MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 644/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 644         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 23 august 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

583. - Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

142/1.337/1.194. - Ordin al ministrului energiei, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Minprest Serv” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

155/1.220/1.212. - Ordin al ministrului energiei, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Electrocentrale Grup” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

748/1.836/1.299. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Pirochim Victoria” - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

749/1.837/1.298. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „Uzina Automecanica Moreni” - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

947. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi şi al rezervaţiei naturale Pădurea Dălhăuţi, cod 2.187

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţa instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 5 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ratificată prin Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016-2020, prevăzută în anexa nr. 1, denumită în continuare strategia.

Art. 2. - Se aprobă seturile de indicatori de performanţă, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi sursele de verificare, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, precum şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobă standardul general de publicare a informaţiilor de interes public, prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 5. - Se aprobă standardul de publicare a informaţiilor de interes public privind întreprinderile publice, prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 6. - (1) în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderile publice îndeplinesc procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni de la aceeaşi dată elaborează şi transmit Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente.

(2) Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituţiilor şi autorităţilor prevăzute la alin. (1).

(3) Prin actul prevăzut la alin. (2) se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcţie de conducere, precum şi persoanele de contact, la nivel de funcţie de execuţie, Atribuţiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fişa postului, după caz.

Art. 7. - Ministerul Justiţiei prezintă Guvernului României, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese şi, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.

Art. 8. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Ministrul fondurilor europene,

Raluca Alexandra Prună

Cristian Ghinea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Ministrul finanţelor publice,

Vasile Dîncu

Anca Dana Dragu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul afacerilor externe,

Ministrul sănătăţii,

Lazăr Comănescu

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul afacerilor interne,

Ministrul transporturilor,

Petre Tobă

Petru Sorin Buşe

Ministrul pentru consultare publică şi dialog civic,

Secretarul general al Guvernului,

Victoria-Violeta Alexandru

Sorin Sergiu Chelmu

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,

Mircea Dumitru

Ioan-Dragoş Tudorache

Ministrul energiei,

 

Victor Vlad Grigorescu

 

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 583.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Sigla

M.J

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

pe perioada 2016-2020

 

Cuprins

 

1. INTRODUCERE

2. VALORI SI PRINCIPII

3. CADRULNECESAR IMPLEMENTĂRII SNA

4. SCOP, PUBLICUL-TINTĂ SI ABORDAREA PROPUSĂ

5. impactul scontat al Strategiei

6. OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE, ACŢIUNI PRINCIPALE

7. IMPLICAŢII JURIDICE

8. IMPLICAŢII BUGETARE

9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII STRATEGIEI

 

ABREVIERI

 

AEP- Autoritatea Electorală Permanentă

ANABI - Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

ANI - Agenţia Naţională de Integritate

ANAP - Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor

CARIN - Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanţelor

CE - Comisia Europeană

CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

CSM - Consiliul Superior al Magistraturii

Convenţia OCDE - Convenţia Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale

CNATDCU- Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

DGA - Direcţia Generală Anticorupţie

DNA - Direcţia Naţională Anticorupţie

GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul Europei

Grupul Anti-mită - Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale

H.G. - Hotărârea Guvernului

INM - Institutul Naţional al Magistraturii

IACA - Academia Internaţională Anticorupţie (International Anticorruption Academy)

ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

MCPDC - Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

ME - Ministerul Energiei

MECRMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

MENCS - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

MFE - Ministerul Fondurilor Europene

MFP- Ministerul Finanţelor Publice

MJ - Ministerul Justiţiei

MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

MP- Ministerul Public

MS - Ministerul Sănătăţii

MT - Ministerul Transporturilor

OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

ONPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite

OGP - Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership)

PÎCCJ- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

RAI- Iniţiativa Regională Anticorupţie (Regional Anticorruption Iniţiative)

SEECP - Procesul de Cooperare din Europa de sud-est

SGG - Secretariatul General al Guvernului

SNA - Strategia naţională anticorupţie

UNCAC - Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei

UE- Uniunea Europeana

UAT - unitate administrativ-teritorială

 

1. INTRODUCERE

1.1. Stadiul actual şi problemele identificate

Strategia naţională anticorupţie 2012-2015, în corelare cu MOV şi politicile sectoriale de integritate, a produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanţă în ceea ce priveşte eficienţa măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupţiei, luate atât de DNA, cât şi de ANI, au dobândit sustenabilitate şi predictibilitate, prin confirmări în faţa instanţelor de judecată. Rezultatele obţinute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului şi structurilor administrative pentru a duce mai departe performanţele obţinute. Aceasta înseamnă în primul rând o necesitate a regândirii priorităţilor strategice prin SNA, mai multă prevenţie, acţiune asupra cauzelor profunde şi nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educaţie, inclusiv juridică, şi, nu în ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârşirea de infracţiuni.


Figura este reprodusă în facsimil.

 

Evaluările internaţionale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupţie. Cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că „strategia naţională anticorupţie este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administraţia publică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupţiei din cadrul ministerelor, unele finanţate din fonduri ale UE şi de organizaţii neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupţiei în cadrul administraţiei”. Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO1 şi OCDE2.

Totodată, SNA 2012-2015 a generat o bună practică internaţională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituţii centrale şi 66 de entităţi din administraţia publică locală. Acest tip de cooperare şi schimb de experienţă trebuie consolidat şi în următorul ciclu strategic.

1.1.1. Evoluţii majore înregistrate în perioada de implementare

- După aprobarea SNA de către Guvern, documentul a fost asumat de către Parlamentul României şi sistemul judiciar.

- Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală în perioada 2008- 2010 (4 instituţii publice şi 12 primării), aproximativ 2.500 de instituţii publice, de la ministere la primării şi de la autorităţi independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu MJ pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.

- Stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare şi umane pentru autorităţile specializate (DNA, ANI, DGA), contribuie la explicarea eficienţei crescute a acestor autorităţi, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creştere a cetăţenilor în instituţiile anticorupţie3.

- Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârşirea de infracţiuni a condus la introducerea legislaţiei privind valorificarea bunurilor sechestrate şi confiscarea extinsă, alături de o creştere semnificativă a indicatorilor înregistraţi de procurori şi instanţe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare şi confiscare.

- Mecanismul de evaluare reciprocă între instituţiile publice, deja instituţionalizat prin SNA, a relevat importanţa pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupţiei.


1 http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/raund3/ReportsRound3_en.asp

2 http://www.oecd.org/corruption/acn/preventionofcomjption/; http://www.oecd.org/comiption/anti-comiption-refoiTTis-eastem-europe-central-asia-2013.htm

3 http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf

 

- Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituţională în domenii precum: controlul ex-ante (prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent, pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese), investigaţiile financiare (prin mărirea schemei de personal a MP cu 400 de investigatori din cadrul ANAF), adoptarea noii legislaţii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcţiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenţei.

- Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, testată de către DGA în cadrul SNA 2008-2010, a fost extinsă în 4 instituţii-pilot (MS, MENCS, ANAF şi ANP). Similar, metodologia dezvoltată de MDRAP a fost testată la nivelul a 130 de primării;

- A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România şi Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ şi Structura Antidrog a Poliţiei Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române.

- La nivelul administraţiei publice centrale au fost identificate bune practici în implementarea SNA. Pot fi amintite, cu titlu de exemplu:

- înfiinţarea unor structuri de integritate (MDRAP, MS, MMFPSPV, ANAF);

- formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total constatat de acestea fiind de 1.340,91 mii. euro;

- crearea, la iniţiativa Consiliului Concurenţei, a modulului de licitaţii trucate - instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informaţii între experţii desemnaţi de instituţiile implicate în domeniul achiziţiilor publice;

- elaborarea propriilor strategii anticorupţie (MDRAP şi MECS);

- operaţionalizarea, la nivelul ANAF, a aplicaţiei informatice MonitorSP, care stochează atât măsurile întreprinse de agenţie în vederea recuperării creanţelor, cât şi informaţii preluate din hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie penală;

- constituirea Consiliilor de Etică şi aplicarea Mecanismului de Feedback al Pacientului la nivelul spitalelor publice din România, ca mecanisme-suport pentru acţiunile ce au ca scop reducerea nivelului plăţilor informale.

- La nivelul administraţiei publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA4: elaborarea de coduri de etică şi conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv al achiziţiilor publice; implementarea unor proceduri on-line de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri şi activităţi de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale, pentru informarea cetăţenilor; constituirea de registre pentru evidenţa cazurilor de abţinere în luarea deciziei în situaţii de conflict de interese, respectiv privind evidenţa incidentelor de integritate.

O atenţie deosebită a fost acordată domeniului achiziţiilor publice. O serie de sesiuni de instruire au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul „Combaterea criminalităţii în domeniul achiziţiilor publice”, implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituţii publice, organizaţii ale societăţii civile şi parteneri internaţionali.

1.1.2. Puncte slabe/priorităţi de intervenţie strategică

Evaluările reciproce realizate între instituţiile publice au identificat deficienţe, care pot reprezenta repere şi pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016-2020:

- Instituţionalizarea reacţiei la incidentele de integritate asimilate eşecului de management;

- Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituţiilor publice, precum şi a celor de control intern şi audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituţionale;

- Educaţia anticorupţie reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaştere de către angajaţi şi manageri a standardelor legale de integritate (protecţia avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicţiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcţiilor sensibile);

- Gestionarea creanţelor provenite din infracţiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate şi de valorificare a celor confiscate;

- Prevenirea corupţiei în mediul politic şi identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce priveşte soluţionarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum şi cu privire la adoptarea codului de etică al acestora;

- Intensificarea eforturilor de consolidare a integrităţii în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin: implementarea unui pian de integritate, dezvoltarea şi aplicarea codului etic al companiei, instituirea de mecanisme pentru protecţia avertizorilor în interes public, aplicarea măsurilor preventive pentru funcţiile sensibile şi a mecanismelor de tratare a incidentelor de integritate;

- Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupţiei la nivel local5. Codurile de etică sunt elaborate la nivelul unui număr redus de APL-uri, iar persoanele responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese şi incompatibilităţilor. Prevederile privind interdicţiile postangajare (pantouflage-ul) şi instituţia avertizorului în interes public sunt foarte puţin sau deloc cunoscute la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale, la fel ca şi informaţiile privind publicarea datelor în format deschis.

