MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 102/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 102         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 februarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 801 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Decizia nr. 821 din 26 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 884 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

33. - Hotărâre privind modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

117. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Manualului de procedură privind achiziţiile publice de servicii de consiliere finanţate prin Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală

 

153. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare

 

154/204. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 801

din 18 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea în şedinţa publică din 3 noiembrie 2015 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Vasile Georgel Surugiu în Dosarul nr. 576/42/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a I l-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 821/D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 3 noiembrie 2015, în prezenţa autorului excepţiei şi a apărătorului acestuia, a reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 17 noiembrie 2015 şi apoi, în acelaşi scop, pentru data de 18 noiembrie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 20 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 576/42/2014, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Vasile Georgel Surugiu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare, prin

care inspectori ai Agenţiei Naţionale de Integritate au constatat existenţa unui caz de incompatibilitate.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră, în esenţă, că raportul emis de Agenţia

Naţională de Integritate, astfel cum este redactat şi motivat, are caracterul unei veritabile hotărâri judecătoreşti. Susţine că acest caracter reiese din faptul că inspectorul de integritate dispune în ceea ce priveşte aplicarea acestuia şi din faptul că, în cazul în care persoana verificată nu exercită calea de atac a contestaţiei, acesta rămâne definitiv şi prefectul îl pune în executare, în sensul că dispune încetarea mandatului său de viceprimar.

5. În continuare, apreciază că se află în faţa unei situaţii speciale, rezultată din neconcordanţa dintre prevederile Constituţiei şi dispoziţiile Legii nr. 176/2010, mai precis neconcordanţa dintre roiul de judecător şi acela de inspector de integritate care se consideră şi el judecător.

6. În final, consideră că „activitatea unui inspector de integritate de a hotărî şi a dispune cu privire la cele rezultate în urma unei verificări este neconstituţională şi rezultă din caracterul ambiguu al legislaţiei speciale adoptate pentru desfăşurarea activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate, legislaţie necorelată cu prevederile constituţionale”.

7. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, referitor la criticile de neconstituţionalitate vizând, în principal, presupusul caracter jurisdicţional al activităţii desfăşurate de Agenţia Naţională de Integritate, instanţa arată că Agenţia desfăşoară o activitate de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfăşura o activitate de judecată.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor

de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor şi concluziile scrise depuse de Agenţia Naţională de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, având următorul cuprins: „Inspectorii de integritate desfăşoară următoarele activităţi: [...]

h) aplică sancţiunile şi iau măsurile prevăzute de lege în competenţa acestora

12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 125 referitor la statutul judecătorilor şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 176/2010 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate a posteriori, prin perspectiva presupusului caracter jurisdicţional al activităţii desfăşurate de Agenţia Naţională de Integritate. Prin numeroase decizii, Curtea a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 iunie 2013, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr. 604 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 299 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, Astfel, Curtea a statuat că Agenţia desfăşoară o activitate de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfăşura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010 (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, şi Decizia nr. 1.042 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013).

14. De asemenea, Curtea a reţinut că funcţia jurisdicţională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicţie de a soluţiona printr-o hotărâre învestită cu autoritatea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor drepturi subiective şi de a dispune, în condiţiile legii, măsuri restrictive. Această funcţie se circumscrie activităţii jurisdicţionale propriu-zise, care se exercită numai la cerere, în cadrul unei proceduri formale, caracterizate prin publicitate, contradictorialitate şi oralitate.

15. Ca atare, faţă de aceste elemente, Curtea a constatat că Agenţia Naţională de Integritate nu desfăşoară o activitate de jurisdicţie, ci una administrativă, care se realizează şi din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate şi contradictorialitate, iar în competenţa sa nu intră soluţionarea unor cazuri litigioase. Totodată, Agenţia Naţională de Integritate nu pronunţă hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeşte rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situaţii cu semnificaţie juridică. Finalitatea întocmirii acestor rapoarte o reprezintă posibilitatea sesizării instanţelor de judecată sau, după caz, a altor autorităţi publice şi instituţii competente, în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.

