MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 124         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 17 februarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 alin. (3) şi ale art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României

 

Decizia nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.968/2015. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin

 

144. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi a altor venituri ale bugetelor locale de către organele fiscale locale, şi pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.068/2015 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor şi taxelor locale de către organele fiscale locale

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

71. - Ordin privind aprobarea coordonatorilor naţionali şi a atribuţiilor acestora în vederea coordonării tehnice şi metodologice pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 828

din 3 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 alin. (3) şi ale art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată din oficiu, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în dosarele nr. 6.494/302/2015 şi nr. 6.605/302/2015 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală, şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 971 D/2015 şi nr. 992D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 octombrie 2015 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunţarea pentru 3 noiembrie 2015, în aceeaşi şedinţă dosarele fiind conexate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Prin încheierea din 3 noiembrie 2015, Curtea, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 3 decembrie 2015.

3. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, reprezentantul Ministerului Public a depus concluzii scrise.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, prin reglementarea art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, legiuitorul a reglementat o infracţiune de sine stătătoare şi autonomă, aceasta fiind însă o infracţiune corelativă, întrucât poate depinde de existenţa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol atunci când bunurile provin din contrabandă, dar nu şi în ipoteza în care bunurile sunt transportate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă. Totodată, arată că art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României este o normă de trimitere în ceea ce priveşte conţinutul juridic, întrucât acesta presupune existenţa unei situaţii premisă, şi anume existenţa unui bun care să provină dintr-o faptă prevăzută de legea penală sau să fie destinat săvârşirii acesteia, fiind lipsit de relevanţă dacă fapta a constituit sau nu infracţiune sau dacă făptuitorul a fost sau nu descoperit, în ceea ce priveşte aspectul subiectiv al infracţiunii, ceea ce contează este ca subiectul activ al infracţiunii asimilate de contrabandă să cunoască faptul că bunul provine dintr-o faptă prevăzută de legea penală sau că este destinat săvârşirii acesteia, nefiind necesar pentru existenţa infracţiunii ca subiectul activ să-l cunoască pe autorul faptei din care provine bunul. Condiţia care se impune pentru existenţa acestei infracţiuni este să se respecte condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective ale faptelor de la alin. (1) şi (2) ale art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, nefiind necesară şi împrumutarea elementelor care ţin de vinovăţie, caracterul imputabil sau nejustificat. Apreciază că susţinerile autorului excepţiei nu sunt întemeiate în ipoteza în care bunurile sunt destinate săvârşirii contrabandei, aşadar raţionamentul său nu ar mai subzista în ipotezele în care bunurile sunt deţinute, transportate, produse, depozitate în vederea săvârşirii unei infracţiuni de contrabandă. Aşa încât voinţa legiuitorului a fost să instituie o incriminare autonomă, corelativă, însă cu privire la aceasta nu sunt necesare pragurile valorice reglementate în art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

5. Preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului judecător Daniel Marius Morar, care pune întrebarea dacă, în temeiul dispoziţiilor legale, în practică, este posibilă ipoteza ca persoana care a introdus în ţară bunurile sau mărfurile ce trebuie plasate sub un regim vamal să fie doar contravenient, în vreme ce persoana care, de pildă, deţine respectivele bunuri să fie inculpată, potrivit textului de lege criticat. Aceasta este ipoteza în care autorul faptei de introducere în ţară a bunurilor sau mărfurilor ce trebuie plasate sub un regim vamal nu este prins în punctele vamale, iar bunurile/mărfurile introduse în ţară prin sustragere de la controlul vamal au o valoare inferioară pragurilor valorice reglementate în art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal. Aşadar, aceste bunuri intră în circuitul comercial şi fac obiect al infracţiunii de contrabandă, în varianta asimilată.

6. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că bunurile/mărfurile ce fac obiectul infracţiunii de contrabandă, în forma asimilată, reglementată de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, nu pot proveni din contravenţie, întrucât, dacă fapta de introducere în ţară a bunurilor sau mărfurilor ce trebuie plasate sub un regim vamal, în funcţie de valoarea în vamă a bunurilor/mărfurilor sustrase, este calificată drept contravenţie, potrivit art. 653 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, bunurile se confiscă,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 16 aprilie 2015, pronunţate în dosarele nr. 6.494/302/2015 şi nr. 6.605/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală, Judecătorul de drepturi şi libertăţi, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Excepţia a fost ridicată din oficiu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu ori cu cea a controlului judiciar, formulată de inculpaţi care sunt urmăriţi penal pentru comiterea unor infracţiuni asimilate celei de contrabandă, în varianta simplă, reglementate de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în speţă reţinându-se incidenţa art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală. În notele scrise judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că, în lipsa prevederii unei pedepse cu închisoarea de 5 ani ori mai mare sau, eventual, în cazul contravenţionalizării faptelor extrem de mărunte, ar dispărea temeiul arestării preventive.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că în art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, care reglementează o variantă a infracţiunii de contrabandă, se prevede o limită valorică sub care fapta nu mai constituie infracţiune, dacă nu este repetată de două ori în decursul unui an, caz în care devin incidente dispoziţiile art. 270 alin. (2) lit. b) din Codul vamal. În aceste condiţii, apreciază că lipsa unei limite similare la alin. (3) al normei criticate este nejustificată, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o infracţiune asimilată contrabandei, având un conţinut constitutiv reglementat într-un mod mult mai sever decât pentru contrabanda propriu-zisă, din moment ce include în sfera ilicitului penal chiar şi cele mai mărunte fapte. În plus, trebuie avut în vedere că art. 270 alin. (3) din Codul vamal nu prevede printre elementele constitutive ale infracţiunii, în modalitatea „deţinerii”, vreun scop anume al acestei deţineri de ţigarete ce provin din contrabandă (cum ar fi scopul revânzării), ci doar împrejurarea cunoaşterii provenienţei bunurilor Cu alte cuvinte, comite infracţiunea în discuţie şi persoana care cumpără, în cunoştinţă de cauză, chiar şi un singur pachet de ţigări de contrabandă, pentru consumul propriu, întrucât apoi va deţine respectivul bun. Arată că exemplul nu este pur teoretic sau speculativ, din moment ce inculpatul din prezenta speţă a fost iniţial trimis în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi cu o propunere de arestare preventivă împreună cu alţi inculpaţi, printre care un inculpat urmărit penal doar pentru deţinerea a unsprezece pachete de ţigări de contrabandă, descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare.

9. Consecinţele nereglementării unui plafon valoric pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal apar cu atât mai evidente dacă se are în vedere varianta agravată a acestei infracţiuni, prevăzută de art. 274 din Codul vamal, conform căreia fapta de contrabandă comisă de două sau mai multe persoane împreună se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani. Aşadar, la exemplul analizat, dacă două persoane cumpără împreună chiar şi un singur pachet de ţigări de contrabandă, pentru consumul propriu, pachet pe care apoi îl deţin şi, eventual, îl şi transportă împreună, fapta în discuţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani - fără ca, în acest caz, să mai poată fi incidenţă nici măcar instituţia renunţării la urmărirea penală, dată fiind depăşirea limitei de 7 ani de închisoare, prevăzută de art. 318 din Codul de procedură penală, în concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că o primă deficienţă de redactare a normei penale criticate o constituie neinstituirea unei limite valorice similare celei prevăzute de art. 270 alin. (2) din Codul vamal, sub care fapta să nu mai constituie infracţiune (eventual, dacă nu este repetată de două ori în decursul unui an).