Pe lângă acestea, principalele dificultăţi semnalate de către reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale se referă la6:


4 Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAR

5 Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.

6 Conform Raportului de monitorizare (R4) privind stadiul şi impactul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2015 şi comparativ pentru perioada 2012-2015, elaborat de MDRAP.

 

- lipsa personalului şi nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuţiilor;

- cumul de atribuţii ale persoanelor desemnate cu monitorizarea şi implementarea SNA;

- lipsa capacităţii proprii de realizare a analizei riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, de Identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare;

- lipsa consultanţei în ceea ce priveşte redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor aferenţi, precum şi a celorlalte documente solicitate la raportare;

- lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie obligatorii;

- instabilitatea şi insecuritatea resimţite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat şi mai puţin problema corupţiei, care nu este percepută ca având un efect direct şi imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului;

- rigiditatea şi teama angajaţilor de a raporta abaterile disciplinare şi faptele de corupţie identificate;

- dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistem personal specializat şi lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare şi sancţionare a abuzurilor funcţionarilor;

- lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizaţional optim;

- salarizarea necorespunzătoare;

- lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (de exemplu, pentru dezvoltarea unor noi soluţii de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni);

- resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaţilor instituţiei;

- resurse financiare şi umane insuficiente pentru dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local;

- nivelul relativ scăzut al interesului salariaţilor şi al instituţiilor publice privind organizarea de consultări şi dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea şi lupta împotriva corupţiei;

- lipsa de informare şi conştientizare a consecinţelor faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor.

La vulnerabilităţile expuse mai sus se adaugă şi insuficienţa resurselor umane şi financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA şi structurilor de audit, control administrativ şi control intern managerial din instituţiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educaţiei anticorupţie. Acest deficit a reprezentat şi concluzia unei cercetări criminologice date publicităţii de către MJ în 20157, referitoare la experienţele directe cu fenomenul corupţiei ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupţiei, precum şi insuficienta cunoaştere şi aplicare a cadrului normativ.


7 http://drept.unibuc.ro/dyn_doc/anunturi/studiul-experiente-directe-fenomenLil-comptiei-ale-persoanelor-condamnate.pdf

 

1.1.3. Evaluările interne sunt confirmate în mare parte şi de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul OCDE

Raportul de audit privind implementarea SNA 2012-2015 validează o parte din concluziile evaluării realizate de Secretariatul tehnic al SNA şi prezentate Guvernului în luna martie 2016. Acesta recomandă selectarea câtorva priorităţi pentru următoarea strategie, precum achiziţiile publice şi alte tipuri de contracte la care sunt parte instituţiile publice, dar şi transparenţa. De asemenea, raportul recomandă implementarea sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situaţii de conflict de interese în procedurile de achiziţii publice), şi utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziţii publice, dar şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea „listei negre” a societăţilor şi persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de administraţie/consiliul de supraveghere/directorat/ directori generali/directori) care au încălcat legea privind achiziţiile publice, dar şi includerea întreprinderilor publice şi a administraţiei publice locale printre priorităţile noii strategii.

Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informaţii de interes public şi implicarea populaţiei în elaborarea bugetelor locale, dar şi instruirea funcţionarilor locali şi a societăţilor în care municipalitatea este acţionar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiv a informaţiilor de interes public de către autorităţile publice locale; analizarea implementării efective a solicitărilor de informaţii, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetăţenilor de a obţine informaţii de la nivelul autorităţilor locale Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori transparenţa la nivel local, alături de punerea la dispoziţie a informaţiilor de interes public pe site-urile instituţiilor publice şi ale întreprinderilor publice.

Trebuie acordată atenţie proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupţie şi lipsite de transparenţă. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituţiile medicale, achiziţionarea de echipamente medicale şi medicamente). Este încurajată utilizarea de soluţii electronice (e-certificate, e-înregistrare pentru medici, e-reţete, e-consiliere de către medici, e-şcoală, inclusiv e-testare) pentru a limita posibilităţile de corupţie.

Raportul recomandă şi oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizaţiile şi organele de conducere ale acestora să integreze politici anticorupţie, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare pe baza prezenţei măsurilor anticorupţie sau eliberarea unui certificat de „bună guvernare” pentru instituţie sau administraţia locală. În plus, raportul recomandă ca MJ şi alte autorităţi să introducă iniţiative de sensibilizare şi conştientizare cu privire la impactul fenomenului de corupţie. Este recomandată includerea riscurilor de mituire a funcţionarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform Convenţiei OCDE, în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanţii mediului de afaceri.

Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar şi luarea în considerare a restrângerii imunităţilor sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt, de asemenea, recomandate asigurarea stabilităţii instituţiilor-cheie anticorupţie, alocarea de fonduri suplimentare şi resurse umane adecvate pentru acestea, dar şi punerea unui accent sporit asupra confiscării bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creşterea gradului de educaţie anticorupţie pentru entităţile publice şi private interesata, prin module de instruire pentru funcţionării publici şi personalul contractual, dar şi cursuri de formare, cu testare interactivă Online, pentru persoanele din conducerea instituţiilor publice.

În ceea ce priveşte mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaşte valoarea adăugată a misiunilor de evaluare şi recomandă menţinerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem de benefică de sensibilizare şi consiliere. Se recomandă şi adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare pentru implementarea politicii anticorupţie.

1.2 Corelarea cu alte politici naţionale şi sectoriale

În arhitectura politicilor publice naţionale, SNA ocupă un loc important, la intersecţia mai multor politici publice, reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Naţională de Apărare a Ţării (SNApT) 2015-2019. De altfel, SNApT identifică în mod direct corupţia ca pe un risc şi o vulnerabilitate importantă:

- „nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară”;

- „corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţârii, buna guvernanţă,decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţârii noastre”.

SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene, asumat, de asemenea, ca vulnerabilitate.

Deşi este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, SNA nu este un remediu universal şi nu poate soluţiona singură cauzele profunde ale corupţiei din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluţiona problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale.

Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează şi corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcţiei publice, Strategia pentru consolidarea administraţiei publice, Strategia pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public,

Strategia naţională pentru achiziţii publice sau Strategia naţională pentru competitivitate, Strategia naţională privind agenda digitală pentru România 2020.

1.3. Fenomenul corupţiei din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naţionale şi internaţionale

1.3.1. Percepţia fenomenului de corupţie din România.

În ceea ce priveşte analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia naţională anticorupţie 2012-2015, şi datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupţiei din 2013, situaţia se prezintă astfel:

 

Indicator

Strategia 2012-2015

Stadiu actual

Indicele de percepţie a Corupţiei

RO

UE

RO

UE

Aproximativ trei sferturi dintre ţările cărora li se aplică acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scara de la 0 - nivel ridicat de corupţie, la 10 - nivel ridicat de integritate).

România are un scor de 3,6.

6,37 media UE

România are un scor de 46 (0 nivel ridicat de corupţie şi 100 nivel de integritate)

Media este 65,36

Barometrul Global al Corupţiei

87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani

73% media UE

43% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut mult în ultimii 2 ani şi 21% că a crescut puţin

28,5% dintre europeni apreciază că nivelul corupţiei a crescut mult şi 24,18% că a crescut puţin

Partidele politice şi parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3,9) şi funcţionari publici (3,8).

Media UE

4.4 (partide politice)

3.5 (parlament)

3.4 (justiţie)

3,1 (poliţie)

3.5 (funcţionari publici)

Partidele politice şi parlamentul rămân instituţiile considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 76%, respectiv 68%), urmate de justiţie (58%), poliţie (54%) şi funcţionari publici (50%).

Media UE

69,6% (partide politice) 57,7% (parlament)

45,5% (justiţie)

41% (poliţie)

50,6% (funcţionari publici)

Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei

26% - media UE

2% dintre respondenţi apreciază ca foarte eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei şi 11% ca eficiente

1,27% dintre europeni apreciază ca foarte eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei şi 10,81% ca eficiente

Raportul Naţiuni în Tranziţie

4,00

3,27 - media UE pentru anul 2010

3,46

2,63 - media UE pentru anul 2015

Sondaj al Băncii Mondiale asupra Mediului de Afaceri şi Performanţelor Investiţionale 2005- 20088

Mediul de afaceri din România consideră corupţia ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanţă din 14)

 

44% din mediul de afaceri din România percepe ca fiind mai redusă corupţia din administraţia publică decât cea de acum 2 ani 9


8 Studiul „Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia” a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi 2008.

9 http://ccir.ro/wp-conterrt/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf

 

Un studiu referitor la libertatea economică relevă că în România este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în ţările vecine din UE, Bulgaria şi Ungaria, dar mai uşor decât în Franţa sau Italia. Astfel, Indexul Libertăţii Economice 2016, realizat de Heritage Foundation 10, plasează România pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de ţări evaluate. Ţara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertăţii economice faţă de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile).

Rămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru11 din 2015 cu privire la atitudinea privind corupţia în UE, ţara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector.


Figura este reprodusă în facsimil.

