MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1003/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 1003         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 14 decembrie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

925. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă

 

926. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

994. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind actualizarea Băncii naţionale de date analitice pentru fiecare an de producţie

 

1.145/2.822/2.072. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele

 

1.393/1.018. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

3.787. - Ordin al ministrului culturii privind clasarea în Lista monumentelor istorice a Zidului de incintă, a Pavilionului de nord şi a Pavilionului de sud în cadrul ansamblului monument istoric Mănăstirea Argeş, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 23 din 25 octombrie 2016 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al Deciziei Comisiei Europene C(2016) 7522 final din 16 noiembrie 2016 privind ajutorul de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 3 noiembrie 2009, CU modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„m) supracompensarea activităţii - cuantumul valoric al ajutorului acordat prin schema de sprijin ce depăşeşte suma necesară acoperirii costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, inclusiv a unei rate a rentabilităţii în valori reale, înainte de impozitare, de cel mult 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare de înaltă eficienţă. Supracompensarea se recuperează conform legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat.

Prin excepţie, în situaţia unităţilor de cogenerare preluate în administrare prin contracte de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică, în loc de rentabilitatea activelor proprii, la calculul supracompensării se ia în calcul un profit brut pentru activitatea de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, care nu depăşeşte echivalentul valoric al rentabilităţii activelor concesionate, calculată cu o rată a rentabilităţii în valori reale, înainte de impozitare, de cel mult 9%, ţinând cont de investiţiile în cogenerare de înaltă eficienţă pe acelaşi amplasament, conform reglementărilor ANRE;”.

2. La articolul 6, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) metodologia de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă;”.

3. La articolul 6, literele k) şi l) se abrogă.

4. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în lista prevăzută la art. 9 alin. (4) până la data de 31 decembrie 2016.

Documentaţia completă necesară obţinerii avizului pentru acreditare finală se depune până la data de 15 decembrie 2016.”

5. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), schema de sprijin se aplică şi producătorului beneficiar al schemei de sprijin care, în condiţiile cadrului de reglementare elaborat de ANRE, înlocuieşte, pe acelaşi amplasament, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia electrică cu capacităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, ulterior datei de 31 decembrie 2016, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de 31 decembrie 2016 în lista prevăzută la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de sprijin.”

6. La articolul 7, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Schema de sprijin se poate aplica producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare pentru instalaţiile de cogenerare a căror capacitate electrică depăşeşte 300 MW numai după notificarea individuală a Comisiei Europene şi obţinerea aprobării acesteia.

(5) Nu se acreditează, în sensul prevederilor procedurii prevăzute la art. 6 lit. a), producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare aflaţi în dificultate în sensul definiţiei din Comunicarea Comisiei Europene (2014/C249/2001) referitoare la Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.”

7. La articolul 8, alineatul (2) se abrogă.

8. La articolul 12, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Nu se acordă bonus pentru energia electrică vândută la preţuri mai mici decât zero.”

9. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Contribuţia de cogenerare rămasă neachitată de către furnizorii de energie electrică pentru consumatorii din România către administratorul schemei de sprijin, pentru care s-au întreprins toate demersurile legale, se va recupera prin includerea acestora în contribuţia pentru cogenerare, conform metodologiei emise de către ANRE.

(5) Supracompensarea sau bonusul necuvenit rămas neachitat de către producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care accesează schema de sprijin către administratorul acesteia, pentru care s-au întreprins toate demersurile legale, se va recupera prin includerea acestuia în contribuţia pentru cogenerare. conform metodologiei emise de către ANRE.”

10. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - Bonusul este plătit lunar de către Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» - S.A. producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin, în termen de maximum 30 de zile de la sfârşitul fiecărei luni, doar dacă aceştia din urmă nu înregistrează obligaţii de plată neachitate la termenul de scadenţă, rezultate din aplicarea schemei de sprijin, către administratorul schemei de sprijin sau au încheiate cu administratorul schemei de sprijin şi respectă convenţii de compensare a datoriilor şi a creanţelor rezultate din aplicarea schemei.”

11. La articolul 17, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) închiderea financiară a schemei de sprijin se face în primul semestru al anului 2024, conform cadrului de reglementare elaborat de ANRE.U

12. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor de plată aferente schemei de sprijin se penalizează potrivit clauzelor contractuale.

(2) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) nu exonerează furnizorii, producătorii, respectiv Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» - S.A. de la plata obligaţiilor aferente schemei de sprijin.”

13. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Preţul de vânzare al energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă, prin contracte reglementate, este stabilit anual prin ordin al preşedintelui AN RE la nivelul a 90% din preţul mediu de tranzacţionare a energiei electrice realizat în anul anterior pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică de energie electrică “

14. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care. În urma analizei prevăzute la alin. (1), se constată că din aplicarea schemei de sprijin pe anul următor este estimată înregistrarea unei supracompensări a activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, ANRE diminuează pentru anul următor valoarea bonusului stabilită în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3).”

15. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - (1) în termen de 3 luni de la sfârşitul fiecărei perioade de evaluare a supracompensării, ANRE analizează dacă prin aplicarea schemei de sprijin pe perioada respectivă producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare au înregistrat o supracompensare a activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă sau dacă a fost acordat un bonus necuvenit.

(2) în cazul în care se constată supracompensarea activităţii sau acordarea unui bonus necuvenit, ANRE comunică, în termenul prevăzut la alin. (1), producătorului de energie electrică şi termică în cogenerare cuantumul supracompensării/bonusului necuvenit, producătorul având obligaţia de a vira cuantumul sumei comunicate în contul Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» - S.A. În termen de 15 zile de la comunicare, cu excepţia situaţiilor în care producătorul încheie cu administratorul schemei de sprijin o convenţie de compensare a datoriilor şi creanţelor reciproce aferente schemei de sprijin conform art. 16.

(3) Deciziile ANRE referitoare la cuantumul supracompensării şi/sau bonusului necuvenit sunt obligatorii pentru producători şi se pun în aplicare în vederea recuperării prin emiterea unei decizii de către administratorul schemei în conformitate cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat.”

16. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - Consumatorii casnici care deţin centrale de cogenerare de înaltă eficienţă nu beneficiază de prevederile prezentului act normativ.”

17. În tot cuprinsul hotărârii, sintagma „Compania Naţională «Transelectrica» - S.A./Societatea Comercială OPCOM - S.A.” se înlocuieşte cu sintagma „Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» - S.A.”

Art. II. - În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei actualizează cadrul de reglementare, ca urmare a modificărilor şi completărilor prevăzute la art. I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

p. Ministrul afacerilor externe,

Marius Cristian Bădescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 925.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 343/2002, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 1 „Localităţile şi arealele pentru care se acordă statutul de staţiune balneoclimatică” la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 24 octombrie 2011, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După poziţia 5 se introduc trei noi poziţii, poziţiile 51-53, cu următorul cuprins:

„51. Arealul Băile Turda, judeţul Cluj

52. Arealul balneoclimatic corespunzător satului Călacea Băi, comuna Orţişoara, judeţul Timiş

53. Arealul balneoclimatic din structura comunei Ocna Şugatag, judeţul Maramureş”

2. După poziţia 22 se introduc două noi poziţii, poziţiile 221 şi 222, cu următorul cuprins:

„221. Comuna Ţinea, judeţul Bihor

222. Comuna Bala, judeţul Mehedinţi”

3. După poziţia 23 se introduce o nouă poziţie, poziţia 24, cu următorul cuprins:

„24. Satul Sărata Monteoru din structura comunei Merei, judeţul Buzău”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 926.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind actualizarea Băncii naţionale de date analitice pentru fiecare an de producţie

 

Văzând Referatul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) nr. 2.577 din 9 noiembrie 2016,

în temeiul prevederilor;

- titlului V cap. III din Regulamentul nr. 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole în ceea ce priveşte programele de sprijin, comerţul cu ţările terţe, potenţialul de producţie şi privind controalele în sectorul vitivinicol. cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 56 lit. d) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015;

- art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Pentru fiecare an de producţie se actualizează Banca naţională de date analitice, denumită în continuare banca de date.

(2) Banca de date analitice pentru fiecare an de producţie, constituită potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 797/2007 pentru constituirea băncii de date analitice în vederea creării cazierului vinicol pentru fiecare an de producţie, se preia şi se actualizează ca urmare a efectuării analizelor fizico-chimice şi izotopice asupra vinurilor obţinute din eşantioanele de struguri, în condiţiile prezentului ordin.

Art. 2. - Soiurile de viţă-de-vie pentru struguri de vin, care fac obiectul prelevării de eşantioane în vederea microvinificării, pentru fiecare dintre cele 8 regiuni viticole, sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) Laboratoarele desemnate pentru microvinificarea eşantioanelor de struguri de vin prelevate şi pentru analiza fizico-chimică a probelor de vin sunt cuprinse în anexa nr. 2.

(2) Repartizarea soiurilor din fiecare regiune viticolă care face obiectul recoltării eşantioanelor de struguri în vederea efectuării microvinificării şi a analizelor fizico-chimice pe laboratoarele desemnate se face astfel:

a) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - Valea Călugărească (29 de probe): Muntenia (11 probe), Oltenia (6 probe) şi Moldova - zona laşi (12 probe);

b) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - filiala Blaj (19 probe): Crişana şi Maramureş (4 probe), Transilvania (9 probe) şi Banat (6 probe);

c) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - filiala Focşani (22 de probe): Moldova - zona Vrancea (12 probe) şi Dobrogea (10 probe).

Art. 4. - Recoltarea eşantioanelor de struguri de vin în vederea microvinificării, analizele fizico-chimice şi actualizarea băncii de date se efectuează cu personal autorizat propriu al laboratoarelor desemnate în anexa nr. 2.

Art. 5. - (1) Banca de date se constituie în cadrul Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - Valea Călugărească şi cuprinde rezultatele analizelor fizico-chimice şi izotopice ale probelor de vin.

(2) Directorul Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului-Valea Călugărească urmăreşte şi răspunde de respectarea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

(3) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului-Valea Călugărească solicită anual prevederi bugetare pentru:

a) plata analizelor izotopice (carbon, oxigen şi deuteriu);

b) efectuarea analizelor fizico-chimice;

c) recoltare şi vinificare eşantioane de struguri (transport, materiale şi struguri) în vederea microvinificării.

Art. 6. - (1) Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, denumit în continuare O.N.V.P.V., coordonează tehnic şi metodologic actualizarea datelor din banca de date, ca parte integrantă a cazierului viticol al Uniunii Europene.

(2) Banca de date conţine date obţinute conform anexei nr. 4 din prezentul ordin, precum şi date obţinute în urma analizelor fizico-chimice şi ale analizelor izotopice ale compuşilor etanolului şi ale apei din produsele vinicole, conform anexei nr. 5 din prezentul ordin.

(3) Datele din banca de date servesc la interpretarea şi compararea rezultatelor obţinute de laboratoarele oficiale ale statelor membre în urma controalelor din sectorul vitivinicol.

Art. 7. - (1) Laboratoarele desemnate pentru efectuarea analizelor fizico-chimice şi izotopice îndeplinesc criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de încercări stabilite prin standardul SR EN ISO/IEC 17025.

(2) Laboratorul desemnat pentru efectuarea analizelor izotopice participă anual la un sistem de testare a competenţelor în ceea ce priveşte metodele oficiale de analiză izotopică. Rezultatele obţinute la intercomparări se transmit către Centrul European de Referinţă pentru Controlul în Sectorul Vitivinicol în scopul controlului calităţii şi al validării datelor furnizate.

(3) Desemnarea laboratorului pentru efectuarea analizelor izotopice se face în baza legislaţiei în vigoare.

(4) Laboratorul desemnat pentru efectuarea analizelor izotopice transmite Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - Valea Călugărească, prin poştă sau curier, rezultatele analizelor izotopice şi păstrează confidenţialitatea rezultatelor obţinute, pe care le foloseşte exclusiv în scopul prezentului ordin.