10. Susţine judecătorul de drepturi şi libertăţi că o altă lipsă de corelare rezultă din raportarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Codul vamal la normele noului Cod penal, sub aspectul limitelor de pedeapsă. În acest sens, arată că elaborarea unui nou Cod penal s-a considerat a fi necesară şi din perspectiva necesităţii reaşezării în limite normale a tratamentului sancţionator. Sub acest aspect, s-a învederat că, în ultimul deceniu şi jumătate, fenomenul infracţional s-a amplificat, ca urmare a creşterii considerabile a numărului infracţiunilor contra patrimoniului ori a celor susceptibile de a aduce beneficii patrimoniale infractorilor, iar, în faţa acestei realităţi, până la adoptarea noului Cod penal, în planul politicii penale, s-a considerat ca fiind oportună şi suficientă majorarea semnificativă a pedepsei închisorii pentru aceste infracţiuni. Efectul nu a fost însă nici pe departe cel scontat, întrucât reversul unei asemenea abordări a dus la apariţia unor pedepse cu închisoarea disproporţionate în raport cu importanţa valorii sociale protejate de legea penală şi locul acesteia în cadrul ierarhiei valorilor ocrotite penal, ajungându-se astfel la cazuri în care pedeapsa pentru anumite infracţiuni contra patrimoniului să fie egală cu cea prevăzută pentru unele infracţiuni contra vieţii. S-a conchis, aşadar, că soluţia eficientă pentru combaterea criminalităţii nu este o majorare dusă la absurd a limitelor de pedeapsă, care nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică. Aşadar, mesajul juridic şi social al noului Cod penal este întemeiat pe obiectivul reformării politicii punitive şi pe cel al standardelor europene, astfel încât abordarea sa conceptuală cuprinde şi o revizuire a pedepselor - fapte şi sancţiuni adaptate realităţilor actuale, întrucât stipularea unor pedepse mari pentru infracţiuni cu o periculozitate scăzută nu este de natură să asigure caracterul previzibil al actului de justiţie, Sub acest aspect, s-a mai învederat că, într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanţa valorii sociale lezate. Altfel spus, este necesară o reflectare în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei fireşti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală, în acest context, examinând limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea asimilată contrabandei, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră, aşadar, că atât pentru varianta simplă (închisoare de la 2 ani la 7 ani), cât mai ales pentru cea agravată, prevăzută de art. 274 din Codul vamal (închisoare de la 5 la 15 ani) este evidentă disproporţionalitatea acestora, în raport cu valorile sociale ocrotite - bugetul de stat şi regimul frontierei de stat - şi cu locul acestora în ierarhia valorilor care se bucură de protecţie, inclusiv prin mijloace penale, în condiţiile în care, pentru imensa majoritate a infracţiunilor contra persoanei sunt prevăzute pedepse considerabil mai mici. Susţine că sistemul penal, în întregul lui, trebuie să aibă o reglementare unitară, coerentă, indiferent că este vorba de norme penale din Codul penal ori norme penale cuprinse în legi penale speciale sau extrapenale. În acest sens, în Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, există un titlu distinct referitor la dispoziţii privind modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale (peste 200 astfel de acte normative), urmărindu-se, printre altele, şi adaptarea pedepselor pentru infracţiunile care rămân în legislaţia specială, potrivit logicii sancţionatorii a noului Cod penal, pentru a se asigura astfel previzibilitatea legii penale, precum şi creşterea încrederii generale în actul de justiţie penală. În aceste condiţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră ca fiind evident că acest dezechilibru al limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea asimilată contrabandei din Codul vamal (lege care însă nu se regăseşte printre actele normative avute în vedere de Legea nr. 187/2012) nu reprezintă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica penală, ci o omisiune de corelare a normei penale în discuţie cu noul Cod penal.

11. Autorul mai învederează că, în ceea ce priveşte varianta agravată, prevăzută de art. 274 teza a două din Codul vamal, textul este deficitar din perspectiva lipsei de corelare cu dispoziţiile noului Cod penal şi din cauza faptului că prevede, ca element circumstanţial agravant, săvârşirea faptei prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal de către două sau mai multe persoane împreună. Or, la adoptarea noului Cod penal s-a avut în vedere inclusiv evitarea suprapunerilor între diferitele incriminări din partea specială şi textele părţii generale. Astfel, în ipoteza în care o circumstanţă este prevăzută în Partea generală a Codului penal ca şi circumstanţă agravantă generală [cum este cazul în care fapta este săvârşită de trei sau mai multe persoane împreună, prevăzută de art. 77 lit. a) din Codul penal], ea nu a mai fost reluată în conţinutul incriminărilor din Partea specială, ca element circumstanţial agravant, cum se întâmpla sub imperiul vechiului Cod penal, de pildă la infracţiunile de furt calificat şi tâlhărie, în varianta agravată a comiterii faptei de două sau mai multe persoane urmând a se aplica textul general.

12. În concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că toate aceste deficienţe ale normei criticate afectează garanţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi exigenţele de previzibilitate impuse, cu valoare de principiu, de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului la un proces echitabil şi din care reiese necesitatea respectării aşteptărilor legitime ale cetăţenilor cărora li se adresează o reglementare legală. În acest context, arată că şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, a avut în vedere argumente similare. În final, judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că incriminarea evaziunii fiscale, sub toate formele sale specifice, inclusiv cea prevăzută de Codul vamal, este, fără îndoială, necesară faţă de amploarea deosebită luată de acest fenomen după anul 1989. Normele penale sancţionatorii trebuie însă să se integreze concepţiei noului sistem penal, pentru a respecta cerinţele de previzibilitate care asigură, în cele din urmă, dreptul la un proces echitabil.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise şi orale ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Analizând

notele scrise ale autorului excepţiei, rezultă că acesta invocă critici de neconstituţionalitate şi cu privire la dispoziţiile art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. În aceste condiţii, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 270 alin. (3) şi ale art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, care au următorul conţinut:

- Art. 270 alin, (3): „Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.”;

- Art. 274 teza a doua: „Faptele prevăzute la art. 270-273, săvârşite [...] de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”

17. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit unei definiţii general admise, contrabanda constă în trecerea clandestină peste graniţă a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale şi reprezintă una dintre principalele forme de fraudă la nivelul Uniunii Europene. Contrabanda generează concurenţă neloială faţă de producătorii comunitari, dar şi pierderea veniturilor fiscale determinate de importurile frauduloase şi pune în pericol atât resursele statelor membre, cât şi pe cele proprii ale Uniunii. Dintr-o perspectivă istorică, Curtea reţine că infracţiunea de contrabandă simplă, în forma iniţială la adoptarea Codului vamal al României, era prevăzută în art. 270 care prezenta un singur alineat, potrivit căruia „Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi”. Aşadar, până la modificarea adusă Codului vamal în anul 2009, fapta de trecere a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, atrăgea doar răspunderea contravenţională, fiind sancţionată penal trecerea peste frontieră a mărfurilor sau a altor bunuri prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. După integrarea României în Uniunea Europeană, a fost necesară incriminarea şi a contrabandei săvârşite prin locurile stabilite pentru controlul vamal, textul art. 270 din Codul vamal al României fiind completat şi modificat succesiv, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 7 aprilie 2009, şi prin art. IX pct. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, fiind astfel reglementate infracţiunile de contrabandă de la alin. (2) şi (3) ale art. 270 din Codul vamal.

19. Din conţinutul infracţiunii de contrabandă prevăzute în art. 270 alin. (2) din Codul vamal, Curtea reţine că, pentru ca fapta de sustragere de la controlul vamal al bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal să fie infracţiune, trebuie ca valoarea acestor bunuri/mărfuri să fie mai mare de 20,000 lei, în cazul produselor supuse accizelor, şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri, dacă făptuitorul „în decursul unui an” nu a mai săvârşit fapta respectivă. Aşadar, legiuitorul a prevăzut o limită valorică de la care fapta săvârşită pentru prima dată în decursul unui an este infracţiune. Ceea ce se situează sub nivelul valoric prevăzut de alin. (2) lit. a) al art. 270 din Codul vamal corespunde reglementării contravenţionale prevăzute în art. 653 alin. (1) lit. a) cu referire la alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006. În cazul în care fapta de sustragere de la controlul vamal se săvârşeşte de două ori în decursul unui an, corespunzător incriminării din alin. (2) lit. b)al art. 270 din Codul vamal, făptuitorul nu mai beneficiază de un prag valoric de la care fapta să fie infracţiune, astfel că, prin voinţa legiuitorului, fapta este infracţiune indiferent de valoarea în vamă a bunurilor sau mărfurilor, această incriminare neavând corespondent în reglementarea contravenţională. În acelaşi mod, fapta de „înstrăinare sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal”, reglementată în alin. (2) lit. c) al art. 270 din Codul vamal, este infracţiune indiferent de valoarea bunurilor sau a mărfurilor înstrăinate, întrucât nici această incriminare nu are corespondent în reglementarea contravenţională.