 

10 http://media.hotnews.ro/m8dia_sarveri/document-2016-02-3-20771152-0-romania.pdf

11 http://ec.europa.eu/COMMFrontOfiice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2084

 

Referitor la modalităţile de manifestare a corupţiei, unul din patru cetăţeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din şase respondenţi (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obţine ceva de la administraţia publică sau de la sistemul de servicii publice

Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate (oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticenţă foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se fereşte să spună că ar face o favoare pentru a obţine ceva de la administraţia publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită, iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporţia cea mai redusă a cetăţenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporţia cea mai ridicată (68%) - mai mult de două treimi - se înregistrează în Croaţia.

Rata abţinerilor rămâne mare şi în ceea ce priveşte oferirea unui cadou pentru a obţine ceva de la administraţia publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporţie de 8% nonrăspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuşi să ofere cadouri, iar cei mai puţin dispuşi sunt finlandezii (6%) şi danezii (8%).

Înclinaţia spre non-răspunsuri rămâne ridicată şi în ceea ce priveşte oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, faţă de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) şi finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre ţâri din Europa, un sfert dintre respondenţi (25%) se declară dispuşi să ofere bani.

Indexul de Integritate Publică 12 elaborat de European Research. Centre for Anti-Corruption and State-Building (ERCAS) şi Hertie School of Governance evidenţiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014 să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce priveşte integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătăţire a scorului de integritate în ultimul an (0,63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă şi digitizare a unor servicii publice, devansând Croaţia, Bulgaria, Grecia, Slovacia şi urcând pe locul 24 în UE13.


12 http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/

13 http://dev.integrity-index.org/

 

Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni 14

 

 

Indexul IIP

Simplitate administrativă

Comerţ deschis

Independenţa justiţiei

Audit

Servicii de e-guvernare

Utilizatori e-guvernare

Schimbare IIP 2015-2014

 

Media UE

5,68

6,06

5,86

5,89

5,01

5,74

5,50

-0,03

Central & Est

4,25

5,26

3,86

3,86

3,76

4,36

4,37

-0,02

Bulgaria

2,18

2,10

3,20

1,15

3,83

1,00

1,82

-0,20

Croaţia

2,52

2,57

1,00

2,88

1,24

3,61

3,81

-0,12

Cehia

3,13

1,54

2,88

4,36

3,99

2,54

3,45

-0,09

Estonia

8,38

10,00

9,24

8,12

6,45

7,28

9,18

0,55

Ungaria

4,54

6,67

1,13

4,72

5,28

4,79

4,62

-0,30

Letonia

5,78

7,51

5,30

4,65

4,96

6,45

5,79

-0,15

Lituania

5,84

8,90

6,37

3,90

3,83

7,16

4,86

0,06

Polonia

3,54

1,00

4,13

4,86

3,83

4,55

2,87

-0,17

România

3,23

6,55

3,68

3,51

1,28

3,37

1,00

0,63

Slovacia

3,64

2,68

3,25

1,00

5,28

3,96

5,68

-0,20

Slovenia

3,92

8,35

2,25

3,28

1,40

3,25

4,97

-0,27

 

Nord

8,39

8,83

8,45

9,36

8,04

6,57

9,10

-0,21

Danemarca

8,36

8,77

9,24

9,87

6,33

5,97

10,00

-0,13

Finlanda

8,71

8,99

6,92

10,00

10,00

7,28

9,06

-0,17

Suedia

8,10

8,73

9,18

8,20

7,78

6,45

8,25

-0,34

 

Sud

4,71

5,05

5,11

4,62

3,44

5,68

4,35

- 0,04

Cipru

4,27

2,89

5,60

5,59

4,15

3,72

3,69

-0,50

Grecia

4,33

6,62

3,44

3,92

1,52

5,38

5,09

-0,01

Italia

4,15

5,60

5,08

3,67

1,00

7,04

2,52

0,03

Malta

4,46

1,47

4,11

5,91

7,78

2,89

4,62

0,07

Portugalia

5,64

8,32

5,38

5,66

4,03

5,74

4,74

-0,07

Spania

5,38

5,42

7,06

2,96

2,13

9,29

5,44

0,29

 

Vest

7,36

6,87

8,19

8,35

6,77

7,38

6,57

0,01

Austria

6,36

2,97

7,75

7,08

6,93

7,04

6,38

-0,14

Belgia

7,11

8,97

7,43

8,12

6,13

6,21

5,79

-0,05

Franţa

8,03

8,66

9,44

6,66

6,33

10,00

7,08

0,14

Germania

6,37

3,48

7,61

8,56

6,57

6,09

5,91

-0,23

Irlanda

7,40

9,57

10,00

9,37

3,66

6,21

5,56

0,01

Luxemburg

7,03

3,80

7,11

8,81

9,07

5,50

7,90

0,16

Olanda

8,69

9,30

8,17

9,00

8,02

9,17

8,48

0,03

Marea Britanie

7,85

8,20

7,99

9,23

7,46

8,82

5,44

0,11

 

Surse: Eurostat 2015. Banca Mondială, Doing Business Dataset 2015, ONU, E-Government Survey 2014 şi calcule proprii. Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al corupţiei.

În luna martie 2016, în cadrul conferinţei „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupţie în Datele privind Achiziţiile Publice”, organizată de către Societatea Academică din România împreună cu Institutul pentru Transparenţă Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenţei şi ANAP, a fost prezentată metodologia de elaborare a Indicelui riscului de corupţie (IRC) care este aplicat contractelor publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare stat membru. Principalele concluzii referitoare la situaţia corupţiei în achiziţiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte volumul şi calitatea informaţiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat şi corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de ţările cu cele mai puţine date disponibile (Finlanda, Spania şi Suedia), care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% şi 40%, România are o rată de numai 0,2%. România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte frecvenţa atribuirii contractelor de achiziţii unui singur ofertant (22% din cazuri). Situaţia este mai bună decât în ţări precum Lituania, Grecia şi Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia şi chiar decât media instituţiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca statele membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte costul corupţiei în achiziţiile publice. Din cauza riscului mărit de corupţie, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezenţa mai multor indicatori de risc, preţul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul ţărilor europene15.


14 http://sar.org.ro/Faportul-anual-de-analiza-si-pFognoza-romania-2016/

15 http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizaFea-guvemului-masuFarea-riscurilor-de-coruptie-in-datele-privind-achizitiile-publice/

 

1.3.2. Experienţa directă a faptelor de corupţie

Analiza fenomenului corupţiei prin instrumente de cercetare ştiinţifică reprezintă o activitate care completează în mod necesar orice politică naţională anticorupţie şi ajută la construirea unei înţelegeri mai bune a conceptului larg al integrităţii în exercitarea unei funcţii publice. Constatările Eurobarometrului, precum şi ale altor cercetări naţionale se bazează, însă, în mod predominant, pe percepţii generale şi mai puţin pe experienţe concrete.

Pentru a corecta această deficienţă de înţelegere a fenomenului, MJ şi Facultăţile de Drept ale Universităţilor din Bucureşti şi Amsterdam, cu sprijinul DNA şi PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupţia16, al cărui scop a fost de a înţelege mai bine cauzele acesteia, precum şi consecinţele de ordin personal şi profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupţie. În consecinţă, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experienţe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupţiei, respectiv celor condamnaţi pentru fapte de corupţie.


16 „Opinia persoanelor condamnate privind cauzele şi consecinţele corupţiei - Studiu privind corupţia în România” (ianuarie 2015).


Figura este reprodusă în facsimil.

 

Concluziile cercetării susţin nevoia instrumentelor preventive şi contribuie în felul acesta la oferirea unui suport ştiinţific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel, majoritatea factorilor propuşi ca influenţând comportamentul corupt au avut într-adevăr legătură cu intenţia persoanelor de a se angaja în acte de corupţie. Totuşi, cei mai importanţi factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupţie şi beneficiile aşteptate în urma angajării în acte de corupţie. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personală, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor - iar nu câştigul financiar, după cum se presupune adesea. În mod similar, riscul de a fi prins şi severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat. În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intenţiile persoanelor respective de a se angaja în alte forme de comportament neetic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.

În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupţie în mod represiv, prin intermediul unui răspuns puternic al justiţiei penale, interviurile lasă impresia că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a conformităţii în contextul organizaţional în care aceşti respondenţi s-au angajat în infracţiuni de corupţie.

1.4 Agenda internaţională

1.4.1. Conferinţa ministerială OCDE şi Summitul de la Londra

SNA contribuie şi la dezvoltarea componentei internaţionale, aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale continuând să fie un obiectiv strategic naţional şi o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Cu ocazia conferinţei ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenţia de a lucra în mod activ la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE şi de a deveni un participant în cadrul Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale, în vederea aderării la Convenţia OCDE. Prin semnarea declaraţiei miniştrilor de justiţie, România s-a angajat, printre altele, să continue eforturile de combatere a corupţiei, să îmbunătăţească cooperarea internaţională, să promoveze o mai bună protecţie a avertizorilor în interes public şi să consolideze parteneriatele împotriva corupţiei dintre sectorul public şi mediul privat.

Summit-ul Anticorupţie găzduit la Londra în data de 12 mai 2016 a relansat lupta împotriva corupţiei ca o prioritate globală şi necesară pentru combaterea sărăciei şi dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului, ţările participante au reiterat, într-o declaraţie comună, necesitatea combaterii corupţiei la nivel global. Delegaţii prezenţi la reuniune au agreat să folosească şi să implementeze acordurile internaţionale în vigoare şi să transforme combaterea corupţiei într-o prioritate internă şi externă. În cadrul acestui eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupţiei, subliniind faptul că aceasta este o datorie faţă de cetăţeni. În documentul publicat la finalul reuniunii, România şi-a declarat angajamentul de a menţine cursul politicii anticorupţie din ultimii ani şi de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naţionale anticorupţie.