16. Curtea reţine că, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 176/2010, inspectorul de integritate poate aplica sancţiunea amenzii, pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din lege, potrivit cărora nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare. În această ipoteză, sancţiunea amenzii se aplică prin procesul-verbal de contravenţie, care poate fi contestat în instanţă, întrucât, potrivit art. 30 din Legea nr. 176/2010, constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

17. De asemenea, inspectorul de integritate poate dispune aplicarea de amenzi în situaţia în care autorităţile responsabile să ducă la îndeplinire sancţiunile ce decurg ca urmare a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârilor judecătoreşti, prin care se menţine legalitatea raportului de evaluare, nu îşi îndeplinesc această obligaţie.

18. Curtea observă că, potrivit art. 22 alin, (1) din Legea nr. 176/2010, persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ. Ca atare, rapoartele de evaluare, întocmite de inspectorul de integritate, sunt acte administrative şi, prin urmare, efectele sale se suspendă, de drept, la momentul sesizării, de către persoana evaluată, a instanţei de judecată competente. Astfel, opţiunea contestării raportului de evaluare aparţine, în exclusivitate, persoanei evaluate şi numai în situaţia în care raportul de evaluare nu este contestat acesta rămâne definitiv şi produce efectele juridice prevăzute de art. 25 din Legea nr. 176/2010.

19. Sintetizând cele de mai sus, având în vedere şi jurisprudenţa în materie, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 566 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 449 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 625 din 18 august 2015, şi Decizia nr. 153 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 14 mai 2015, Curtea constată Că aplicarea sancţiunilor de către inspectorul de integritate nu are natură jurisdicţională, ci reprezintă, în fapt, exercitarea prerogativelor de putere publică de către funcţionarii publici, concretizate prin acte ce sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti.

20. Prin urmare, sancţiunile specifice Legii nr. 176/201Dsunt aplicate de inspectorii de integritate şi fac parte din ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite prin Legea nr. 144/2007, reprezentând prerogative de putere publică, aşa cum acestea sunt definite de dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Ca atare, această aplicare, concretizată prin acte administrative specifice, ce pot fi contestate la instanţele judecătoreşti competente, reprezintă materializarea prerogativelor de putere publică care privesc, pa de o parte, punerea în executare a legilor şi celorlalte acte normative şi, pe de altă parte, asigurarea premisei respectării art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii.

21. Cu privire la măsurile prevăzute de lege în competenţa inspectorului de integritate, Curtea reţine că, aşa cum rezultă din teza a două a dispoziţiei de lege supuse controlului de constituţionalitate, inspectorii de integritate iau, în mod exclusiv, măsurile prevăzute de lege în competenţa acestora. Astfel, potrivit art. 22 din Legea nr. 176/2010: Agenţia sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare, precum şi, dacă este cazul, instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese, dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanţa de contencios administrativ [alin. (2)]; Agenţia sesizează în termen de 6 luni instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilităţile, dacă raportul de evaluare a incompatibilităţii nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanţa de contencios administrativ; Agenţia sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare [alin. (3)]; dacă în urma evaluării declaraţiei de interese, precum şi a altor date şi informaţii, inspectorul de integritate constată inexistenţa unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, întocmeşte un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării, în condiţiile art. 17 alin. (5) teza a două [alin. (4)].

22. Prin urmare. Curtea constată că toate măsurile, inclusiv cele sancţionatoare, ce pot fi dispuse de inspectorii de integritate pot fi contestate la instanţele judecătoreşti competente şi reprezintă, în fapt, acte prin care se urmăreşte protejarea valorilor sociale şi a principiilor legalităţii, obiectivităţii şi imparţialităţii în exercitarea funcţiilor publice.