20. Curtea reţine că, potrivit art. 270 alin. (3) din Codul vamal, se asimilează infracţiunii de contrabandă o serie de acţiuni/operaţiuni, enumerate în mod limitativ, ce au ca obiect material bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, condiţionat de cunoaşterea de către autor a faptului că respectivele bunuri/mărfuri provin din contrabandă ori sunt destinate săvârşirii contrabandei. Aşadar, din conţinutul incriminării rezultă că această infracţiune, prin voinţa legiuitorului, este „asimilat㔠infracţiunii de contrabandă, legiuitorul folosind procedura normei incomplete pentru a-i întregi conţinutul, făcând, în acest sens, trimitere la pedeapsa prevăzută la alin. (1) al art. 270 din Codul vamal. Aşa încât Curtea reţine că, stabilind o pedeapsă corespunzătoare incriminării din alin. (1) al art. 270 din Codul vamal, legiuitorul a atribuit faptei reglementate de alin. (3) al aceluiaşi articol acelaşi pericol social generic, deşi această din urmă infracţiune este doar asimilată, derivată, corelativă.

21. În legătură cu acest aspect, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuţiile organului legiuitor. Astfel, menţinerea limitelor de pedeapsă în cazul infracţiunii de contrabandă, în forma asimilată, şi după intrarea în vigoare a noului Cod penal, reprezintă opţiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcţie de o serie de criterii printre care şi frecvenţa fenomenului infracţional. Curtea constată că, în ipoteza infracţiunii de contrabandă, în forma asimilată, legiuitorul a apreciat că este necesară o sancţionare fermă a acesteia, având în vedere actualitatea aspectelor reţinute în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010, respectiv asigurarea unei mai bune monitorizări a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile, respectiv produse energetice, alcool şi băuturi alcoolice şi tutun prelucrat, accelerarea încasării accizelor la bugetul de stat şi a diminuării evaziunii fiscale în domeniu, întărirea supravegherii şi controlului vamal al activităţii de introducere şi comercializare a mărfurilor în regim duty-free şi instituirea unor pârghii care să conducă la creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, Aşa încât, prin adoptarea şi menţinerea în fondul activ al acestor norme, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancţionator specific. De altfel, cât priveşte dreptul la un proces echitabil, invocat de către autorul excepţiei cu referire la critica de neconstituţionalitate privind limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea asimilată contrabandei, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, aplicarea cerinţei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanţial, reţinând că nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici din cel al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinţei procesului echitabil ar trebui să excedeze necesităţii asigurării garanţiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanţial.

22. Cât priveşte latura subiectivă, Curtea reţine că infracţiunea de contrabandă, în forma asimilată, poate fi comisă cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, calificată prin îndeplinirea condiţiei ca făptuitorul să cunoască faptul că bunurile provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia. Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană fizică căreia i se poate angaja răspunderea penală, în condiţiile normelor generale de drept penal, acesta fiind deci supus condiţiei de a cunoaşte provenienţa/destinaţia ilicită a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoaşterea provenienţei/destinaţiei acestora urmând a fi probată din circumstanţele faptice obiective ale cauzei. Aşadar, legiuitorul a stabilit că este suficientă reprezentarea autorului că bunurile provin din/sunt destinate contrabandei, fără a fi necesar ca acesta să cunoască, în mod exact, încadrarea juridică ce ar putea fi atribuită faptei din care provine bunul sau căreia fi este destinat şi nici cine este autorul acesteia din urmă ori dacă răspunde penal. În general, această din urmă precizare nu este necesară, dat fiind şi faptul că în doctrină sau în practica judiciară nu s-a pledat niciodată pentru o asemenea condiţie, respectiv cunoaşterea exactă a naturii faptei din care provine bunul sau valenţa ce i-ar putea fi atribuită din punct de vedere penal.

23. Aşadar, Curtea reţine că, pentru ca intenţia să întregească latura subiectivă a infracţiunii de contrabandă, în forma asimilată, trebuie îndeplinită cerinţa esenţială ce coristă în cunoaşterea de către autor că bunurile/mărfurile ce trebuie plasate sub un regim vamal, pe care le colectează, deţine, transportă, preia, depozitează, predă, desface ori vinde provin din săvârşirea contrabandei ori sunt destinate acesteia. Nu este nevoie pentru îndeplinirea acestei cerinţe ca autorul infracţiunii de contrabandă, în forma asimilată, să cunoască natura juridică a faptei din care provine bunul, nici cine este autorul acesteia din urmă ori dacă răspunde penal ori contravenţional, fiind suficient ca, în momentul săvârşirii acţiunilor/operaţiunilor enumerate în art. 270 alin. (3) din Codul vamal, să-şi fi dat seama că bunul provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Aşa încât, Curtea reţine că bunurile/mărfurile sustrase de la controlul vamal pot să provină din fapte prevăzute de legea penală care nu sunt identificate la momentul consumării lor, astfel încât bunurile/mărfurile pătrund pe teritoriul României, sunt integrate în circuitul comercial şi pot face obiect al infracţiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, în această ipoteză,fapta prevăzută de legea penală poate fi probată ulterior prin orice mijloc de probă, respectiv verificări în contabilitatea firmelor, declaraţii de martori etc. De asemenea, Curtea reţine că bunurile/mărfurile sustrase de la controlul vamal pot să provină din/pot fi destinate faptei săvârşite conform alin, (1) al art. 270 din Codul vamal sau pot să provină din/pot fi destinate faptelor săvârşite conform alin. (2) lit. a), b) şi c) ale aceluiaşi articol.

24. În continuare, Curtea reţine că, în esenţă, autorul excepţiei susţine că neconstituţionalitatea textului de lege criticat rezultă din nereglementarea, în cuprinsul art. 270 alin. (3) din Codul vamal, a unui prag valoric, similar celui prevăzut la alin. (2) al aceluiaşi articol, sub care fapta să nu mai constituie infracţiune. Se susţine că instanţa de judecată chemată să aprecieze cu privire la vinovăţia persoanei care se află în ipoteza normei penale criticate şi să individualizeze pedeapsa corespunzătoare faptei este pusă în dificultate, de vreme ce nereglementarea, în cuprinsul normelor art. 270 alin. (3) din Codul vamal, a unui prag valoric sub care fapta să nu mai constituie infracţiune determină includerea în sfera ilicitului penal şi a celor mai mărunte fapte de contrabandă, ţinând cont şi de faptul că, în această din urmă ipoteză, instanţa nu este în măsură să renunţe la aplicarea pedepsei, având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de contrabandă, în forma asimilată. Aşadar, se susţine că instanţa de judecată nu poate face aplicarea instituţiei renunţării la aplicarea pedepsei, în situaţia în care constată că fapta de contrabandă, în forma asimilată, atât în varianta simplă, cât şi în varianta agravată, prezintă o gravitate redusă, aşa încât numai prin reglementarea unei limite valorice sub care fapta să nu mai constituie infracţiune se poate realiza o corectă individualizare a pedepsei şi, pe cale de consecinţă, se pot dispune măsuri strict delimitate şi condiţionate care să vizeze direct libertatea persoanei.

25. În aceste condiţii, având în vedere faptul că motivele de neconstituţionalitate invocate privesc stabilirea de către instanţă a pericolului social concret pe care îl prezintă faptele de contrabandă deduse judecăţii şi aplicarea unei pedepse corect individualizate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, ci, în realitate, motivele invocate privesc modul de aplicare a acestor prevederi de lege. De altfel, Curtea constată că, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se află Dosarul nr. 2.265/1/2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a două chestiuni de drept, respectiv „dacă noţiunea de «contrabandă» folosită de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin, (3) din Legea nr. 86/2006 în sintagma «cunoscând că acestea provin din contrabandă» se referă la infracţiunea de contrabandă în sensul definit de art. 270 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 86/2006 sau la noţiunea de contrabandă în sens larg” şi „în cazul în care se stabileşte că textul prevăzut de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 se referă la infracţiunea de contrabandă, care din cele două modalităţi urmează a fi avute în vedere: aceea prevăzută de art. 270 alin. (1) sau aceea prevăzută de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006”. Curtea însă, în acord cu practica sa, îşi rezervă dreptul ca, ulterior pronunţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept menţionate, în funcţie de critici le de neconstituţionalitate invocate, să decidă cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în interpretarea dată de instanţa supremă,