1.4.2. Cadru de cooperare pentru promovarea integrităţii

Strategia este corelată cu toate instrumentele internaţionale anticorupţie la care România este parte (MCV, raportul anticorupţie al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic se urmăreşte implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie, dar şi pregătirea evaluării României în cadrul rundei a două a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului şi a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicităţii al doilea Raport Anticorupţie al UE, care analizează trei teme de interes: corupţia în sistemul de sănătate, achiziţiile publice în procedurile care implică fonduri europene şi spălarea banilor - circuite financiare şi beneficiarul real.

Concluziile rapoartelor periodice emise de CE, GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.

2. VALORI ŞI PRINCIPII

2.1. Valori

SNA2016-2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv întreprinderile publice17 şi alte instituţii aflate în coordonarea, subordinea şi sub autoritatea instituţiilor publice, a următoarelor valori fundamentale:

- voinţa politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;

- integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;

- prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de funcţia publică pentru obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;

- transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.


17 În sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (Legea nr. 111/2016).

 

2.2. Principii

Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:

- principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;

- principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;

- principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;

- principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie  de resursele şi complexitatea organizaţiei;

- principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile „anti-mită” nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrităţii, transparenţei şi responsabilităţii şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;

- principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;

- principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;

- principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;

- principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri îh activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;

- principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale.

2.3 Definiţii:

- incident de integritate - situaţia în care cu privire la un angajatei unei instituţii/autorităţi publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puţin una dintre următoarele măsuri:

a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca umflare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice;

b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor;

c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;

d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare ştiinţifică;

- etica se referă la comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi;

- comportamentul Integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională;

- comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizaţiei, conducând la un climat organizaţional toxic pentru angajaţi şi terţi, şi afectând interesele legitime ale tuturor celor implicaţi, inclusiv interesul public;

- planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea instituţiei/autorităţii, întreprinderii publice, precum şi combaterea corupţiei. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica şi conformitatea 18. Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entităţii;

- open contracting data standard 19 - este procesul de transparentizare a procesului de achiziţie publică şi derulare a contractelor prin punerea la dispoziţie a datelor deţinute de autorităţile publice şi implicarea publicului şi mediului de afaceri în identificarea şi rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea datelor şi implicarea cetăţenilor şi mediului de afaceri. Deschiderea datelor şi publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internaţional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziţie, ci şi la faza de contractare şi desfăşurare a contractelor. Implicarea publicului şi a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluţii alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum şi la depăşirea unor probleme în derularea procesului de achiziţie sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menţionat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilităţii accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanţi, reducând costurile prin creşterea competiţiei; oferirea posibilităţii creşterii calităţii bunurilor şi serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupţiei; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluţii la problemele sectorului public şi ale comunităţilor;

- standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei consacrate de legislaţia naţională şi reflectate în inventarul anexă la SNA.

- pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilităţile extinse de muncă, au schimbat relaţiile serviciului public şi ale sectorului privat, precum şi percepţia publică asupra acestor relaţii. Necesitatea de a menţine încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporeşte importanţa dezvoltării şi menţinerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcţionarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcţionarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure că anumite informaţii dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că exercitarea autorităţii de către un funcţionar public nu este influenţată de câştigul personal, inclusiv prin speranţa sau aşteptarea unei angajări viitoare şi (3) să se asigure că accesul şi contactele actualilor, precum şi ale foştilor funcţionari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcţionarilor sau ale altora.


18 https://www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf

19 http://www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http://standard.open-corrtracting.org/latest/en/

 

3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA

SNA 2016-2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare sunt asigurate următoarele condiţii minimale pentru succes:

- stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI;

- garantarea independenţei sau, după caz. a autonomiei operaţionale, a autorităţilor cu rol în prevenirea şi combaterea corupţiei;

- instituţionalizarea reacţiei faţă de eşecul de a preveni corupţia;

- asumarea transparenţei şi a guvernării deschise ca principii directoare pentru toate măsurile de implementare a SNA şi ca premise pentru soluţii inovatoare de reducere a fenomenului corupţiei;

- fundamentarea pe studii de impact a oricăror decizii de politică publică care pot afecta mediul de afaceri şi angajarea într-un dialog deschis cu companiile autohtone şi cu investitorii străini;

- alocarea de resurse adecvate pentru proiecte dezvoltate pe cele trei dimensiuni ale intervenţiei: educaţie, prevenire şi combatere.

4. SCOP, PUBLICUL-ŢINTĂ ŞI ABORDAREA PROPUSĂ

Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în România,

Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.

Pentru fiecare tip de intervenţie sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenţei decizionale şi a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere,

5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI

Implementarea SNA 2016-2020 va conduce la atingerea a cel puţin şase rezultate:

- încadrarea în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie din România;

- reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate;

- implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc şi standarde de control managerial intern;

- atingerea obiectivelor MCV şi asimilarea instituţională naţională a procedurilor de evaluare, ca o garanţie a ireversibilităţii măsurilor de consolidare a integrităţii în exercitarea funcţiilor publice;

- aderarea României la Convenţia anti-mită a OCDE;

- promovarea regională şi internaţională a experienţei anticorupţie deţinute de România.

6. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE, ACŢIUNI PRINCIPALE

6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă la nivel central şi local

De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internaţional în materia accesului la informaţii de interes public şi în cea a transparenţei procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012-2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu - a implementării legilor nr. 544/2001 şi 52/2003. Tangenţial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA şi Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absenţa unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate şi abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înfiinţarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informaţiilor publicate de către instituţiile publice, cât şi prin raportare la reţelele de practicieni din cadrul instituţiilor publice care au început să primească, în mod structurat şi coerent, îndrumare metodologică şi acces la bunele practici în materie.

SNA 2016-2020 propune creşterea calităţii implementării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public. Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conţinutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016 [1] (anexa nr. 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informaţiilor de interes public şi de informatizare a interacţiunii interinstituţionale. De asemenea, creşterea calităţii procesului de asigurare a transparenţei decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri şi diseminarea Ghidului privind un proces transparent şi eficient de consultare publică în administraţie, material ce va sprijini administraţia publică. Această măsură va ti implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central şi local, cât şi prin soluţii tehnice, precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluţie de creştere a predictibilităţii şi de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informaţiilor de interes public prevăzute în anexa nr. 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet şi a altor informaţii de interes public (anexa nr. 5 la H.G.).

Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul unic al transparenţei intereselor, o iniţiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afişa informaţii despre persoanele juridice care interacţionează cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice şi acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.

Efectul măsurilor de transparenţă instituţională va fi în continuare potenţat prin corelarea SNA cu acţiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenţei guvernamentale, încurajarea participării civice la viaţa publică, folosirea noilor tehnologii în administraţie şi combaterea corupţiei. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC şi MJ, îşi asumă, prin Planul naţional de acţiune 2016- 2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summitul Anticorupţie de la Londra.

În vederea creşterii transparenţei în domeniul bugetar şi al îmbunătăţirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaţionalizat, în 2016, sistemul naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare şi al angajamentelor legale ale entităţilor publice din România. La nivelul instituţiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării şi utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituţii publice, cât şi la nivelul instituţiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituţiile publice din cadrul aceluiaşi ordonator; responsabilizează fiecare instituţie publică pentru îndeplinirea obligaţiilor legale de a înregistra şi furniza informaţii către sistem. La nivelul instituţiilor centrale de reglementare şi control, sistemul naţional de raportare oferă informaţii în timp real despre alocarea şi utilizarea resurselor bugetare; permite analiza şi identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparenţă bugetară, precum şi utilizarea acesteia în acţiunile de control administrativ.

De asemenea, SNA propune creşterea gradului de transparenţă a alocărilor bugetare, inclusiv către administraţia publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi al Programului Naţional pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor creşte gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic.

 

[1] Memorandumul cu tema .Creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public.

 

Obiectiv specific 1.1 - Creşterea transparenţei instituţionale şi a proceselor decizionale

 

Acţiuni principale:

1. dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenţei Intereselor - RUTI (www.ruti.gov.ro) - (Angajament OGP/ Summit Londra);

2. testarea şi reglementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor;

3. completarea legislaţiei, revizuirea mecanismelor instituţionale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informaţii de interes public şi transparenţă decizională;

4. dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistenţă, cursuri de formare pentru creşterea capacităţii instituţiilor publice de a furniza informaţii de interes public şi de a asigura un proces participativ de calitate;

5. monitorizarea standardelor de afişare a informaţiilor de interes public pentru instituţiile şi întreprinderile publice;

6. monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administraţia publică;

7. dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;

8. dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creşterea transparenţei decizionale;

9. crearea unei evidenţe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică;

10. cooperarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi cu organizaţiile societăţii civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local şi central.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MCPDC în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului şi Ministerul Justiţiei

Septembrie 2016

8.000.000 lei

2.

MCPDC

Septembrie 2016-2018

3.

În permanenţă

4.

În permanenţă

5.

În permanenţă, trimestrial

6.

În permanenţă

7.

MCDPC şi Cancelaria Prim-Ministrului

Aprilie 2017

8.

Iunie 2017

9.

MCPDC în cooperare cu MJ şi SGG

2017

10.

Cancelaria Prim-Ministrului, MCDPC în cooperare cu MDRAP şi asociaţiile reprezentative ale UAT-urilor

În permanenţă

 

Obiectiv specific 1.2 - Creşterea transparenţei proceselor de administrare a resurselor publice

 

Acţiuni principate:

1. revizuirea şi publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice şi a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi al Programului Naţional pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparenţă la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autorităţile publice centrale şi locale;

2. consolidarea platformei de transparenţă bugetară prin creşterea numărului de informaţii, rapoarte şi bugete publicate;

3. publicarea anuală a informaţiilor privind utilizarea publică şi reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);

4. implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate.

Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel naţional (Angajament OGP/Summit Londra);

5. publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obţinute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achiziţiile publice finanţate din fonduri naţionale şi europene;

6. publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanţă elaboraţi şi monitorizaţi în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie (Angajament OGP/Summit Londra);

7. publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiţii publice, prin evidenţierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislaţiei privind finanţele publice;

8. extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat şi de impact), alături de cei financiari existenţi pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a întregii documentaţii de proiect 20.


20 Se vor excepta informaţiile declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

Guvernul României

Trim. IV 2016

26.000.000 lei

2.

MFP

Permanent, începând cu 2016

3.

ANABI

Anual

4.

Cancelaria Prim-Ministrului

2018

5.

ANI

Anual, începând cu 2017

6.

MJ

Anual, începând cu 2017

7.

ANAP, A ADR

Semestrial, începând cu 2018

8.

MFE

2017

 

6.2. Obiectiv general 2 - Creşterea Integrităţii instituţionale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale şi evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanţei administrative

Legislaţia naţională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie îşi propune să continue abordarea SNA 2012-2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale. Eficienţa redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaştere limitată de către conducerea instituţiilor publice a acestor măsuri, de bugetare a deficitară şi, nu în ultimul rând, de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent.

Prezenta strategie menţine paradigma care a stat la baza SNA 2012-2015, şi anume aceea a asimilării cu un eşec de management, la nivelul instituţiei publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA şi ANI. Astfel, se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eşecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident şi prin corelarea evaluării performanţei manageriale cu cea a integrităţii instituţionale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituţie care se implică efectiv în promovarea integrităţii instituţiei, care îşi oferă propriul exemplu de integritate şi sancţionează său gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracţiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu şi-au dovedit eficienţa în practică (consilierul de etică, interdicţiile post angajare şi protecţia avertizorului în interes public).

 

Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătăţirea capacităţii da gestionare a eşecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale

 

Acţiuni principale:

1. auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupţiei la nivelul tuturor autorităţilor publice;

2. revizuirea actelor normative secundare şi/sau terţiare în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei;

3. adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupţie şi implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;

4. dezvoltarea unui mecanism instituţional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate şi de promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate;

5. publicarea listei incidentelor de integritate şi a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM şi de indicatorii aferenţi fiecărui standard;

6. adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituţiei publice, ca premisă pentru stabilirea finanţării viitoare şi reflectarea acestui standard în rapoartele anuale ale instituţiilor publice;

7. stabilirea de ţinte de management pentru funcţiile de conducere privind gradul de conformitate administrativă şi de implementare a standardelor legale de integritate, precum şi aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

Structurile de audit intern din cadrul instituţiilor publice

2018

Nu are implicaţii financiare suplimentare.

2.

SGG în cooperare cu MJ

2017

3.

MAI (DGA) în cooperare cu MJ şi cu un grup de lucru interinstituţional constituit în acest scop

2017

4.

MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ şi DGA

2017

5.

MJ şi SGG

Anual, începând cu 2018

6.

Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu MFP şi MCPDC

2017

7.

Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu SGG şi conducătorii instituţiilor/autorităţilor publice

2017

 

Obiectiv specific 2.2 - Creşterea eficienţei măsurilor preventive anticorupţie prin remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecţia avertizorului în interes public şi interdicţiile post-angajare (pantouflage-ul)

 

Acţiuni principale:

1. revizuirea şi completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului şi mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;

2. elaborarea cadrului normativ secundar şi/sau terţiar în vederea garantării protecţiei avertizorilor în interes public;

3. completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicţiilor la migrarea angajaţilor din sectorul public în cel privat şi reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicţii, precum şi a cadrului sancţionator.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MDRAP şi ANFP

2017

10.000.000 lei

2.

MJ

2017

3.

MFP, MFE în cooperare cu MJ şi MMFPSPV

2018

 

6.3. Obiectiv general 3 - Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare

 

SNA 2016-2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012-2015 a condus la alegerea strategică de a menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi de suplimentare a acestora cu cele ale educaţiei şi sănătăţii. Această secţiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internaţional în cadrul Summit-ului Anticorupţie de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III şi IV de evaluare, precum şi reiterarea unui obiectiv strategic naţional, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenţia şi Grupul de lucru anticorupţie.

 

Obiectiv specific 3.1 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate

 

Acţiuni principale:

1. înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi şi a unor metodologii şi criterii clare de evaluare;

2. transpareritizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro;

3. evaluarea performanţei sistemului de achiziţii centralizate al Ministerului Sănătăţii şi a oportunităţilor de extindere a sistemului;

4. instituirea la nivelul MS şi CNAS a unui mecanism comun de monitorizare şi control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

5. instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piaţa românească;

6. Întărirea structurilor de control şi integritate ale Ministerului Sănătăţii şi extinderea atribuţiilor acestora;

7. Îmbunătăţirea mecanismelor de răspundere pentru manageri şi ceilalţi reprezentanţi ai aparatului decizional din spitale;

8. dezvoltarea unui nou mecanism de susţinere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice şi de echipamente medicale către personalul medical;

9. identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din unităţile medicale şi implementarea de soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea lor;

10. revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obţine, independent de unităţile medicale, informaţii despre experienţa pacienţilor.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MS, CNAS

2017

19.800.000 lei

2.

MS

2016

3.

MS

2016

4.

MS, CNAS

2016

5.

MS

2016

6.

MS

2017

7.

MS

2017

8.

MS

2018

9.

MS

2016

10.

MS

2016

 

 

Obiectiv specific 3.2 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie

 

Acţiuni principale:

1. reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluţionării sesizărilor la comisiile de etică din universităţi şi institutele de cercetare-dezvoltare;

2. adoptarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;

3. adoptarea la nivel naţional a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar;

4. introducerea unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiţionarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor neconforme;

5. introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice;

6. Înfiinţarea de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii organizaţionale;

7. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional;

8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;

9. publicarea standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ superior.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MENCS şi universităţi şi institute de cercetare-dezvoltare

2016-2017

8.000.000 lei

2.

MENCS, inspectorate şcolare şi CCD, unităţi de învăţământ preuniversitar

2016-2017

3.

MENCS, inspectorate şcolare şi CCD, unităţi de învăţământ preuniversitar

2016-2018

4.

MENCS şi universităţi

Activitate cu caracter permanent

5.

MENCS şi universităţi

2019

6.

MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM şi universităţi

Activitate cu caracter permanent

7.

MENCS, ISJ/ISMB, conducerea unităţilor de învăţământ

În timpul examenelor şi concursurilor naţionale

8.

MENCS

Activitate cu caracter permanent

9.

MENCS, inspectorate şcolare, universităţi

Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială

 

Obiectiv specific 3.3 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în activitatea membrilor Parlamentului

 

Acţiuni principale:

1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ: (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21);

2. (i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi (ii) asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (măsură restantă SNA 2012-2015 şi recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25);

3. stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 32);

4. introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu persoane care desfăşoară activităţi de lobby şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ (recomandare GRECO runda a IV-a -

Acţiuni principale:

1. aprobarea şi implementarea unui plan multianual de acţiune pentru promovarea integrităţii în sistemul judiciar;

2. completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) şi să asigure delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare; paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ penal şi fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influenţă.);

3. abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin (i) asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi (ii) consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 114);

4. creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 119).

5. analizarea şi îmbunătăţirea sistemului de imunităţi al parlamentarilor în exerciţiu, inclusiv al acelora care sunt şi actuali sau foşti membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii şi prin renunţarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea vizează cererile de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive, precum şi pe cele de începere a urmăririi penale.);

6. autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi

(i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62);

7. modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012-2015);

8. organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor (măsură preluată din SNA 2012-2015).

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

Parlamentul României

Trim. II 2017

8.000.000 lei

2.

Trim. 112017

3.

Trim. 112017

4.

Trim. 112017

5.

Trim. II 2017

6.

Trim. II 2017

7.

2017

8.

2017-2020

 

 

Obiectiv specific 3.4- Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul judiciar

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

CSM

2017-2020

12.000.000 lei

2.

Trim. IV 2017

3.

Trim. 112017

4.

CSM şi INM

Trim. 112017

 

Obiectiv specific 3.5 - Creşterea Integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

Acţiuni principale:

1. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice (măsură preluată din SNA 2012-2015);

2. asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

3. dezvoltarea şi utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu şi a votului exprimat fără drept;

4. asigurarea resurselor necesare pentru o selecţie competitivă a oficialilor electorali şi dezvoltarea unui modul de pregătire specializată pentru aceştia;

5. clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice este contabilizată în conturile partidelor politice şi examinarea modalităţii de a creşte transparenţa contribuţiilor „terţelor părţi” (de exemplu, entităţi separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată);

6. solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală Permanenţă şi de a pune un rezumat adecvat la dispoziţia publicului - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată);

7. luarea de măsuri adecvate pentru (i) a se asigura că donaţiile în natură de către partidele şi participanţii la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către nonprofesionişti) sunt corect identificate şi contabilizate la valoarea lor de piaţă, sub formă de donaţii, şi (ii) a clarifica situaţia juridică a împrumuturilor - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată);

8. Înregistrarea, ca regulă, a tuturor donaţiilor şi includerea lor în documentele contabile ale partidelor politice şi ale participanţilor la campanie, precum şi introducerea unei cerinţe ca toate donaţiile care depăşesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată);

9. creşterea sancţiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancţiuni eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată);

10. publicarea în format deschis a datelor legate de finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

AEP

Periodic. La începutul fiecărei campanii electorale şi campanii pentru referendum

4.000.000 lei

2.

Anual. La sfârşitul fiecărei campanii electorale şi campanii pentru referendum

3.

La fiecare scrutin

4.

Permanent

5.

30 septembrie 2016

6.

30 septembrie 2016

7.

30 septembrie 2016

8.

30 septembrie 2016

9.

30 septembrie 2016

10.

Anual, începând cu 2017

 

Obiectiv specific 3.6 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice

 

Acţiuni principale:

1. dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanţii care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra);

2. dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societăţile cu condamnări definitive, precum şi cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziţii publice; (Angajament OGP/Summit Londra);

3. testarea, în două instituţii publice, a instituţiei pactelor de integritate în achiziţiile publice;

4. realizarea controlului ex-ante al documentaţiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a autorităţilor contractante în funcţie de o metodologie bazată pe criterii aleatorii şi de risc;

5. publicarea în SEAP a modificărilor care determină 0 creştere a preţului, o prelungire a duratei de execuţie sau O extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului;

6. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice (măsură preluată din SNA 2012-2015);

7. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015);

8. publicarea oricărei modificări a relaţiilor contractuale din SEAP şi SICAP pe portalul de date deschise data.gov.ro

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

ANAP în cooperare cu MJ

2018

10.000.000 lei

2.

ANAP în cooperare cu AADR

2018

3.

MENCŞ şi ANCPI

2020

4.

ANAP

2016

5.

ANAP în cooperare cu AADR

2018

6.

ANAP în cooperare cu INM, ANFP şi MJ

2016-2020

7.

MJ şi PICCJ

2016-2020

8.

AADR

Semestrial, începând cu 2018

 

Obiectiv specific 3.7 - Creşterea Integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri

 

Acţiuni principale:

1. continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE şi al grupurilor de lucru relevante ale organizaţiei, şi, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenţia OCDE şi punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);

2. identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale (măsură preluată din SNA 2012-2015);

3. implementarea planurilor de integritate ca cerinţe obligatorii pentru întreprinderile publice (Angajament Summit Londra);

4. elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii nefinanciare şi de informaţii privind diversitatea, de către anumite întreprinderi şi grupuri mari;

5. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public (măsură preluată din SNA 2012-2015);

6. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice (măsură preluată din SNA 2012- 2015);

7. diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

8. iniţierea dialogului cu autorităţile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integritate;

9. publicarea în format deschis a indicatorilor economici şi de performanţă (inclusiv a bugetelor şi subvenţiilor primite de la autorităţi publice) pentru întreprinderile la care statul este acţionar, atât prin structuri ale administraţiei publice centrale, cât şi locale.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MJ în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului, DNA şi MAE

Permanent, cu evaluare anuală

6,000.000 lei

2.

Consiliul Concurenţei

2019

3.

MECRMA în cooperare cu MFP, ME, MT şi MJ

2017

4.

Guvernul României

Decembrie 2016

5.

MJ şi reprezentanţii platformei de cooperare cu mediul de afaceri

2020

6.

2018

7.

2020

8.

MJ şi reprezentanţii platformei de cooperare cu mediul de afaceri

2018

9.

Instituţii publice de la nivel central şi local care au în autoritate întreprinderi la care statul este acţionar

Semestrial, începând cu 2018

 

Obiectiv specific 3.8 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în administraţia publică locală

 

Acţiuni principale:

1. identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, a procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupţie, pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor (cel puţin trei proceduri);

2. revizuirea şi simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei în vederea furnizării serviciilor publice online;

3. generarea unui index al integrităţii în cadrul administraţiei publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de integritate, evaluarea calităţii serviciului de către public şi transparenţa instituţională;

4. elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;

5. implementarea metodologiei de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie (autorităţi ale administraţiei publice locale) elaborată de MDRAP cel puţin la nivelul consiliilor judeţene şi municipiilor;

6. derularea de campanii de conştientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local şi promovarea bunelor practici anticorupţie;

7. realizarea unor proiecte/activităţi în comun cu participarea autorităţilor publice locale şi a reprezentanţilor societăţii civile, având ca obiectiv prevenirea corupţiei, promovarea eticii şi integrităţii;

8. dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor reţele de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel local;

9. elaborarea/actualizarea şi implementarea codurilor de conduită la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MDRAP în cooperare cu asociaţiile reprezentative ale UAT-urilor, UAT-urile

2017

60.000.000 lei

2.

2018

3.

2018

4.

2019

5.

2017-2020

6.

2020

7.

2020

8.

2018

9.

2017

 

6.4. Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi beneficiarii serviciilor publice

Cunoaşterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticenţe colective în faţa măsurilor anticorupţie, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepţiei publicului, a experienţelor directe sau indirecte cu fenomenul corupţiei sau chiar studiul criminologie realizat de MJ (a se vedea secţiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat faţă de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educaţie.

Acest scepticism este totodată sporit de o legislaţie aparent inaccesibilă în absenţa unor explicaţii suplimentare sau supraspecializată pentru a-şi atinge scopul. De altfel, cetăţenii au acces direct şi gratuit la legislaţia naţională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicaţiei NLEX, realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educaţie juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent.

Scopul legilor şi al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative, Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la aşteptările reciproce ale celui care reglementează şi ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a aşteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuţie şi ale acestora în relaţie cu publicul, destinatarii serviciilor publice.

Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupţiei pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepţii, atitudini şi comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaţilor, de consistenţa demersului din partea instituţiei angajatoare şi de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcţionat exclusiv spre instituţiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupţiei şi trebuie să îşi cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare şi eficiente de semnalare a corupţiei sau a neregulilor mărunte şi, nu în ultimul rând, să aibă acces la informaţii privind finalitatea proceselor astfel iniţiate.

Conceptul de eşec de management utilizat de precedenta strategie anticorupţie şi preluat de prezentul document strategic şi-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia „Colectiv”. După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exerciţiu de imagine dacă nu pleacă de la înţelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupţiei, prin fraudarea sistemelor de achiziţii publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar şi printr-o simplă „atenţie” la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupţiei să beneficieze de informaţii corecte, transparente şi utile pentru apărarea şi exercitarea drepturilor lor. Spre acest public-ţintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale.

 

Obiectiv specific 4.1 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel central şi local

 

Acţiuni principale:

1. dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind integritatea în funcţia publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcţii de conducere şi de execuţie din instituţiile publice (Angajament OGP/Angajament Summit Londra);

2. organizarea şi derularea de programe sectoriale de creştere a gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie în rândul personalului din administraţia publică centrală şi locală.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, şi în parteneriat cu INM, ANFP, Academia de Poliţie A. I. Cuza, Universitatea din Bucureşti

2017-2020

30.000.000 lei

2.

Instituţiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupţie

2017-2020

 

Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupţiei

 

 

Acţiuni principale:

1. organizarea şi derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie în rândul cetăţenilor;

2. organizarea şi derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţiei anticorupţie în rândul cetăţenilor.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MJ

2017-2020

25.000.000 lei

2.

Instituţiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupţie

2017-2020

 

 

6.5. Obiectiv general 5 - Consolidarea performanţei de combatere a corupţiei prin mijloace penale şi administrative

 

În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, de la etapa adoptării legilor şi politicilor anticorupţie la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.

În prezent, atât evaluările independente externe, cât şi propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupţiei în sectorul public şi în cel privat. Dosarele de corupţie la nivel înalt iniţiate în mod independent de DNA, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, precum şi caracterul disuasiv al pedepselor pronunţate confirmă direcţia corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.

Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant şi sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în faţa instanţelor judecătoreşti. Această activitate susţinută a instituţiilor emblematice în lupta împotriva corupţiei - DNA şi ANI - a condus la recunoaşterea internaţională a acestora ca parteneri serioşi şi furnizori de bune practici. Transferul experienţei deţinute de România în lupta împotriva corupţiei şi punerea la dispoziţia ţărilor partenere a modelelor desprinse din experienţa naţională în lupta împotriva corupţiei este unul dintre angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activităţii reţelelor de cooperare regională existente, precum RAI şi Reţeaua Anticorupţie pentru Europa de Est şi Asia Centrală a OCDE, dar şi a unor iniţiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei reţele a practicienilor în materia integrităţii instituţionale.

Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupţiei la nivel mic, gestionate de către PÎCCJ în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autorităţile naţionale colaborează îndeaproape cu un număr semnificativ de instituţii din alte jurisdicţii pentru a urmări şi recupera veniturile realizate prin fapte de corupţie şi de criminalitate organizată. În consecinţă, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depăşit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înfiinţata ANABI e aşteptată să genereze o creştere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracţiuni şi, printr-o cooperare strânsă cu ANAF, o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.

Pe de altă parte, absenţa unei culturi şi practici a cooperării între agenţiile de control din diferite părţi ale sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă şi aproape exclusivă a sistemului de corecţie a iregularităţilor prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenţie sporită. Unităţile de control sunt deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educaţia, sănătatea, întreprinderile publice sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absenţa oricăror standarde de colectare şi raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă () şi bună guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanţă managerială.

