MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1000/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 1000         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 13 decembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 681 din 23 noiembrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile articolului unic pct. 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

919. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRAL

 

995. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Listei cu gradatorii autorizaţi

 

1.555. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti

 

5.819. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 681

din 23 noiembrie 2016

asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile articolului unic pct. 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află pronunţarea asupra obiecţiei de neconstituţionalitate „cu privire la iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 (PLX 35/2016)”, formulată de Guvernul României.

2. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 10.024 din 25 octombrie 2016, formând obiectul Dosarului nr. 2.337 A/2016.

3. În motivarea sesizării se susţine că modificarea adusă Legii dialogului social, în sensul introducerii art. 10 alin. (11), contravine art. 16 din Constituţie, deoarece instituie un privilegiu pentru liderii sindicali, în condiţiile în care aceştia se află în aceeaşi situaţie ca şi alţi salariaţi ale căror posturi sunt desfiinţate şi urmează a fi disponibilizaţi. Deşi liderii sindicali au un statut special, în sensul că sunt aleşi în vederea apărării intereselor salariaţilor, în ceea ce priveşte situaţia obiectivă a desfiinţării postului ocupat (concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului), ei se află într-o situaţie analoagă cu ceilalţi salariaţi care nu ocupă funcţii sindicale, deoarece concedierea nu are nicio legătură cu activitatea sindicală. Mai mult, aceeaşi calitate de apărători ai angajaţilor o au şi reprezentanţii salariaţilor, aleşi în condiţiile art. 221 şi următoarele din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

4. Se mai arată că, deşi Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că protecţia sporită acordată liderilor de sindicat are caracterul unei garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni de constrângere, de şantaj sau de reprimare, de natură să împiedice exercitarea mandatului, aceasta a vizat concedierea dispusă pentru motive ce au legătură cu exercitarea mandatului de către liderii sindicali. Or, dispoziţiile prevăzute la art. 10 alin. (11) din Legea de modificare a Legii dialogului social instituie o interdicţie extinsă de concediere, chiar şi pentru necorespundere profesională. De altfel, însăşi Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135 din 1971 instituie o protecţie a liderilor sindicali care să aibă în vedere exercitarea mandatului, iar nu o protecţie extinsă.

5. Se invocă şi încălcarea, prin aceleaşi dispoziţii legale, a prevederilor art. 41 din Constituţie, referitoare la dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii, deoarece prin instituirea imunităţii de concediere a liderilor sindicali este afectat dreptul la protecţie în caz de concediere a celorlalţi salariaţi care se află în aceeaşi situaţie obiectivă. Prin privilegiul instituit astfel se afectează în esenţa sa dreptul salariatului la protecţie împotriva concedierii, deoarece pot exista situaţii în care, potrivit criteriilor obiective, mai ales în cazul necorespunderii profesionale, un anumit salariat este selectat în vederea concedierii, şi nu liderul sindical.

6. Se încalcă, în opinia autorului sesizării, şi prevederile art. 44 din Constituţie, deoarece, în situaţia obiectivă în care locul de muncă ocupat de salariatul lider sindical este desfiinţat, în mod automat dispar şi atribuţiile aferente acelui post, astfel încât salariatul nu mai are cum să presteze activitate pentru angajator, lipsind obiectul muncii. În condiţiile în care salariatul nu acceptă un alt post vacant compatibil cu pregătirea sa profesională sau dacă un astfel de post nu există în cadrul unităţii, prin interdicţia de concediere prevăzută de textul criticat angajatorul nu poate înceta contractul de muncă, rămânând în continuare obligat să îi plătească salariul respectivului angajat. Mai gravă este situaţia IM care salariatul este declarat inapt fizic sau psihic, situaţie în care îi este interzis angajatorului să îl folosească pentru vreo activitate. Or, prin obligarea angajatorului de a menţine un salariat care nu mai prestează muncă, dar faţă de care este obligat să îi plătească salariul, în virtutea unui contract de muncă activ, este afectat, în esenţa sa, dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie.

7. În susţinerea argumentării se invocă şi considerentele Deciziei nr. 814 din 24 noiembrie 2015 a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că protecţia legală a persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical se impune şi trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată. Normele criticate reglementează o interdicţie extinsă de concediere a persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, atât pentru necorespundere profesională, cât şi pentru motive care nu ţin de persoana acestuia. De asemenea, termenul de 2 ani în care este interzisă concedierea liderilor de sindicat, de la încetarea mandatului acestora, are un caracter discriminatoriu faţă de ceilalţi salariaţi şi este stabilit discreţionar.