26. Cât priveşte dispoziţiile art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, potrivit cărora „Faptele prevăzute la art. 270-273, săvârşite [...] de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzelor în care excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, de vreme ce în aceste cauze, respectiv în dosarele nr. 6.494/302/2015 şi nr. 6.605/302/2015, aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală, inculpaţii sunt urmăriţi penal pentru comiterea unor infracţiuni asimilate celei de contrabandă, în varianta simplă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei”, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii. Or, având în vedere că art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României incriminează infracţiunea de contrabandă, în varianta agravată, nu se poate susţine în mod pertinent existenţa unei legături, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, între aceste norme şi obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 alin. (3) şi ale art. 274 teza a două din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, ridicată din oficiu în dosarele nr. 6.494/302/2015 şi nr. 6.605/302/2015 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 829

din 3 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6). art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, excepţie ridicată de Dorina Luisa Ivona şi Georgeta Valentina Bolcu, prin reprezentant legal Sindicatul Liber învăţământ Zona Balş, în Dosarul nr. 3.407/104/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.167D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Zona Odorheiu Secuiesc, în numele membrilor de sindicat semnatari, în Dosarul nr. 1.213/96/2014 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, în temeiul art. 53 alin, (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.167D/2015 la Dosarul nr. 1.044D/2015, care a fost primul înregistrat,

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa constantă a instanţei de contencios constituţional în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 2 iunie şi 6 aprilie 2015, pronunţate în dosarele nr. 3.407/104/2014, respectiv nr. 1.213/96/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă şi, respectiv, Curtea da Apel Târgu-Mureş - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (î) şi (2) şi ale art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. Excepţia a fost ridicată de Dorina Luisa Ivona şi Georgeta Valentina Bolcu, prin reprezentant legal Sindicatul Liber învăţământ Zona Balş, respectiv de Sindicatul Liber din învăţământ Zona Odorheiu Secuiesc, în numele membrilor de sindicat semnatari, în cauze având ca obiect acordarea de drepturi băneşti.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei sintetizează evoluţia cronologică a dispoziţiilor legale care prezintă relevanţă în cauza de faţă, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr.  1/2009 declarate neconstituţionale prin decizii succesive ale Curţii Constituţionale. De asemenea, fac referire la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reţinut faptul că, drept urmare a deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr. 1/2009, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite funcţiilor didactice potrivit acestui act normativ şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009. În continuare, susţin că, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în învăţământul de stat din România s-au aplicat, în paralel, două sisteme de salarizare, respectiv salarizarea conform coeficienţilor de ierarhizare şi a valorilor rezultate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, impusă de art. 5 alin, (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, şi salarizarea conform coeficienţilor de salarizare şi a valorilor rezultate din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. În acest context, arată că începând cu data de 3 iulie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar prin care s-a prevăzut, potrivit art. 16, pentru perioada iulie-decembrie 2010, diminuarea veniturilor brute pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, dar fără modificarea coeficienţilor de calculare a salariilor de bază stabiliţi prin Legea nr. 221/2008 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009. De asemenea, arată că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care a majorat salariile diminuate în temeiul Legii nr. 118/2010, cu 15%, fără a se aduce modificări coeficienţilor de calculare a salariilor de bază, prevăzând în art. 1 că salarizarea în anul 2011 porneşte de la salariile de referinţă stabilite în luna octombrie 2010, Totodată, arată că în data de 14 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a uniformizat salarizarea din învăţământ şi a eliminat coeficienţii de ierarhizare şi de multiplicare din grilele de salarizare, înlocuindu-i cu valori care rezultă din înmulţirea celor doi coeficienţi. În acest context, susţin că Guvernul, prin Legea nr. 63/2011, a uniformizat salariile personalului didactic din învăţământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienţii de multiplicare şi de ierarhizare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 221/2008, fără ca în expunerea de motive a actului normativ menţionat să fie prezentate argumente faţă de restrângerea drepturilor în raport cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie. Invocă atât Decizia Curţii Constituţionale nr. 877/2011 prin care au fost supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, cât şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2012, pronunţată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin, (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, şi arată că dreptul personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ la salarizarea conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, s-a perpetuat şi după data de 1 ianuarie 2010. În concluzie, susţin că prevederile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011, precum şi anexele nr. 2 şi nr. 3b la lege contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât „perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, neconstituţională, chiar dacă introduc în locul coeficienţilor de multiplicare şi de ierarhizare rezultatul înmulţirii acestora”. În opinia autorilor excepţiei soluţia constituţională era aceea a uniformizării salariilor din învăţământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

9. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

10. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate şi, în acest sens, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. Totodată, obiect al excepţiei îl constituie şi anexele nr. 2 privind salariile de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi nr. 3b referitoare la salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, la Legea nr. 63/2011. Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 1 alin. (1), (2) şi (6): „(1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de drepturile de natură salariată stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a şi 3b, după caz. [...]

(6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.”;

- Art. 2 alin. (1) şi (2): „(1) încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă şi maximă a tranşei de vechime pentru funcţiile didactice din învăţământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcţiile didactice auxiliare îşi păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege.”;

- Art. 6: „Orice alte dispoziţii contrare cu privire la stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de natură salariată, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.”

15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin, (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principala critică a autorilor excepţiei de neconstituţionalitate este aceea că salariile personalului didactic şi didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul (calculat pe baza coeficient ului de multiplicare 1,000 de 400 lei) prevăzut de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, coroborată cu Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepţiei critică reglementarea salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar - Legea nr. 63/2011, cu privire la care Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii, în cadrul controlului aposteriori, constatând constituţionalitatea acestora.

17. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011, Curtea a amintit jurisprudenţa sa referitoare la dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. (Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013), De asemenea, Curtea a amintit jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wîeczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. Cu privire la exigenţele referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

18. Curtea a constatat, de asemenea, că, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.

19. Cu privire la principiul constituţional al art. 1 alin. (5), prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat şi în cadrul controlului a priori de constituţionalitate asupra Legii privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ (devenită Legea nr. 63/2011), reţinând că acesta impune existenţa unei legislaţii predictibile, unitare şi coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligaţii deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât şi celui delegat. Curtea a mai constatat că aceste exigenţe nu sunt încălcate, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socio-profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale menţionate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existenţa fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învăţământ să îşi poată primi drepturile cuvenite, în aceleaşi condiţii, fără discriminări. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european a drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată, în acelaşi sens sunt Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskeiinen împotriva Finlandei, paragraful 94, şi Hotărârea din 20 mai 2010, pronunţată în Cauza Leias împotriva Croaţiei, paragraful 58.

20. Prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului de constituţionalitate apriori cu privire la Legea privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în sensul constituţionalităţii acestora, reţinând faptul că dreptul la negocieri colective în materie de muncă, reglementat de art. 41 alin. (5) din Constituţie, nu presupune posibilitatea exercitării acestuia în mod discreţionar şi nici nu implică existenţa unei autonomii de reglementare prin încheierea contractelor de muncă, respectiv de decizie în privinţa conţinutului acestora, în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. Curtea Constituţională a statuat în mod constant că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate de Constituţie, prin dispoziţiile art. 41 alin. (5), însă încheierea convenţiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste convenţii sunt izvor de drept, dar forţa lor juridică nu poate fi superioară legii; în consecinţă, convenţiile colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie. În caz contrar, „s-ar încălca un principiu fundamental al statului de drept, şi anume primordialitatea legii în reglementarea relaţiilor sociale. [...] în consecinţă, negocierea convenţiilor colective nu se poate face decât cu respectarea dispoziţiilor legale existente (...)”. În acest sens, sunt amintite Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, şi Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995. Mai mult, prin Decizia nr. 1,414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 41 alin. (5) din Constituţie, privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, nu exclud „posibilitatea legiuitorului de a interveni, din raţiuni de interes general, pentru modificarea unor dispoziţii din contractele colective de muncă, reglementând soluţii care să răspundă nevoilor sociale existente la un moment dat”. De altfel, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, faptul c㠄ordonatorii principali de credite trebuie să respecte legea şi să o aplice ca atare, chiar dacă aceasta are ca efect, pentru viitor, modificarea unor clauze din contractele de muncă, individuale sau colective, ale personalului plătit din fonduri publice. Raţiunea acestei concluzii constă în faptul că temeiul încheierii, modificării şi încetării contractului este legea, iar dacă, pentru viitor, legea prevede o redimensionare a politicii salariate bugetare, toate contractele pendinte sau care vor fi încheiate trebuie să reflecte şi să fie în acord cu legea.”Aşa încât, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 63/2011 stabilind natura infralegală a contractelor sau acordurilor colective de muncă şi a contractelor individuale de muncă, acestea urmează a fi încheiate potrivit prevederilor de lege criticate fără a putea exceda cuantumului drepturilor băneşti la care personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este îndrituit potrivit legii.