23. Aşa cum reiese din jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, Agenţia Naţională de Integritate desfăşoară o activitate administrativă, realizată în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate şi contradictorialitate, evaluând fapte ori situaţii cu semnificaţie juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanţelor judecătoreşti competente, astfel încât atribuţia de a aplica sancţiuni, conferită de legiuitor inspectorului de integritate, prin lit. h) a art. 10 din Legea nr. 176/2010, este practic o continuare a acestei idei.

24. Ca atare, simpla constatare a unor stări de incompatibilitate sau conflict de interese, fără posibilitatea de a aplica sancţiunile corespunzătoare, ar lipsi de efect activitatea desfăşurată de inspectorii de integritate, astfel încât prerogativa stabilită de legiuitor în competenţa acestora, prin dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate, este în acord cu principiile consacrate de Constituţie. Totodată, nicio competenţă ce revine, potrivit Legii nr. 176/2010, inspectorului de integritate nu este exclusă controlului instanţei de contencios administrativ.

25. Prin urmare, Curtea constată că nu există nicio încălcare a prevederilor constituţionale invocate, criticile urmând a fi respinse ca neîntemeiate.

26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Georgel Surugiu în Dosarul nr. 576/42/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 821

din 26 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Daniela Floriana Becheru în Dosarul nr. 1.848/63/2015 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 903D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 904D/2015, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Claudia Valentina Enache în Dosarul nr. 1.853/63/2015 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 903D/2015 şi nr. 904D/2015, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 904D/2Q15 la Dosarul nr. 903D/2015, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate în acest sens arată că nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate, întrucât legiuitorul are competenţa deplină în a stabili drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierile din 5 mai 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.848/63/2015 şi nr. 1.853/63/2015, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată de Daniela Floriana Becheru şi Claudia Valentina Enache în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor prin care salariul de bază a fost stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că reglementarea criticată este neconstituţională prin modalitatea de stabilire a salariului de bază (şi anume, prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţii similare din instituţia/autoritatea publică în care sunt încadrate, corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010), împrejurare care aduce atingere dreptului salarial în chiar substanţa sa. Consideră că prevederile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 sunt neconstituţionale, raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât „creează o discriminare între salariaţii care se află deja încadraţi în funcţia similară, al căror salariu de bază a fost stabilit raportat la nivelul de salarizare în plată pentru funcţii similare corespunzător treptei I de salarizare utilizate în anul 2010, fiind în imposibilitatea de a schimba cuantumul acestui salariu, prin Legea-cadru nr. 284/2010 nemaiexistând treptele de salarizare”.

11. Apreciază că „prin această modalitate de stabilire a salariului de bază sunt nesocotite şi prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, astfel încât restrângerea exerciţiului dreptului la un salariu decent, corespunzător pentru munca prestată de fiecare, încalcă dreptul la muncă, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare, precum şi dreptul la o plată egală pentru o muncă egală”. De asemenea arată că prin prevederile criticate se aduce atingere principiilor care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei funcţionarului public, şi anume principiului egalităţii de şanse şi principiului motivării.

12. Consideră, totodată, că sunt încălcate dispoziţii cuprinse în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art. 17 privind dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 referitor la o retribuire echitabilă şi la protecţie socială şi art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent); Carta socială europeană (art. 1 pct. 2 şi 4 privind dreptul le muncă, art. 4 privind dreptul la o salarizare echitabilă şi art. 20 privind egalitatea de şanse a lucrătorilor); art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (noţiunea de „bun”, care îmbracă natura unui drept patrimonial); precum şi din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind protecţia salariului nr. 95/1949, Referitor la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se arată că, în situaţiile de faţă, noţiunea de „bun” îmbracă natura unui drept patrimonial, respectiv „orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică” (a se vedea Cauza Buchen contra Cehiei), iar dreptul salarial este un bun care, în accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului, poate acoperi atât bunuri actuale, cât şi valori patrimoniale, inclusiv creanţe în baza cărora reclamanţii pot pretinde să aibă cel puţin o speranţă legitimă pentru a obţine utilizarea efectivă a unui drept de proprietate.

13. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât aceste norme stabilesc drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, în virtutea dreptului autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat, fără a se putea reţine că prin aceasta s-ar încălca principiul supremaţiei Constituţiei. Arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că instituirea de regimuri juridice diferite, în situaţii care impun rezolvări diferite, nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalităţii, iar art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni, în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. Totodată, apreciază că norma supusă controlului de constituţionalitate stabilind drepturile salariale de la data intrării sale în vigoare, aşadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare, nu reprezintă o ingerinţă de tipul privării de proprietate.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din data de 21 martie 2014, având următorul cuprins: „În cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plata pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.”

18. Autoarele excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în drepturi.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine că dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici identice cu cele formulate în prezenta cauza şi prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale.

20. Astfel, prin Decizia nr. 743 din 3 noiembrie 2015*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a observat că, până la apariţia Legii-cadru nr. 284/2010, salarizarea funcţionarului public se realiza ţinându-se cont de funcţia în care era încadrat, clasa din care făcea parte, gradul şi treapta de salarizare şi vechimea în muncă. Ulterior, prin art. 41 pct. 2 din Legea-cadru nr. 284/2010, s-au abrogat prevederile cuprinse în art. 65 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, ce reglementau posibilitatea promovării în trepte de salarizare, trepte care, până la momentul abrogării, erau recunoscute în cadrul aceluiaşi grad profesional. Ca atare, începând cu anul 2011, au fost eliminate treptele de salarizare, iar, în acest context, la stabilirea salariului pentru un funcţionar public se are în vedere funcţia, respectiv clasa de salarizare, gradul profesional, ce urmăreşte să asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi experienţa acesteia în muncă, iar, în cadrul fiecărui grad profesional, vechimea în muncă, ce conţine 5 gradaţii.

21. Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 a fost prevăzută, iniţial, cu un conţinut normativ identic, în art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată prin Legea nr. 283/2011, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.

22. Curtea a observat că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, „în anul 2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de aceiaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizam în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.” Din interpretarea acestui text de lege reiese că salarizarea personalului nou-încadrat sau promovat se va face la un singur nivel de salarizare, şi nu la mai multe nivele de salarizare posibil a exista în plată, în noul context legislativ.

23. De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 stabilesc, de principiu, salarizarea funcţionarilor publici pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/ autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, constituind dispoziţii cu caracter general, în timp ce, prin completare la aceste dispoziţii, alin. (3) al art. 5 din acelaşi act normativ instituie prevederi speciale, prin care se stabileşte salarizarea celor două categorii de funcţionari publici, respectiv cei nou-încadraţi şi cei promovaţi. Curtea a reţinut, de asemenea, că, potrivit art. 5 alin. (5) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ordonatorii principali de credite si/sau ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului, în anul 2014, numai cu condiţia încadrării în bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

24. Totodată, prin Decizia nr. 389 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 30 iulie 2015, Curtea a reţinut că art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu modificări şi completări, articol introdus prin Legea nr. 71/2015 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, reglementează interpretarea noţiunii de „nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare” prin care se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, printre altele, şi sumele aferente sporului de doctorat, în cazul în care salariatul angajat, numit sau promovat, îndeplineşte aceleaşi condiţii ca şi salariaţii aflaţi în funcţii la data de 31 decembrie 2009.

25. Reiterând cele statuate prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, prin Decizia nr. 896 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 5 octombrie 2011, Curtea a reţinut că „atât încadrarea prin lege a diferiţilor funcţionari publici în anumite categorii, clase şi grade profesionale, cât şi salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea ţine de opţiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii, clase şi grade profesionale, a funcţionarilor publici.”

26. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. De altfel, art. 16 din Constituţie „vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui” (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).

27. Prin Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013, Curtea a subliniat dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. Astfel, legiuitorul poate interveni oricând, din raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare şi a unor metodologii de calcul al indemnizaţiilor obţinute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelaşi obiect, pe care le abrogă.