Art. 8. - (1) Eşantioanele de struguri proaspeţi din soiurile şi regiunile viticole prevăzute în anexa nr. 1 se recoltează şi se prelucrează conform instrucţiunilor din anexa nr. 3.

(2) Anual, cel puţin 25% din eşantioane se recoltează de pe aceleaşi parcele ca şi în anul precedent.

(3) . Eşantioanele sunt analizate în laboratoarele care îndeplinesc criteriile generale de funcţionare, stabilite prin standardul SR EN iso/iec 17025.

(4) Pentru fiecare eşantion se alcătuieşte un chestionar privind recoltarea şi microvinificarea eşantioanelor de struguri pentru analiză, conform anexei nr. 4, redactându-se un buletin de analiză a vinurilor conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

(5) Copii ale buletinului de analiză a vinului rezultat în urma microvinificării, cu rezultatele şi interpretarea analizelor, împreună cu o copie a chestionarului privind recoltarea şi microvinificarea eşantioanelor de struguri, se transmit Laboratorului Centrai pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - Valea Călugărească.

(6) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului-Valea Călugărească, prin persoana desemnată pentru gestionarea băncii de date, introduce în baza de date a Uniunii Europene chestionarul privind recoltarea şi microvinificarea eşantioanelor de struguri, rezultatele analizelor fizico-chimice şi rezultatele analizelor izotopice, în conformitate cu instrucţiunile transmise de Centrul Comun de Cercetare al Uniunii Europene.

Art. 9. - Un eşantion din fiecare probă de vin transmisă spre analiză izotopică de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului-Valea Călugărească către laboratorul desemnat se păstrează ca eşantion de control pentru o perioadă de 3 ani.

Art. 10. - (1) Modul de prelevare şi ambalare a eşantioanelor de vin pentru efectuarea analizelor izotopice sunt prevăzute în anexa nr. 6.

(2) Informaţiile referitoare la cuprinsul etichetelor şi la eticheta care se aplică pe recipientele în care se găsesc eşantioanele de vin sunt prevăzute în anexa nr. 7.

Art. 11. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin intermediul Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - Valea Călugărească, asigură:

a) păstrarea datelor din banca de date;

b) păstrarea fiecărui eşantion de vin timp de 3 ani;

c) utilizarea băncii de date exclusiv pentru monitorizarea aplicării legislaţiei europene şi naţionale în domeniul vitivinicol sau în scopuri statistice şi/sau ştiinţifice, la solicitarea organismelor de control sau a institutelor de cercetare din domeniul vitivinicol;

d) aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia datelor, mai ales împotriva furtului sau alterării datelor.

Art. 12. - Cultivatorii de viţă-de-vie, persoane fizice sau juridice, din plantaţiile cărora se colectează eşantioane de struguri permit accesul şi însoţesc personalul autorizat pentru aceste acţiuni în plantaţii, având obligaţia furnizării datelor solicitate şi contrasemnează documentele întocmite cu ocazia prelevării eşantioanelor de struguri.

Art. 13. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 14. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 797/2007 pentru constituirea băncii de date analitice în vederea creării cazierului vinicol pentru fiecare an de producţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 septembrie 2007.

Art. 15. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2016.

Nr. 994.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

soiurilor de viţă-de-vie desemnate pentru recoltarea de eşantioane de struguri

 

Soi/Regiune

Banat

Crişana şi Maramureş

Dobrogea

Moldova

Muntenia

Oltenia

Transilvania

Total

Pinot noir

1

0

1

1

1

0

0

4

Merlot

1

0

1

2

1

1

0

6

Fetească neagră

0

0

1

2

2

1

0

6

Cadarcă

0

1

0

0

0

0

0

1

Cabernet Sauvignon

1

0

1

2

1

1

0

6

Busuioacă de Bohotin

0

0

0

1

0

0

0

1

Burgund mare

0

1

0

0

0

0

0

1

Băbească neagră

0

0

0

1

0

0

0

1

Traminer roz

0

0

0

1

0

0

1

2

Tămâioasă românească

0

0

0

1

1

0

0

2

Sauvignon

1

0

1

1

1

1

1

6

Riesling

1

1

1

1

1

0

1

6

Pinot Gris

0

0

1

0

0

0

1

2

Neuburger

0

0

0

0

0

0

1

1

Muscat Ottonel

0

0

1

2

1

0

1

5

Grasă de Cotnari

0

0

0

1

0

0

0

1

Galbenă de Odobeşti

0

0

0

1

0

0

0

1

Frâncuşă

0

0

0

1

0

0

0

1

Fetească regală

1

1

0

2

1

1

1

7

Fetească albă

0

0

0

2

1

1

1

5

Chardonnay

0

0

1

1

0

0

1

3

Aligote

0

0

1

1

0

0

0

2

TOTAL:

6

4

10

24

11

6

9

70

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

laboratoarelor desemnate pentru a face recoltarea şi microvinificarea eşantioanelor de struguri şi analiza fizico-chimică a eşantioanelor de vin

 

Nr. crt.

Laboratorul

1.

Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - Valea Călugărească Valea Călugărească, str. Valea Mantei nr. 1, judeţul Prahova

2.

Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - filiala Blaj, Blaj, str. George Bariţiu nr. 2, judeţul Alba

3.

Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului - filiala Focşani, str. Milcov nr. 40, judeţul Vrancea

 

ANEXA Nr. 3

 

INSTRUCŢIUNI

privind recoltarea eşantioanelor de struguri proaspeţi şi transformarea acestora în vin, destinat analizării prin metode fizico-chimice şi izotopice

 

I. Recoltarea eşantioanelor de struguri

A. Eşantioanele de struguri proaspeţi se recoltează din plantaţii situate în zonele viticole având caracteristici specifice, bine definite, privind tipul de sol, orografia, tehnologia de cultură a viţei-de-vie, soiul, vârsta şi practicile oenologice.