21. De asemenea, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 - personalul didactic din învăţământ aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 „are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008”. Or, dispoziţiile de lege care au făcut obiectul Deciziei nr. 11 din 8 octombrie 2012 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care ar fi trebuit să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2011, dar, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a stabilit că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010”. Începând cu data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a reglementat încadrarea personalului didactic şi didactic auxiliar şi salarizarea acestui personal pe baza unor noi grile de salarizare, prevăzute în anexele la lege, ce instituie salarii de încadrare pentru fiecare funcţie în parte, fără raportare la un coeficient de multiplicare astfel cum era prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată prin Legea nr. 221/2008.

22. Aşadar, considerentele rezultate din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situaţia legislativă actuală, şi anume la Legea nr. 63/2011, pentru că se referă la soluţii legislative diferite. Deciziile pronunţate în cadrul soluţionării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii, iar nu de legiferare, şi îşi găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.

23. Curtea a observat, totodată, că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat prin art. 2 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază şi a sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învăţământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază şi a sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază al personalului didactic şi didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015 şi cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.

24. Curtea a subliniat că, deşi legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar, iar Legea nr. 63/2011 a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârşitul anului 2015), totuşi, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să ţină seama că învăţământul constituie prioritate naţională, iar salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul şi importanţa activităţii prestate.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

26, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorina Luisa Ivona şi Georgeta Valentina Bolcu, prin reprezentant legal Sindicatul Liber învăţământ Zona Balş, respectiv de Sindicatul Liber din învăţământ Zona Odorheiu Secuiesc, în numele membrilor de sindicat semnatari, în Dosarul nr. 3.407/104/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, respectiv în Dosarul nr. 1.213/96/2014 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi anexele nr. 2 şi nr. 3b la lege, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 105.773/2015 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia SEA nr. 9.677/S.A.A.A/2013, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu, Avizul Ministerului Culturii nr. 6.081 din 16 octombrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 211.252 din 21 octombrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 73.591 din 31 august 2015 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 154.864/1.M. din 6 octombrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000, ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, prevăzut în anexă*).

Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Iulian Jugan,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 decembrie 2015.

Nr. 1.968.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi a altor venituri ale bugetelor locale de către organele fiscale locale, şi pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.068/2015 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor şi taxelor locale de către organele fiscale locale

 

În temeiul prevederilor art. 342 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, al avizului Ministerului Finanţelor Publice comunicat prin Adresa nr. 400,066/712,102 din 4 februarie 2016 şi al prevederilor art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă următoarele formulare tipizate pentru desfăşurarea activităţii de stabilire a impozitelor şi taxelor locale de către organele fiscale locale, precum şi a altor venituri ale bugetelor locale, prevăzute în anexele nr. 1-37, care fac parte integrantă din prezentul ordin, după cum urmează:

 

Nr. anexei

Denumirea

Model

1

Declaraţie pentru scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport

Model 2016 ITL 016

2

Decont impozit pe spectacole

Model 2016 ITL 017

3

Nota de plată

Model 2016 ITL 018

4

Borderou desfăşurător al încasărilor

Model 2016 ITL 019

5

Proces-verbal de verificare casier

Model 2016 ITL 020

6

Registru de rol nominal unic

Model 2016 ITL 021

7

Registru de rol alte venituri

Model 2016 ITL 022

8

Extras de rol

Model 2016 ITL 023

9

Matricolă pentru evidenţa centralizată a impozitului pe clădiri, a taxei pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren şi a impozitului pe mijloacele de transport

Model 2016 ITL 024

10

Borderou de debite - scăderi

Model 2016 ITL 025

11

Confirmare de primire a debitelor

Model 2016 ITL 026

12

Anunţ individual pentru comunicarea prin publicitate

Model 2016 ITL 027

13

Anunţ colectiv pentru comunicarea prin publicitate

Model 2016 ITL 028

14

Proces-verbal privind îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate

Model 2016 ITL 029

15

Legitimaţie pentru funcţionarul public din organul fiscal local cu atribuţii în: stabilirea, constatarea, controlul fiscal, inspecţia fiscală, urmărirea, executarea silită, încasarea impozitelor şi taxelor locale şi a altor venituri la bugetul local

Model 2016 ITL 030

16

Ordin de serviciu

Model 2016 ITL 031

17

Aviz de inspecţie fiscală

Model 2016 ITL 032

18

Invitaţie

Model 2016 ITL 033

19

Proces-verbal de reţinere/restituire de înscrisuri

Model 2016 ITL 034

20

Decizie de impunere privind creanţele datorate bugetului local, în urma inspecţiei fiscale

Model 2016 ITL 035

21

Decizie privind nemodificarea bazei de impunere

Model 2016 ITL 036

22

Somaţie

Model 2016 ITL 037

23

Titlu executoriu

Model 2016 ITL 038

24

Proces-verbal privind comunicarea somaţiei

Model 2016 ITL 039

25

Proces-verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu

Model 2016 ITL 040

26

Decizie de instituire a măsurilor asigurătorii

Model 2016 ITL 041

27

Decizie de ridicare a măsurilor asigurătorii

Model 2016 ITL 042

28

Adresă de înfiinţare a popririi asigurătorii

Model 2016 ITL 043

29

Adresă de înfiinţare a popririi

Model 2016 ITL 044

30

Înştiinţare privind înfiinţarea popririi

Model 2016 ITL 045

31

Proces-verbal de constatare a contravenţiei

Model 2016 ITL 046

32

Proces-verbal de identificare bunuri mobile

Model 2016 ITL 047

33

Proces-verbal de identificare bunuri imobile

Model 2016 ITL 048

34

Proces-verbal de sechestru asupra bunurilor mobile

Model 2016 ITL 049

35

Proces-verbal de sechestru asupra bunurilor imobile

Model 2016 ITL 050

36

Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile

Model 2016 ITL 051

37

Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri

Model 2016 ITL 052

 

(2) Tipizatele utilizate de către organele fiscale locale se codifică, după cum urmează:

a) „Model 2016”, reprezentând anul începând cu care acestea se utilizează;

b) grupa de litere „ITL”, reprezentând acronimul de la impozite şi taxe locale;

c) cifrele „016-052”, care reprezintă elementele de identificare ale fiecărui formular tipizat.

(3) Codificarea altor tipizate utilizate de către organele fiscale locale în activitatea de stabilire, constatare, impunere, control fiscal, încasare, urmărire şi executare silită se realizează potrivit prevederilor alin. (2).

Art. 2. - (1) Formularele prevăzute la art. 1, în anexele nr. 1-37 reprezintă modele-cadru şi pot fi completate cu informaţii specifice fiecărui organ fiscal local, cu respectarea prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Organele fiscale locale, în condiţii de autonomie locală şi de eficienţă economică, pot opta pentru achiziţionarea formularelor tipizate ori pot imprima aceste formulare utilizând sistemele informatice proprii.

(3) Organele fiscale locale care au pagină de internet proprie vor asigura publicarea formularelor tipizate pe pagina respectivă, astfel încât acestea să poată fi consultate şi imprimate de către contribuabili utilizând sisteme informatice proprii.

(4) Organele fiscale locale pun gratuit la dispoziţia contribuabililor formularele necesare îndeplinirii obligaţiilor ce le revin în baza titlului IX din Legea r\r. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Organele fiscale locale gestionează informaţiile din formularele prevăzute la art. 1, depuse de contribuabili pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite de lege.

Art. 4. - Cheltuielile ocazionate de achiziţionarea sau imprimarea utilizând sistemele informatice proprii, după caz, a formularelor prevăzute la art. 1 se asigură din bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv ale judeţelor, după caz.

Art. 5. - Tipizatele aflate în stocul organelor fiscale, după intrarea în vigoare a prezentului ordin, se utilizează, adaptate corespunzător, până la epuizare.

