MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 672/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 672         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 31 august 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

787. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

27. - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale

 

596. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj

 

597. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India cu privire la cooperarea în domeniul textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de modă, semnat la New Delhi la 23 aprilie 2013

 

Memorandum de înţelegere între Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India cu privire la cooperarea în domeniul textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de modă

 

604. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

743. - Ordin al ministrului transporturilor privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului şi a dispoziţiilor operaţionale privind serviciile şi procedurile din navigaţia aeriană şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.265/2007, (CE) nr. 1.794/2006, (CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1.033/2006 şi (UE) nr. 255/2010

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 220/2004 privind Ordinul Meritul pentru învăţământ şi Medalia Meritul pentru învăţământ, cu modificările ulterioare,

cu prilejul Zilei Limbii Române (31 august), în semn de înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru profesionalismul şi dăruirea puse, de-a lungul timpului, în slujba actului educaţional, contribuind în mod exemplar la formarea intelectuală şi civică a tinerelor generaţii, precum şi la creşterea aportului învăţământului la dezvoltarea societăţii româneşti,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler

- domnului Ilie-Mircea Berte (Mircea Bertea), profesor de limba şi literatura română, doctor în filologie, director al Centrului Naţional Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca;

- doamnei Sofia Dobra, profesor de limba şi literatura română, doctor în filologie, Şcoala Gimnazială nr. 131 din Bucureşti;

- doamnei Monica Halaszi, profesor de limba şi literatura română, Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud;

- doamnei Daniela-Luminiţa Ceredeev, profesor de limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială din comuna Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava;

- doamnei Oana-Maria Marin, profesor de limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială J. G. Duca” din Bucureşti;

- doamnei Cătălino-Diana Popa, profesor de limba şi literatura română, doctor în filologie, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din municipiul Galaţi, judeţul Galaţi;

- doamnei Ioana-Maria Tuduce, profesor de limba şi literatura română, doctor în filologie, director al Centrului Judeţean de Excelenţă Sălaj din municipiul Zalău, judeţul Sălaj.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINÎSTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 31 august 2016.

Nr. 787.

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata, şi al art. 1 pct. VI 1.1 din Legea nr. 123/2016 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 15 martie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, punctul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„12. trimitere poştală înregistrată - trimitere poştală care face obiectul unui serviciu care are drept particularitate eliberarea de către furnizor expeditorului a unui document care sa permită furnizorului identificarea internă a trimiterii în reţeaua poştală, să ateste data depunerii, precum şi, de regulă, plata tarifului;”.

2. La articolul 2, punctul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„13. trimitere postată - bun adresat, aflat în forma finală în care urmează să fie transportat şi livrat la adresa indicată de expeditor pe trimiterea în sine, pe ambalaj sau într-o listă de distribuţie. Pe lângă trimiterile de corespondenţă, în această categorie sunt incluse, de exemplu, imprimatele, sacii «M», pachetele mici, coletele poştale care conţin bunuri cu sau fără valoare comercială şi mandatele poştale pe suport hârtie;”.

3. La articolul 2, după punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 111, cu următorul cuprins:

„111. trimiteri de corespondenţă în număr mare - trimiteri interne şi internaţionale din această categorie expediate în număr de minimum 5.000 de trimiteri, în decurs de o lună, de către acelaşi expeditor sau integrator, în baza unui contract încheiat în formă scrisă cu furnizorul de servicii poştale;”.

4. La articolul 2, după punctul 16 se introduc şase noi puncte, punctele 161-166, cu următorul cuprins:

„161. colete poştale în număr mare - trimiteri poştale interne şi internaţionale din această categorie expediate în număr de minimum 50 de colete, în decurs de o lună, de către acelaşi expeditor sau integrator, în baza unui contract încheiat în formă scrisă cu furnizorul de servicii poştale;

162. imprimate - trimiterile poştale realizate prin tipărire sau alt mijloc de multiplicare, care nu conţin comunicări cu caracter personal sau individual; în această categorie se includ, de exemplu, ziare, periodice, cărţi, cataloage, hărţi geografice, partituri muzicale;

163. imprimate în număr mare - trimiteri interne şi internaţionale din această categorie expediate în număr de minimum 500 de trimiteri, în decurs de o lună, de către acelaşi expeditor sau integrator, în baza unui contract încheiat în formă scrisă cu furnizorul de servicii poştale;

164. sac «M» - trimitere poştală cu o greutate maximă de 30 kg conţinând imprimate şi/sau obiecte ataşate sau asociate printr-un alt mijloc imprimatelor cu care acestea sunt expediate, respectiv discuri, benzi magnetice, casete, eşantioane comerciale expediate de fabricanţi şi distribuitori, articole comerciale care nu fac obiectul drepturilor vamale sau materiale de informare care nu pot fi vândute, alte obiecte care au un raport cu imprimatele pe care le însoţesc, adresate aceluiaşi destinatar, la aceeaşi adresă de livrare;

165. pachet mic - trimiteri poştale ce conţin bunuri cu sau fără valoare comercială la care se pot ataşa brice documente care au caracter de corespondenţă, în greutate de până la 2 kg, inclusiv, şi care urmează fluxul tehnologic utilizat pentru trimiterile de corespondenţă, astfel cum prevăd Convenţia Poştală Universală şi Regulamentul poştei de scrisori;

166. pachete mici în număr mare - trimiteri poştale interne şi internaţionale din această categorie expediate în număr de minimum 500 de trimiteri, în decurs de o lună, de către acelaşi expeditor sau integrator, în baza unui contract încheiat în formă scrisă cu furnizorul de servicii poştale;”.

5. La articolul 2, punctele 18 şi 23 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„18. serviciu de trimitere recomandată - serviciul poştal ale cărui particularităţi constau în oferirea unei garanţii forfetare împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totală sau parţială ori deteriorare a trimiterii poştale înregistrate şi în eliberarea, la cerere, ulterior depunerii, respectiv livrării trimiterii poştale, a unei dovezi privind depunerea trimiterii poştale sau livrarea la destinatar, fără a fi confirmată în scris de către acesta;

..................................................................................................................................................

23. cecograme - trimiteri poştale în greutate de până la 7 kg, inclusiv, precum trimiterile poştale cecografice prezentate deschise, clişeele care poartă însemne ale cecografiei, înregistrările sonore şi pe hârtie specială destinate numai pentru folosinţa nevăzătorilor;”.

6. La articolul 7, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) La cerere sau din oficiu, autoritatea de reglementare va elibera în cel mult 15 zile lucrătoare persoanei care a transmis notificarea cu respectarea dispoziţiilor legale un certificat-tip prin care se atestă dreptul de a furniza servicii poştale.1

7. La articolul 8 alineatul (3), literele a)-c) se modificaşi vor avea următorul cuprins:

,,a) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor poştale interne şi internaţionale având ca obiect trimiteri de corespondenţă, pachete mici şi imprimate, în greutate de până la două kg, inclusiv;

b) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea coletelor poştale interne şi internaţionale, în greutate de până la 10 kg, inclusiv;

c) distribuirea coletelor poştale în greutate de până la 20 kg, inclusiv, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia;”.

8. La articolul 8 alineatul (6), după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins:

,,b1) trimiterile de corespondenţă în număr mare, coletele poştale în număr mare, imprimatele în număr mare, precum şi pachetele mici în număr mare;

b2) sacii «M»;”.

9. La articolul 10, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6) în vederea asigurării furnizării permanente a serviciului universal, furnizorul desemnat are dreptul să înfiinţeze posturi şi să angajeze salariaţi cu contracte individuale de muncă pe durată determinată, pe perioada concediilor de odihnă ale salariaţilor care ocupă posturi unice, în cazul localităţilor unde furnizorul nu are alţi salariaţi cu aceeaşi calificare.”

10. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16- - (1) Tarifele practicate de furnizorul de serviciu universal pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze trebuie să fie accesibile, indiferent de localizarea geografică, transparente, nediscriminatorii şi fundamentate în funcţie de costuri şi să stimuleze furnizarea unui serviciu universal eficient.

(2) în vederea asigurării respectării principiilor prevăzute la alin. (1), autoritatea de reglementare va impune una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) plafoane tarifare şi formule de control al modificării tarifelor serviciilor din sfera serviciului universal;

b) modalităţile de stabilire sau de modificare a unor tarife pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care furnizorul de serviciu universal are obligaţia să le presteze, ţinând seama şi de caracteristicile specifice ale acestor servicii;

c) stabilirea unor tarife individuale pentru serviciile din sfera serviciului universal.

(3) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a stabili, respectiv de a modifica tarifele pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze cu respectarea măsurilor impuse de autoritatea de reglementare în conformitate cu dispoziţiile alin. (2).

(4) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a aduce la cunoştinţa publicului tarifele percepute pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze, precum şi orice modificări ale acestor tarife, cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care acestea intră în vigoare, în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare.

(5) La solicitarea furnizorului de serviciu universal sau din oficiu, autoritatea de reglementare va analiza necesitatea revizuirii măsurilor impuse potrivit alin. (2).

(6) Până la data impunerii uneia dintre măsurile prevăzute la alin. (2), furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a supune spre aprobare autorităţii de reglementare orice modificare a tarifelor percepute pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze, în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare.”

11. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

»Art. 22. - (1) în cazul în care autoritatea de reglementare decide că din furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, în condiţiile art. 8-12, rezultă un cost net care constituie o sarcină injustă pentru furnizorii de serviciu universal, prin hotărâre a Guvernului se va stabili un mecanism de compensare a acestui cost net prin utilizarea uneia dintre următoarele surse de finanţare:

a) din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, cu respectarea cadrului legal naţional şi european din domeniul ajutorului de stat;

b) prin partajarea costului net între furnizorii de servicii poştale şi/sau utilizatori, cu respectarea cadrului legal naţional şi european din domeniul ajutorului de stat,”

12. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) în vederea aplicării prevederilor art. 22 alin. (1), în termen de 160 de zile de la primirea unei cereri de compensare a costului net corecte şi complete, autoritatea de reglementare va comunica Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională decizia privind cuantumul costului net determinat în urma analizării acestuia, iar Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională are obligaţia de a iniţia proiectul de hotărâre a Guvernului privind mecanismul de compensare.

(2) Guvernul stabileşte utilizarea uneia dintre cele două surse de finanţare a costului net cu respectarea principiilor transparenţei, al minimei atingeri aduse concurenţei, al nediscriminării şi al proporţionalităţii.

(3) Mecanismul de compensare prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b) poate fi utilizat doar în măsura în care cuantumul sumelor care ar putea fi colectate ar fi rezonabil şi nu ar aduce atingere viabilităţii economice a furnizorilor, fără a putea depăşi limita maximă de 0,6% din cifra de afaceri din furnizarea de servicii din sfera serviciului universal a sectorului sau substituibile acestora, cifră de afaceri calculată de autoritatea de reglementare şi comunicată Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională în termenul prevăzut la alin. (1).

(4) Contribuţiile datorate de furnizorii de servicii poştale sau sumele colectate de furnizorii de servicii poştale de la utilizatori pentru compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, în temeiul prezentului articol, constituie creanţe bugetare asimilate creanţelor fiscale şi sunt administrate de autoritatea de reglementare, fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) în cazul în care s-a realizat compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, autoritatea de reglementare publică un raport anual privind acest cost şi mecanismul de compensare al acestuia.”

13. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - În cazul în care nu s-a stabilit un mecanism pentru compensarea costurilor ocazionate de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, iar furnizorul de serviciu universal nu beneficiază direct sau indirect de măsuri de natura ajutorului de stat ori cu efecte similare, asigurându-se astfel existenţa unei concurenţe efective, autoritatea de reglementare poate decide să nu impună obligaţia de a ţine evidenţa contabilă separată.”

14. La articolul 30, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 30. - (1) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a respecta cerinţele minime de calitate pentru trimiterile de corespondenţă interne şi intracomunitare din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze.

(2) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a respecta cumulativ următoarele condiţii:

a) de a asigura livrarea la destinatari, în 3 zile lucrătoare de la data depunerii trimiterilor de corespondenţă intracomunitare din sfera serviciului universal din cea mai rapidă categorie standard la punctele de acces, a 85% din aceste trimiteri;

b) de a asigura livrarea la destinatari, în 5 zile lucrătoare de la data depunerii trimiterilor de corespondenţă intracomunitare din sfera serviciului universal din cea mai rapidă categorie standard la punctele de acces, a 97% din aceste trimiteri.

(3) Cerinţele minime de calitate privind normele de distribuire pentru trimiterile de corespondenţă interne din sfera serviciului universal din cea mai rapidă categorie standard, precum şi alte cerinţe de calitate pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care furnizorul de serviciu universal are obligaţia să le presteze, se stabilesc de autoritatea de reglementare.

(4) Cerinţele minime de calitate privind normele de distribuire a trimiterilor de corespondenţă interne din sfera serviciului universal din cea mai rapidă categorie standard se stabilesc astfel încât să se asigure respectarea cerinţelor de calitate privind normele de distribuire pentru serviciile poştale ce au ca obiect trimiteri de corespondenţă intracomunitare, prevăzute la alin. (2), şi se comunică de către autoritatea de reglementare Comisiei Europene.”

15. La articolul 31, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 31. - (1) Respectarea cerinţelor minime de calitate privind normele de distribuire pentru trimiterile de corespondenţă interne din sfera serviciului universal din cea mai rapidă categorie standard face anual obiectul evaluării de către un organism independent, în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare. Raportul de evaluare întocmit se publică anual pe cheltuiala furnizorului de serviciu universal.

(4) Evaluarea respectării cerinţelor minime de calitate privind normele de distribuire pentru trimiterile de corespondenţă intracomunitare din sfera serviciului universal din cea mai rapidă categorie standard şi publicarea raportului de evaluare se realizează în condiţiile stabilite de Comisia Europeană.”

16. La articolul 35 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, dacă se depun neambalate sau în ambalaj transparent;”.

17. La articolul 42 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) în caz de pierdere, furt sau distrugere totală:

1. cu întreaga valoare declarată, pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată, inclusiv dacă respectiva trimitere poştală face sau nu obiectul unui serviciu ramburs;

2. cu valoarea rambursului, pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu ramburs fără valoare declarată;

3. cu suma reprezentând de 10 ori tariful serviciului, pentru trimiterile poştale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată sau unui serviciu ramburs;”.

18. La articolul 42 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) în căzui unei trimiteri care face obiectul unui serviciu ramburs, furnizorul de servicii poştale răspunde cu întreaga valoare a rambursului pentru situaţia în care nu a restituit expeditorului întreaga valoare a acestuia sau cu diferenţa corespunzătoare până la valoarea integrală a acestuia, în cazul în care rambursul a fost încasat parţial de la destinatar.”

19. La articolul 472, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale se stabilesc cu respectarea prevederilor legale şi a acordurilor internaţionale la care România este parte.

(3) Planurile emisiunilor de timbre şi efecte poştale se stabilesc anual de către Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, la propunerea persoanei juridice de interes public prevăzute la art. 471 alin. (2), cu avizul Comisiei filatelice.”

20. La articolul 52 alineatul (1) punctul 1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, precum şi trimiteri poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, dacă se depun neambalate ori în ambalaj transparent;”.

21. La articolul 52 alineatul (1), punctele 4-7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„4. Împiedicarea instalării cutiilor poştale sau a instalaţiilor fizice care constituie puncte de acces ori puncte de contact;

5. deschiderea neautorizată a cutiilor poştale sau a instalaţiilor fizice care constituie puncte de acces ori de contact;

6. amplasarea în vecinătatea sau pe suprafaţa unui obiect a oricăror semne, inscripţii, mărci, embleme ori alte mijloace de identificare care pot genera riscul de confuzie cu cutiile poştale sau cu instalaţiile fizice care constituie puncte de acces ori de contact;

7. introducerea în cutiile poştale sau în instalaţiile fizice care constituie puncte de acces ori de contact a unor bunuri, materiale sau substanţe care pot pricinui distrugeri, deteriorări, leziuni, pagube persoanelor, mediului, instalaţiilor utilizate sau altor bunuri;”.

22. La articolul 52 alineatul (2), punctele 7 şi 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„7. nerespectarea de către furnizorul de serviciu universal a obligaţiilor prevăzute la art. 16 alin. (3) şi (4);

16. nerespectarea de către furnizorul de serviciu universal a obligaţiei prevăzute la art. 30 alin. (1) privind cerinţele minime de calitate prevăzute la art. 30 alin. (2) sau cele stabilite potrivit art. 30 alin. (3);”.

23. La articolul 52 alineatul (2), după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins:

„71. nerespectarea de către furnizorul de serviciu universal a

obligaţiei de a supune orice modificare a tarifelor aprobării autorităţii de reglementare, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (6);”.

24. La articolul 57 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

,,c) să se conformeze măsurilor dispuse potrivit art. 56.”

25. La articolul 58 alineatul (1), după litera I) se introduce o nouă literă, litera m), cu următorul cuprins:

,,m) în cazul prestării sau oferirii de către un furnizor de servicii poştale a altor servicii decât cele pentru care a obţinut dreptul de furnizare.”

26. La articolul 58, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în caz de retragere a dreptului de a furniza servicii poştale, furnizorul nu mai poate dobândi dreptul de a furniza servicii poştale pe o perioadă de 3 ani de la aplicarea sancţiunii.”

Art. II. - (1) Prevederile art. I pct. 6 sunt aplicabile notificărilor transmise Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ÂNCOM, după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

(2) Prevederile art. I pct. 11 şi 12 sunt aplicabile începând cu prima decizie a preşedintelui ÂNCOM emisă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, prin care se va realiza o compensare a costului net aferent furnizării serviciilor poştale din sfera serviciului universal.

(3) Dispoziţiile art. I pct. 3, 7 şi 8, precum şi cele de la pct. 4, cu referire la pct. 161, 163 şi 16® ale art. 2, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

(4) Dispoziţiile art. I pct. 20-23 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,

Carmen Elian,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 august 2016.

Nr. 27.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică,cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Secţiunea I „Bunuri imobile” din anexa nr. 5 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Şimleu Silvaniei” la Hotărârea Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 şi 681 bis din 16 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La litera A „Construcţii şi terenuri aferente”, poziţia nr. 110 se modifică după cum urmează:

a) coloana nr. 2 va avea următorul cuprins:

„Centru de informare turistică;

Zid de incintă;

Teren intravilan”;

b) coloana nr. 3 va avea următorul cuprins:

„- Centru de informare turistică - oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1, nr. cadastral 53517-C1, cu regim de înălţime S + P + 1E, cu suprafaţa construită la sol de 299 mp;

- Zid de incintă - nr. cadastral 53517-C2, cu suprafaţa construită la sol de 32 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 32 mp;

- Teren intravilan - nr. cadastral 53517, în suprafaţă de 654 mp;

- Vecinătăţi:

N: oraşul Şimleu Silvaniei:

S: proprietăţi particulare;

E: str. Ştefanus Bathory, proprietăţi particulare;

V: oraşul Şimleu Silvaniei, proprietăţi particulare.”;

c) coloana nr. 4 va avea următorul cuprins:

„Centru de informare turistică - 1952

Zid de incintă - construit în anul 1597”;

d) coloana nr. 5 va avea următorul cuprins:

„405.578,99 lei”;

e) coloana nr. 6 va avea următorul cuprins:

„CF nr. 53517 a oraşului Şimleu Silvaniei”,

2. La litera M „Fântâni publice” se abrogă poziţia nr. 585.

3. După litera N „Semne de circulaţie” se introduce o nouă literă, litera O „Monumente şi opere de artă”, care cuprinde o poziţie, poziţia nr. 755, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 24 august 2016.

Nr. 596.

 

ANEXĂ

 

Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Şimleu Silvaniei

 

SECŢIUNEA I

Bunuri Imobile

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

O. MONUMENTE ŞI OPERE DE ARTA

1

1.6.2.

Ansamblul Cetăţii Feudale Bathory

Oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1 şi nr. 1/A

N - str. 1 Decembrie 1918; Cooperativa SOCOM Măgura;

S - oraşul Şimleu Silvaniei, proprietăţi particulare:

E – str. Ştefanus Bathory, oraşul Şimleu Silvaniei;

V - oraşul Şimleu Silvaniei; proprietăţi particulare

Suprafaţa construită la sol de 669 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 781 mp, compusă din:

- poartă - nr. cadastral 54013-C1, situată în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construită în anul 1597, cu suprafaţa construită la sol de 132 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 132 mp;

- bastion NE - nr. cadastral 54013-C2, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/Ar construit în anul 1597, cu suprafaţa construită la sol de 190 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 190 mp;

- bastion circular NE - nr. cadastral 54013-C3, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construit în anul 1597, cu regim de înălţime: P + 1 E, cu suprafaţa construită la soi de 57 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 114 mp;

- bastion circular SE - nr. cadastral 54013-C4, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construit în anul 1597, cu regim de înălţime: P + 1 E. cu suprafaţa construită la sol de 55 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 110 mp;

- zid de incintă - nr. cadastral 54013-C5, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/Ar construit în anul 1597, cu suprafaţa construită la sol de 75 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 75 mp;

- zid de incintă - nr. cadastral 54013-C6, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construit în anul 1597, cu suprafaţa construită la sol de 45 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 45 mp;

- zid de incintă - nr. cadastral 54013-C7, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construit în anul 1597, cu suprafaţa construită ia sol de 62 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 62 mp;

- zid de incintă - nr. cadastral 54013-C8S situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construit în anul 1597, cu suprafaţa construită la sol de 19 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 19 mp;

- zid de incintă - nr. cadastral 54013-C9, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, construit în anul 1597, cu suprafaţa construită la sol de 34 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 34 mp;

- teren intravilan în suprafaţă de 7120 mp, situat în oraşul Şimleu Silvaniei, str. Ştefanus Bathory nr. 1/A, înscris în CF nr. 54013 a oraşului Şimleu Silvaniei nr. cadastral 54013.

construită în anul 1597

6.373

Domeniul public al oraşului Şimleu Silvaniei, conform H.C.L. al oraşului Şimleu Silvaniei nr. 47/1999, H.C.L al oraşului Şimleu Silvaniei nr. 43 din 17 mai 2016 şi CF nr. 54013 a oraşului Şimleu Silvaniei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India cu privire la cooperarea în domeniul textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de modă, semnat la New Delhi la 23 aprilie 2013

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere dintre Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India cu privire la cooperarea în domeniul textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de modă, semnat la New Delhi la 23 aprilie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 24 august 2016.

Nr. 597.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India cu privire la cooperarea în domeniul textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de modă

 

Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India, denumite în continuare „părţi”, întrucât părţile doresc să îmbunătăţească relaţiile economice prin extinderea afacerilor şi cooperării în domeniul industriei textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de moda,

întrucât părţile sunt conştiente că o cooperare în aceste domenii va fi reciproc avantajoasă în amplificarea relaţiilor bilaterale dintre părţi,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Fiind călăuzite de interesul reciproc pentru dezvoltarea industriei textile şi a confecţiilor în propriile lor ţări, părţile cooperează în scopul dezvoltării unor relaţii economice strânse de cooperare bilaterală în domeniile textilelor şi confecţiilor, bumbacului, fibrelor artificiale, inclusiv sericicultura, mătase şi creaţie de modă, corespunzător fiecărei sfere de competenţe.

Această cooperare se va derula în conformitate cu reglementările legale naţionale relevante, precum şi cu tratatele şi convenţiile internaţionale în vigoare.

 

ARTICOLUL 2

 

Părţile îşi acordă asistenţă reciprocă privind întreaga colaborare tehnico-economică necesară dezvoltării industriilor de textile şi confecţii, bumbac, fibre artificiale, mătase şi sericicultură şi creaţiei de modă, pe pieţele lor naţionale. Părţile

vor încuraja, de asemenea, organizarea de misiuni economice, reciproc avantajoase, pentru cooperarea în aceste domenii.

 

ARTICOLUL 3

 

În conformitate cu legislaţia în vigoare în ambele ţări, părţile îşi acordă asistenţă reciprocă pentru a stimula diferite modalităţi de cooperare în sectorul textilelor, cum ar fi înregistrarea de societăţi mixte, cooperarea industrială, marketing, leasing, management etc.

 

ARTICOLUL 4

 

În domeniile textilelor şi confecţiilor, bumbacului, fibrelor artificiale, mătăsii şi sericiculturii, precum şi al tehnologiei producţiei de modă, părţile îşi acordă asistenţă reciprocă în următoarele sectoare:

(1) cercetare şi dezvoltare;

(2) cooperare tehnică în dezvoltarea produselor şi producţia acestora;

(3) testare şi certificare în conformitate cu exigenţele stabilite pe plan mondial în vigoare în ţara părţii în care se dezvoltă proiectul;

(4) dezvoltarea aptitudinilor;

(5) calificarea şi recalificarea forţei de muncă;

(6) organizare de întâlniri şt schimburi de experienţă în domeniul ştiinţific, industrial şi altele.

 

ARTICOLUL 5

 

Părţile cooperează în eforturile lor de promovare a activităţilor legate de sectorul textilelor şi confecţiilor pe pieţele naţionale şi facilitează participarea misiunilor lor economice, expozanţilor şi cumpărătorilor lor la expoziţiile comerciale, întâlnirile între cumpărători şi vânzători, forumurile de afaceri organizate pe teritoriul fiecăreia dintre părţi.

 

ARTICOLUL 6

 

Părţile îşi acordă sprijin reciproc în organizarea vizitelor experţilor tehnici, ale specialiştilor şi oamenilor de ştiinţă în domeniile textilelor şi confecţiilor, bumbacului, fibrelor sintetice, mătăsii şi sericiculturii, precum şi al tehnologiei producţiei de modă, în vederea discutării detaliilor de cooperare.

 

ARTICOLUL 7

 

Părţile agreează înfiinţarea unui grup de lucru mixt, condus de oficiali cu rang corespunzător din cadrul Ministerului Economiei din România şi Ministerului Textilelor din Republica India şi constituit din membri stabiliţi în urma consultărilor reciproce. Grupul de lucru mixt va funcţiona în cadrul Comisiei mixte pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică româno-indiană şi va avea sesiuni cel puţin anual, alternativ în România şi în Republica India. Grupul de lucru mixt va explora detaliile cooperării, inclusiv paşii necesari facilitării cooperării economice, tehnice şi ştiinţifice, aflate sub incidenţa acestui memorandum de înţelegere.

 

ARTICOLUL 8

 

1. Orice dispută provenită din interpretarea sau implementarea prevederilor acestui memorandum de înţelegere va fi soluţionată prin consultări între părţi.

2. În vederea soluţionării disputelor, partea interesată va transmite o solicitare scrisă pentru consultări care să aibă loc în cadrul Grupului de lucru mixt.

3. Consultările vor avea loc în maximum 60 (şaizeci) de zile de la primirea solicitării scrise.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Prezentul memorandum de înţelegere se aplică fără a aduce atingere obligaţiilor ce decurg din calitatea României de membru al Uniunii Europene,

2. Prezentul memorandum de înţelegere nu poate fi interpretat astfel încât să afecteze obligaţiile ce decurg din orice acorduri sau aranjamente încheiate sau care urmează a fi încheiate între Uniunea Europeană sau între Uniunea Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi Republica India, pe  de altă parte.

3. Prevederile prezentului memorandum de înţelegere nu afectează drepturile şi obligaţiile părţilor rezultate din alte acorduri internaţionale la care ele sunt părţi.

 

ARTICOLUL 10

 

1. Prezentul memorandum de înţelegere intră în vigoare la data ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor prevăzute de legislaţia lor internă pentru intrarea sa în vigoare.

2. Prezentul memorandum de înţelegere rămâne în vigoare pentru o perioadă iniţială de 5 (cinci) ani şi se va prelungi pe perioade succesive de 5 (cinci) ani, în cazul în care niciuna dintre părţi nu notifică celeilalte părţi, prin canale diplomatice, cu minimum 3 (trei) luni înaintea datei de expirare a perioadei de cinci ani, decizia sa de denunţare.

3. Prezentul memorandum de înţelegere poate fi completat sau modificat prin consimţământul reciproc al părţilor. Orice completare sau modificare a acestui memorandum de înţelegere va urma aceeaşi procedură ca la intrarea sa în vigoare.

Semnat la New Delhi la data de 23 aprilie 2013, în 2 (două) exemplare originale, în limbile română, hindi şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor divergenţe de interpretare, textul în limba engleză prevalează.

Drept care subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi în acest sens de către guvernele lor, au semnat prezentul memorandum de înţelegere.

 

Pentru Ministerul Economiei din România,

Pentru Ministerul Textilelor al Republicii India,

Maria Grapini,

Zohra Chatterji,

ministru delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism

secretar de stat

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 20 alin. (7) şi al art. 92 alin. (2) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul justiţiei,

Gabriela Scutea,

secretar de stat

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 24 august 2016.

Nr. 604.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Art. 1. - Sunt instituţii din comunitate în sensul art. 2 lit. a) din Lege următoarele:

a) autorităţile şi instituţiile publice, altele decât cele direct responsabile de asigurarea punerii în executare a pedepselor sau măsurilor neprivative de libertate, precum: instituţiile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, precum şi spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, unităţile medicale, instituţiile sau lăcaşurile de cultură sau de cult;

b) asociaţiile, fundaţiile şi societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute ia art. 21 din Lege şi abilitate potrivit procedurii prevăzute la art. 20 din Lege.

Art. 2. - Persoanele juridice de drept public sau de drept privat competente să pună în executare sau, după caz, să supravegheze executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative, dispuse de organele judiciare, sau a unora dintre acestea sunt, după cum urmează:

A. În cazul persoanelor fizice:

1. inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, cel în care îşi are locuinţa persoana faţă de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege - pentru interzicerea dreptului de a deţine, de a purta şi de a folosi orice categorie de arme, pentru interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă, pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanţă, pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane stabilite de instanţă ori de a se apropia de acestea;

2. inspectoratele judeţene de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a căror circumscripţie se află localităţile vizate de interdicţie - pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă, respectiv cele din circumscripţia în care îşi au domiciliul sau locuinţa victima sau persoanele stabilite de instanţă faţă de care s-a dispus interdicţia de a comunica sau de a se apropia de acestea, precum şi inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa condamnatul, pentru situaţiile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu domiciliază în aceeaşi circumscripţie cu acesta;

3. primăria de la domiciliul, precum şi, dacă este cazul, cea de la locuinţa persoanei condamnate - pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, respectiv pentru interzicerea dreptului de a alege;

4. serviciul public de asistenţă socială de la nivelul comunei, oraşului sau municipiului, în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, cel în care îşi are locuinţa condamnatul - pentru interzicerea drepturilor părinteşti, respectiv pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator;

5. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, cea în care îşi are locuinţa condamnatul - pentru interzicerea drepturilor părinteşti;

6. Inspectoratul General al Poliţiei Române - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, respectiv pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă, când acestea se află în afara circumscripţiei în care îşi are domiciliul sau locuinţa persoana faţă de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege;

7. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date - pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pentru interzicerea dreptului de a alege, respectiv pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi;

8. Inspectoratul Genera! pentru Imigrări - pentru interzicerea dreptului de a alege, în cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, respectiv pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României;

9. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, precum şi pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României;

10. Direcţia Generală de Paşapoarte - pentru interzicerea dreptului cetăţenilor români de a părăsi teritoriul României;

11. Departamentul consular al Ministerului Afacerilor Externe - pentru interzicerea dreptului de a alege, în cazul în care persoana locuieşte în străinătate;

12. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

13. instituţia în cadrul căreia cel condamnat exercită o funcţie - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

14. Secretariatul General al Guvernului ori structura administraţiei publice centrale în subordinea căreia este organizată instituţia în cadrul căreia cel condamnat îşi exercită funcţia - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

15. persoana juridică în cadrul căreia persoana exercită funcţia, profesia, meseria sau activitatea, precum şi, dacă este cazul, persoana juridică care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii ori autoritatea care a învestit-o cu exercitarea unui serviciu de interes public - pentru interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv persoana fizică în sarcina căreia sunt încredinţate unele măsuri de supraveghere;

16. comandantul unităţii militare în a cărei evidenţă este luată persoana condamnată, respectiv centrul militar judeţean sau zonal de la domiciliul condamnatului - pentru punerea în executare a pedepsei degradării militare;

17. cotidianul local sau naţional desemnat de judecător - pentru punerea în executare a pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare;

B. În cazul persoanelor juridice:

1. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru cazul în care persoana juridică respectivă este societate, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul comerţului computerizat pentru persoane juridice şi persoane fizice;

2. Ministerul Justiţiei, pentru cazul în care persoana juridică se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial - asociaţii, fundaţii şi federaţii;

3. Tribunalul Bucureşti, pentru cazul partidelor, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul partidelor politice;

4. judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul sindicatul, pentru cazul în care acesta se încadrează în prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul special;

5. judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul societatea, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registru! societăţilor agricole;

6. instituţia sau autoritatea publică competentă cu înregistrarea activităţii respective, pentru persoanele juridice înfiinţate prin acte normative;

7. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, în cazul în care persoana juridică a fost condamnată pentru săvârşirea unor infracţiuni privind spălarea banilor ori finanţarea actelor de terorism;

8. inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice, pentru a verifica respectarea interdicţiei dispuse;

9. organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice, respectiv organul care a înregistrat persoana juridică - pentru pedeapsa dizolvării;

10. organul de poliţie în a cărui circumscripţie se află punctele de lucru ale persoanei juridice, pentru pedeapsa suspendării activităţii sau unei activităţi, respectiv pentru pedeapsa închiderii unui punct de lucru;

11. administratorul sistemului electronic de achiziţii publice, pentru pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice;

12. lichidatorul desemnat din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, respectiv un expert judiciar din lista nominală cuprinzând experţii tehnici judiciari;

13. organul de poliţie în circumscripţia căruia se află locul unde urmează a se face afişarea, în vederea verificării îndeplinirii obligaţiei de afişare a hotărârii de condamnare;

C. În cazul persoanelor fizice, când se dispune executarea pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate menţionate la art. 1 lit. d)-f) şi la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege:

1. instituţia din comunitate în care urmează a avea loc cursul de pregătire şcolară sau de calificare profesională;

2. instituţia din comunitate în care urmează a se desfăşura munca neremunerată în folosul comunităţii;

3. instituţia în care urmează a avea loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală;

4. instituţia din comunitate căreia îi este încredinţată supravegherea executării unor măsuri educative neprivative de libertate;

5. instituţia din comunitate în care urmează a se desfăşura un program de reintegrare socială;

D. În cazul persoanelor fizice sau juridice, când se dispune renunţarea la urmărirea penală:

1. grefierul desemnat de procurorul general sau de prim-procurorul parchetului, pentru ţinerea la zi a evidenţei punerii în executare a obligaţiilor dispuse şi informarea periodică a procurorilor de caz cu privire la acestea;

2. organul de poliţie în circumscripţia căruia se află instituţia unde se prestează munca neremunerată în folosul comunităţii, pentru cazul în care procurorul încredinţează acestuia, potrivit legii, verificarea modului de îndeplinire a acestei obligaţii;

3. organul de poliţie, pentru emiterea procesului-verbal de consemnare a executării obligaţiei de a cere public scuze persoanei vătămate;

4. instituţia din comunitate în cadrul căreia urmează a se desfăşura munca în folosul comunităţii ori programul de consiliere;

E. În cazul persoanelor fizice, când se dispune controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune:

1. grefierul anume desemnat de procurorul general sau de prim-procurorul parchetului, pentru ţinerea la zi a evidenţei punerii în executare a obligaţiilor dispuse şi informarea periodică a procurorilor de caz cu privire la acestea;

2. organul de poliţie în circumscripţia căruia domiciliază sau locuieşte persoana în cauză;

3. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în România;

4. Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru cetăţenii străini faţă de care s-a impus interdicţia de a nu depăşi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

5. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, pentru persoanele faţă de care s-a dispus interdicţia de a nu depăşi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

6. Direcţia Generală de Paşapoarte, în cazul cetăţenilor români faţă de care s-a dispus interdicţia de a nu depăşi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

7. organul de poliţie în raza căruia domiciliază sau locuieşte inculpatul, pentru obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, date prin lege În competenţa acestui organ;

8. instituţia sanitară în care urmează a se efectua tratamentul, pentru obligaţia de a se supune unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării, prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

9. banca sau băncile la care inculpatul are deschise conturi, pentru obligaţia de a nu emite cecuri, prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Coordonarea, supravegherea şi controlul executării pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate menţionate la art. 1 lit. d)-f) şi la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege se realizează de către serviciul de probaţiune.

(2) în funcţie de pedepsele şi măsurile neprivative de libertate prevăzute la art. 1 lit. d)-f) şi la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, serviciul de probaţiune poate încredinţa supravegherea executării măsurilor şi obligaţiilor dispuse de instanţă unor instituţii din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel naţional potrivit art. 20 alin. (6) din Lege şi menţionate la art. 2 lit. C.

(3) Instituţiile de învăţământ, respectiv instituţiile de pregătire şi formare profesională şi conţinutul cursurilor organizate de acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 4. - (1) în termen de 15 zile de la primirea dispoziţiilor transmise de judecătorul delegat cu executarea, procurorul sau, după caz, instituţiile şi persoanele prevăzute la art. 2, au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru punerea în executare şi să informeze judecătorul delegat cu executarea cu privire la aceste aspecte.

(2) în cazul în care una dintre instituţiile din comunitate căreia serviciul de probaţiune i-a încredinţat, prin decizie, organizarea, desfăşurarea, verificarea sau supravegherea măsurilor şi obligaţiilor dispuse de instanţă, nu poate participa la realizarea atribuţiilor stabilite din motive neimputabile acesteia, consilierul de probaţiune emite o nouă decizie către o altă instituţie din baza de date constituită la nivel naţional, potrivit art. 20 alin. (6) din Lege, revocând decizia iniţială.

(3) în cel mult 15 zile de la data încetării sarcinilor ce le revin, instituţiile menţionate la art. 2 au obligaţia de a informa, după caz, judecătorul delegat, procurorul, respectiv consilierul de probaţiune, cu privire la modul în care s-a desfăşurat executarea,

(4) Pe durata executării pedepselor accesorii şi complementare, instituţiile şi persoanele prevăzute la art. 2 au obligaţia de a răspunde solicitărilor şi verificărilor realizate de judecătorul delegat cu executarea.

(5) în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, acordarea de către organele abilitate desemnate cu supravegherea, de permisiuni în executarea pedepselor complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l)-o) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare se comunică şi serviciului de probaţiune competent teritorial.

Art. 5. - Pentru cazul în care s-a dispus interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanţă, inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, cel în care îşi are locuinţa, persoana faţa de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege, va transmite o copie de pe dispozitivul hotărârii structurii de jandarmerie competente teritorial, care va proceda potrivit propriilor competenţe legale. Pentru interzicerea dreptului de a se afla la anumite manifestări sportive, culturale ori alte adunări publice, Inspectoratul General al Poliţiei Române transmite copia de pe dispozitivul hotărârii inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Art. 6. - (1) în aplicarea art. 11 alin. (1) din Lege, informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute de art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română, nu se poate exprima sau are o dizabilitate care îi afectează capacitatea de înţelegere şi comunicare, se face într-o limbă sau printr-un limbaj pe care aceasta îl înţelege ori prin utilizarea altor mijloace sau formate adaptate de comunicare, printr-un traducător, interpret autorizat, interpret de limbaj mimico-gestual sau un alt specialist, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(2) în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, în cazul cetăţenilor români care aparţin unei minorităţi naţionale, informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute la art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la conţinutul pedepsei sau măsurii dispuse, precum şi cu privire la principalele acte efectuate în procedura de executare a acestora, se face în limba maternă a acestora, la cererea persoanei, prin intermediul unui traducător sau interpret autorizat ori prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(3) Informarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se poate realiza în condiţiile prevăzute la alin. (4) şi (5), cu acordul persoanei, de către un consilier de probaţiune sau, după caz, de către reprezentantul autorităţii responsabile de punerea în executare a sancţiunilor sau măsurilor, care cunoaşte limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză sau care dispune de mijloace şi formate de comunicare accesibile persoanei supravegheate.

(4) în cadrul primei întrevederi cu persoana aflată în executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate, consilierul de probaţiune sau responsabilul autorităţii este obligat să o întrebe cu privire la limba în care persoana preferă să desfăşoare corespondenţa şi/sau comunicarea, prezentându-i posibilităţile de realizare a informării prevăzute la alin. (1)-(3), consemnând despre acestea într-un proces-verbal.

(5) în temeiul opţiunii exprimate de către persoana prevăzută la alin. (4), consilierul de probaţiune contactează, după caz, un traducător, un interpret autorizat, un interpret mimico-gestual sau utilizează un limbaj ori mijloace sau formate de comunicare accesibile persoanelor supravegheate, respectiv consemnează acceptarea corespondenţei şi a comunicării prin intermediul altor consilieri de probaţiune ori prin intermediul reprezentanţilor autorităţilor responsabile.

(6) Consilierul de probaţiune sau reprezentantul autorităţii responsabile informează persoana de cetăţenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanţii diplomatici şi o sprijină în vederea contactării acestora

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător şi pentru executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute de art. 1 lit. b), c), g)-i) din Lege, cheltuielile ocazionate fiind plătite din bugetul Ministerului Justiţiei.

Art. 7. - (1) Costurile pe care le presupune executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute la art. 1 din Lege se suportă din bugetul de stat, distinct, prin bugetul instituţiilor publice implicate, prin raportare la specificul activităţii şi contribuţia fiecăreia dintre instituţii în desfăşurarea procesului pena! sau în executarea măsurilor şi obligaţiilor dispuse.

(2) în aplicarea art. 54 alin. (4), art. 57 alin. (2), art. 70 alin. (4) şi a art. 77 alin. (2) din Lege, precum şi în aplicarea art. 272 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se procedează în mod corespunzător, potrivit alin. (1).

(3) în aplicarea art. 13 din Lege, pentru executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, dacă pe parcursul executării acestora este necesară efectuarea de către persoană a unor cheltuieli, achitarea unor taxe sau contribuţii, iar persoana în cauză nu dispune de mijloace băneşti suficiente, aceasta poate solicita în scris ca taxele, cheltuielile sau contribuţiile să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(4) în cazul prevăzut la alin. (3), persoana care doreşte suportarea cheltuielilor intervenite cu executarea de către Direcţia Naţională de Probaţiune întocmeşte o cerere prin care arată că se încadrează în prevederile art. 13 alin. (2) din Lege.

(5) Cererea prevăzută la alin. (4) se depune împreună cu înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 13 alin. (2) din Lege la serviciul de probaţiune competent sau, după caz, la autoritatea responsabilă, care o înaintează Direcţiei Naţionale de Probaţiune, împreună cu un referat cuprinzând propunerea de admitere sau respingere a cererii.

(6) Compartimentul de specialitate din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune constată că persoana nu are mijloace băneşti suficiente  şi dispune acoperirea cheltuielilor cu executarea din bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(7) Categoriile de cheltuieli, taxe sau contribuţii care pot fi suportate, potrivit art. 13 din Lege, de la bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

(8) în aplicarea art. 13 din Lege, pentru executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. a-c) şi g)-i) din Lege, dacă pe parcursul executării acestora este necesară efectuarea de către persoană a unor cheltuieli, achitarea unor taxe sau contribuţii, iar persoana în cauză nu dispune de mijloace băneşti suficiente, aceasta poate solicita în scris ca taxele, cheltuielile sau contribuţiile să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.

Art. 8. - (1) Constituie neîndeplinire a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiilor din comunitate şi se sancţionează potrivit art. 19 alin. (1) din Lege şi următoarele fapte săvârşite în executarea dispoziţiilor primite de la consilierul de probaţiune:

a) refuzul nejustificat al persoanei juridice de drept public de a organiza desfăşurarea unor activităţi ce nu implică cheltuieli, precum şi refuzul persoanei juridice de drept privat de a desfăşura activităţile pentru care a fost abilitată;

b) refuzul nejustificat al persoanei juridice de drept public sau de drept privat de a transmite informaţiile prevăzute la art. 23 alin. (4), art. 43 alin. (4), art. 49 alin. (4), respectiv netrimiterea, în cel mult 30 de zile de la data încetării măsurilor şi obligaţiilor, a informaţiilor cu privire la modul de îndeplinire a acestora;

c) nerealizarea vizitelor programate sau inopinate la locuinţa minorului, în condiţiile art. 68 alin. (7) din Lege;

d) nesesizarea serviciului de probaţiune de către instituţia din comunitate, atunci când constată că persoana nu respectă condiţiile de executare şi obligaţiile fixate de instanţă.

(2) Constituie îndeplinire necorespunzătoare a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiilor din comunitate şi se sancţionează potrivit art. 19 alin. (1) din Lege:

a) întârzierea nejustificată sau repetată a persoanei juridice de drept public ori a celei de drept privat în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi potrivit competenţelor ce Ti revin;

b) întârzierea nejustificată sau repetată a persoanei juridice de drept public sau de drept privat de a transmite informaţiile prevăzute la art. 23 alin. (4), art. 43 alin, (4), art. 49 alin, (4);

c) nerespectarea principiului nediscriminării, a demnităţii umane şi a confidenţialităţii În activitatea desfăşurată cu persoanele faţă de care s-a dispus una dintre pedepsele sau măsurile dintre cele prevăzute la art. 1 din Lege;

d) nerespectarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate, aprobate prin hotărâre a Guvernului, precum şi a condiţiilor în care pot fi desfăşurate activităţile în care acestea sunt implicate.

(3) Amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzându-se distinct în bugetul Ministerului Justiţiei.

(4) Aplicarea amenzii judiciare nu înlătură răspunderea penală, în cazul în care fapta constituie infracţiune.

(5) în cazul neîndeplinirii dispoziţiilor transmise de consilierul de probaţiune, acesta are obligaţia sesizării judecătorului delegat cu executarea, care trebuie să facă referire la decizia transmisă iniţial, aspectele pe care le consideră relevante în sensul neîndeplinirii sarcinilor transmise, precum şi, după caz, confirmarea primirii deciziei şi informarea cu privire la încetarea sarcinilor dispuse.

Art. 9. - (1) în aplicarea art. 20 din Lege, standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate se afişează pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(2) în vederea obţinerii abilitării, asociaţiile, fundaţiile şi societăţile comerciale dintre cele prevăzute la art. 21 din Lege realizează o prezentare a programului, a cursului sau, după caz, a activităţii pentru desfăşurarea cărora doresc să obţină abilitarea şi o analiză a modului în care programul, cursul sau activitatea propusă respectă standardele minime de lucru în probaţiune, precum şi alte acreditări şi abilitări relevante pentru activitatea pentru care se solicită abilitarea.

(3) în soluţionarea cererii de abilitare, judecătorul delegat solicită Direcţiei Naţionale de Probaţiune realizarea unui raport de conformitate.

(4) în realizarea raportului, specialiştii Direcţiei Naţionale de Probaţiune solicită clarificări şi documente atât de la instituţia din comunitate, cât şi de la serviciile de probaţiune în a căror circumscripţie urmează să îşi desfăşoare activitatea asociaţiile, fundaţiile sau societăţile comerciale respective.

(5) Raportul, întocmit în termen de două Juni de la primirea solicitării sau, după caz, a ultimelor clarificări, cuprinde referiri cu privire la compatibilitatea programului, a cursului sau, după caz, a activităţii cu standardele minime de lucru în probaţiune, aprecieri cu privire la condiţiile de executare propuse, precum şi avizul Direcţiei Naţionale de Probaţiune,

(6) Avizul Direcţiei Naţionale de Probaţiune poate fi condiţionat de luarea unor măsuri ce pot fi luate în vederea asigurării respectării standardelor minime de lucru în probaţiune.

(7) în situaţia emiterii unui aviz negativ, Direcţia Naţională de Probaţiune îşi motivează poziţia în conţinutul raportului prevăzut la alin. (3).

(8) în cazul modificărilor condiţiilor de abilitare prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. b), d) şi e) din Lege, care afectează în sens negativ desfăşurarea activităţilor privind executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin (1) lit. a), asociaţia, fundaţia sau societatea este obligată să notifice judecătorul delegat cu executarea din cadrul tribunalului în circumscripţia căruia aceasta îşi are sediul în maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea condiţiei. Notificarea este însoţită de declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al asociaţiei, fundaţiei sau societăţii comerciale abilitate, precum şi de dovezi,

(9) Primind notificarea, judecătorul delegat decide asupra menţinerii abilitării în contextul noilor condiţii sau dispune retragerea abilitării.

(10) Absenţa notificării cu privire la modificarea condiţiilor de abilitare se sancţionează cu amendă judiciară.

(11) Până la aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate, evaluarea activităţilor prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. d) se va realiza potrivit standardelor care decurg din cadrul legal ce reglementează activitatea de probaţiune, precum şi potrivit standardelor de lucru existente la nivel naţional şi european în domeniile specifice programului, cursului sau, după caz, activităţii pentru desfăşurarea cărora se solicită abilitarea.

Art. 10. - (1) în aplicarea prevederilor art. 20 alin. (2) lit. e) din Lege, cererea de abilitare trebuie însoţită şi de certificatul constatator emis de registrul comerţului, care să ateste situaţia actuală a solicitantului, precum şi de dovada înregistrării ca operator de date cu caracter personal în temeiul Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Retragerea abilitării are loc din oficiu sau la sesizarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune, după cum urmează:

a) dacă au fost aplicate 3 amenzi judiciare, în decurs de un an pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de către instituţiile din comunitate;

b) dacă prin modul concret de îndeplinire a sarcinilor au fost puse grav în pericol drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei;

c) dacă faţă de persoana abilitată au fost emise decizii definitive de constatare a nerespectării prevederilor legale privind statutul, respectiv îndeplinirea obligaţiilor bugetare prevăzute de lege.

(3) Asociaţia, fundaţia sau societatea reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căreia i s-a retras abilitarea poate să solicite o nouă abilitare numai dacă face dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute de lege şi remedierii aspectelor care au condus la retragerea abilitării.

(4) Asociaţia, fundaţia sau societatea reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căreia i s-a retras de două ori autorizaţia pentru acelaşi program, curs sau activitate, pierde dreptul de a se mai abilita pentru o perioadă de 2 ani de la data pronunţării încheierii definitive prin care s-a dispus retragerea.

Art. 11. - În aplicarea art. 26 din Lege, organul fiscal din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală competent să execute pedeapsa amenzii este cel prevăzut de legislaţia fiscală în vigoare.

Art. 12. - În aplicarea art. 79 din Lege, în situaţia în care confiscarea priveşte sume de bani ce nu au fost consemnate la unităţi bancare, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea executării confiscării, respectiv în vederea executării silite a veniturilor şi bunurilor persoanei potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea judecătorească constituind titlu executoriu.

Art. 13. - În cazul renunţării la urmărire penală, prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii dispuse de procuror se execută potrivit prevederilor art. 89 din Lege, după cum urmează:

a) procurorul dispune, prin ordonanţă, cu privire la autoritatea locală sau instituţia din comunitate în care persoana urmează să presteze munca în folosul comunităţii, precum şi cu privire la informarea organului de poliţie din circumscripţia căruia se află respectiva instituţie, pentru verificarea modului de ducere la îndeplinire a acestei obligaţii;

b) instituţia desemnată are obligaţia ca, în cel mult 7 zile lucrătoare de la primirea dispoziţiei din partea procurorului, să desemneze o persoană responsabilă de caz care îndeplineşte următoarele atribuţii:

1. informează persoana supusă măsurii cu privire la posibilităţile concrete de executare a obligaţiei în cadrul autorităţilor locale sau în instituţiile din comunitate abilitate în acest scop;

2. solicită persoanei supuse măsurii documentele medicale care să ateste că este aptă pentru prestarea unor activităţi dintre cele propuse;

3. pe baza documentelor medicale şi în funcţie de utilitatea activităţilor pentru comunitate şi pentru persoana supusă măsurii, stabileşte activităţile concrete care urmează a fi îndeplinite şi programul de executare în funcţie de pregătirea şcolară şi profesională a persoanei, experienţa în muncă, starea de sănătate, disponibilitatea de timp, precum şi alte date considerate utile pentru executare;

4. stabileşte ziua, ora şi locul pentru începerea executării muncii neremunerate în folosul comunităţii şi îi pune în vedere persoanei faptul că aceasta trebuie să execute obligaţia într-un interval de 6 luni de la data începerii prestării activităţii;

5. efectuează instructajul persoanei cu privire la regulile generale pe care trebuie să le respecte pe parcursul executării, modul de desfăşurare a activităţii, programul de muncă şi o informează, sub semnătură, cu privire la normele de protecţie a muncii, de pază şi de stingere a incendiilor;

6. stabileşte alte activităţi pe care persoana le poate desfăşura în cazul în care aceasta a prezentat documente medicale din care a rezultat inaptitudinea de muncă pentru activităţile stabilite iniţial;

7. Îndrumă şi verifică modalitatea efectivă în care persoana supravegheată desfăşoară munca neremunerată în folosul comunităţii;

8. comunică organului de poliţie competent activitatea stabilită a fi desfăşurată, locul şi programul stabilit pentru desfăşurarea activităţii, astfel încât organul de poliţie să poată verifica nemijlocit executarea obligaţiilor;

9. eliberează persoanei supuse măsurii, în termen de 15 zile de la data încetării activităţii, o adeverinţă prin care se consemnează evidenţa orelor de activitate neremunerată, locul de desfăşurare a acestora, programul de lucru, evidenţa zilnică a activităţii prestate, incidentele intervenite, modul în care persoana a respectat condiţiile de executare a muncii neremunerate în folosul comunităţii;

10. comunică organului de poliţie competent, în vederea informării procurorului, aspecte precum:

(i) neprezentarea la locul de executare a obligaţiei, absentarea nejustificată de două ori consecutiv ori manifestarea de comportamente necorespunzătoare la locul de executare;

(ii) nedepunerea documentelor medicale solicitate în vederea începerii prestării activităţii;

(iii) atestarea prin documente medicale a faptului că persoana este inaptă de muncă, respectiv că şi-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată;

(iv) intervenirea unor motive care justifică imposibilitatea continuării ori finalizării executării obligaţiei din motive neimputabile persoanei ori instituţiei stabilite pentru executarea obligaţiei;

c) procurorul analizează aspectele semnalate de organul de poliţie şi dispune, după caz, menţinerea măsurii, cu înlocuirea autorităţii locale ori a instituţiei din comunitate abilitate, respectiv revocarea ordonanţei prin care s-a dispus renunţarea la urmărire penală, potrivit art. 318 alin. (9) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - (1) în cazul în care s-a dispus de către procuror, în cadrul renunţării la urmărire penală, frecventarea unui program de consiliere, aceasta se execută potrivit prevederilor art. 90 din Lege, după cum urmează:

a) procurorul dispune cu privire la termenul în care persoana trebuie să identifice instituţia în care urmează să frecventeze programul, precum şi cu privire la informarea reprezentantului instituţiei respective de a verifica modul de ducere la îndeplinire a acestei obligaţii. În situaţia în care persoana nu a identificat instituţia în care urmează să frecventeze programul de consiliere, procurorul dispune cu privire la acest aspect;

b) instituţia desemnată în condiţiile prevăzute la lit. a) are obligaţia ca, în cel mult 15 zile de la primirea dispoziţiei din partea procurorului, să desemneze o persoană responsabilă de caz care să îndeplinească următoarele atribuţii:

1. ia măsurile necesare în vederea identificării modalităţilor concrete de înscriere a persoanei într-un astfel de program;

2. informează persoana cu privire la posibilităţile concrete de executare a obligaţiei;

3. stabileşte ziua, ora şi locul pentru începerea programului

de consiliere;

4. Îndrumă şt verifică modalitatea efectivă în care persoana urmează programul de consiliere;

5. transmite procurorului şi persoanei supuse măsurii, în termen de 15 zile de la data încetării programului, o adeverinţă prin care se consemnează locul de desfăşurare a acestuia, programul de desfăşurare, incidentele intervenite, modul în care persoana a respectat condiţiile de frecventare a programului.

(2) Obligaţia de a urma un program de consiliere se consideră îndeplinită şi în situaţia în care persoana supravegheată urmează cursul pe cheltuială proprie şi face dovada urmării acestuia.

Art. 15. - (1) în aplicarea prevederilor art. 13 şi 14, procurorul supraveghează modul de îndeplinire a obligaţiilor impuse prin intermediul prim-grefierului sau, după caz, al grefierului-şef din cadrul parchetului din care face parte.

(2) Prevederile art. 13 şi 14 se aplică în mod corespunzător şi faţă de persoanele care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română, faţă de acestea urmând a fi aplicabile prevederile art. 11 din Lege.

Art. 16. - (1) în vederea supravegherii executării pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative, instituţiile de la art. 2 îşi organizează evidenţe separate cu privire la măsurile instituite faţă de persoanele prevăzute la art. 1 din Lege şi modul de îndeplinire a acestora, putând constitui, după caz, baze de date distincte şi au dreptul de a solicita instituţiilor şi autorităţilor publice, precum şi persoanelor fizice şi juridice comunicarea de date şi informaţii necesare supravegherii executării măsurilor prevăzute la art. 1 din Lege.

(2) Bazele de date şi evidenţe prevăzute la alin. (1) se constituie şi se gestionează prin raportare la prevederile legale privind respectarea datelor cu caracter personal.

(3) în scopul asigurării unei evidenţe corespunzătoare a situaţiilor în care sunt puse în executare sentinţe judecătoreşti vizând interzicerea dreptului de a fi ales, a dreptului de a alege, precum şi a dreptului de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne operează în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, pe baza comunicărilor efectuate, în condiţiile legii, menţiuni operative aferente interdicţiilor dispuse, precum şi menţiuni referitoare la controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune.

(4) Serviciile de probaţiune întocmesc evidenţe referitoare la permisiunile acordate de consilierul de probaţiune manager de caz pe durata termenului de supraveghere.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului şi a dispoziţiilor operaţionale privind serviciile şi procedurile din navigaţia aeriană şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.265/2007, (CE) nr. 1.794/2006,  (CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1.033/2006 şi (UE) nr. 255/2010

 

Având în vedere prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului şi a dispoziţiilor operaţionale privind serviciile şi procedurile din navigaţia aeriană şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.265/2007, (CE) nr. 1.794/2006, (CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1.033/2006 şi (UE) nr. 255/2010,

luând în considerare prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional,

în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Aeronautice Civile Române, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b), e) şi f) şi ale art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completărilor ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se desemnează Autoritatea Aeronautică Civilă Română ca autoritate competentă în sensul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului şi a dispoziţiilor operaţionale privind serviciile şi procedurile din navigaţia aeriană şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.265/2007, (CE) nr. 1.794/2006, (CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1.033/2006 şi (UE) nr. 255/2010.

Art. 2. - (1) În calitate de autoritate competentă potrivit art. 1, Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate decide aplicarea, pentru conformare cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii Europene de Siguranţă a Aviaţiei şi de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1.592/2002 şi a Directivei 2004/36/CE şi cu normele sale de aplicare, a mijloacelor acceptabile de conformare adoptate de Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei.

(2) Aplicarea mijloacelor acceptabile de conformare prevăzute la alin. (1) sau a unor mijloace de conformare alternative se aprobă prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.

Art. 3. - Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează proceduri şi instrucţiuni de aviaţie civilă pentru asigurarea aplicării la nivel naţional a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului şi a dispoziţiilor operaţionale privind serviciile şi procedurile din navigaţia aeriană şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.265/2007, (CE) nr. 1.794/2006,(CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1.033/2006 şi (UE) nr. 255/2010.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

 

Bucureşti, 23 august 2016.

Nr. 743.

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.