Fiecare eşantion trebuie să conţină minimum 10 kg de struguri copţi şi sănătoşi din acelaşi soi. Eşantioanele nu se culeg pe rouă sau după ploaie. Recoltarea de eşantioane se efectuează în perioada în care se culege în mod normal parcela respectivă. Strugurii recoltaţi trebuie să fie reprezentativi pentru întreaga parcelă.

B. În momentul recoltării eşantioanelor de struguri se completează chestionarul privind recoltarea conform anexei nr. 4 lit. Ala ordin. Aceasta se păstrează împreună cu eşantionul inclusiv pe toată durata transportului.

II. Microvinificarea

A. Microvinificarea trebuie realizată în laboratoare desemnate prin prezentul ordin. Prin microvinificare trebuie să se obţină transformarea totală a zahărului în alcool, admiţându-se până la maximum 2 g/l zahăr (glucoză + fructoză). În anumite cazuri, pentru a se asigura o mai bună reprezentabilitate a eşantionului de struguri, pot fi acceptate şi valori mai mari de zahăr. De îndată ce vinul s-a limpezit şi s-a stabilizat cu ajutorul dioxidului de sulf lichid sau metabisulfitului de potasiu se îmbuteliază în sticle de 75 ci şi se etichetează.

B. Chestionarul referitor la microvinificare este prezentat în anexa nr. 4 lit. B la ordin.

 

ANEXA Nr. 4

 

Chestionar privind recoltarea şi microvinificarea eşantioanelor de struguri pentru analiza prin metode fizico-chimice şi izotopice

 

A. Chestionar privind recoltarea eşantioanelor de struguri

1. Recoltarea eşantioanelor de struguri

1.1. Numărul eşantionului:

1.2. Numele şi funcţia funcţionarului sau a persoanei autorizate care a prelevat eşantionul:

1.3. Numele şi adresa organismului competent responsabil pentru prelevarea eşantioanelor:

1.4. Numele şi adresa organismului competent responsabil cu vinificarea şi expedierea eşantioanelor, dacă este diferit de organismul menţionat la pct. 1.3:

2. Descrierea generală a eşantionului

2.1. Originea (ţara, regiunea):

2.2. Anul de recoltă:

2.3. Soiul viţei-de-vie:

2.4. Culoarea strugurilor:

3. Descrierea plantaţiei

3.1. Numele şi adresa persoanei care exploatează parcela:

3.2. Localizarea parcelei:

- comuna:

- localitatea:

- referinţa cadastrală:

- latitudine şi longitudine:

3.3. Tipul de sol (cu praf/calcaros/argilos/argilo-calcaros/ nisipos/lut prăfos/granitic/şisturi cristaline/roci vulcanice/roci sedimentare/roci metamorfice):

3.4. Poziţionarea plantaţiei: panta [de exemplu: relativ plană (0-5%)/pantă mică (5-15%)/pantă moderată (16-30%), pantă mare (>30%)/terasa)] şi expoziţia (de exemplu, punctele cardinale S, S-E etc. ):

3.5. Numărul de butuci la hectar (de exemplu: sub 2000/2001 -3000/3001 -4000/4001-5000/5001 -6000/>6000):

3.6. Vârsta aproximativă a plantaţiei (mai puţin de 10 ani/între 10 şi 25 de ani/mai mult de 25 de ani):

3.7. Altitudinea, m: (de exemplu: 0-50, 51-150,151-200, 201-250, 251-300, > 300):

3.8. Modul de conducere şi de tăiere:

3.9. Tipul de vin obţinut în general din struguri şi culoarea vinului (DOC/IG şi alb/roze/roşu):

4. Caracteristicile recoltei de struguri şi ale mustului:

4.1. Producţia estimată la hectar pentru parcela recoltată (kg/ha) (de exemplu: 0-4000/4001-5000/5001-6000/6001- 7000/7001-8000/8001-9000/9001-10000/> 10000):

4.2. Starea de sănătate a strugurilor (de exemplu: sănătoşi, 0-25%/26-50%/51-75%/76-100%/prezenţa mană/prezenţa botrytis/alţi paraziţi) şi umiditatea strugurilor (de exemplu, uscaţi/uşor umezi/umezi):

4.3. Data recoltării eşantionului:

5. Condiţii meteorologice înainte de recoltare

5.1. Precipitaţii în cele 10 zile dinaintea începerii recoltatului: da/nu. Dacă da, informaţii suplimentare (în cazul în care sunt disponibile):

6. Plantaţii de viţă-de-vie irigate:

Dacă plantaţia este irigată, data ultimei irigări:

Se transmite împreună cu proba de struguri la instituţia desemnată pentru microvinificarea probelor şi trebuie să poarte ştampila organismului competent responsabil pentru recoltarea eşantioanelor, numele, calitatea şi semnătura funcţionarului care a prelevat eşantionul, precum şi semnătura producătorului de la care s-au recoltat eşantioanele de struguri).

B. Chestionar privind microvinificarea eşantioanelor de struguri

1. Microvinificarea - eşantion nr.

1.1. Greutatea eşantionului de struguri, în kg:

1.2. Metoda de presare:

1.3. Volumul de must obţinut, litri:

1.4. Caracteristicile mustului:

- conţinutul în zahăr exprimat în g/l prin refractometrie:

- aciditatea totală exprimată în g/l de acid tartric (facultativ):

1.5. Metoda de limpezire a mustului (de exemplu, decantare, centrifugare):

1.6. Adăugarea de levuri (tipul de levuri folosit). Se menţionează dacă a existat sau nu fermentare spontană:

1.7. Temperatura în timpul fermentării (cu aproximaţie):

1.8. Metoda de determinare a încheierii procesului de fermentare:

1.9. Metoda de limpezire a vinului (de exemplu, decantare şi/sau filtrare):

1.10. Adaos de dioxid de sulf, mg/l:

1.11. Analiza vinului obţinut:

- tăria alcoolică dobândită, % voi.:

- extract sec total, g/î:

- zahăr (glucoza + fructoza în g/l):

2. Tabelul cronologic de vinificare a eşantionului

Data:

- la care a fost recoltat eşantionul (identică cu data prevăzută la lit. A pct. 4.3):

- la care s-a executat presarea:

- la care a început fermentaţia:

- la care s-a încheiat fermentaţia:

- îmbutelierii:

Data la care s-a completat prezentul chestionar (ştampila organismului competent care a efectuat microvinificarea şi semnătura funcţionarului abilitat din organismul respectiv).