Art. 6. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2.068/2015 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor şi taxelor locale de către organele fiscale locale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 1 la formularul Model 2016 ITL Regim special - 001 „Chitanţă pentru încasarea creanţelor bugetare locale”, notele de subsol 2 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„2) În cazul emiterii în format electronic din sistemele informatice ale organului fiscal local se utilizează serii şi numere de chitanţe conform prevederilor Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2.123/2015 privind aprobarea instrucţiunilor pentru emiterea unitară a formularului tipizat Model 2016 ITL Regim special - 001.

3) În cazul tipăririi chitanţelor de către Compania Naţională Imprimeria Naţională, organele fiscale locale comunică acesteia seria şi plaja de numere de chitanţe alocate, ţinând cont de plaja de numere de chitanţe alocată pentru emiterea de chitanţe în format electronic din sistemele informatice ale organului fiscal local. Compania Naţională Imprimeria Naţională ţine o evidenţă pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială a chitanţelor tipărite.”

2. În anexa nr. 3 la formularul Model 2016 ITL - 003 „Declaraţie fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor fizice”, la finalul tipizatului, după dată şi semnătură, se introduce un cartuş cu următorul cuprins:

 

Dacă din motive independente de voinţa contribuabilului/plătitorului acesta este în imposibilitatea de a scrie, atunci un reprezentant al organului fiscal îi va redacta declaraţia fiscală şi îi va citi integral conţinutul acesteia. Declaraţia fiscală constituie proces-verbal în sensul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Data şi semnătura

 

Date de identificare ale reprezentantului organului fiscal:

Posed actul de identitate:

Tipul

 

Seria

 

Numărul

 

Eliberat de:

 

 

3. În anexa nr. 5, la formularul Model 2016 ITL - 005 „Declaraţie fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloacele de transport aflate în proprietatea  persoanelor fizice (PF)  persoanelor juridice (PJ)”, la finalul tipizatului, după dată şi semnătură, se introduce un cartuş, cu următorul cuprins:

 

Dacă din motive independente de voinţa contribuabilului/plătitorului acesta este în imposibilitatea de a scrie, atunci un reprezentant al organului fiscal îi va redacta declaraţia fiscală şi îi va citi integral conţinutul acesteia. Declaraţia fiscală constituie proces-verbal în sensul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Data şi semnătura

 

Date de identificare ale reprezentantului organului fiscal:

Posed actul de identitate:

Tipul

 

Seria

 

Numărul

 

Eliberat de:

 

 

4. În anexa nr. 7, la formularul Model 2016 ITL - 007 „Declaraţie fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloacele de transport pe apă aflate în proprietatea  persoanelor fizice (PF)  persoanelor juridice (PJ)”, la finalul tipizatului, după dată şi semnătură se introduce un cartuş, cu următorul cuprins:

 

Dacă din motive independente de voinţa contribuabilului/plătitorului acesta este în imposibilitatea de a scrie, atunci un reprezentant al organului fiscal îi va redacta declaraţia fiscală şi îi va citi integral conţinutul acesteia. Declaraţia fiscală constituie proces-verbal în sensul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Data şi semnătura

 

Date de identificare ale reprezentantului organului fiscal:

Posed actul de identitate:

Tipul

 

Seria

 

Numărul

 

Eliberat de:

 

 

5. În anexa nr. 10, la formularul Model 2016 ITL - 010 „Cerere pentru eliberarea unui certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozite, taxe locale şi alte venituri datorate bugetului local”, notele de subsol 1 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1) Executorii fiscali ai altor organe fiscale, executori judecătoreşti/bancari, notari sau delegaţi ai acestora.

……………………………………………..

3) Dacă se cunoaşte. În cazul solicitării de către notar sau delegat, conform mandatului dat de către contribuabil, se trec şi datele de identificare ale contribuabilului.”

6. În anexa nr. 11, la formularul Model 2016 ITL - 011 „Certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri datorate bugetului local”, nota de subsol 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) Spre exemplu, notarul public sau delegatul acestuia, conform mandatului dat de către contribuabil.”

7. În anexa nr. 12, la formularul Model 2016 ITL - 012 „Cerere pentru eliberarea unui certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozite, taxe locale şi alte venituri datorate bugetului local”, după notă se introduce o nouă notă cu următorul cuprins:

„Certificatul de atestare fiscală se eliberează solicitantului la sediul organului fiscal. Eliberarea certificatului se poate realiza şi în format electronic.”

8. În anexa nr. 13, la formularul Model 2016 ITL - 013 „Certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozite, taxele locale şi alte venituri datorate bugetului local”, nota de subsol 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1). Executorii fiscali ai altor organe fiscale, executori judecătoreşti/bancari, lichidatori, notari sau delegaţi ai acestora, conform mandatului dat de către contribuabil.”

Art. 7. - În cazul în care actele administrative fiscale se comunică prin afişare, în conformitate cu prevederile art. 163 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentanţii organelor fiscale locale iau măsuri de protecţie a datelor cu caracter personal prin acoperirea cu marker a codului unic de identificare fiscală care poate fi codul numeric personal, sau, după caz numărul de identificare fiscală.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 9 februarie 2016.

Nr. 144.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

ROMÂNIA

 

Stema unităţii administrativ-teritoriale

Comuna/Oraşul/Municipiul/sectorul

Model 2016 ITL 016

 

Denumirea organului fiscal local

 

 

 

 

Cod SIRUTA ............................................

 

Codul de identificare fiscală: .......................

Nr. ........./......./20.....

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

ANTET

Secţiunea 1: Completare contribuabil

 

 

DECLARAŢIE

pentru scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport

 

Subsemnatul(a) 1) .................... Subscrisa ...................., cu sediul în ROMÂNIA/ .................... judeţul ...................., codul poştal ...................., municipiul/oraşul/comuna ...................., satul/sectorul ...................., str. .................... nr. ......., bl. ......, sc. ......, et. ......, ap . ......, identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Paşaport seria .................... nr.................... ., C. I.F 2) ...................., tel./fax ...................., e-mail ...................., reprezentată prin .................... 3), în calitate de proprietar/coproprietar/moştenitor 4) /mandatar/acţionar unic/asociat/ administrator/împuternicit cu domiciliul fiscal în ROMÂNIA/ ...................., judeţul ...................., codul poştal ...................., municipiul/oraşul/comuna ...................., satul/sectorul ...................., str. ................... . nr. ......, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......, identificat prin B. I./C.I./C.I.P./Paşaport seria .................... nr.................... ., C.I.F ...................., tel./fax ...................., e-mail ...................., solicit scoaterea din evidenţa dvs. a următorului mijloc de transport: marca ...................., serie motor ...................., seria şasiu a) ...................., capacitatea cilindrică .................... cm3, capacitate b) .................... tone, dobândit la data de ...................., ca efect al: înstrăinării/ transferului la un alt punct de lucru/furtului/ scoaterii din funcţiune/ schimbării domiciliului/ încetarea contractului de leasing înainte de scadenţă/ scoaterii definitive din ţară, începând cu data de ...................., dovedind aceasta prin: actul ..................../ ..................../ certificatul de radiere ..................../ ...................., anexat c) la prezenta.

Noul proprietar: .................... judeţul/sectorul .................... localitatea ...................., str. ......................., nr. ......,bl. ......, sc. ......, ap. ...... .

 

Semnătura declarantului
....................

 

a) Serie şasiu pentru remorci

b) Capacitate tone pentru remorci

c) Contribuabilii vor înscrie pe actele ataşate în fotocopie menţiunea "conform cu originalul" şi le vor certifica prin semnătură, conform art. 64 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

---------------------------------------------------- aici se taie ------------------------------------------------------

 

Secţiunea 2: Completare organ fiscal local

ANTET

 

Către: ...........................................................

