimestrial, până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată.

10. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalizări de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, pe zi de întârziere.

11. Utilizatorii au obligaţia să transmită organismelor de gestiune colectivă ale producătorilor de fonograme, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, un raport careva cuprinde:

a) lista completă în format electronic (Excel, tabelar) a fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora radiodifuzate, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos. Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor conexe prevăzute în prezenta metodologie;

 

Nr. crt.

Data difuzării

Ora difuzării

Durata radiodifuzării fonogramei

Titlul fonogramei

Artist/interpret/ formaţie/grup

Producător/ Coproducător

Anul de la care se calculează termenul de protecţie

(zz-ll-aaaa)

(ora; minutul; secunda)

Minute

Secunde

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

b) baza de calcul lunară conform pct. 5.

În cazul nedepunerii tuturor documentelor menţionate la pct. 11 lit. a) şi b). organismul de radiodifuziune va fi obligat la plata triplului sumelor legal datorate pentru tipul de utilizare a fonogramelor, calculate potrivit cifrei de afaceri declarate şi publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice potrivit art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată.

12. Raportul va fi transmis în format electronic (Excel, tabelar) şi va fi însoţit de o adresă de înaintare, purtând numele reprezentantului legal, semnătura acestuia şi ştampila utilizatorului, adresă prin care va fi confirmată, pe propria răspundere, veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport.

13. La solicitarea scrisă a organismelor de gestiune colectivă, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestora copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul, precum şi copii certificate de pe documentele necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor, precum şi informaţiile aferente privind fonogramele utilizate. Utilizatorul care a primit din partea organismelor de gestiune colectivă o asemenea cerere va avea un termen de maximum 10 zile pentru pregătirea şi transmiterea documentaţiei solicitate.

14. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei de către un auditor agreat de toate părţile.

15. Gradul de utilizare a fonogramelor de comerţ şi a celor publicate în scop comercial şi a reproducerilor acestora de către posturile de radio va putea fi determinat de organismele de gestiune colectivă desemnate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) drept colectoare pentru producătorii de fonograme, în mod direct sau prin comandarea de monitorizări ale activităţii de radiodifuzare a utilizatorilor.

16. Orice modificări intervenite cu privire la repertoriul protejat după acordarea autorizaţiei licenţă neexclusivă unui utilizator vor fi aduse la cunoştinţa utilizatorului de către organismul de gestiune colectivă care a acordat autorizaţia. Modalitatea concretă de aducere la cunoştinţă a acestor modificări va fi stabilită în cadrul autorizaţiei.

17. Prezenta metodologie va putea fi modificată cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.