 

ANEXA Nr. 5

 

BULETIN DE ANALIZĂ

A. Buletin de analize fizico-chimice

I. INFORMAŢII GENERALE

1. Ţara:

2. Numărul eşantionului:

3. Anul:

4. Soiul de viţă-de-vie:

5. Tipul de vin:

6. Regiune, podgorie:

7. Numele şi adresa laboratorului responsabil cu analizele:

II. METODE ŞI REZULTATE

1. Vinul

1.1. Tăria alcoolică dobândită în volume % vol.

1.2. Extract sec total: g/l

1.3. Zahăr (glucoză+fructoză): g/l

1.4. Aciditatea totală exprimată în acid tartric: g/l

1.5. Dioxid de sulf total: mg/l

B. Buletin de analize izotopice

1. Distilarea vinului pentru SNIF-RMN

1.1. Descrierea aparatului de distilare

2. Volumul de vin distilat/greutatea distilatului obţinut

3. Analiza distilatului

3.1. Tăria alcoolică a distilatului % (m/m)

4. Rezultatul corelărilor izotopice ale etanolului cu izotopul de deuteriu. măsurate prin RMN:

 

4.1.

(D/H) I =

ppm

deviaţia standard:

4.2.

(D/H) II =

ppm

deviaţia standard:

4.3.

(D/H) QW =

ppm

deviaţia standard:

4.4.

(D/H) TMU =

ppm

deviaţia standard:

4.5.

R =

 

deviaţia standard:

5. Parametru RMN Frecvenţa observată:

Memoria:

Numărul de scanări:

Numărul de teste:

Timpul de achiziţie:

Pulsul la 90°::01::02:

Puterea de decuplare:

Temperatura: °C

Multiplicarea exponenţială: Hz

Corecţia faţă de standard: da/nu

Umplere zero: da/nu

6. Rezultatul raportului izotopic 18O/16O al vinului

18O [%o] = O/OOV. SMOW-SLAP

Număr de determinări:

Deviaţia standard:

7. Rezultatul izotopic 13C/12C al etanolului din vin

18C [o/oo] = o/oo V-PDB

Număr de determinări:

Deviaţia standard:

8. Parametrii de stabilizare Stabilizarea automată: da/nu

Temperatura de stabilizare: °C

Volumul eşantionului: ml

Volumul balonului de stabilizare: ml

Durata stabilizării: ore.

 

ANEXA Nr. 6

 

Modul de prelevare şi ambalare a eşantioanelor de vin pentru efectuarea analizelor izotopice

 

1. Fiecare eşantion de vin este îmbuteliat în sticle de 75 ci, prevăzute cu un sistem de închidere etanş.

2. La fiecare eşantion se aplică o etichetă conformă cu anexa nr. 7 la ordin.

3. O sticlă de 75 cl din fiecare eşantion de vin va fi păstrată ca probă de control. Probele de control se vor păstra pentru o perioadă de 3 ani de la îmbuteliere (colectare).

 

ANEXA Nr. 7

 

Descrierea etichetei eşantionului de vin

 

1. Informaţiile necesare:

a) numele şi adresa laboratorului responsabil cu microvinificarea probelor de struguri (inclusiv denumirea statului membru):

b) numărul de ordine al eşantionului de vin (identic cu al eşantionului de struguri):

c) data colectării eşantionului:

d) numele persoanei autorizate de organismul competent să colecteze eşantionul:

e) numele şi adresa întreprindem în care a fost colectat eşantionul:

f) descrierea eşantionului de vin - soiul viţei-de-vie:

- anul de recoltă:

- regiune/podgorie:

- tăria alcoolică dobândită, % voi.:

2. Observaţii:

3. Eticheta are dimensiunile 100 mm x 100 mm.

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.145 din 11 octombrie 2016

Nr. 2.822 din 7 decembrie 2016

Nr. 2.072 din 24 octombrie 2016

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici

la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

p. Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Daniela Pescaru,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

secretar de stat

 

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Societatea „Radioactiv Mineral” - S.A. Măgurele

Şoseaua de Centură nr. 50, localitatea Măgurele, judeţul Ilfov

Cod unic de înregistrare: ROI 6695222

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

 

0

1

2

3

4

 

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.462

 

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1.462

 

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.159

 

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1.159

 

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

257

 

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

27

 

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

 

 

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

696

 

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

462

 

 

 

 

C2

bonusuri

14

462

 

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

 

 

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

62

 

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

179

172

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

303

 

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

 

1

 

Rezerve legale

25

15

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

288

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

 

 

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

 

 

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

28

 

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

24

 

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

1.604

 

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1.604

 

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

61

 

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

793

 

 

8

 

Plăţi restante

55

3.540

 

 

9

 

Creanţe restante

56

92

 

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.393 din 9 decembrie 2016

Nr. 1.018 din 6 decembrie 2016

 

ORDIN

pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. VW 6.851 din 9 decembrie 2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 2.164 din 7 decembrie 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Termenul de aplicare a prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 şi 477 bis din 27 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte până la data de 31 martie 2017.

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

 

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice a Zidului de incintă, a Pavilionului de nord şi a Pavilionului de sud în cadrul ansamblului monument istoric Mănăstirea Argeş, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B

 

Având în vedere Referatul nr. 2.669 din 16 iulie 2016 de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de clasare în Lista Monumentelor Istorice, categoria II - arhitectură, grupa valorică B, a Zidului de incintă, Pavilionului de nord şi Pavilionului de sud în cadrul ansamblului monument istoric Mănăstirea Argeş, Bd. Basarabilor nr. 1, municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) punct 2. fit. d) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se clasează ca monumente istorice Zidul de incintă cu codul în Lista monumentelor istorice AG-II-m-B-13626.07, Pavilionul de nord cu codul în Lista monumentelor istorice AG-II-m-B-13628.08 şi Pavilionul de sud cu codul în Lista monumentelor istorice AG-ll-m-B-13628.09, toate ca monumente, în categoria II - arhitectură, grupa valorică B, având codul în Lista monumentelor istorice AG-II-a-A-13628, în cadrul ansamblului monument istoric Mănăstirea Argeş, Bd. Basarabilor nr. 1, municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

 

Bucureşti, 26 septembrie 2016.