8. Prin aceste modificări se afectează, în esenţa sa, dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie, deoarece, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă. Astfel fiind, se apreciază că scopul reglementării vine în coliziune cu interesele angajatorului, care este pus în situaţia de a suporta o sarcină excesivă.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

10. Avocatul Poporului a transmis, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.274 din 17 noiembrie 2016, punctul său de vedere în sensul că dispoziţiile art. 10 alin. (11) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 sunt neconstituţionale. Arată că din examinarea textului de lege criticat rezultă interdicţia legală absolută de concediere a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (stabilite de art. 65 din Codul muncii, şi care se referă la desfiinţarea locului de muncă din motive fără legătură cu persoana acestuia), necorespundere profesională [caz de concediere care ţine de persoana salariatului şi este prevăzut de art. 61 lit. d) din acelaşi cod], motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate [interdicţie prevăzută şi de art. 220 alin. (2) din acelaşi cod, dar exclusiv pe durata mandatului]. Apreciază că, sub aspectul concedierii salariaţilor din motive care nu ţin de exercitarea mandatului de lider sindical, norma în discuţie aplică salariaţilor un tratament diferenţiat, instituind un privilegiu în favoarea liderilor sindicali pentru situaţii fără legătură cu activitatea sindicală. Invocând considerentele Deciziei nr. 814/2015 a Curţii Constituţionale, apreciază că protecţia persoanelor alese în funcţii de conducere ale organismului sindical trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală exclusiv desfăşurată, aşa cum este prevăzută de art. 220 alin. (2) din Codul muncii, iar nu şi în ceea ce priveşte activitatea profesională a angajatului, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile legale criticate în speţă conţin interdicţia expresă de concediere a liderului sindical pentru necorespundere profesională. Consideră, de asemenea, că sunt încălcate şi prevederile art. 44 din Constituţie, întrucât angajatorul este obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de situaţia concretă şi obiectivă a salariatului care ocupă şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, chiar dacă s-a constatat că nu corespunde profesional, sau căruia i s-a desfiinţat focul de muncă. Astfel, în baza textului de lege criticat, angajatorul este obligat la plata salariului acestuia, în lipsa muncii prestate. Situaţii similare au fost sancţionate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.270/2010, respectiv Decizia nr. 914/2015.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile legale criticate, precum şi prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie „iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011”. Examinând însă criticile de neconstituţionalitate, se constată că acestea se referă numai la modificarea legii menţionate în sensul introducerii alin. (11) al art. 10. Astfel fiind, Curtea reţine ca obiectai sesizării de neconstituţionalitate articolul unic pct.1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, având următorul cuprins:

Articol unic. - Legea dialogului social nr. 62/2011. republicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organele de concediere pe toată durata mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce prin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.»“

14. Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

15. Curtea constată mai întâi că motivarea sesizării reprezintă o preluare şi adaptare a considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit căruia „(1) Concedierea salariilor nu poate fi dispusă: [...]g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat” Pentru aceleaşi considerente acolo reţinute, aplicabile mutatis mutandis, autorul sesizării consideră că şi textul criticat în prezenta cauză este neconstituţional, în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale, şi anume art. 16, art. 41 şi art. 44 (a se vedea paragraful 37 din Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, precitată).

16. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că „protecţia legală a persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical se impune şi trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată, fiind asigurată (...) de prevederile art. 220 alin. (2) din Codul muncii” (a se vedea paragraful 25 din Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, precitată).

17. Pentru a fundamenta soluţia de constatare a neconstituţionalităţii textului de lege menţionat şt a susţine concluzia că protecţia specială a liderilor sindicali împotriva concedierii trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată, Curtea a reţinut, mai întâi, că potrivit art. 58 din Codul muncii, concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului şi poate fi dispusă pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, şi anume pentru motive care ţin de persoana salariatului (prevăzute la art. 61) sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (prevăzute la art. 65). Art. 59 instituie interdicţii generale de concediere, stabilind că este interzisă concedierea pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală [lit. a)] şi pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale [lit. b>], art. 60 alin. (1) reglementează interdicţii temporare de concediere, şi anume: „a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acei salariat; h) pe durata efectuării concediului de odihnă”, iar art. 60 alin. (2) stabileşte că prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii (paragraful 19 din Decizia nr. 841 din 24 noiembrie 2015).