28. În fine, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, Curtea a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor, din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate, îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniela Floriana Becheru şi Claudia Valentina Enache în dosarele nr. 1.848/63/2015 şi nr. 1.853/63/2015 ale Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 


*) Decizia nr. 743 din 3 noiembrie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2016.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 884

din 15 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronie.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată, din oficiu, de Sindicatul învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în Dosarul nr. 1.286/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.421D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Şcoala Gimnazială „Viorel Sălăgean” din Beltiug, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 21 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.286/83/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 580/LMA din 29 octombrie 2014, pronunţată de Tribunalul Satu-Mare în Dosarul nr. 1.286/83/2014, având ca obiect drepturi băneşti.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 sunt neconstituţionale.

6. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 sunt constituţionale. Astfel, legiuitorului îi aparţine competenţa stabilirii sistemului de salarizare a personalului bugetar, iar în realizarea politicilor sale, raportat la condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat, poate prevedea un regim salarial distinct pentru anumite categorii de bugetari. Legea nr. 63/2011 nu afectează drepturile salariale dobândite pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a acesteia. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko contra Ucrainei, că statul e în măsură să stabilească valoarea sumelor ce urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, statul putând introduce, suspenda ori înceta pista unor astfel de sume prin modificări legislative. Actul normativ criticat s-a adoptat tocmai pentru a fi realizată unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile actului normativ criticat sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.

12. Autorul excepţiei nu indică prevederile constituţionale pretins a fi încălcate.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în mod contrar dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie făcute în formă scrisă şi motivate, autorul excepţiei nu şi-a motivat critica de neconstituţionalitate. Aşa cum Curtea a precizat prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura inerentă şi intrinsecă a oricărei excepţii de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În cauza de faţă, Curtea constată că ultimele două condiţii nu sunt îndeplinite, nefiind indicate prevederile Constituţiei pretins a fi încălcate şi nici modul în care dispoziţiile Legii nr. 63/2011 ar contraveni Legii fundamentale.

14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în Dosarul nr. 1.286/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ioana

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea denumirii, descrierii tehnice şi adresei, după caz, precum şi actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă modificarea datelor de identificare ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru unele unităţi din subordine, prin comasarea acestora, conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 februarie 2016.

Nr. 33.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a unor unităţi din subordine pentru care se modifică denumirea, descrierea tehnică şi/sau adresa, după caz, şi se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. crt.

Cod de clasificare şi nr. MFP

Administrator (denumire, CUI)

Adresa

Denumire

Descrierea tehnică

Valoarea de inventar

- lei -

1

Cod 8.29.08

MFP 36687

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Argeş, CUI 4317916

Municipiul Piteşti, Bd.

Republicii nr. -,

judeţul Argeş

Clădire administrativă

Suprafaţă construită - 247 mp;

suprafaţă desfăşurată - 494 mp;

suprafaţă curte - 645 mp

1.349.485

2

Cod 8.29.08

MFP 150077

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Argeş, CUI 4317916

Municipiul Râmnicu Vâlcea;

str. Oituz nr. 7,

judeţul Vâlcea

Sediu administrativ - Filiala Vâlcea

Parter, suprafaţă construită - 228,59 mp,

suprafaţă teren = 107,23 mp

122.129

3

Cod 8.28.10

MFP 153347

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Argeş, CUI 4317916

Municipiul Piteşti,

Bd. Republicii nr. 22,

judeţul Argeş

Clădire seră, corp legătură garaj mansardat, împrejmuire incintă

Suprafaţă construită seră - 200 mp;

suprafaţă construită garaj - 80 mp;

suprafaţă desfăşurată garaj -135 mp;

împrejmuire incintă -130 ml.

755.274

4

Cod 8.29.08

MFP 38197

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Suceava,

CUI 4440675

Municipiul Suceava,

Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 15,

judeţul Suceava

Sediu administrativ ITCSMS

Laboratoare germinaţie, puritate, fitosanitare cu suprafaţa construită - 213,32 mp, CF nr. 38029-C1-U6, U8, suprafaţa construită cotă indiviză - 37,77 mp, CF nr. 38029-C1-U4, teren cu suprafaţa -103 mp, CF nr. 38029

672.500

5

Cod 8.29.08

MFP 35126

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Timiş,

CU113701583

Municipiul Timişoara;

str. Vlad Victor Delamarina nr. 3,

judeţul Timiş

Sediu administrativ

Clădire S+P+E+M, parţial S+P+E;

suprafaţă construită - 640 mp; suprafaţa utilă - 911,27 mp;

suprafaţa terenului - 475 mp;

CF nr. 405170 şi CF nr. 405170-C1-U1

4.183.252

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil rezultat prin comasarea unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru unele unităţi din subordine

 

Nr. crt.

Cod de clasificare şi nr. MFP

Administrator (denumire, CUI)

Adresa

Denumire

Descrierea tehnică

Valoarea de inventar

- lei -

A Bunuri imobile care se comasează

1

Cod 8.29.08,

MFP 152739

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vrancea, CUI 20795092

Municipiul Focşani,

Bd. Brăilei nr. 121,

judeţul Vrancea

Pavilion central + Gard OARZ Focşani

Suprafaţă construită - 412 mp;

suprafaţă desfăşurată - 1.236 mp;

regimul de înălţime - S+P+1;

suprafaţă teren - 2.145 mp

2.612.678

2

Cod 8.29.08,

MFP 150127

Direcţia pentru Agricultură Vrancea, CUI 4350742

Municipiul Focşani,

judeţul Vrancea

Teren

S-0,3028 ha, intravilan, tarla 182, parcele 9797, 9803, 9805

64.700

B. Bunul imobil rezultat în urma comasării

1

Cod 8.29.08,

MFP 152739

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vrancea, CUI 20795092

Municipiul Focşani,

Bd. Brăilei nr. 121,

judeţul Vrancea

Sediu administrativ APIA Vrancea

Suprafaţă construită - 412 mp;

suprafaţă desfăşurată - 1.236 mp;

regimul de înălţime - S+P+1;

suprafaţă teren - 2.145 mp, intravilan, tarla 182, parcele 9797, 9803, 9805

2.612.678

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Manualului de procedură privind achiziţiile publice de servicii de consiliere finanţate prin Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 83.149 din 11 decembrie 2015, întocmit de Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR,

în baza prevederilor:

- art. 65 şi 66 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului;

- Programului Naţional Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. 3.508/26 mai 2015;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015;

- art. 22 alin. (3) şi art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1,185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Manualul de procedură privind achiziţiile publice de servicii de consiliere finanţate prin Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 22 ianuarie 2016.

Nr. 117.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 155.517/IM din 16 septembrie 2015 al Direcţiei Generale Păduri, luând în considerare Avizul Consiliului Naţional de Vânătoare nr. 3/2015,

în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. q), art. 28 alin. (3) lit. d), alin. (5) şi (6) şi art. 56 alin. (1) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 2 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. I, la articolul 17, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Examinarea candidaţilor se face de o comisie de examinare formată din trei reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, un reprezentant al asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de stat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii;

a) sunt absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiat speciile de interes cinegetic şi vânătoarea;

b) au o vechime în muncă în domeniul cinegetic mai mare de 3 ani;

c) au atribuţii de serviciu în domeniul cinegetic;

d) deţin permis de vânătoare permanent.

(3) Nominalizările reprezentantului asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi a reprezentantului instituţiilor de învăţământ superior de stat, prevăzute la alin. (1), se transmit la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare cu minimum 3 zile lucrătoare anterior datei programate pentru susţinerea examenului.”

2. La anexa nr. IV, articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc şi se înseriază de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin unităţi specializate, conform modelului prevăzut în anexa nr. II la ordin.

(2) Tipărirea permiselor de vânătoare permanente se face la solicitarea organizaţiilor vânătoreşti, care gestionează fonduri cinegetice în România, pe baza comunicării autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.

(3) Solicitarea prevăzută la alin. (2), care va conţine toate datele şi informaţiile ce trebuie înscrise în permisele de vânătoare, se depune la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare împreună cu documentele care atestă dreptul titularilor de a obţine sau preschimba permise de vânătoare.

(4) Comunicarea prevăzută la alin. (2) se emite după verificarea documentelor privind temeinicia solicitării.

(5) Comanda privind tipărirea permiselor de vânătoare permanente, însoţită de comunicarea emisă în condiţiile alin. (4) şi de intervalul de serii alocat de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, se înaintează unităţilor specializate, de către asociaţiile de vânătoare competente, pe cheltuiala acestora.”

3. La anexa nr. IV, articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Permisele de vânătoare temporare se tipăresc de către gestionarii fondurilor cinegetice, în regie proprie sau prin unităţi specializate, după modelul prevăzut în anexa nr. III la ordin.

(2) Formularele permiselor de vânătoare temporare se tipăresc pe suport hârtie autocopiativă format A5 landscape, în carnete capsate a câte 50 de file perforate, formate din 25 de seturi a câte două file fiecare, şi se înseriază potrivit seriilor alocate de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Erika Stanciu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 ianuarie 2016.

Nr. 153.

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

Nr. 154 din 2 februarie 2016

Nr. 204 din 5 februarie 2016

 

ORDIN

privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 9.184 din 3 decembrie 2015 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi Referatul de aprobare nr. 108.411 din 3 februarie 2016 al Direcţiei biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

luând în considerare prevederile:

- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

- art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor emit următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Zone şi perioade de prohibiţie

 

Art. 1. - (1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie - 8 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie - 24 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie - 8 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial ai oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie - 8 iunie inclusiv.

Art. 2. - În Complexul Razim - Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 69 de zile, în perioada 1 aprilie - 8 iunie inclusiv

Art. 3. - Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) pe Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;

c) lacul Gâscă din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;

d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;

e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;

f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 13 mai inclusiv, şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie - 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 13 mai inclusiv, şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie - 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

h) pe braţul Borcea, zona km 37-41 (Stelnica - Feteşti), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 13 mai inclusiv, şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie - 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

i) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;

j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche - 2 Mai, delimitată de coordonatele:

NV: 43° 47 lat. N şi 28° 35 18” long. E;

NE: 43° 47 lat. N şi 28° 40 long. E;

SV: 43° 44 20” lat. N şi 28° 35 18” long. E;

SE: 43° 44 20” lat. N şi 28° 40 long. E, şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului.

Art. 4. - (1) în zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;

d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific;

b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

 

CAPITOLUL II

Specii şi perioade de prohibiţie

 

Art. 5. - (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1;

b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota Iota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;

c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;

d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânei, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie;

e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;

f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie - 31 august inclusiv.

(2) în apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie inclusiv;

b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni în baza unui studiu de cotă;

d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai - 30 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).

(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2016/73 al Consiliului din 18 ianuarie 2016 de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte din Marea Neagră.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setei) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ă 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de le prevederile art. 1 elin. (1), speciile marine de peşti, altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3), sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6. - Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel;

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie - 9 mai inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 2 mai - 22 mai inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai - 11 iunie inclusiv;

d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setei în perioada 18 mai - 28 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.

Art. 7. - (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni se realizează în stare vie, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 martie-30 aprilie inclusiv, în zonele:

a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67- 68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);

b) braţul Borcea, km 37-41 (Stelnica-Feteşti);

c) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina.

(2) Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Numărul de sturioni capturaţi pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, precum şi în scop ştiinţific, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 8. - (1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în Complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri literale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă În bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în Complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(6) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe, care cuprind habitate piscicole cu apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălti,

(7) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.

Art. 9. - (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10. - (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării”.

(2) în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente:

a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada popularii;

b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul;

c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor;

d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

Art. 11. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Achim Irimescu

Cristina Paşca Palmer

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.