Nr. 3.787.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

DECIZIA Nr. 23

din 25 octombrie 2016

 

Dosar nr. 2.608/1/2016

 

Şedinţa din 25 octombrie 2016

Completul compus din:

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale a Înaltei de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Sandel Lucian Macavei - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Daniel Gradinaru - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Aurel Gheorghe Ilie - judecător le Secţie penală

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

 

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă în aplicarea dispoziţiilor ari. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 275 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa de judecată a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.

La şedinţa de judecată a participat doamna Valeria Maurer, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Irina Kuglay, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 2.608/1/2016, respectiv sesizarea prin care Judecătoria Panciu, investită cu soluţionarea Dosarului nr. 10.640/196/2015 privindu-i pe petentul H. L. şi pe intimatul G. V., având ca obiect plângere soluţii de neurmărire/netrimitere în judecată (art. 340 noul Cod procedură penală) solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept, respectiv „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 Cod procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4j Cod procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”, şi faptul că la data de 3 octombrie 2016 a fost depus raportul, întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor la aceeaşi dată, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.

De asemenea a precizat că au fost transmise puncte de vedere asupra problemei de drept deduse judecăţii formulate de judecătorii instanţelor judecătoreşti de la nivelul Curţilor de Apel Constanţa, Suceava, Galaţi, Braşov, Cluj, Ploieşti, Bacău, Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Craiova, Piteşti, Timişoara.

A menţionat că la data de 24 august 2016, prin Adresa nr. 1.079/C/1846/111-5/2016, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară, Serviciul judiciar penal a comunicat faptul că nu are în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”.

Prin aceeaşi adresă au fost comunicate concluziile formulate de Ministerul Public asupra chestiunii de drept supuse dezbaterii, prin care se arată, în esenţă, că sesizarea formulată de Judecătoria Panciu pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 aţin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare este inadmisibilă deoarece un complet de judecată al unei judecătorii nu poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile, oricare ar fi obiectul cauzei cu care a fost învestită.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că înţelege să invoce inadmisibilitatea sesizării întrucât a fost formulată de un organ judiciar fără legitimare procesuală de a sesiza Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, respectiv de o judecătorie, în condiţiile în care art. 475 din Codul de procedură penală enumera expres instanţele care au abilitatea să formuleze o astfel de sesizare.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, a declarat dezbaterile închise, reţinându-se dosarul în pronunţare.

ÎNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin încheierea din data de 13 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.640/196/2015, având ca obiect plângerea formulată de petentul H.L. Împotriva Ordonanţei de clasare nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi a Ordonanţei nr. 201/11/2/2015 din 31 august 2015 a prim-procurorului Parchetului, de pe lângă Judecătoria Brăila, Judecătoria Panciu a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”.

II. Expunerea succintă a cauzei

Pe rolul Judecătoriei Panciu s-a înregistrat, la data de 18 decembrie 2015, prin strămutare de Judecătoria Brăila, plângerea formulată de petentul H.L. Împotriva Ordonanţei nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, menţinută prin Ordonanţa nr. 201/11/2/2015 din 31 august 2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

În motivarea plângerii petentul a menţionat că Ordonanţa nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila este nelegală şi netemeinică întrucât procurorul de caz a confirmat, fără a discerne, referatul cu propunere de clasare întocmit de agentul sef principal din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila. A mai arătat că procurorul de caz nu a analizat şi nici nu a motivat soluţia în cauză, iar referatul cu propunere de clasare întocmit de agentul principal P.C. este nelegal şi netemeinic întrucât comunicarea soluţiei s-a realizat la data de 1 iulie 2015, în condiţiile în care organele de poliţie cunoşteau că la data de 1 iulie 2015 începe vacanţa judecătorească. A apreciat că s-a urmărit cu bună ştiinţă să ne pus în situaţia de a nu putea lua la cunoştinţă de conţinutul Ordonanţei nr. 5.053/P/2014 din 26 iunie 2015 şi să nu poată exercita căile legale de atac, că situaţia de fapt descrisă în ordonanţa atacată cuprinde erori (astfel, s-a consemnat că actele de procedură au fost emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, în realitate acestea fiind emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa), iar prin neîndeplinirea procedurii de citare în condiţiile art. 261 alin. (4) din Codul de procedură penală şi art. 264 din Codul de procedură penală factorul poştal i-a produs un prejudiciu important, condiţionându-l să se deplaseze la Constanţa pe propria cheltuială, nu mai devreme de 5 zile de la afişarea comunicării - 4 august 2014 -, dar nu mai târziu de 15 zile de la afişarea comunicării, sau să piardă dreptul legal de a formula plângere împotriva soluţiei dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. A mai arătat că organul de poliţie nu a efectuat o anchetă imparţială, poziţia acestuia fiind vizibil partizană intimatului G.V.

III. Opinia instanţei care a formulat sesizarea

Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Judecătoria Panciu a constatat că sunt îndeplinite cerinţele art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a mai pronunţat o hotărâre prealabilă pentru soluţionarea acestei chestiuni, iar în jurisprudenţa Judecătoriei Panciu nu au fost identificate până în prezent hotărâri în care să fie analizată problema de drept pusă în discuţie.

Pe fondul chestiunii de drept, opinia completului de judecată este în sensul că potrivit art. 264 din Codul de procedură penală, comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol.

Potrivit art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.

Potrivit textelor legale anterior menţionate nu exista în sarcina intimatului obligativitatea de a returna actele de procedură ce au fost comunicate petentului în termen de 24 ore la primirea acestor documente.

IV. Punctul de vedere al procurorului cu privire la Chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită

La data de 24 august 2016, prin Adresa nr. 1.079/C/1846/III- 5/2016, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară, Serviciul judiciar penal a comunicat faptul că nu are în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare

Prin aceeaşi adresă au fost comunicate concluziile formulate de Ministerul Public asupra chestiunii de drept supuse dezbaterii care, în esenţă, sunt în sensul că sesizarea formulată de Judecătoria Panciu pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referim la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de om de la momentul în cam primeşte actele spre comunicam” este inadmisibilă deoarece un complet de

judecată al unei judecătorii nu poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile, oricare ar fi obiectul cauzei cu care a fost învestită.

V. Dispoziţiile legale supuse Interpretării - art. 264 alin. (4) din Codul de procedură penală - Comunicarea altor acte procedurale

„(1) Comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol.

(2) în cazul persoanelor private de libertate, comunicarea celorlalte acte de procedură se face prin fax sau prin orice alt mijloc de comunicare electronică disponibil la locul de detenţie.”

- Art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penala - Calculul termenelor procedurale

„(4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.”

VI. Jurisprudenţa ICCJ

Nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti pronunţate în această materie.

VII. Opiniile instanţelor judecătoreşti

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-a solicitat punctul de vedere al instanţelor judecătoreşti asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.

La dosar au fost transmise puncte de vedere asupra problemei de drept în discuţie de către Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel laşi, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Timişoara.

Curtea de Apel Constanţa şi instanţele din circumscripţia sa, respectiv Tribunalul Constanţa, judecătoria Constanţa, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Hârşova, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Măcin şi Judecătoria Babadag, au comunicat că nu există jurisprudenţa cu privire la problema de drept supusă dezlegării.

Judecătoria Tulcea a comunicat că nu are jurisprudenţa, însă a apreciat că factorul poştal nu are obligaţia de a comunica actul de procedură în termen de 24 de ore, prevederile art. 269 din Codul de procedură penală vizând modul de calcul al termenelor procedurale şi nicidecum termenele în care să se îndeplinească procedura de comunicare.

Curtea de Apel Suceava a comunicat faptul că din adresele transmise de instanţele din circumscripţia sa rezultă că nu a fost identificată practica judiciară relevantă în problema de drept supusă analizei.

Curtea de Apel Galaţi a comunicat că nu a fost identificată practică judiciară în materie cu privire la problema de drept la care se referă sesizarea cu excepţia încheierii din 13 aprilie 2016 şi că opinia majoritară a judecătorilor acestei instanţe, precum şi a celor din cadrul Judecătoriei Galaţi şi Judecătoriei Tecuci este în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală nu este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare.

Într-o altă opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Judecătoriei Brăila, s-a apreciat că este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare.

Curtea de Apel Braşov a comunicat că, în urma consultării judecătorilor din cadrul Secţiei penale a acestei curţi de apel, opinia exprimată a fost în sensul că dispoziţiile art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală nu pot fi interpretate în sensul că factorul poştal are obligaţia de a efectua comunicarea actelor de procedură într-un termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, în Codul de procedură penală neexistând nicio prevedere expresă în acest sens.

Au fost ataşate răspunsurile instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Braşov, respectiv: Tribunalul Covasna, Judecătoria Sf. Gheorghe, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria întorsura

Buzăului, Tribunalul Braşov, Judecătoria Braşov, Judecătoria Făgăraş, Judecătoria Rupea, Judecătoria Zărneşti, opinia majoritară fiind aceea că textele legale menţionate nu impun un termen de 24 de ore pentru factorul poştal în care acesta să fie obligat a înmâna/a comunica citaţiile/actele procedurale.

Curtea de Apel Cluj a comunicat faptul că nu a fost identificată la nivelul acestei instanţe sau al instanţelor din raza sa teritorială jurisprudenţa relevantă pentru chestiunea de drept menţionată.

Judecătoria Baia Mare a transmis că la nivelul acestei instanţe se apreciază că problema pusă în discuţie nu poate fi lămurită pe calea hotărârii prealabile întrucât, conform art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţă hotărâri prin care dă o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, atunci când soluţionarea pe fond a cauzei respective depinde de lămurirea chestiunii de drept puse în discuţie, iar din analiza dispoziţiei legale incidente se constată că nu este prevăzută în mod expres în legislaţia procesual penală obligaţia factorului poştal de a returna actele de procedură comunicate în termen de 24 de ore de la primirea acestor documente.

Tribunalul Cluj a transmis că opinia majoritară este în sensul Că în privinţa obligaţiei factorului poştal de a efectua comunicarea actelor de procedură, în cap. I al titlului VI din Codul de procedură penală, cu excepţia situaţiei prevăzute de art. 260 alin. (5) din Codul de procedură penală, nu este stabilit un termen, în sensul art. 269 din Codul de procedură penală, în interiorul căruia obligaţia în discuţie trebuie dusă la îndeplinire.

S-a apreciat astfel că nu poate fi primită susţinerea că voinţa legiuitorului este în sensul ca obligaţia de comunicare a actelor de procedură ce incumbă factorului poştal trebuie realizată într-un interval de timp de 24 de ore ce se calculează potrivit art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că la nivelul acestei instanţe şi al instanţelor din circumscripţia sa nu a fost identificată practică judiciară care să vizeze chestiunea de drept menţionată.

Curtea de Apel Bacău a comunicat punctul de vedere în sensul respingerii, ca inadmisibile, a sesizării întrucât problema ridicată de Judecătoria Panciu nu constituie o chestiune de drept veritabilă care să impună o rezolvarea de principiu prin pronunţarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciind că de lămurirea chestiunii de drept nu depinde soluţionarea pe fond a cauzei, iar sesizarea tinde la o completare a normei, dincolo de procedura prevăzută pentru comunicarea actelor procedurale, identică procedurii prevăzute pentru citare - art. 257 şi următoarele din Codul de procedură penală.