18. Curtea a apreciat că este neconstituţională o interdicţie de concediere a persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, câtă vreme măsura concedierii nu are legătură cu activitatea sindicală desfăşurată, inclusiv în situaţiile vizate de textul criticat în prezenta cauză, şi anume pentru motivele prevăzute de art. 61 din Codul muncii, care ţin de persoana salariatului [lit. c) - „în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şl/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat* lit. d) - „în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat], respectiv pentru motivele prevăzute de art. 65 din Codul muncii, care nu ţin de persoana salariatului (şi anume „desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia*). Astfel, Curtea a statuat că „textul de lege criticat nu distinge între situaţiile în care concedierea pentru unul din motivele prevăzute de art. 61 şi 65 din Codul muncii ar avea legătură cu activitatea sindicală şi situaţiile în care nu există această legătură, doar în aceste din urmă situaţii concedierea pentru unul din motivele de la art. 61 şi 65 putând fi justificată. Astfel, textul de lege criticat instituie o prezumţie absolută a existenţei legăturii între activitatea sindicală şi unul din motivele de concediere prevăzute de art. 61 şi 65 din Codul muncii. Or, protecţia persoanelor alese în funcţii de conducere ale organismului sindical trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată [astfel cum este prevăzută de art. 220 alin. (2) din Codul muncii], iar nu şi în ceea ce priveşte activitatea profesională - de bază - a angajatului.” (paragraful 27 din Decizia nr. 814 în noiembrie 2015).

19. Curtea a reţinut, în continuare, că, în situaţiile în care motivele de concediere prevăzute de art. 61 şi 65 din Codul muncii au legătură cu motivul ce priveşte îndeplinirea mandatului în cadrul organismului sindical, tratamentul juridic diferenţiat al persoanelor ce ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, prin reglementarea unor măsuri speciale şi mai eficiente de apărare a stabilităţii raporturilor de muncă, este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. Însă, în ipotezele în care nu există o legătură între activitatea sindicală şi concedierea pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 61 şi 65 din Codul muncii, instituirea tratamentului juridic diferit al persoanelor cu funcţii eligibile într-un organism sindical, şi anume interdicţia de concediere a acestora, nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, instituind un privilegiu al acestor persoane faţă de ceilalţi salariaţi, sub aspectul garanţiilor pentru neîngrădirea dreptului la muncă, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie (paragrafele 29-30). Totodată, o asemenea prevedere obligă angajatorul la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de situaţia concretă şi obiectivă a salariatului faţă de care s-a constatat că nu corespunde profesional sau căruia i s-a desfiinţat locul de muncă. Or, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de aceste situaţii concrete şi obiective. Or, scopul unei astfel de reglementări, acela de a proteja activitatea sindicală, vine într-o evidentă coliziune cu interesele angajatorului, care este pus în situaţia de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta esenţa dreptului de proprietate, cu consecinţa încălcării prevederilor art. 44 din Constituţie (paragraful 31). Curtea a mai reţinut că interzicerea concedierii, atât pentru motive care ţin de persoana salariatului (şi anume constatarea inaptitudinii fizice şi/sau psihice a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat; necorespunderea profesională cu locul de muncă în care este încadrat), cât şi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (şi anume desfiinţarea locului de muncă), îngrădeşte dreptul angajatorului de a-şi organiza în plan intern activitatea, prin limitarea dreptului de a concedia - chiar şi în condiţiile stricte prevăzute de lege. Astfel, imposibilitatea angajatorului de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical în condiţiile date reprezintă o limitare a activităţii economice, prin îngrădirea prerogativei angajatorului de a hotărî cu privire la organizarea activităţii sale în unitate, limitare evidentă, de exemplu, în cazul desfiinţării locului de muncă (paragraful 32).

20. Or, în prezenta cauză, prin consacrarea unei soluţii legislative care stabileşte interdicţia de concediere a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor, pentru alte motive decât cele care au legătură cu activitatea sindicală, şi, cât priveşte aceste din urme motive, pentru o perioadă ce depăşeşte durata mandatului, legiuitorul a încălcat, pentru aceleaşi motive, mai sus prezentate în esenţă, prevederile art. 16, 41 şi 44 din Constituţie. Este indiscutabilă, din această perspectivă, distincţia pe care legiuitorul o face, în textul criticat în prezenta cauză, între motive de concediere care nu au legătură cu activitatea sindicală, respectiv „motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională”, şi cele care au legătură cu activitatea sindicală, respectiv motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”, câtă vreme utilizează în redactarea textului conjuncţia disjunctivă „sau”. Astfel fiind, este clar că intenţia legiuitorului a fost aceea de a extinde protecţia liderilor sindicali dincolo de circumstanţierea realizată de art. 220 alin. (2) din Codul muncii, aceasta în condiţiile în care Curtea Constituţională a statuat deja, obligatoriu erga omnes, că o astfel de protecţie trebuie să funcţioneze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfăşurată şi astfel cum este prevăzută de art. 220 alin. (2) din Codul muncii.