Organul fiscal local de domiciliu al contribuabilului dobânditor

Serviciul regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor

Vă facem cunoscut că potrivit actului ......./............ contribuabilul ......................................................................., cu domiciliul fiscal în ROMÂNIA/ ............................, judeţul/sectorul ............................, codul portal ....................,

municipiul/oraşul/ comuna ................................................., satul ......................................, str. ......................., nr. ......, bl. ......, sc. ......, ap. ......, identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Paşaport seria ............. nr. ................., C.I.F.*) ........................., tel./fax ...................................., e-mail ....................................., a dobândit mijlocul de transport marca ............................, cu seria motor ....................., seria şasiu .........................., capacitate cilindrică ................. cm3, capacitate ......... tone, conform contractului de înstrăinare - dobândire nr. ........../............ (înregistrat la organul fiscal local) factura seria ....... nr. ........../........... (înregistrată la organul fiscal local) sau alt act care atestă calitatea de proprietar5 ........................................................................................................................

Vă rugăm să luaţi măsurile necesare pentru înscrierea în evidenţa dvs. conform titlului IX din Legea nr. 227/20 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Conducătorul organului fiscal local,

Întocmit,

...........................................................

...........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

(funcţia numele, prenumele şi semnătura)

 

---------------------------------------------------- aici se taie ------------------------------------------------------

 

Secţiunea 3: Completare organ fiscal local

ANTET

 

Către: ................................................................................................

Ca urmare a declaraţiei dvs. nr. ...................../............ prin care solicitaţi scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport marca ............................................................, cu seria motor .........................., seria şasiu ......................................, cap. cil. ................. cm3, capacitate ......... tone, dobândit la ............................. şi a actelor anexate, vă aducem la cunoştinţă faptul că aceasta a fost operată la nr. matricol .............................., nr. rol nominal unic ........................., şi au rezultat scăderi de debit (dacă este cazul) astfel: ..................................................................................................................

 

Conducătorul organului fiscal local,

Întocmit,

L.S. ...........................................................

...........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

(funcţia numele, prenumele şi semnătura)

Contribuabil:

 

Data ...............................

Am primit un exemplar ................................

 

1 Se completează în cazul persoanelor fizice;

2 Se completează: codul de identificare fiscală (codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, după caz);.

3 Se completează în. cazul persoanelor juridice;

4 Moştenitorii trebuie şi prezinte certificatul de moştenitor.

5 Se menţionează denumirea actului care atestă calitatea de proprietar, nr. şi data.

 

ANEXA Nr. 2

 

 

ROMÂNIA

 

Stema unităţii administrativ-teritoriale

Comuna/Oraşul/Municipiul/sectorul

Model 2016 ITL 017

 

Denumirea organului fiscal local

 

 

 

 

Cod SIRUTA ............................................

 

Codul de identificare fiscală: .......................

Nr. ........./......./20.....

Adresă ......................................................

 

Cont IBAN .......................  Tel/fax .......................

 

 

IMPOZIT PE SPECTACOLE

Decont pe luna ............................................ anul ...............

 

Subscrisa ...................................................................................., cu sediul în ROMÂNIA/......................................, judeţul .........................................................., codul poştal.................., municipiul/oraşul/comuna ................................................... satul/sectorul ..............................., str. ................................................................... nr. ......, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......, C.I.F.*) ................................................... tel/fax ................................, e-mail ..........................................., reprezentată prin  ..................................................................................................................... în calitate de acţionar unic/asociat/ administrator/ împuternicit cu domiciliul fiscal în ROMÂNIA/........................................., judeţul .........................................................., codul poştal ....................., municipiul/oraşul/comuna ............................................... satul/sectorul .............................., str. ................................................................................. nr. ......, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......, identificat prin B.I./C.I./C.I.P./Paşaport seria .............. nr. ......... ................C.I.F.*)........................................................................ tel. /fax ..............................................., e-mail .........................................., declar:

 

Nr. crt.

Tipul spectacolului şi adresa la care se desfăşoară acesta

Încasările din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor la spectacole

- lei -

Încasările reprezentând contravaloarea timbrelor

(cinematografic, muzical, folcloric etc.)

- lei -

Sumele cedate în

scopuri umanitare

Încasările supuse impozitului pe spectacole

- lei -

Cota de impozit

Impozitul pe spectacole

datorat

plătit

Diferenţa

de primit

de plătit

0

1

2

3

4

5 = 2 - 3 - 4

6

7 = 5 x 6

8

9 = 8 - 7

10 = 7 - 8

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin semnarea prezentei am luat cunoştinţă că declararea necorespunzătoare adevărului se pedepseşte conform legii penale, cele declarate fiind corecte şi complete.

........................................

(data întocmirii declaraţiei)

 

 

Reprezentantul legal,

Şeful compartimentului contabil,

...........................................................

...........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

(numele, prenumele şi semnătura)

 

*) Se va completa: codul de identificare fiscală (codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, după caz); etc.

 

Situaţia biletelor şi abonamentelor la spectacole, vândute în luna.........................................

 

Seria biletelor şi a abonamentelor

de la......................

până la...................

Numărul de bilete şi de abonamente la spectacole vândute

Valoarea

- lei -

 

 

unitară

totală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Declar că informaţiile cuprinse în acest decont sunt corecte şi complete.

 

Reprezentantul legal,

...........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 3

 

 

ROMÂNIA

 

Stema unităţii administrativ-teritoriale

Comuna/Oraşul/Municipiul/sectorul

Model 2016 ITL 018

 

Denumirea organului fiscal local

 

 

 

 

Cod SIRUTA ............................................

 

Codul de identificare fiscală: .......................

Nr. ........./......./20.....

Adresă/Cont IBAN

 

Tel/fax/e-mail

 

 

NOTĂ DE PLATĂ

 

 

- lei -

Pentru creanţe bugetare

Nr. de rol nominal unic:

Contribuabilul................................

Domiciliul fiscal ............................

Denumire creanţă

Numărul contului

Rămăşiţă

Curent

Accesorii

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total general

XXX

 

 

 

 

 

Numele şi prenumele ............................

Nr. ...........din...../..................20.........

Semnătura ............................

 

NOTA:

Acest formular se cuprinde sub formă de carnet a 50/100/200 file.

 

ANEXA Nr. 4

 

 

ROMÂNIA

 

Stema unităţii administrativ-teritoriale

Comuna/Oraşul/Municipiul/sectorul

Model 2016 ITL 019

 

Denumirea organului fiscal local

 

 

 

 

Cod SIRUTA ............................................

 

Codul de identificare fiscală: .......................

Nr. ........./......./20.....

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

 

GESTIUNEA NR. …………..

- partea I -

 

BORDEROU DESFĂŞURĂTOR AL ÎNCASĂRILOR

din data de ............................. 20.....

 

Nr. crt.

CONTRIBUABILUL

P.F. - Numele şi prenumele

P.J. - Denumirea

Nr. de rol nominal unic

CHITANŢA EMISĂ

IMPOZIT ŞI TAXĂ PE CLĂDIRI

Seria

Numărul

Data

Curent

Bonificaţie

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Se tipăreşte pe foi volante, faţă-verso.

 

ÎNTOCMIT : ...........................................................

VERIFICAT : ...........................................................

(numele, prenumele şi semnătura organului de încasare)

(funcţia numele, prenumele şi semnătura)

 

- partea a II-a –

 

IMPOZIT ŞI TAXĂ PE. TEREN

IMPOZIT PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Alte venituri datorate bugetului local

...........................................................

Curent

Bonificaţie

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

Curent

Bonificaţie

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

Curent

Bonificaţie (după caz)

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- partea a III-a –

 

Alte venituri datorate bugetului local

Alte venituri datorate bugetului local

Alte venituri datorate bugetului local

Curent

Bonificaţie (după caz)

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

Curent

Bonificaţie (după caz)

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

Curent

Bonificaţie (după caz)

Rămăşiţă

Accesorii

TOTAL

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

 

- faţă -

 

ROMÂNIA

 

Stema unităţii administrativ-teritoriale

Comuna/Oraşul/Municipiul/sectorul

Model 2016 ITL 020

 

Denumirea organului fiscal local

 

 

 

 

Cod SIRUTA ............................................

 

Codul de identificare fiscală: .......................

Nr. ........./......./20.....

Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail

 

 

 

 

PROCESUL-VERBAL DE VERIFICARE CASIER PRECEDENT

Nr. ....... din ......./........................20......

 

PROCESUL-VERBAL

de verificare casier

Încheiat astăzi, ................................... 20......

 

Subsemnatul (a) ..................................................................................., îndeplinind funcţia de .........................................................................., am efectuat verificarea operaţiunilor de casă şi a gestiunii chitanţierelor pentru creanţe ale bugetelor locale pe perioada de la ......../.................... 20...... la ........../................ 20..... efectuate de către dl/dna............................................................................................., având funcţia de ..............................................................