Curtea de Apel Bucureşti a comunicat că în urma consultării judecătorilor acestei instanţe şi ai instanţelor arondate s-au conturat două opinii:

Într-o opinie, majoritară, conturată la nivelul Secţiei I penale a Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalului Călăraşi şi instanţelor arondate acestuia, Tribunalului Giurgiu şi instanţelor arondate acestuia, Tribunalului Teleorman, Judecătoriei Roşiorii de Vede, Judecătoriei Videle, Judecătoriei Zimnicea, s-a susţinut că factorul poştal nu trebuie să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, un astfel de termen nefiind reglementat de dispoziţiile legale invocate.

Într-o altă opinie, minoritară, Judecătoria Alexandria şi Judecătoria Turnu Măgurele au comunicat punctul de vedere că, în interpretarea art. 264 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele de comunicare.

Judecătorii din cadrul Secţiei a II-a penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalului Bucureşti şi Judecătoriilor Sectoarelor 1-6 Bucureşti au apreciat că sesizarea nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanţa supremă, ci aplicarea dispoziţiilor legale la cauza concretă dedusă judecăţii.

La nivelul Tribunalului Ialomiţa s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 268 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

S-â precizat că în jurisprudenţa secţiilor penale ale Curţii de Apel Bucureşti şi a instanţelor arondate acesteia nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti în materie.

Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat că, în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, precizând că nu a fost identificată practică judiciară în materie.

Curtea de Apel laşi a comunicat că nu a fost identificată jurisprudenţă în materie la nivelul acestei instanţe şi a instanţelor din raza sa de jurisdicţie, respectiv Tribunalul laşi, Judecătoria laşi, Judecătoria Hârlău şi Judecătoria Răducăneni, iar Judecătoria Paşcani a comunicat că punctul de vedere al magistraţilor din cadrul acestei instanţe este în sensul că nu este obligatorie comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de către factorul poştal, textul menţionat neavând aplicabilitate în situaţia expusă.

Curtea de Apel Craiova a comunicat că nu a fost identificată jurisprudenţă în chestiunea a cărei dezlegare se solicită, ataşându-se şi opiniile exprimate de instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova cu privire la aspectele ce formează obiectul problemei de drept.

Astfel, Tribunalul Dolj a apreciat că nu există în sarcina factorului poştal obligativitatea de a returna actele de procedură care au fost comunicate în termen de 24 de ore de la primirea acestor documente de către destinatar.

Tribunalul Gorj a comunicat că punctul de vedere al Secţiei penale este în sensul că factorul poştal este obligat să efectueze comunicarea actelor de procedură, în funcţie şi de obiectul cauzei; în situaţia în care este în discuţie comunicarea unor acte de procedură privind măsuri preventive este obligatorie transmiterea acestora în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare; în alte situaţii, dispoziţiile art. 269 din Codul de procedură penală sunt imperative, neexistând obligativitatea înmânării actelor procedurale în termen de 24 de ore.

Judecătoria Târgu Cărbuneşti a apreciat că nu există obligativitatea înmânării actelor procedurale în termen de 24 de ore pentru factorul poştal.

Tribunalul Olt a comunicat că opinia majoritară a judecătorilor Secţiei penale este în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală nu este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare, neexistând nicio dispoziţie legală care să prevadă această obligaţie.

Curtea de Apel Piteşti a comunicat că la nivelul acestei instanţe şi al instanţelor judecătoreşti din circumscripţia sa teritorială nu a fost identificată practică judiciară referitoare la problema de drept pusă în discuţie, iar opinia la nivelul Secţiei penale este în sensul că nu este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare întrucât decăderea părţii din exercitarea unui drept intervine în termenul prevăzut de lege care începe să curgă de la data comunicării efective ori de la data la care se consideră ca şi comunicat actul potrivit art. 257-267 din Codul de procedură penală; neîndeplinirea corespunzătoare ori în termenul prevăzut de art. 257 alin. (3) din Codul de procedură penală poate determina anumite abateri disciplinare ale factorului poştal şi decăderea din drepturi a părţii.

Curtea de Apel Timişoara a comunicat că în urma consultării judecătorilor de la Secţia penală a acestei instanţe s-a apreciat că actuala reglementare din Codul de procedură penală nu prevede obligativitatea factorului poştal de a comunica actele de procedură într-un anumit termen, nefiind identificate cauze cu privire la chestiunea de drept pusă în discuţie.

VIII. Opinia judecătorului-raportor

Soluţia propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere ca inadmisibilă a sesizării formulate de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea formulată, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:

Înainte de a proceda la o analiză în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, faţă de prevederile art. 475 din Codul de procedură penală, pentru considerentele arătate în continuare.

Reglementând condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea Înaltei Curţi, a curţii de apel şi a tribunalului, învestite cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă, care constată, în cursul judecăţii, existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei şi asupra căreia instanţa nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept.

Prin reglementarea prevăzută de legiuitor în cuprinsul textului citat mai sus se instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care se impune a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

a) să existe o cauză în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicţie pe rolul uneia dintre instanţele enumerate expres de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curte de apel sau tribunal;

b) chestiunea de drept supusă dezlegării să conducă la soluţionarea în fond a cauzei respective;

c) problema de drept nu a fost dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Raportând sesizarea privind pronunţarea hotărârii prealabile la condiţiile impuse de art. 475 din Codul de procedură penală, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile menţionate anterior, în sensul că, deşi sesizarea este formulată în legătură cu o judecată aflată în curs (Dosar nr. 10.640/196/2015 al Judecătoriei Panciu) şi chestiunea de drept sesizată nu face obiectul unui recurs în interesul legii, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a mai pronunţat cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, condiţia impusă de art. 475 din Codul de procedură penală nu se regăseşte în prezenta cauză întrucât sesizarea instanţei supreme â fost formulată de o judecătorie.

Or, din redactarea textului legal anterior menţionat reiese că un complet de judecată al unei judecătorii nu poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile, chiar dacă respectiva cauză se judecă în ultimă instanţă la judecătorie.

Constatând neîndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate menţionate de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte nu va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării problemei de drept „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Judecătoria Panciu în Dosarul nr. 10.640/196/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare”.

Pronunţată, în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,

judecător MIRELA SORINA POPESCU

Magistrat-asistent,

Valeria Maurer

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.