21. În acest mod, o soluţie legislativă cuprinsă într-un text legal constatat ca fiind neconstituţional [art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii] este reluată într-un alt text, cuprins într-un alt act normativ (Legea dialogului social). Or, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art. 1 alin. (3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în art. 16 alin. (2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art. 1 alin. (5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie (a se vedea Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 18 aprilie 2013, Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, paragraful 38, sau Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 25). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat „importanţa principiului constituţional general al comportamentului loial şi a stabilit că revine, în principal, autorităţilor publice sarcina de a-l aplica şi respecta în raport cu valorile şi principiile Constituţiei, inclusiv faţă de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituţie referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale (a se vedea, cu privire la înţelesul principiului comportamentului loial al autorităţilor publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, sau Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 30). Prin încălcarea efectelor erga omnes ale deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, legiuitorul procedează într-un mod contrar comportamentului constituţional loial de care acesta trebuie să dea dovadă faţă de instanţa constituţională şi faţă de jurisprudenţa acesteia. Întrucât respectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, obligaţiile constituţionale care rezultă din jurisprudenţa instanţei constituţionale circumscriu cadrul activităţii legislative viitoare; or, prin adoptarea unei soluţii legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispoziţiilor Constituţiei, legiuitorul acţionează ultra vires, încălcându-şi obligaţia constituţională rezultată din art. 147 alin (4) (a se vedea Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, precitată, paragraful 26).

22. În expunerea de motive a legii se invocă jurisprudenţa acestei Curţi de până în anul 2010, fără a se avea în vedere întreaga evoluţie jurisprudenţială referitoare la instituţia juridică a protecţiei liderilor sindicali, aşadar şi Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, de asemenea obligatorie erga omnes, în unitatea sa dată de dispozitiv şi considerentele ce îl susţin. Soluţia acolo pronunţată şi considerentele care au fundamentat-o sunt de natură să cristalizeze o concepţie exprimată şi în jurisprudenţa de până la acel moment, pe care Curtea o invocă în mod expres în considerentele Deciziei nr. 814 din 24 noiembrie 2015. Scopul circumstanţierii realizate de Curte în această din urmă decizie a fost acela de a elimina orice interpretare ce ar putea exista în sensul că legiuitorul ar putea consacra o interdicţie legală cu caracter absolut de concediere a liderilor sindicali. Toate argumentele reţinute în jurisprudenţa de până în 2015 în sprijinul ideii de protecţie legală a liderilor sindicali, nu pot privi decât activitatea specifică efectiv desfăşurată ca lideri de sindicat. Acesta nu înseamnă o lipsire de protecţie împotriva eventualelor abuzuri ale angajatorilor, întrucât, aşa cum Curtea a reţinut în Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, „instanţele judecătoreşti, în cadrul analizării legalităţii deciziei de concediere a unui salariat care are şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art. 61 - motive care ţin de persoana salariatului sau art. 65 - motive care nu ţin de persoana salariatului, din Codul muncii) şi îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă în cadrul organismului sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere. În cazul în care se constată vreo legătură între motivul de concediere şi activitatea de îndeplinire a mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă într-un organism sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, decizia de concediere a acestuia este nelegală, în baza art. 220 alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia, «pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate»“ (paragraful 38).

23. În concluzie, întrucât reglementarea criticată consacră o protecţie împotriva concedierii liderilor sindicali pentru alte motive decât activitatea efectiv desfăşurată în această calitate, respectiv, cât priveşte aceste din urmă motive, pentru o durată ce depăşeşte mandatul acestora, considerentele reţinute în Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, mai sus redate, sunt aplicabile mutatis mutandis, cu concluzia încălcării, prin articolul unic pct.1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, a prevederilor constituţionale ale art. 16, 41,44, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituţie. Legiuitorul nu poate consacra o interdicţie cu caracter absolut de concediere a liderilor sindicali pentru motive care sunt stabilite distinct de cele ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care aceştia l-au primit de la salariaţii din unitate şi, de asemenea, nu poate extinde această protecţie dincolo de perioada de îndeplinire a mandatului.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile articolului unic pct. 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 sunt neconstituţionale,

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională a Uraniului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 919.

 

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ENERGIEI

COMPANIA NAŢIONALĂ A URANIULUI - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

43.533

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

43.532

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

1

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

144.844

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

144.842

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

21.347

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

5.857

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

79.347

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

53.239

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

48.969

 

 

 

C2

bonusuri

14

4.270

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

7.140

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

6.912

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

374

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

18.594

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

38.291

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

2

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-101.311

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

-101.311

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

454

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

 

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

454

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

774

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.176

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

3.613

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.470

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

37

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

3.327

 

8

 

Plăţi restante

55

5.279

 

9

 

Creanţe restante

56

370

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Listei cu gradatorii autorizaţi

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 113.293 din 8 decembrie 2016 al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară,

văzând Lista cu gradatori autorizaţi propuşi de Comisia Naţională de Gradare a Seminţelor de Consum, aprobată prin procesul-verbal al şedinţei Consiliului extins al Comisiei Naţionale de Gradare a Seminţelor de Consum din data de 29 noiembrie 2016,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2002 privind instituirea Sistemului naţional de gradare a seminţelor de consum, cu completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Lista cu gradatorii autorizaţi, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2016.