- GESTIUNEA NR. ...........

 

Cu ocazia verificării s-au constatat următoarele:

 

Capitolul I                  GESTIUNEA NUMERARULUI

 

Număr rând

SPECIFICAŢIE

SUMA

– lei -

ÎNCASĂRI PRIN CHITANŢIERE, PE VOLUME

De la nr. ...

La nr. ......

SUMA

- lei -

0

1

2

A

B

C

1

Soldul la verificarea precedentă

 

 

 

 

2

Încasări prin chitanţier

 

 

 

 

3

Încasări cu CEC în numerar

 

 

 

 

4

TOTAL ÎNCASĂRI (rd. l+rd.2+rd.3)

 

 

 

 

5

Depuneri la Trezorerie

 

 

 

 

6

Depuneri la alte entităţi

 

 

 

 

7

Plăţi din numerarul încasat (restituiri)

 

 

 

 

8

TOTAL DEPUNERI / PLĂŢI (rd.5+..+rd.7)

 

 

 

 

9

SOLD SCRIPTIC (rd.4 - rd.8)

 

TOTAL col. C

(rd. L +...+ rd.8)

 

10

SOLD FAPTIC - Numerar la data verificării

 

TOTAL ÎNCASĂRI faptic

 

11

DIFERENŢĂ (rd.9 - rd.10) +/-

 

DIFERENŢA (rd.9 - rd. 10)

 

 

1. Situaţia încasărilor, precum şi a depunerilor/plăţilor pe fiecare zi şi lună din perioada supusă verificării este cuprinsă în anexa nr. 1 la prezentul proces-verbal de verificare gestionară. Pentru fiecare luna, indiferent de numărul de zile din aceasta, anexa nr. 1 se întocmeşte separat, fiecăreia atribuindu-i-se numere de ordine subsecvenţiale; ex.: anexa nr. 1/1, anexa nr. 1/2, anexa nr. 1/3,...., anexa nr. 1/....

2. Diferenţa de ............................. lei este explicată de gestionar prin declaraţia care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul proces-verbal de verificare gestionară.

3. În legătură cu această diferenţă facem următoarele menţiuni: ............................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

 

- continuare pe verso –

 

- verso –

 

Capitolul II                GESTIUNEA CHITANŢIERELOR

 

Număr rând

SPECI FICAŢIE

NUMĂRUL CHITANŢIERELOR

 

1

A

B

1

SOLDUL FAPTIC (Report din procesul-verbal de verificare gestionară precedent)

Utilizate

Neutilizate

2

Chitanţiere primite în perioada supusă verificării

 

 

3

Chitanţiere predate în perioada supusă verificării

 

 

4

SOLDUL SCRIPTIC (rd. l + rd.2 - rd.3)

 

 

5

SOLDUL FAPTIC (Report în Procesul-verbal de verificare gestionara următor)

 

 

6

DIFERENŢĂ (rd.5 - rd.4) +/-

 

 

 

1. Diferenţa de ..... buc. chitanţiere este explicată de gestionar prin declaraţia care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul proces-verbal de verificare gestionară.

2. În legătură cu această diferenţă facem următoarele menţiuni: .......................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

 

Capitolul III               ALTE CONSTATĂRI

 

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

 

Prezentul proces-verbal de verificare gestionară s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

 

...................................................

...................................................

(semnătura organului de control)

(semnătura gestionarului)

 

Am luat cunoştinţă de prezentul proces-verbal de verificare gestionară,

Conducătorul organului fiscal local,

L.S. ...................................................

(prenumele, numele şi semnătura)

 

 

Şeful compartimentului contabil,

...................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

NOTĂ:

În cazul în care există diferenţe înregistrate la gestiunea numerarului/chitanţierelor, prezentul proces-verbal de verificare gestionară va fi adus la cunoştinţa ordonatorului principal de credite pentru luarea măsurilor prevăzute de lege.

 

ANEXA NR. 1/..... LA PROCESUL-VERBAL DE VERIEICARE CASIER

de la ...../......................20.... la ...../.......................20....

D .....  ............................................./ GESTIUNEA NR. .........

 

Ziua

INCASĂRI

 

DEPUNERI

Plăţi din numerarul

încasat (restituiri)

Chitanţier

CEC numerar

Număr document

Suma

de la nr. ...

la nr. ...

Suma

Seria

Numărul

Suma

0

1

2

A

3

4

B

5

C

D

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12

 

 

 

 

 

 

 

 

 

13

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16

 

 

 

 

 

 

 

 

 

17

 

 

 

 

 

 

 

 

 

18

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19

 

 

 

 

 

 

 

 

 

20

 

 

 

 

 

 

 

 

 

21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

23

 

 

 

 

 

 

 

 

 

24

 

 

 

 

 

 

 

 

 

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

26

 

 

 

 

 

 

 

 

 

27

 

 

 

 

 

 

 

 

 

28

 

 

 

 

 

 

 

 

 

29

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30

 

 

 

 

 

 

 

 

 

31

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

X

X

 

X

 

 

 

NOTĂ:

TOTAL col. A = Cap. 1, col. 2, rd.2; TOTAL col B = Cap. I, col.2, rd.3; TOTAL col. C = Cap, I, col. 2, rd.5 + rd.6; TOTAL col. D = Cap. I, col. 2, rd.7

 

ANEXA Nr. 6

 

Model 2016 ITL 021

 

REGISTRU DE ROL NOMINAL UNIC

 

ELEMENTE DE IDENTIFICAREA CONTRIBUABILULUI

CONTRIBUABILUL:

CORESPONDENŢA CU ALTE EVIDENŢE

Adresa pentru cei care au domiciliul fiscal în unitatea administrativ-teritorială

REGISTRUL AGRICOL

Localitatea .............................................., str. ....................................., nr. ......., bl. ......,sc. ....., et. ...., ap. ......, codul poştal........., tel. nr. ..............., fax nr. ...............

Curent

Anterior

NUMĂR DE ROL NOMINAL UNIC

Adresa pentru cei care au domiciliul fiscal în altă unitate administrativ-teritorială

 

 

 

 

Localitatea .............................................., str. ....................................., nr. ......., bl. ......,sc. ....., et. ...., ap. ......, codul poştal........., tel. nr. ..............., fax nr. ...............

NR. DE ROL NOMINAL UNIC ANTERIOR:

Adresa pentru cetăţenii străini care au rezidenţa în alt stat (cetăţenia ..............................)

Localitatea .............................................., str. ....................................., nr. ......., bl. ......,sc. ....., et. ...., ap. ......, codul poştal........., tel. nr. ..............., fax nr. ...............

Locul de munca al contribuabilului ..............................................

NUMĂR MATRICOL

Anterior

 

CODUL NUMERIC PERSONAL

Curent

 

În cazul persoanelor juridice: reprezentantul legal ..............................................

CODUL UNIC DE ÎNREGISTRARE

 

Alte persoane de contact ..............................................

ALTE EVIDENŢE:

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

Situaţia la 01.01.

CLĂDIRI - TOTAL

TEREN-TOTAL

Suprafaţa construită

Valoarea impozabilă

Intravilan

Extravilan

ALTE ELEMENTE:

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

..............................................

desfăşurată - m2-

- mii lei -

- m2-

– m2-

20......

 

 

 

 

20......

 

 

 

 

20.....

 

 

 

 

20......

 

 

 

 

20......

 

 

 

 

 

 

ANUL

20....

Documentul/

IMPOZITUL PE CLĂDIRI

Documentul/

IMPOZITUL PE TEREN

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentul/

IMPOZIT PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Documentul/

…………………………………………..

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentul/

…………………………………………..

Documentul/

…………………………………………..

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANUL

20....

Documentul/

IMPOZITUL PE CLĂDIRI

Documentul/

IMPOZITUL PE TEREN

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentul/

IMPOZIT PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Documentul/

…………………………………………..

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentul/

…………………………………………..

Documentul/

…………………………………………..

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTA:

Se leagă în registre a 50/100/200/400/600 file.

 

ANUL

20....

Documentul/

IMPOZITUL PE CLĂDIRI

Documentul/

IMPOZITUL PE TEREN

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

nr./data

Debit

Credit

Sold

Accesorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentul/