MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1041/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 1041         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 23 decembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 603 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

959. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 3 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Băileşti” la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.376/2.882/2.248. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „NEPTUN-OLIMP” - S.A.

 

1.480. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea Reglementării aeronautice civile române RACR-PM „Protecţia mediului”, ediţia 3/2007, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.261/2007

 

1.556. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi al ariilor naturale protejate anexe

 

6.051. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 603

din 22 septembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Asociaţia pentru Cinstirea Eroilor Martiri din Decembrie 1989, în numele şi pentru membrii săi Petra Gheorghe, Dumitra Iancu, Andreea Ion, Elena Ion, Constanţa Lache, Elena Mănescu, Georgeta Marin, Gheorghe Mateescu, Maria Mateescu, Elena Neagoe, Stelian Neagoe, Gheorghe Oprea, Maria Oprea, Mihai Oprea, Ecaterina Roman şi Sandu Adrian Mopercanu în Dosarul nr. 16.033/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.103 D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, arătând, în esenţă, că verificarea constituţionalităţii unui act normativ se face prin raportare la textele constituţionale, iar nu prin raportare la alte acte normative. Totodată, nu se poate observa existenţa unei discriminări între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi beneficiarii altor indemnizaţii stabilite în temeiul unor acte normative diferite, deoarece criteriul de acordare nu este acelaşi.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 13 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 16.033/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia pentru Cinstirea Eroilor Martiri din Decembrie 1989, în numele şi pentru membrii săi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni prin care s-a solicitat calcularea indemnizaţiilor reparatorii, prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi pentru fiecare categorie în parte, asupra câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi obligarea Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti la plata sumelor rezultate ca urmare a scăderii indemnizaţiei efectiv încasate din indemnizaţia care va fi calculată de instanţă, potrivit algoritmului menţionat.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că prevederile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 instituie o discriminare între beneficiarii drepturilor de natură salarială prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin (4), art. 13 lit. b) şi c) şi în art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, pe de o parte, şi beneficiarii indemnizaţiei reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004. Se susţine, în acest sens, că dispoziţiile art. II art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurărilor sociale, faţă de nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie a persistat şi persistă.”

6. Se mai susţine că discriminarea există şi sub aspectul normei de drept instituite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 prin articolul său unic, aceasta privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” şi „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul „câştigul salarial mediu brut”, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei a fost menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.

7. Referitor la dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, se susţine, în esenţă, că acestea contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizaţie care nu se mai acordă potrivit dispoziţiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit şi a folosit la garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că drepturile solicitate nu sunt consacrate la nivel constituţional, situaţia persoanelor aflate în această situaţie diferă de situaţia celorlalte categorii de persoane, iar prin normele criticate s-a instituit un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, iar, prin articolul unic pot 1, prevede modificarea titlului Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 80/2010, în timp ce prin articolul unic pct. 2 prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, numerotat art. II, prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esenţă, veniturile şi alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului plătit din fonduri publice, ori care beneficiază de măsuri de protecţie socială care se acordă din aceste fonduri,

14. Astfel, având în vedere aceste aspecte, ţinând cont de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi în temeiul art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”, Curtea observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. II: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]

Art. 8. - (1) în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]

Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.”

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (2) privind unele drepturi de asigurări sociale şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Curtea reţine că asupra acestora s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015 şi Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016, respingând excepţia ca neîntemeiată Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că indemnizaţiile reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, acordate în anul 2012, se menţin la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepţiei fiind nemulţumiţi de modul de calcul al acestora, şi anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă „câştigul salarial mediu brut”, în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului, şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010- că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

17. Curtea Constituţională nu a reţinut critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat”, deoarece aceştia nu se află în situaţii juridice similare. Aceste indemnizaţii au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.

18. Curtea a reţinut că prevederile art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică din Constituţie nu au incidenţă în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate nu se referă la protecţia şi apărarea acestor valori constituţionale.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Distinct de cele reţinute în deciziile anterior menţionate, Curtea observă, cu acest prilej, că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistenţă socială - astfel cum califică autorii indemnizaţia, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. Legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor, şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).

21. Curtea nu poate reţine nici pretinsa încălcare, prin dispoziţiile de lege ce fac obiectul excepţiei, a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu s-a constatat.

22. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Curtea observă că, potrivit textului de lege criticat, în anul 2012 nu se acordă: indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele de care beneficiau Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite [al căror titlu se regăsea reglementat în art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004] şi cele acordate copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

23. Or, autorul excepţiei din prezenta cauză a solicitat drepturile în numele membrilor săi - astfel cum rezultă din cererea introductivă şi din actele administrate ca probe în cauză - în temeiul art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 341/2004, iar nu în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, Textul de lege criticat nu îi vizează pe aceştia, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 va fi respinsă ca inadmisibilă pentru motivul lipsei de legătură cu soluţionarea cauzei, condiţie de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia pentru Cinstirea Eroilor Martiri din Decembrie 1989, în numele şi pentru membrii săi Petra Gheorghe, Dumitra Iancu, Andreea Ion, Elena Ion, Constanţa Lache, Elena Mănescu, Georgeta Marin, Gheorghe Mateescu, Maria Mateescu, Elena Neagoe, Stelian Neagoe, Gheorghe Oprea, Maria Oprea, Mihai Oprea, Ecaterina Roman şi Sandu Adrian Mopercanu în Dosarul nr. 16.033/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de acelaşi autor, în numele şi pentru membrii săi, în acelaşi dosar, al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 3 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Băi Ieşti” la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 3 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Băileşti” la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 şi 687 bis din 18 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- la secţiunea I „Bunuri imobile”, după poziţia nr. 244 se introduc patru noi poziţii, poziţiile nr. 245-248, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 15 decembrie 2016.

Nr. 959.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Băileşti

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elementele de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

Denumire act de proprietate sau alta acte doveditoare

245

 

Teren Intravilan,

str. Gabroveni, nr. 11B

(fost T273, P28-27)

Suprafaţa: 10.701 mp, vecini:

- Nord: pârâul Balasan;

- Est: str. Gabroveni;

- Sud: teren Primărie, Braşoveanu Constantin, Topuzu Liviu, Costea Gheorghe, Rova Veta, Gheorghişan Alexandru, Mirdoiu Marian, Aranghel Lucia, Aranghel Valentina, Surdu Tatiana, Boabă Ninel-Marius, Aranghel Marin, Dumitru Elena, Roşu Gheorghe, Mladin Gheorghe, Ceauşu Ionel, Lungu Ion, Lungu Iulian, Mitrică Gheorghe-Iulian, Velea Ilaru, Aranghel Mihail, Aranghel Dănuţ, Aranghel Gabriel, Ignat-Vădeanu Adrian, Bucătaru Marius, Bozgan Gheorghe;

- Vest: str. Horea, Cloşca şi Crişan.

2016

934.625

Domeniul public al municipiului Băileşti, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 66/2016 CF 32448

246

 

Teren intravilan,

str. Gabroveni, nr. 11C

(fost T273, P21-29)

Suprafaţa 12.122 mp, vecini:

- Nord: str. Lt. Poenaru, Iorgulescu Marcel, Baicu Migdalion, Sardaru Elisabeta, Voicea Gheorghe, Becea Maria, Camen Gheorghiţa, Bălteanu Nicolae, Rădulescu Costache, Dinu Ştefania, Petcuţ Florica, Vulturu Gheorghiţa, Radu Fănică, Buşu Lucian, Jianu Victor, Poenaru Florei, Aurel Florian-Irinel, Poenaru Gheorghe, Anton Vasile, Rova Pascu, Poenaru Pătru, Poenaru Marius, lovită Gheorghe-Cristian, Ioviţă Petrea, Poenaru Ion-Ştefan, Poenaru Gheorghe, Voinea Ion, Mincă Cătălin;

- Est: str. Gabroveni;

- Sud: pârâul Balasan;

- Vest: str. Horea, Cloşca şi Crişan.

2016

1.058.735

Domeniul public al municipiului Băileşti, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 66/2016 CF 32447

247

 

Teren intravilan,

Str. Victoriei nr. 120C

Suprafaţa: 23.927 mp, vecini:

- Nord: biserica, Neta, Veta, Turcu Angela, Mitică Valentina, Bora Marin, Popa Cătălin, Ţinea Maria, bloc A5;

- Est: Roşu Oprică, alee, Ghionescu Oprea, Cula Nicolae, Gaciu Ştefan, Viţălaru D-tru, Duinea Constantin, Dişa Florea, Sediu Electrica CEZ, Tudorachi Aurica, Petrişor Aurel, Boabă Florina, Moreanu Doru, Milcu Florin, Negrea Florin, Barbu Savel, S.C. Coop Consum, Topuzu Valentin, Club Legabris, Iureş Oprică, Stanculescu Victor, Duinea Maria, Str. Victoriei;

- Sud: pârâul Balasan;

- Vest: str. Gabroveni.

2016

2.089.784

Domeniul public al municipiului Băileşti, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 66/2016 CF 32475

248

 

Teren intravilan,

Parcul Tineretului,

Str. Victoriei nr. 120 A

Suprafaţa: 3.600 mp, vecini:

- Nord: str. Lt. Becherescu;

- Est: Str. Victoriei;

- Sud: str. Prinţul Alexandru Barbu Ştirbey;

- Vest: str. Mărăşeşti, cinematograf, Casa de cultură.

2016

21.204

Domeniul public al municipiului Băileşti, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 66/2016

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI SI RELAŢIILOR  CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.376 din 21 noiembrie 2016

Nr. 2.882 din 19 decembrie 2016

Nr. 2.248 din 5 decembrie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „NEPTUN-OLIMP” - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „NEPTUN-OLIMP” - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Anca Dana Dragu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

SOCIETATEA NEPTUN-OLIMP - S.A.

Str. Plopilor nr. 1, Neptun, judeţul Constanţa

Cod unic de înregistrare: R02423562

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.966

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

627

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

626

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

1

 

2

 

Venituri financiare

5

1.339

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.721

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

T7T6

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

524

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

109

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

787

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

414

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

414

 

 

 

C2

bonusuri

14

0

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

215

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

158

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

296

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

5

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

245

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

12

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

233

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

240

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

40

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

13

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

15

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

2.300

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.300

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

42

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

875

 

8

 

Plăţi restante

55

0

 

9

 

Creanţe restante

56

0

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Reglementării aeronautice civile române RACR-PM „Protecţia mediului”, ediţia 3/2007, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.261/2007

 

Având în vedere prevederile art. 56, 59 şi 60 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3 alin. (2) lit. a) pct. 15 şi 27 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2007 privind interzicerea operării pe aeroporturile din România a avioanelor civile care nu îndeplinesc standardele specificate în partea a II-a cap. 3 volumul I din anexa 16 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, ale art. 4 alin (1) pct. 32 şi 70 din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin.

Art. I. - Reglementarea aeronautică civilă română RACR- PM „Protecţia mediului”, ediţia 3/2007, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.261/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 847 din 10 decembrie 2007, se modifică după cum urmează:

1. La capitolul I „Generalităţi”, secţiunea RACR-PM 1.001 - „Preambul”, paragraful (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-PM «Protecţia mediului» asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Consiliului din 4 decembrie 1989 privind limitarea emisiilor de zgomot produse de avioanele civile subsonice cu reacţie (89/629/CEE) şi stabileşte condiţiile de acordare a autorizaţiilor pentru utilizare temporară, pe aeroporturile situate pe teritoriul României, a unor avioane civile subsonice cu reacţie, conform prevederilor art. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2007 privind interzicerea operării pe aeroporturile din România a avioanelor civile care nu îndeplinesc standardele specificate în partea a II-a cap. 3 volumul I din anexa 16 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională.

2. La capitolul I „Generalităţi”, secţiunea RACR-PM 1.005- „Definiţii”, punctele 1-4, 8 şi 9 se abrogă.

3. La capitolul I „Generalităţi”, secţiunea RACR-PM 1.005- „Definiţii”, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6. certificare acustică - emiterea certificatului de zgomot de o autoritate competentă, prin care se atestă conformarea cu standardele de certificare de zgomot aplicabile.”

4. Capitolul II „Introducerea restricţiilor de operare legate de zgomot pe aeroporturile din România”, precum şi anexa la RACR-PM 2.025 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 1.480.

 

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi al ariilor naturale protejate anexe

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 111,339/A.C din 20 iulie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 6.231 din 14 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, procesele-verbale ale Consiliului consultativ nr. 430 din 11 august 2015 şi nr. 436 din 12 august 2015, Avizul Consiliului ştiinţific nr. 425 din 10 august 2015, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.439 din 3 iunie 2016, Avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 224.972 din 14 iunie 2016, Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 54.462 din 9 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi al ariilor naturale protejate anexe, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă la prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iulie 2016.

Nr. 1.556.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

 

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 76/2005 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Laurenţiu-Dănuţ Vlad,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 decembrie 2016.

Nr. 6.051.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

 

1. Cadrul legal

Începând cu 1 ianuarie 2014 România participă, în calitate de Stat membru, la programul Uniunii Europene pentru educaţie, formare profesională, tineret şi sport, ERASMUS+.

Documentele care reglementează derularea acestui program în toate Statele membre sunt:

- Regulamentul nr. 1.288 al Parlamentului European şi Consiliului din 11 decembrie 2013 privind reglementarea funcţionării Programului „Erasmus +*;

- Regulamentul financiar nr. 966 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi Regulamentul delegat C (2012) 7507 final al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 966/2012;

- alte reglementări, norme sau decizii adoptate de Comisia Europeană în baza Regulamentului nr. 1.288/2013, privind implementarea programului.

În conformitate cu Regulamentul nr. 1.288/2013, programul se gestionează la nivel naţional prin reţeaua agenţiilor naţionale organizate în acest scop, folosindu-se un management centralizat indirect, descris de regulamentul financiar şi de normele sale de aplicare. Astfel, agenţiile naţionale au calitatea de organism delegat al Comisiei Europene în fiecare stat membru, Comisia având responsabilitatea managementului programului la nivelul Uniunii Europene.

Prin Memorandumul Guvernului României nr. 10.988 din 9 decembrie 2013, Ministerul Educaţiei Naţionale a fost desemnat în calitate de Autoritate Naţională pentru Programul Erasmus+ şi Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (în continuare Agenţia Naţională sau Agenţia) a fost desemnată Agenţie naţională pentru programul Erasmus+.

Agenţia a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 76/2005 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, având rolul de a gestiona programele comunitare Socrates şi Leonardo da Vinci; prin Hotărârea Guvernului nr. 67/2007 i s-a încredinţat gestionarea programelor Uniunii Europene „învăţare pe tot parcursul vieţii, „Tineret în acţiune” şi Erasmus Mundus, precum şi rolul de Centru naţional Europass şi Unitate naţională Eurydice. Hotărârea Guvernului nr. 771/2016 actualizează şi completează hotărârile anterioare, menţionând rolul şi responsabilităţile Agenţiei Naţionale în gestionarea programului Erasmus+, în România.

Ca urmare a desemnării ca Agenţie Naţională pentru programul Erasmus+ şi a certificării aprobate de Comisia Europeană, statutul Agenţiei de organism delegat al Comisiei este materializat prin contractul de delegare. Acest document reprezintă cadrul de referinţă pentru toate operaţiunile îndeplinite de Agenţie pentru sau în legătură cu implementarea programului. Contractul de delegare este încheiat anual între Comisia Europeană şi Agenţie.

De asemenea, ca o măsură tranzitorie, Agenţia este responsabilă pentru gestionarea şi finalizarea - pe măsura derulării lor - a contractelor dintre Comisie şi Agenţia Naţională privind Programele învăţare pe tot parcursul vieţii (LLP) şi Tineret în acţiune (TIA) (2007-2013).

Prin Memorandumul de înţelegere, semnat în anul 2012 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României, privind implementarea mecanismului financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009--2014, Agenţia Naţională a fost desemnată Operator de program pentru Programul de burse şi cooperare interinstituţională în învăţământul superior, RO-15, finanţat prin Mecanismul financiar al SEE 2009-2014.

Totodată, prin Memorandumul de înţelegere din 13 octombrie 2016 privind implementarea Mecanismului financiar SEE 2014-2021 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României, Agenţia Naţională a fost desemnată Operator de program pentru Programul de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al SEE 2014-2021.

Baza legală a derulării acestor programe este reprezentată de regulamentele, ghidurile specifice şi acordurile de Program, precum şi de acordurile de implementare a programelor.

2. Atribuţii

Atribuţiile Agenţiei Naţionale referitoare la Erasmus+ sunt reglementate detaliat prin contractul de delegare, anexa II, „Manualul Agenţiilor Naţionale”. Manualul acoperă, prin reglementări şi instrucţiuni, toate operaţiile pe care Agenţia Naţională este obligată să le îndeplinească în calitate de organism delegat al Comisiei Europene, modul în care trebuie să fie organizată şt să funcţioneze, precum şi cerinţele aplicabile personalului: standardele de control intern, managementul ciclului de viaţă al proiectelor, managementul contractului de delegare - operaţional şi financiar.

Pentru gestionarea programelor finanţate prin Mecanismul financiar al SEE 2014-2021, în Agenţia Naţională se constituie Unităţi de implementare dedicate, pentru care rolul, atribuţiile şi regulile de organizare şi funcţionare se stabilesc prin decizii interne ale conducerii, în baza aceloraşi principii ale Manualului Agenţiilor Naţionale.

Astfel, Manualul Agenţiilor Naţionale se constituie în document de referinţă pentru Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei.

3. Valorile etice şi organizaţionale

3.1. Agenţia Naţională va lua toate măsurile necesare pentru a garanta un management corect şi eficient al fondurilor europene şi pentru a respecta buna reputaţie a UE şi a statelor donatoare din SEE şi a programelor acestora, de a căror implementare se ocupă la nivel naţional.

3.2. Agenţia Naţională este obligată să aibă o politică privind valorile etice şi organizaţionale, care se va constitui într-un set de reguli şi norme aplicabile personalului Agenţiei Naţionale. Aceste reglementări trebuie să constituie un cod de conduită pentru personalul Agenţiei Naţionale şi să cuprindă măsuri preventive şi corective.

3.3. Reglementările aplicabile personalului Agenţiei Naţionale trebuie să acopere următoarele domenii: prevenirea conflictelor de interese, inclusiv obligaţia de a informa cu privire la aceste cazuri; regulile de utilizare a informaţiilor oficiale şi a resurselor publice; condiţiile de colaborare cu terţii, în afara Agenţiei Naţionale; primirea de cadouri sau avantaje; gestionarea şi raportarea neregulilor şi fraudelor; denunţul.

3.4. Normele vor stabili în mod clar drepturile şi obligaţiile personalului Agenţiei Naţionale în ceea ce priveşte sistemul de semnalare a delictelor, reale sau prezumate. Aceste norme stabilesc modalitatea oficială de asumare a responsabilităţii şi procedurilor pe care trebuie să le urmeze personalul Agenţiei Naţionale din punct de vedere ierarhic, în contextul raportării către Comisie şi către Oficiul Mecanismului financiar a eventualelor delicte. Agenţia Naţională trebuie să informeze, în mod periodic, Comisia şi Oficiul Mecanismului financiar cu privire la eventualele nereguli şi cazuri de fraudă.

3.5. Personalul Agenţiei Naţionale este informat sistematic şi în mod formal cu privire la normele aplicabile privind valorile etice şi organizaţionale, care sunt obligatorii pentru toţi angajaţii, în plus, după caz, Agenţia Naţională oferă orientare şi formare pentru angajaţii săi, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere şi sporirii gradului de înţelegere â acestor norme, totodată, oferind personalului consiliere cu privire la modalităţile de punere în practică a acestor norme.

4. Resursa umane

4.1. Structura de personal şi organigrama Agenţiei Naţionale se stabilesc în concordanţă cu Manualul Agenţiilor Naţionale, cu Programul de lucru pentru Programul Erasmus+, aprobat anual de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) şi de Comisia Europeană, precum şi cu Acordul de program pentru Programul de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European 2014-2021.

4.2. Normativul de personal trebuie să garanteze, prin natura şi numărul posturilor, îndeplinirea obiectivelor, a indicatorilor şi atingerea ţintelor aprobate prin Programele de lucru pentru Programul Erasmus* şi prin Acordul de program pentru Programul de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al SEE 2014-2021, la standardele de conformitate, de calitate şi în termenele impuse de Comisia Europeană, respectiv de Comitetul Mecanismului financiar.

Astfel, Agenţia Naţională trebuie să dispună de sau să fie în măsură să folosească un număr suficient de angajaţi, atât ca număr, cât şi din punctul de vedere al competenţelor, astfel încât să îndeplinească activităţi de calitate în următoarele domenii:

- informare şi promovare, evaluare şi analiză de impact, diseminarea şi exploatarea rezultatelor din toate domeniile Programului Erasmus+ şi Programului de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al SEE 2014-2021;

- management de proiect în toate sectoarele programelor, în special în ceea ce priveşte evaluarea cererilor de finanţare şi consilierea/monitorizarea proiectelor şi a beneficiarilor;

- contractare, management financiar şi contabilitate;

- strategie de control şi verificarea beneficiarilor;

- gestionarea resurselor umane;

- management IT şi logistic, în special, management şi mentenanţă periodică a echipamentelor şi programelor informatice, cu scopul îndeplinirii sarcinilor curente, precum şi a celor legate de utilizarea instrumentelor de management ale programelor;

- sisteme de control intern şi activităţi de audit intern.

4.3. În scopul de a coopera şi de a comunica în mod eficient cu Comisia Europeană, cu Oficiul Mecanismului financiar al SEE şi cu reţeaua de agenţii naţionale din celelalte ţări participante la programe, personalul Agenţiei Naţionale va dispune de competenţe lingvistice adecvate şi va avea capacitatea necesară asigurării unei comunicări funcţionale în limbile de lucru ale UE.

4.4. Pentru a oferi servicii de înaltă calitate în domeniile care privesc managementul acţiunilor programelor, personalul Agenţiei Naţionale trebuie să aibă cunoştinţe corespunzătoare despre contextul politicilor europene şi naţionale şi în ceea ce priveşte cooperarea internaţională în domeniul educaţiei, formării profesionale şi tineretului.

4.5. Agenţia Naţională poate atrage resurse umane din partea unor contractanţi externi, acolo unde este nevoie de expertiză tehnică (de exemplu, evaluarea candidaturilor, formare, acţiuni de multiplicare, monitorizare, audit, contabilitate sau suport tehnic şi mentenanţă în zona de IT) sau pentru alte sarcini auxiliare (de exemplu, arhivare).

4.6. Membrii personalului Agenţiei Naţionale trebuie să fie informaţi în legătură cu responsabilităţile lor şi cu principalele sarcini pe care trebuie să le execute, precum şi în legătură cu competenţele necesare postului pe care îl ocupă. Aceştia trebuie să fie informaţi, în mod corespunzător, mai ales în ceea priveşte normele existente legate de delegare şi răspunderea financiară. Toate acestea se consemnează în fişă postului fiecărui angajat, care se aprobă de către conducerea Agenţiei Naţionale.

4.7. Agenţia Naţională trebuie să se asigure că angajaţii săi dispun de competenţele necesare sarcinilor pe care le au de îndeplinit. În acest scop, Agenţia Naţională trebuie să dezvolte o politică de evaluare şi formare potrivită, în raport cu nevoile existente.

5. Structura operaţională

Organizare internă

5.1. Agenţia Naţională trebuie să dezvolte un proces de guvernanţă efectivă care să ofere orientarea strategică a managementului, prin care se asigură îndeplinirea la timp a obiectivelor, atingerea parametrilor optimi de calitate, un management corespunzător al riscurilor şi utilizarea eficientă şi eficace a resurselor.

5.2. Structura operaţională a Agenţiei Naţionale trebuie să sprijine un proces decizional eficient prin delegarea adecvată a responsabilităţilor. Riscurile asociate funcţiilor sensibile, în special în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor destinate granturilor, vor f ţinute sub control prin efectuarea unor verificări de către managementul Agenţiei Naţionale, prin care să se asigure atenuarea şi prevenirea producerii erorilor.

5.3. Agenţia Naţională trebuie să înregistreze în mod oficial drepturile şi obligaţiile fiecărui membru al personalului cu privire la deciziile şi acţiunile pe care le poate întreprinde, în măsura în care aceste acţiuni pot conduce la angajamente juridice şi/sau financiare care să implice Agenţia Naţională1. Aceste drepturi şi obligaţii trebuie să fie alocate în mod clar şi comunicate în scris persoanelor în cauză.


1 De exemplu, comunicarea privind rezultatele evaluării cererii de grant, luarea deciziilor referitoare la acordarea granitului, semnarea acordurilor de grant, autorizarea plăţilor etc.

 

5.4. Reprezentarea Agenţiei Naţionale în raport cu persoane fizice sau juridice se face numai de către director, director adjunct sau de către o persoană împuternicită de aceştia. Contractele încheiate între Agenţia Naţională şi Comisia Europeană sau între Agenţia Naţională şi Ministerul Fondurilor Europene pentru Mecanismul financiar al SEE sau între Agenţia Naţională şi beneficiarii de granturi sau prestatorii de servicii vor fi semnate doar de către director sau directorul adjunct.

5.5. Agenţia Naţională trebuie să acorde o atenţie deosebită organizării circuitelor financiare, astfel încât să se prevină eventuale apariţii ale unor nereguli sau a fraudei, Agenţia Naţională trebuie să definească roluri şi responsabilităţi clare şi să pună în aplicare principiul „celor patru ochi1 pentru toate tranzacţiile financiare cu fonduri UE/SEE, care îi sunt încredinţate în contextul Contractului de delegare/Acordului de Program.

Segregarea responsabilităţilor

5.6. Agenţia Naţională trebuie să respecte principiul segregării responsabilităţilor pentru asigurarea unui mediu de control intern de înaltă calitate.

5.7. Suprapunerea între anumite funcţii duce la incompatibilitate şi nu este autorizată. Astfel, un membru al personalului Agenţia Naţională nu poate fi autorizat să efectueze următoarele combinaţii de sarcini:

- consilierea potenţialilor candidaţi individuali, evaluarea cererilor de finanţare şi luarea deciziilor privitoare la acordarea finanţării în cadrul uneia şi aceleiaşi runde de selecţie;

- autorizarea de plăţi (în format electronic sau pe hârtie) şi înregistrarea acestor plăţi în contabilitatea Agenţiei Naţionale;

- monitorizarea/consilierea beneficiarilor şi efectuarea unor verificări on the spot după finalizarea proiectului, la aceiaşi beneficiari;

- evaluarea rapoartelor finale sau verificări aprofundate ale rapoartelor finale ale beneficiarilor individuali, pe de o parte, şi controale on the spot după finalizarea proiectului la aceiaşi beneficiari, pe de altă parte;

- verificarea beneficiarilor şi autorizarea plăţilor către aceiaşi beneficiari;

- îndeplinirea funcţiei de auditor intern şi a oricărei altei funcţii în Agenţia Naţională; adică personalul responsabil cu efectuarea auditului intern nu poate fi implicat în nicio altă activitate operaţională a Agenţiei Naţionale care poate face obiectul auditului intern.

5.8. Agenţia Naţională trebuie să îşi documenteze principalele procese şi proceduri interne. Aceste documente stabilesc metodele de operare şi de management ale Agenţiei Naţionale în conformitate cu regulile aplicabile şi cu principiile unei gestiuni financiare corecte. Documentele trebuie să precizeze rolul fiecărui actor în diferitele cicluri de management, pe baza „cine face ce, la ce moment şi pe baza cărui document.

5.9. Documentele vor:

- include principalele proceduri operaţionale, administrative, financiare şi procedurile IT conexe ale Agenţiei Naţionale;

- acoperi atât managementul acţiunilor din cadrul Programului Erasmus+, Programului de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al SEE, precum şi diferitele cicluri ale operaţiunilor proprii ale Agenţiei Naţionale (procedura de efectuare a achiziţiilor publice, efectuarea plăţilor, plata salariilor etc.);

- fi coerente, revizuite periodic şi actualizate în lumina schimbărilor care intervin (cum ar fi schimbări organizaţionale, modificări ale reglementărilor în vigoare etc.)

5.10. Conducerea Agenţiei Naţionale se va asigura că aceste documente pot fi accesate de toţi membrii personalului. Personalul trebuie să fie informat în permanenţă cu privire la orice decizii, modificări sau actualizări, referitoare la procesele şi procedurile interne.

Controlul exercitat de conducerea Agenţiei Naţionale

5.11. Conducerea Agenţiei Naţionale va institui mecanisme adecvate de control pentru a se asigura că implementarea activităţilor se derulează efectiv, în mod eficient, cu respectarea concomitentă a regulilor aplicabile, stabilite de Comisia Europeană sau de Oficiul Mecanismului financiar al SEE, şi ţinând de mediul specific în care funcţionează Agenţia Naţională.

5.12. Conducerea Agenţiei Naţionale va defini o structură organizaţională, un sistem de control intern şi reguli comune, clare, de management şi control, în scopul de a se plasa într-o poziţie care să îi permită monitorizarea şi controlul eficient al activităţilor desfăşurate. Printr-o supraveghere constantă, conducerea Agenţiei Naţionale se va asigura că erorile şi neregulile sunt prevenite, detectate şi corectate, va asigura revizuirea cu regularitate a procedurilor de control intern stabilite care se vor implementa consecvent, în conformitate cu scopul pentru care au fost create.

5.13. Activităţile de control trebuie să fie organizate în aşa fel încât să furnizeze în mod periodic informaţii structurate conducerii Agenţiei Naţionale, pe baza cărora să se obţină un nivel adecvat de asigurare. Conducerea Agenţiei Naţionale trebuie să fie în măsură să emită Declaraţia anuală de management, în care îşi exprimă opinia cu privire la nivelul de asigurare oferit de sistemele şi procedurile Agenţiei Naţionale, rezervele pe care le-ar putea avea în legătură cu neajunsurile constatate şi va putea să stabilească un plan de acţiune, conţinând măsurile preventive şi de remediere, dacă este necesar.

5.14. Toate activităţile de supraveghere/control/supervizare trebuie să fie documentate, astfel încât să se asigure o pistă de audit adecvată.

Planificarea şi evaluarea riscurilor

5.15. Agenţia Naţională trebuie să stabilească un program anual de lucru în care să se regăsească strategia sa pe termen lung, transpusă în obiective operaţionale şi activităţi planificate şi care să reflecte principalele priorităţi şi sarcini stabilite prin Contractul de delegare şi Acordul de implementare a programului, precum şi resursele de care dispune (în ceea ce priveşte bugetul şi personalul). Scopul urmărit este acela de a ajuta conducerea Agenţiei Naţionale să îşi identifice obiectivele şi să îşi definească indicatorii, să stabilească ţintele de performare, să identifice principalele riscuri, să planifice şi să gestioneze activităţile, să monitorizeze progresele înregistrate în decursul anului şi să realizeze o raportare credibilă cu privire la realizările prezentate în Raportul anual. De asemenea, programul anual de lucru ar trebui să fie un instrument de angajament al instituţiei în activităţile sale, un element de referinţă care ajută angajaţii să înţeleagă misiunea şi obiectivele strategice ale Agenţiei Naţionale şi, în consecinţă, contribuţia pe care ei trebuie să o aibă la atingerea acestor obiective.

5.16. Managementul riscului va fi integrat în procesele decizionale şi de planificare ale activităţii Agenţiei Naţionale, precum şi în cadrul activităţilor sale de control şi care trebuie să fie suficient de concentrate pe zonele cu risc ridicat (operaţiuni complexe, tranzacţiile de mare valoare, lipsa personalului calificat sau având experienţa necesară etc.).

5.17. În urma evaluării riscurilor, conducerea Agenţiei Naţionale stabileşte mecanismele de control necesare şi efectuează controale regulate pentru a preveni apariţia riscurilor identificate, a neregulilor şi a fraudelor în oricare dintre activităţile sale, inclusiv la nivelul operaţiunilor sale interne (cum ar fi recrutarea personalului, achiziţiile publice), precum şi la nivelul managementului acţiunilor programului care i-au fost încredinţate.

Guvernantă

5.18. Agenţia Naţională va institui o structură de conducere care va garanta faptul că managementul Agenţiei Naţionale se poate baza pe informaţii relevante şi bine documentate pentru a facilita procesul de luare a deciziilor, o raportare credibilă, precum şi indicatorii necesari monitorizării progresului şi a rezultatelor obţinute.

5.19. Managementul Agenţiei Naţionale stabileşte în mod Clar şi documentează toate activităţile de supervizare şi colectează informaţiile relevante în baza cărora se pot verifica următoarele aspecte:

- rapoartele anuale realizate asupra cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate sunt prezentate în mod adecvat, complet şi exact;

- cheltuielile au fost realizate în scopurile preconizate, aşa cum este definit în contractele de delegare sau Acordul de implementare a Programului;

- sistemele de control în funcţiune oferă garanţiile necesare privind legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor aferente.

5.20. Conducerea Agenţiei Naţionale trebuie să implementeze un sistem eficient de monitorizare şi de raportare pentru a asigura punerea în aplicare adecvată şi la timp a recomandărilor emise în legătură cu deficienţele detectate în urma controalelor interne şi externe.

Autorizarea, înregistrarea şi corectarea excepţiilor

5.21. Agenţia Naţională trebuie să se asigure că în toate cazurile în care se vor lua decizii sau vor interveni abateri, în circumstanţe excepţionale, de la politicile şi procedurile în vigoare, acestea vor fi documentate, justificate şi aprobate de către nivelul ierarhic adecvat, înainte de întreprinderea vreunei acţiuni.

5.22. Se va stabili o metodă de procesare şi de înregistrare a excepţiilor de la principalele proceduri, care include desemnarea persoanei/persoanelor care poate/pot autoriza astfel de excepţii. Excepţiile se înregistrează într-un singur registru central. Gestionarea acestui registru va cădea în responsabilitatea directă a conducerii Agenţiei Naţionale şi va putea fi consultat de personalul instituţiei.

5.23. În mod similar, Agenţia Naţională trebuie să stabilească o procedură clară pentru înregistrarea sistematică şi corectarea, acolo unde este posibil, a abaterilor de la cele stabilite prin procedurile în vigoare, care sunt descoperite ex-post.

Raportare financiară şi contabilitate

5.24. Agenţia Naţională va avea un sistem de contabilitate informatizat şi va implementa proceduri şi modalităţi adecvate de control, menite să asigure că datele contabile şi informaţiile conexe utilizate pentru pregătirea raportărilor anuale ale organizaţiei şi a rapoartelor financiare sunt exacte, complete şi la zi, aşa cum este prevăzut în Contractul de delegare şi în Acordul de implementare a Programului.

5.25. Indiferent de sistemul în care este înregistrată, fiecare tranzacţie efectuată trebuie să fie acompaniată de o pistă corespunzătoare de audit. Documentele justificative trebuie îndosariate într-un mod coerent şi logic (cum ar fi numerotarea cronologică, datarea, clasificarea în funcţie de tip etc.), astfel încât să poată fi localizate şi urmărite cu precizie prin intermediul sistemului informatic.

Gestionarea documentelor

5.26. Agenţia Naţională trebuie să implementeze procese şi proceduri adecvate pentru a garanta că administrarea documentelor se realizează într-o manieră eficace şi eficientă (în special în ceea ce priveşte preluarea informaţiilor de care este nevoie).

5.27. Agenţia Naţională trebuie să pună în aplicare un sistem corespunzător de înregistrare a corespondenţei primite sau trimise, vizând cel puţin toate documentele administrative, contractuale şi de management financiar. Sistemul trebuie să facă posibilă monitorizarea eficientă a termenelor-limită şi va fi pus la dispoziţia tuturor membrilor relevanţi ai echipei.

5.28. Agenţia Naţională trebuie să dispună de un sistem adecvat de îndosariere, care să permită îndosarierea sistematică şi sigură a documentelor relevante în raport cu operaţiunile Agenţiei Naţionale şi cu managementul ciclului de viaţă a proiectelor descentralizate.

5.29. Toate documentele referitoare la contractele de delegare trebuie să fie păstrate la dosar timp de 5 ani, începând cu ultima dintre următoarele date la care:

a) Comisia plăteşte soldul sau Agenţia Naţională rambursează Comisiei sume privind oricare dintre contractele de delegare specifice;

sau

b) se marchează sfârşitul duratei de viaţa a Programului.

5.30. În cazul în care un document original aferent Contractului de delegare este în format digital, Agenţia Naţională îl poate stoca în format digital/electronic. Cu toate acestea, în cazul în care documentul original se eliberează pe suport hârtie, Agenţia Naţională arhivează documentul pe suport hârtie. Agenţia Naţională va impune beneficiarilor de granturi o conduită asemănătoare.

Infrastructura

5.31. Agenţia Naţională va pune la dispoziţia personalului spaţii care, atât ca volum, cât şi din punct de vedere calitativ, susţin activitatea acestuia în condiţii de muncă sigure şi sănătoase. Va fi prevăzută alocarea unui spaţiu suficient pentru birouri, precum şi pentru echipamente, arhivă şi săli de şedinţă. Accesul în spaţiile în care Agenţia Naţională îşi desfăşoară activitatea se va realiza cu uşurinţă, atât pentru personal, cât şi pentru vizitatori, inclusiv persoanele cu dizabilităţi.

5.32. Agenţia Naţională va lua toate măsurile pentru a preveni accesul neautorizat la sistemele şi dosarele interne, pentru a preveni pierderea de date, precum şi pentru a preveni orice suspiciuni cu privire la exactitatea şi autenticitatea datelor.

6. Managementul financiar

Evidenţă financiară dedicată

1. Pentru gestionarea fondurilor UE şi Mecanismului financiar SEE destinate acordării de granturi, Agenţia Naţională trebuie să folosească un sistem informatic de evidenţă financiară dedicat, care permite identificarea exactă şi detaliată a tuturor granturilor acordate beneficiarilor acţiunilor descentralizate din cadrul programelor şi a tuturor tranzacţiilor individuale.

2. Următoarele operaţiuni trebuie să fie înregistrate şi identificate în sistemul de evidenţă financiară:

- prefinanţarea primită din partea Comisiei Europene sau Oficiului Mecanismului financiar SEE, pentru sumele ce vor fi alocate ca granturi beneficiarilor;

- plăţile efectuate către beneficiarii de granturi, făcându-se deosebirea între plăţile de prefinanţare şi plăţile soldurilor;

- rambursările primite din partea beneficiarilor, făcându-se distincţie între tipurile de rambursare (rambursarea sumelor necheltuite din grant, dobânzile percepute pentru plăţile întârziate, corecţii financiare sau penalităţi);

- dobânzi încasate pentru prefinanţările UE sau SEE.

3. Evidenţa financiară a Agenţiei Naţionale cu privire la fondurile UE sau SEE, destinate granturilor acordate beneficiarilor, trebuie ţinută în euro.

4. Sistemul de evidenţă financiară trebuie să permită să se facă distincţia între:

- fondurile UE sau SEE pentru finanţări acordate sub formă de granturi, destinate acţiunilor descentralizate ale programelor şi

- fondurile destinate oricărei altei activităţi pe care Agenţia Naţională o va desfăşura, inclusiv cele pentru care instituţiei i se pot atribui granturi operaţionale sau pentru proiecte, de către Comisie (cum ar fi fondurile alocate pentru asigurarea funcţionării activităţilor conexe Erasmus+/reţelelor sau alte fonduri UE).

5. În cazul în care Agenţia Naţională beneficiază de o contribuţie din partea UE pentru asigurarea activităţilor conexe (de exemplu, EuroDesk, Europass, ECVET), sistemul de evidenţă financiară AN trebuie să facă o distincţie între contribuţia UE la managementul Programului Erasmus+ şi fiecare dintre aceste activităţi pentru care se alocă granturi separate, conform Contractului de delegare.

Conturile bancare şi managementul fluxurilor financiare

6. În conformitate cu cerinţele Contractului de delegare, Agenţia Naţională trebuie să primească plăţile din fonduri UE pentru granturile destinate beneficiarilor, pentru contribuţia la costurile de management al programului şi pentru activităţile conexe într-un singur cont bancar. Agenţia Naţională va repartiza apoi fondurile pentru contribuţia la costurile de management al programului şi pentru activităţile conexe în alte conturi diferite, pentru a asigura transparenţa utilizării fondurilor. Analog se procedează pentru fondurile primite pentru Programul de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al SEE.

7. Agenţia Naţională va fi titulara tuturor acestor conturi.

8. Contul bancar unic în care Comisia Europeană transferă fondurile UE destinate acordării de granturi beneficiarilor Erasmus+ va fi utilizat pentru plata granturilor către beneficiarii acţiunilor descentralizate şi pentru primirea sumelor pe care beneficiarii trebuie să le ramburseze către Agenţia Naţională.

În acest cont bancar unic, operaţiunile trebuie să se facă în euro, contul fiind purtător de dobândă. Contul bancar unic se utilizează pentru toate acordurile de delegare semnate cu Agenţia Naţională pe parcursul întregii durate de viaţă a Programului.

9. Pentru a continua şi a finaliza gestiunea financiară a fondurilor UE privind finanţările acordate sub formă de granturi în temeiul Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii şi/sau Tineret în Acţiune, Agenţia Naţională trebuie să deţină şi câte un cont bancar separat în euro, destinat fondurilor alocate acţiunilor descentralizate, din cadrul fiecăruia dintre programele precedente. Aceste conturi bancare trebuie să fie închise cât mai curând după finalizarea ultimului contract între Comisia Europeană şi Agenţia Naţională, în cadrul acestor programe.

10. Plăţile către beneficiarii de fonduri UE sau SEE se efectuează exclusiv prin transfer bancar.

11. Este necesar ca managementul fluxurilor financiare să fie eficient şi sigur şi să aibă în vedere cele mai avantajoase condiţii de pe piaţă. În acest scop trebuie să se deschidă unul sau mai multe conturi de depozit sau de economii, care produc o dobândă mai avantajoasă, decât cea care se poate înregistra în contul bancar unic curent menţionat anterior. Aceste conturi de economii sau de depozit se vor face în euro. Fondurile UE care vor fi acordate sub formă de granturi şi care nu sunt transferate imediat către beneficiari se vor depune, după primirea lor, în contul bancar unic, în aceste conturi mai avantajoase. Sumele depuse trebuie să fie transferate înapoi, în contul bancar unic, la timp pentru efectuarea plăţilor către beneficiari. După expirarea termenului la depozite, suma principală împreună cu dobânda acumulată se vor putea transfera înapoi doar în contul bancar unic.

12. În funcţie de contextul naţional poate fi necesar ca Agenţia Naţională să deschidă suplimentar şi un cont de tranzit, pentru a permite transferul de fonduri UE către conturile de economii sau cele de depozit la termen sau pentru plata unor granturi către beneficiari în moneda naţională. În astfel de cazuri, contul de tranzit este folosit exclusiv în acest scop. Sumele care tranzitează contul de tranzit trebuie să fie transferate ulterior în conturile de economii sau în conturile de depozit la termen sau către beneficiarii de granturi, în aceeaşi zi, asigurându-se astfel că balanţa contului de tranzit de la sfârşitul fiecărei zile prezintă un sold egal cu zero.

13. Agenţia Naţională trebuie să prezinte Comisiei referinţele privind toate conturile bancare pe care le are deschise pentru Erasmus+ (conturi curente, conturi de economii şi depozite la termen sau conturi de tranzit, dacă este cazul), pe care le utilizează pentru fondurile UE. Aceste conturi vor fi denumite în continuare conturile bancare ale Agenţiei Naţionale. Comisia Europeană păstrează dreptul de proprietate asupra tuturor fondurilor din conturile bancare ale Agenţiei Naţionale, atât pentru conturile bancare curente, cât şi pentru cele aferente programelor precedente.

14. Toate costurile şi taxele privind funcţionarea conturilor bancare aferente Erasmus+ şi impozitele pe dobânzile obţinute sunt acoperite de Agenţia Naţională din grantul operaţional şi nu pot fi deduse din fondurile UE ce vor fi alocate sub fermă de granturi către beneficiari sau din valoarea dobânzilor generate de aceasta.

7. Achiziţii

Agenţia Naţională trebuie să aibă o procedură de achiziţii. Contractele de achiziţii vor fi atribuite ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, adică ofertei care prezintă cel mai bun raport preţ-calitate, în conformitate cu principiile transparenţei, proporţionalităţii, tratamentului egal şi al prevenirii conflictelor de interese.

8. Instrumente IT

1. Agenţia Naţională trebuie să utilizeze obligatoriu instrumentele informatice puse la dispoziţie de Comisia Europeană sau de Oficiul Mecanismului financiar SEE în vederea gestionării fondurilor ce vor fi acordate sub formă de granturi şi pentru comunicarea cu Comisia Europeană şi cu reţeaua agenţiilor naţionale. În acest scop, Agenţia Naţională trebuie să dispună sau să achiziţioneze echipamentele şi programele informatice necesare şi să asigure serviciile adecvate de mentenanţă a acestora.

2. Agenţia Naţională trebuie să se asigure că toate instrumentele informatice sunt actualizate în mod continuu şi că, cel puţin trimestrial, sunt supuse unor controale şi unei reconcilieri cu sistemul contabil şi extrasele de cont, pentru a oferi date credibile pentru activităţile de monitorizare şi control efectuate de Comisia Europeană.

3. Agenţia Naţională trebuie să utilizeze instrumentele informatice furnizate de către Comisia Europeană sau de către Oficiul Mecanismului financiar SEE, în conformitate cu scopul lor şi cu procedurile tehnice furnizate pentru fiecare instrument.

9. Monitorizare şi control

Agenţia Naţională este supusă monitorizării, auditului şi altor tipuri de verificări exercitate de către serviciile abilitate ale Comisiei Europene, ale MENCŞ de către auditori externi în numele Comisiei sau MENCŞ sau de către alte instituţii ale UE sau naţionale relevante, în legătură cu programul Erasmus+. Pentru Programul de educaţie finanţat prin Mecanismul financiar al SEE 2014-2021, Agenţia Naţională este supusă monitorizării, auditului şi altor tipuri de verificări de către Punctul naţional de contact, Autoritatea de certificare şi plată, Unitatea centrală pentru armonizarea auditului public intern, precum şi alte entităţi în numele statelor donatoare, în conformitate cu prevederile Memorandumului de înţelegere din 13 octombrie 2016 privind implementarea Mecanismului financiar SEE 2014-2021 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României.

10. Alte dispoziţii

Prezentul regulament este completat de documentul numit „Managementul ANPCDEFP - principii şi proceduri”, adoptat de director prin decizie internă şi actualizat ori de câte ori este cazul, şi de Sistemul de management al calităţii certificat ISO 9001-2008 - care conţine toate procedurile aferente operaţiunilor Agenţiei Naţionale ca parte a sistemului de control managerial intern.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.