Nr. 995.

 

ANEXĂ

 

LISTĂ

cu gradatorii autorizaţi

 

Nr. crt.

Numele

Prenumele

CNP

Judeţul

1

Andru

Alexandru

1890609020155

Arad

2

Ardelean

Ioan

1681002022625

Arad

3

Ailuţoaei

Dumitru-Sebastian

1810707352296

Arad

4

Cotuna

Alexandru-Nicu

1750520020011

Arad

5

Monea

Claudiu-Manuel

1901119020092

Arad

6

Olah

Reka

2830123020146

Arad

7

Isai

Vasile-Ionuţ

1841030125909

Arad

8

Isai

Andrei

1851218060011

Arad

9

Mureşan

Darius-Lucian

1740724020060

Arad

10

Micu

Cosmin Radu

1871229350020

Arad

11

Micu

Virginia

2860926115179

Arad

12

Braşoveanu

Adriana

2820705340919

Argeş

13

Ilie

Valentin

1860804032008

Argeş

14

Despin

Simona Raluca

2800609035379

Argeş

15

Cocrea

Costel

1750419040036

Bacău

16

Nantu

Ioan-Cristian

1820823134159

Bacău

17

Somogyi

Levente

1860601054764

Bihor

18

Rapa

Armin-Ákos

1931023055077

Bihor

19

Huţu

Ana-Maria

2890908071962

Botoşani

20

Barabaş

Nicu

1670914075103

Botoşani

21

Asurdoae

Gheorghe

1730405076521

Botoşani

22

Ţurcanu

Sorin

1880212071966

Botoşani

23

Gîlcă

Ana-Maria

2940527090016

Brăila

24

Dimcea

Jenica

2671221204972

Brăila

25

Iacob

Marius

1690426090011

Brăila

26

Nedelcu

Mirela-Liliana

2850616090013

Brăila

27

Ciolacu

Mihaela-Florentina

2920328090031

Brăila

28

Bălcuţă

Alin-Marius

1930302171691

Brăila

29

Susanu

George-Sorin

1890901174031

Brăila

30

Giuglea

Mirela-Ştefania

2910630090021

Brăila

31

Dobrotă

Liviu-Marian

1820325170061

Brăila

32

Mihai

Cristian

1870710090031

Brăila

33

Oceanu

Remus-George

1771214090047

Brăila

34

Pandră

iulian

1900226092089

Brăila

35

Peria nu

Cătălin

1900810091271

Brăila

36

Purice

Marius

1900307090072

Brăila

37

Sighinaş

Bogdan

1810121090012

Brăila

38

Gheorghiţă

Niculina

2740819343236

Brăila

39

Vasile

Marius

1810913511608

Bucureşti

40

Istudor

Alexandru-Viorel

1890404100146

Buzău

41

Done

Ionela-Iulia

2770723104977

Buzău

42

Paraschiv

Elena-Daniela

2871106100147

Buzău

43

Pascu

Nicoleta-Alexandra

2941217100159

Buzău

44

Stancu

Fănel

1671007100125

Buzău

45

Asavei

Mihaela-Elena

2730521112529

Caraş-Severin

46

Harea

Corina-Elena

2750722111128

Caraş-Severin

47

Veselin

Alexandra-Victoria

2891227115198

Caraş-Severin

48

Badea

Marcela

2710711513516

Călăraşi

49

Constantin

Daniela

2890722511600

Călăraşi

 

50

Bădescu

Marcela

2670102210013

Călăraşi

51

Cristea

Marcel

1630520090026

Călăraşi

52

Tudorică

Valentin-Cătălin

1790619513497

Călăraşi

53

Szep

Eniko

2800215124964

Cluj

54

Felea

Teodor-Sabin

1900930124937

Cluj

55

Luca

Nicoleta-Oana

2890325124932

Cluj

56

Costantea

Filip-Marin

1810729124607

Cluj

57

Frâncu

Ionuţ

1841116134241

Constanţa

58

Năstase

Mariana

2821106360675

Constanţa

59

Popa

Stelian

1790110361930

Constanţa

60

Stoica

Ionelia

2750522133102

Constanţa

61

Badiu

Anişoara

2680726133109

Constanţa

62

Szente

Bogdan-Andrei

1820702133918

Constanţa

63

Pop

Alina-Daniela

2940613134193

Constanţa

64

Anghel

George

1790321132806

Constanţa

65

Cheşcă

Andrei-Cristian

1881129134231

Constanţa

66

Cheşcă

Lucian-Gabriel

1870905134174

Constanţa

67

Neaţu

Silviu Florin

1870920134198

Constanţa

68

Acăr

Alexandru-Nicolae

1890622047787

Constanţa

69

Tincu

Vlad-Andrei

1950812134143

Constanţa

70

Huzum

Ioan

1800116375483

Constanţa

71

Ion

Monica-Ionela

2770126131259

Constanţa

72

Ionescu

Nicolae-Cristian

1870522134180

Constanţa

73

Neagu

Andrei

1890723134136

Constanţa

74

Soare

Gabriel

1820626134264

Constanţa

75

Şincan

Silviu-Marian

1900623134186

Constanţa

76

Tărcatu

Alexandru Teodor

1880228360014

Constanţa

77

Ursache

Neculae

1871201134128

Constanţa

78

Vasiliu

Liviu-Marian

1820305361994

Constanţa

79

Vârlan

Nicu-Marian

1841207134138

Constanţa

80

Andone

Nicoleta-Georgiana

2830803134182

Constanţa

81

Bucur

Ioana

2881008132476

Constanţa

82

Grama

Felicia

2820809134148

Constanţa

83

Pătraşcu

Mihaela

2860904132112

Constanţa

84

Stoian

Luana-Mihaela

2871204210024

Constanţa

85

Băluţă

Gabriela-Mariana

2721119134011

Constanţa

86

Chirilov

Alexandra

2860218360022

Constanţa

87

Damian

Raluca-Maria

2861116134215

Constanţa

88

Ene

Antoaneta-Elena

2920522134137

Constanţa

89

Goidan

Claudia

2780716131245

Constanţa

90

Pisică

Octavia

2690327131232

Constanţa

91

Tomescu

Gabriela

2861123134255

Constanţa

92

Băbâiu

Viorel

1860517134199

Constanţa

93

Bănăţeanu

Florica

2670121135299

Constanţa

94

Dogaru

Florin-Ciprian

1890123134134

Constanţa

95

Nicu

Elena-Gabriela

2880521133911

Constanţa

96

Bejan-Floroiu

Marinei

1770715173165

Constanţa

97

Calen

Mihaela

2861112134177

Constanţa

98

Raportam

Tatiana

2701019345386

Dâmboviţa

99

Năstase

Simona-Gabriela

2760215154248

Dâmboviţa

 

100

Năstase

Bogdan

1770824150372

Dâmboviţa

101

Beşliu

Petrina

2800306171712

Galaţi

102

Boboc

Florin

1791008170383

Galaţi

103

Goldan

Gabriel-Cătălin

1750813170399

Galaţi

104

Gori

Vădim

1821201410110

Galaţi

105

Rădoi

Daniela-Ionela

2800206238602

Giurgiu

106

Şofan

Constantin

1660203232616

Giurgiu

107

Zamfirescu

Dan-Sorin

1651007520017

Giurgiu

108

Dragomir

Marian

1581102216197

Ialomiţa

109

Găvăneanu

Mihai Eugen

1861110211211

Ialomiţa

110

Istudor

Corina-Elena

2870228211190

Ialomiţa

111

Ciurlică

Brînduşa

2730319224523

laşi

112

Petrea

Gheorghe-Gabriel

1700314443031

Ilfov

113

Puia

Daniel-Virgil

1890528204100

Mureş

114

Brătescu

Vasile-Andrei

1890519270849

Neamţ

115

Teofănescu

Ramona-Iuliana

2891006270014

Neamţ

116

Ciobanu

Ioan

1710608272635

Neamţ

117

Staicu

Marieana

2671115284438

Olt

118

Călina

Maria-Liliana

2890404280888

Olt

119

Mocanu

Adrian

1610530293097

Prahova

120

Mocanu

Maria-Anca

2660424293104

Prahova

121

Gavril

Mihai

1621108293101

Prahova

122

Mihai

Petre

1590710293201

Prahova

123

Burlacu

Mihaela

2700402100054

Prahova

124

Drăgănescu

Alina-Mihaela

2831003295029

Prahova

125

Gheorghe

Ion

1640824295884

Prahova

126

Mihalcea

Anghel

1630715297314

Prahova

127

Popescu

Nicoleta

2780128296727

Prahova

128

Cârmici

Mihaela-Camelia

2690402293137

Prahova

129

Iarca

Claudiu-Trandafir

1910323295896

Prahova

130

Bulgărean

Anca-Ştefania

2810823303705

Satu Mare

131

Romanescu

Mădălina

2790916340085

Teleorman

132

Costea

Ştefan-Gavril

1931102352147

Timiş

133

Frasincar

Gheorghe

1680311354790

Timiş

134

Apopei

Vasile

1861120350059

Timiş

135

Oţet

Valentin-Ciprian

1840719350095

Timiş

136

Vieru

Ioan-Călin

1790321350320

Timiş

137

Chelza

Vasile

1850112353557

Timiş

138

Moise

Petru

1830226350029

Timiş

139

Catrinoiu

Gabriela-Nicoleta

2660418103775

Timiş

140

Negriu

Râul Adrian

1930827350070

Timiş

141

Sechel

Va Ieri ca

2760306354790

Timiş

142

Sechel

Ana Maria Caria

2921217350043

Timiş

143

Stănilă

Florin-Daniel

1830324350061

Timiş

144

Zota

Maria

2691204353959

Timiş

145

Stancu

Rima

2840218350045

Timiş

146

Scînteianu

Valerica

2601102364242

Tulcea

147

Crucianu

Gabriel

1951021360029

Tulcea

148

Voicu

George

1850311360676

Tulcea

149

Gheorghe

Marius-Ionuţ

1940810360055

Tulcea

150

Vasile

Deniz

1870923360675

Tulcea

151

Matei

Rodica

2680124361934

Tulcea

152

Toma

Stelian

1670829282222

Tulcea

153

Ceauş

Ana

2830210364939

Tulcea

154

Haba

Simona-Alina

2880209374522

Vaslui

155

Apostolie

Ştefan

1740109390736

Vrancea

156

Florea

Florin-Lucian

1960131046255

Vrancea

 

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 111.422/AC din 26 iulie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 1 din 7 ianuarie 2013 emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.345 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 88.107/108.283/319.750 din 11 februarie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 24.539 din 7 martie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/E.S. din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 iulie 2016.

Nr. 1.555.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE şi CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia

 

În baza prevederilor art. 112 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă procedura de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia patrimoniu, investiţii şi informatizare din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Gheorghe Pătraşcu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2016.

Nr. 5.819.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia

 

Art. 1. - Prin prezenta se reglementează:

a) procedura de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

b) condiţiile în baza cărora se emite avizul conform al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

c) documentele care stau la baza emiterii avizului conform privind schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Art. 2. - Avizul conform al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice se emite la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene pentru imobilele aflate în administrarea acestora.

Art. 3. - Avizul conform al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice se emite ţinând cont de următoarele aspecte:

1. În imobilele/spaţiile pentru care se solicită schimbarea destinaţiei nu se mai desfăşoară activităţi de învăţământ sau acestea au fost restrânse şi nu există perspectiva creşterii efectivului populaţiei şcolare.

2. Imobilele/Spaţiile respective pot fi folosite în vederea funcţionării altor instituţii în care se desfăşoară activitate de educaţie extraşcolară.

3. Imobilele/spaţiile pot fi folosite în vederea funcţionării altor instituţii aflate în subordinea consiliului local/consiliului judeţean;

4. Imobilele/Spaţiile pot fi folosite în vederea funcţionării unor instituţii care desfăşoară activităţi de utilitate publică.

5. Imobilele/Spaţiile pot fi folosite pentru desfăşurarea altor activităţi de strictă necesitate pentru comunitate, definite ca atare de către consiliul local/consiliul judeţean, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare specifice domeniului de activitate, şi care nu afectează, după caz, revenirea la destinaţia iniţială.

6. Alte situaţii în care schimbarea de destinaţie este temeinic justificată.

7. Imobilele/Spaţiile pentru care se solicită schimbarea destinaţiei nu fac obiectul unui litigiu (aflat pe rol).

Art. 4. - Schimbarea destinaţiei imobilelor se va face pe o perioadă determinată, în funcţie de felul activităţii desfăşurate, după cum urmează:

a) maximum 25 de ani pentru alte instituţii/unităţi de învăţământ preuniversitar/universitar de stat;

b) maximum 20 de ani pentru activităţi de utilitate publică, aşa cum sunt definite de lege;

c) maximum 10 ani pentru activităţi de educaţie şcolară/extraşcolară desfăşurate de către alte unităţi/instituţii de învăţământ privat;

d) maximum 10 ani pentru activităţi desfăşurate de către alte instituţii publice;

e) maximum 10 ani pentru activităţi desfăşurate de către instituţii aflate în subordinea consiliului local/consiliului judeţean;

f) maximum 5 ani pentru desfăşurarea altor activităţi, cu excepţia cazului în care se accesează fonduri structurale pentru modernizarea şi dotarea imobilului, caz în care schimbarea de destinaţie se va face pentru o perioadă echivalentă cu perioada de eligibilitate prevăzută în ghidul solicitantului.

Art. 5. - În situaţii temeinic justificate, schimbarea destinaţiei se poate face pe perioadă nedeterminată când imobilul nu mai poate fi utilizat în procesul instructiv-educativ şi poate fi alocat unor instituţii publice pentru desfăşurarea activităţilor specifice acestora.

Art. 6. - După expirarea perioadei, imobilele vor reveni la destinaţia iniţială - spaţiu de învăţământ - şi se vor afla într-o stare tehnică cel puţin similară cu cea din momentul schimbării destinaţiei.

Art. 7. - În cazul demolării construcţiilor existente, schimbarea de destinaţie a imobilului se face pe perioada desfăşurării lucrărilor de demolare, urmând ca după finalizarea lucrărilor terenul să rămână în domeniul public al localităţi), făcând parte din baza materială a învăţământului preuniversitar de stat.

Art. 8. - În situaţii temeinic justificate, schimbarea destinaţiei imobilelor se face pe perioadă nedeterminată în cazul edificării de către autorităţile/instituţiile publice, în condiţiile legii, a unor clădiri care să deservească interesului temeinic justificat al comunităţii.

Art. 9. - Solicitarea emiterii avizului conform va fi însoţită de următoarele documente:

1. hotărârea consiliului local/consiliului judeţean prin care se propune schimbarea destinaţiei unui imobil (construcţie şi/sau teren) sau a unei părţi din imobil;

2. acordul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

3. acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al unităţii de învăţământ care a preluat patrimoniul unei alte unităţi şcolare în urma comasării/desfiinţării acesteia, cu excepţia unităţilor şcolare ale căror terenuri şi clădiri au fost preluate de către autorităţile publice locale în urma desfiinţării;

4. extras de carte funciară sau extras din domeniul public al localităţii pe raza căreia se află unitatea de învăţământ;

5. caracteristicile tehnice ale imobilului - construcţii şi teren aferent, construcţii, teren (anul în care a fost edificată construcţia, regim de înălţime, suprafaţă construită, suprafaţă desfăşurată, suprafaţă totală de teren);

6. plan de situaţie şi plan de amplasament;

7. fotografii ale construcţiilor;

8. expertiza tehnică a clădirii, în cazul în care se solicită schimbarea destinaţiei clădirii, în vederea demolării;

9. memoriu justificativ, detaliat, din care să reiasă necesitatea schimbării de destinaţie. Se va avea în vedere: starea tehnică a clădirii - descriere; ce utilizare urmează să primească clădirea/terenul pentru care se solicită schimbare de destinaţie; cum se realizează accesul la unitatea de învăţământ în situaţia în care se propune schimbarea destinaţiei unui spaţiu situat în incinta unităţii de învăţământ; dacă sunt solicitări ale altor unităţi din sfera învăţământului pentru spaţiul respectiv, perioada pentru care se solicită schimbare de destinaţie; dacă în incintele respective se mai desfăşoară proces de învăţământ şi dacă nu, anul din care nu se mai desfăşoară proces de învăţământ şi unde au fost mutaţi elevii/preşcolarii care îşi desfăşurau activitatea în aceste spaţii; cum se desfăşoară procesul de învăţământ la nivel local (numărul unităţilor de învăţământ, efectivele şi grupele de copii/elevi care frecventează unităţile şcolare); alte informaţii suplimentare în vederea susţinerii propunerii de schimbare de destinaţie etc. Se precizează dacă imobilul - construcţii a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat pentru edificare, reabilitare etc.

Art. 10. - Etapele procedurii de elaborare a avizului conform sunt următoarele:

1. Autorităţile administraţiei publice locale/judeţene solicită, printr-o adresă transmisă Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, emiterea avizului conform pentru schimbarea destinaţiei unui imobil/spaţiu dintr-un imobil. Adresa va fi însoţită de documentele prevăzute la art. 9.

2. În cazul în care direcţia de specialitate constată că documentaţia este neconformă sau incompletă, se solicită, în termenul legal de 30 de zile, completări/clarificări necesare analizării din punct de vedere tehnic sau, după caz, se restituie documentaţia.

3. După primirea tuturor clarificărilor/documentelor solicitate de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, se elaborează proiectul avizului conform şi, împreună cu documentaţia, se supune aprobării conducerii ministerului.

4. Avizul conform sau adresa de respingere a solicitării se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete sau, după caz, a răspunsului la ultima clarificare solicitată de către direcţia de specialitate.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.