 

 

Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV)

Acţiuni principale:

1. continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA (măsură preluată din SNA 2012-2015);

2. alocarea unui sediu nou al DNA şi asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu;

3. crearea unei unităţi logistice de sprijin tehnic al activităţii procurorilor anticorupţie, prin dezvoltarea actualului Serviciu Tehnic, ca o consecinţă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/16.02.2016;

4. asigurarea resurselor financiare pentru funcţionarea în conformitate cu cerinţele legale a unităţii logistice de sprijin tehnic al activităţii procurorilor anticorupţie;

5. asigurarea resurselor umane necesare desfăşurării activităţilor de suport al investigaţiilor în cauze de corupţie la nivel înalt prin alocarea şi bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofiţeri de poliţie în cadrul DNA;

6. dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a datelor privind infracţiunile de corupţie aflate în competenţa Direcţiei;

7. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

8. actualizarea strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;

9. transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal (măsură preluată din SNA 2012-2015).

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

DNA

Anual

108.000.000 lei

2.

Guvernul României şi DNA

2016

3.

DNA

2016-2017

4.

DNA

2016-2017

5.

Guvernul României şi DNA

2018

6.

DNA

2018

7.

ÎCCJ, CSM, Inspecţia Judiciară

2017

8.

PÎCCJ

2018

9.

Instanţele judecătoreşti

Permanent

 

Obiectiv specific 5.2 - îmbunătăţirea activităţii de identificare, sancţionare şi de prevenire a cazurilor de incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi nejustificate (BM2 din MCV)

 

Acţiuni principale:

1. adoptarea legislaţiei necesare şi asigurarea resurselor adecvate pentru mecanismul de control ex-ante care urmează să fie pus în aplicare de către ANI pentru procedurile de achiziţii publice (Recomandare MCV/Angajament Summit Londra);

2. continuarea activităţii de evaluare a averilor şi a intereselor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese şi asigurarea unui follow-up eficient al cazurilor ANI care ajung pe rolul instanţelor de judecată sau al comisiilor de disciplină;

3. adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi evidenţiat şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi (ii) a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi (iii) a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare - în plen sau în comisii - sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 29);

4. (i) realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă, şi operarea schimbărilor necesare; (ii) identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 39);

5. luarea în considerare a (i) creşterii în continuare a capacităţii Agenţiei Naţionale de Integritate de procesare a datelor; (ii) consolidării abordării proactive în privinţa monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful53);

6. eficientizarea sistemului de declarare a averilor şi a intereselor;

7. asigurarea respectării normelor în materie de integritate în organizarea proceselor electorale;

8. dinamizarea activităţii de prevenţie, conştientizare şi educaţie în cazul persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese;

9. acordarea de asistenţă persoanelor care solicită clarificări cu privire la cadrul legislativ care guvernează sistemul de integritate;

10. dinamizarea activităţii de cooperare cu instituţiile şi autorităţile publice, precum şi cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale;

11. consolidarea parteneri aţelor cu organizaţiile non-guvernamentale;

12. diseminarea conceptului de integritate în instituţiile de învăţământ.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

Parlamentul României, ANI şi Guvernul României

2016

20.000.000 lei

2.

ANI

Permanent

3.

Parlamentul României, ANI şi MJ

Trim. II 2017

4.

ANI şi MJ

Trim. II 2017

5.

ANI şi MJ

Trim. II 2017

6.

ANI

2019

7.

Anii electorali în intervalul 2016-2020

8.

Permanent

9.

Permanent

10.

Permanent

11.

Permanent

12.

2018

 

Obiectiv specific 5.3 – Consolidarea mecanismelor de control administrativ

 

Acţiuni principale:

1. reglementarea unitară a funcţiei de control administrativ din autorităţile publice şi întreprinderi publice, inclusiv prin consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi alocarea resurselor adecvate;

2. prioritizarea acţiunilor de control prin creşterea ponderii acestora în zone expuse la corupţie, precum educaţia, sănătatea, transporturile, întreprinderile publice;

3. valorificarea rezultatelor activităţii Curţii de Conturi şi ale structurilor de control intern prin sesizarea organelor judiciare competente;

4. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;

5. utilizarea la nivelul instituţiilor publice a infrastructurii dezvoltate în cadrul sistemului naţional de raportare potrivit prevederilor O.U.G. nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fi scai-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele naţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

6. publicarea unui studiu privind sistemul sancţiunilor administrative şi implementarea lui (măsură restantă SNA 2012-2015);

7. publicarea pe site-ul fiecărei autorităţi de control a listei integrale de amenzi sau a altor măsuri administrative aplicate.

 

Măsura

instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

Corpul de control al Prim-Ministrului

2016

8.000.000 lei

2.

Corpul de control al Prim-Ministrului şi Corpurile de control din instituţiile publice

2020

3.

Curtea de Conturi şi Corpurile de control din instituţiile publice

Activitate permanentă, cu evaluare anuală

4.

toate instituţiile publice

2020

5.

MFP şi ordonatorii de credite

Permanent, începând cu 2016

6.

MJ

2018

7.

Autorităţile de control

Permanent, începând cu 2017

 

Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte etate membre UE şi consolidarea practicii Judiciare

 

Acţiuni principale:

1. elaborarea şi susţinerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană 21;

2. elaborarea şi susţinerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 849/2015/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei - Directiva a IV-a;

3. dezvoltarea aplicaţiilor ONRC, astfel încât informaţiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziţia instituţiilor abilitate să aplice legea, precum şi asigurarea unui mandat legal pentru schimb de astfel de informaţii la nivel internaţional, între reţelele de practicieni relevante (Angajament Summit Londra);

4. asigurarea ANABI cu resursele şi independenţa necesare pentru a putea deveni pe deplin operaţională şi pentru a câştiga un rol determinant în identificarea şi recuperarea activelor (Angajament Summit Londra);

5. returnarea produselor infracţionalităţii către societate, prin reutilizarea socială şi publică şi asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte alocarea şi utilizarea unor astfel de resurse (Angajament Summit Londra);

6. continuarea bunei utilizări a resurselor disponibile ale reţelelor internaţionale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN şi, de asemenea, cooperarea cu partenerii în cazurile internaţionale de corupţie şi de alte infracţiuni grave (Angajament Summit Londra);

7. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni (Măsură restantă SNA 2012 -2015);

8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.


21 Cu excepţia art. 10, transpus integral prin Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MJ

2017

17.000,000 lei

2.

ONPCSB

2017

3.

ONRC şi MJ

2017

4.

MJ şi ANABI

2017

5.

ANABI în cooperare cu parchetele, instanţele judecătoreşti, MFP şi ANAF

2018

6.

2020

7.

2019

8.

2020

 

6.6. Obiectiv general 6 - Creşterea gradului de implementare a măsurilor anticorupţie prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituţiilor publice centrale şi locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi a întreprinderilor publice

SNA 2016-2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce priveşte implementarea la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, pe lângă măsurile cu impact naţional care se regăsesc în prezentul document strategic, fiecare instituţie care aderă la SNA urmează să îşi dezvolte propriul plan de integritate. Secretariatul tehnic al SNA va continua să ofere expertiză, îndrumare şi suport pentru aceste demersuri, Pentru autorităţile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu MDRAP, asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA şi la nivel local.

 

Obiectiv specific: Consolidarea integrităţii instituţionale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc şi a standardelor de control managerial intern

 

Acţiuni principale:

1. adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA, inclusiv a listei structurilor subordonate/coordonate/aflate sub autoritate şi a întreprinderilor publice care intră sub incidenţa SNA;

2. consultarea angajaţilor în procesul de elaborare a planului de integritate;

3. identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;

4. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei, precum şi a celor de implementare a standardelor de control managerial intern;

5. aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului şi a declaraţiei de aderare la SNA;

6. evaluarea anuală a modului de implementare a planului şi adaptarea acestuia la riscurile şi vulnerabilităţile nou apărute;

7. transmiterea contribuţiilor solicitate de secretariatul tehnic şi participarea la activităţile de coordonare şi monitorizare ale strategiei.

 

Măsura

Instituţii responsabile

Termen

Buget estimat

1

Toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora

întreprinderile publice

3 luni de la aprobarea Strategiei

Urmează a fi identificat de fiecare instituţie

2

Sem. 112016

3

Sem. 112016

4

Sem. 112016

5

Sem. 112016

6

Anual

7

Permanent

 

7. IMPLICAŢII JURIDICE

SNA porneşte de la premisa stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI. Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ sunt necesare.

Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:

- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

- Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;

- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Alte acte normative care este posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:

- Regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;

- legislaţia privind accesul la informaţii de interes public şi transparenţă decizională.

Acte normative noi:

- cadrul normativ secundar şi/sau terţiar în vederea garantării protecţiei avertizorilor în interes public;

- act normativ privind activitatea de control intern;

- act normativ privind controlul şi sancţionarea încălcării interdicţiilor post-angajare;

- codul de conduită a membrilor Parlamentului.

Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta Strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea sau detaşarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unor experţi din cadrul instituţiilor publice.

8. IMPLICAŢII BUGETARE

Pentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei (anexa nr. 3 la H G.) este necesar ca fiecare instituţie publică cu un număr mediu de 50 de angajaţi să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituţie/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro). Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor legale în materie, prin desemnarea de persoane responsabile, cu o încărcătură echilibrată de sarcini de serviciu, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcţională. Aceste măsuri fiind unele cu caracter recurent, deja reglementate de legislaţia în vigoare, ar trebui să se regăsească anual în buget. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituţie publică să îşi revizuiască priorităţile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017-2020 a acestor resurse minimale. În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic este necesar un buget total de aproximativ 380.000.000 lei.

Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operaţional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020, în special prin obiectivul 2.2. Creşterea transparenţei, eticii şi integrităţii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII STRATEGIEI

9.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării strategiei

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern. MJ va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015:

a) platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;

b) platforma administraţiei publice centrale;

c) platforma administraţiei publice locale - coordonată în parteneriat cu MDRAP;

d) platforma mediului de afaceri;

e) platforma societăţii civile.

Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare şi de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Direcţia de Prevenire a Criminalităţii (DPC) din cadrul MJ a fost consolidată, având resurse adecvate şi mandat clar în materia politicilor publice anticorupţie. DPC va asigura şi secretariatul tehnic al SNA.

9.2. Metodologia de monitorizare a SNA

Obiectivele procesului de monitorizare sunt;

- identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;

- identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;

- creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.

Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare şi suport instituţional pentru implementarea strategiei care vor include:

- centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei (anexa nr. 3 la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare;

- generarea unui scor de tip index al integrităţii instituţionale pentru sectoarele vulnerabile identificate în strategie, prin agregarea indicatorilor privind incidente de integritate, autoevaluarea implementării inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, evaluarea calităţii serviciului public, transparenţa instituţională;

- documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;

- organizarea misiunilor de evaluare tematică;

- realizarea sondajelor de opinie anuale şi continuarea studiilor criminologice;

- încheierea de protocoale de cooperare cu DNA, ANI, PJCCJ şi DGA, precum şi cu alte instituţii şi alte autorităţi publice care deţin informaţii relevante privind incidentele de integritate;

- dezvoltarea unui mecanism instituţional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate şi de promovare a măsurilor preventive adaptate; publicarea listei de incidente de integritate şi a măsurilor de remediere.

Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic şi vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor cinci platforme şi dezbătute în cadrul Conferinţei Anuale Anticorupţie, organizate de regulă la data de 9 decembrie. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte.

Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei şi a accesului la date deschise, MJ va extinde sistemul informatic integrat de tip PORTAL. Acesta va asigura transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.

Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiţiei, după consultarea celor cinci platforme de cooperare.

9.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.

 

ANEXA Nr. 2

 

Seturile de indicatori de performanţă, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi sursele de verificare

 

Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă la nivel central şi local

 

Indicatori de performanţă1

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 1.1 - Creşterea transparenţei instituţionale şi a proceselor decizionale

1.1.1

Concept site/Portal în format beta

Întârzieri în dezvoltarea conceptului

www.ruti.gov.ro

1.1.2

Site/Portal funcţional

Nr. de utilizatori voluntari

Act normativ adoptat

Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare funcţionării site-ului

Acces limitat la internet Procedura de înregistrare greoaie

www.ruti.gov.ro

1.1.3

Act normativ adoptat

Mecanisme elaborate

Nr. şi tipul de informaţii de interes public publicate din proprie iniţiativă

Rata de răspuns la solicitări de informaţii

 

Sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor de transparenţă decizională şi de asigurare a accesului la informaţii de interes public Rata de contestare în instanţă a actelor administrative adoptate

Nr. de răspunsuri argumentate privind (ne)integrarea sugestiilor primite în cadrul procedurii de transparenţă decizională Analiză anuală cu privire la incidenţa în practică a excepţiilor la Legea nr. 544/2001, publicată

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Întârzieri în elaborarea mecanismelor

Monitorul Oficial

 

Site MCPDC

 

 

Raport evaluare a cadrului legislativ şi instituţional privind accesul la informaţii de interes public şi transparenţă decizională (parte a sistemului de monitorizare SNA)

Rapoarte de activitate publicate anual

1.1.4

Nr. de persoane care asigură implementarea legilor nr. 544/2001 şi 52/2003

Nr. activităţi de schimb de bune practici şi asistenţă

Nr. cursuri de formare

Nr. participanţi

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Site-uri oficiale

Statistica furnizată în procesul de autoevaluare

1.1.5

Nr. instituţii care respectă prevederile memorandumului

Site nefuncţional

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Site-uri oficiale Raport MCPDC

1.1.6

Consultări publice

Baza de Date a Persoanelor Interesate de Consultare

Nerespectarea termenelor privind transparenţa decizională

Site-uri oficiale

Raport MCPDC

1.1.7

Platformă dezvoltată

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Acces limitat la internet

transparenta.gov.ro

1.1.8

Platformă dezvoltată Consultări publice

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Acces limitat la internet

consultare.gov.ro

1.1.9

Bază de date unică a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică dezvoltată pe următorii indicatori:

- denumire,

- baga legală,

- anul dobândirii statutului,

- respectarea obligaţiilor de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale,

- obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Neidentificarea tuturor persoanelor juridice cu statut de utilitate publică

Site MCPDC

1.1.10

Nr. autorităţi publice locale care publică informaţii în format deschis

Nr. seturi de date publicate pe portalul data.gov.ro

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Lipsa interesului din partea autorităţilor publice locale

Data.gov.ro

 

1 Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, gradul de implementare a acţiunilor din strategie.

 

 

Obiectiv specific 1.2 - Creşterea transparenţei proceselor de administrare a resurselor publice

1.2.1

Nr. proceduri revizuite

Nr. proceduri publicate în format deschis

Nr. fonduri speciale la care au fost extinse regulile de transparenţă

Transferurile din Fondul de rezervă şi PNDL, incluzând atât fondurile aprobate, cât şi sumele cheltuite, publicate într-un format centralizat

Evaluările cererilor transmise de către UAT-uri către MDRAP şi a solicitărilor de rambursare publicate

Ordinele de miniştri, listele de contracte şi de contractori publicate

Decizii de alocare a resurselor publice din fondurile de rezervă motivate Stadiul execuţiei fizice, raportat la cheltuieli, publicat

Codul SIRUTA introdus în datele publicate, pentru a exista o raportare unitară la unităţile administrativ-teritoriale

Numărul dezbaterilor publice organizate

Lipsa voinţei politice

Alocări aleatorii şi nemotivate

Nepublicarea ordinelor de miniştri

data.gov.ro

Dezbateri publice

Site-uri autorităţi locale

Site MDRAP

1.2.2

Veniturile şi cheltuielile fiecărei instituţii publice, publicate detaliat

Veniturile şi cheltuielile fiecărei instituţii publice, publicate detaliat, îh format deschis din 2018

Interfaţă intuitivă, accesibilă de pe calculator sau dispozitiv mobil realizată Numărul şi structura instituţiilor publice publicate

Rapoarte agregate publicate

Lipsa capacităţii de a publica toate bugetele individuale

Nealocarea resurselor umane şi financiare pentru funcţionarea corespunzătoare a platformei

Platforma transparenţa bugetară

Raport anual SNA

 

Bugetul aprobat al instituţiei publice publicate Informaţii privind gradul de angajare a bugetului aprobat publicate Rapoarte financiar-contabile publicate

Toate bugetele componente ale Bugetului General Consolidat (proiect, aprobat, rectificare, execuţie) publicate în format deschis

Anexe detaliate şi publicate în format deschis, pentru fiecare dintre bugete, pe baza clasificaţiilor bugetare, aşa cum sunt acestea stabilite prin legislaţia finanţelor publice

 

 

1.2.3

Nr. bunuri reutilizate social

Nr. bunuri reutilizate public

Categorii de bunurile imobile transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale

Categorii de bunurile imobile date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi

Academiei Române şi academiilor de ramură

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile şi alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015

Nealocarea resurselor umane şi financiare pentru operaţionalizarea ANABI

Raport anual de activitate

1.2.4

Nr. seturi de date publicate

Instituţii din domeniile infrastructură, energie, sănătate în care s-a pilotat standardul OCDS

Neimplementarea OCSD în SICAP

Dificultăţi în selectarea instituţiilor-pilot

SICAP

data.gov.ro

1.2.5

Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achiziţiile publice finanţate din fonduri naţionale

Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achiziţiile publice finanţate din fonduri europene

Neadaptarea platformei PREVENT pentru a genera date deschise

data.gov.ro

www.integritate.eu

1.2.6

Nr. seturi de date publicate în format deschis Tipuri seturi de date publicate în format deschis

Lipsa fondurilor pentru extinderea portalului SNA

data.gov.ro

Portal SNA

1.2.7

Bază legală elaborată Lista obiectivelor de investiţii şi fişa fiecărui proiect publicate în format deschis, cu detalierea indicatorilor tehnico-economici (document de aprobare, valoare iniţială aprobată, valoare actualizată, execuţie până la 31 decembrie anul precedent, respectiv până la trimestrul încheiat, alocare pe anul bugetar în curs)

Lipsa bazei legale Lipsa resurselor financiare necesare soluţiei tehnice

Site ANAP

SEAP

data.gov.ro

1.2.8

Baza de date privind proiectele contractate şi rambursările pe proiectele contractate completată, pentru fiecare proiect, cu indicatorii tehnici (indicatori de realizare imediată/output, indicatori de rezultat, activităţi, grup-ţintă, calendar/grafic de implementare)

Bază de date publicată în format deschis care să cuprindă indicatorii financiari (se realizează deja) corelaţi cu stadiul indicatorilor de realizare imediată şi de rezultat pentru Programele Operaţionale

Nr. documentaţii de proiect publicate

Lipsa resurselor financiare necesare soluţiei tehnice Opacitate instituţională

Site MFE

Rapoarte SNA

 

Obiectiv general 2 - Creşterea integrităţii instituţionale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale şi evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanţei administrative

 

Indicatori de performanţă

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de management prin corelarea instrumentelor care au Impact asupra Identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor Instituţionale

2.1.1

Nr. recomandări formulate

Gradul de implementare a recomandărilor formulate

Structuri de audit consolidate

Resurse umane insuficiente

Rapoarte anuale de activitate Rapoarte de audit

2.1.2

Ordin privind standardele de control managerial intern modificat

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Monitorul Oficial

2.1.3

H.G. adoptat

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Monitorul Oficial

2.1.4

Nr. analize ex post

Absenţa informaţiilor necesare cu privire la incidentele de integritate

Portal SNA Rapoarte anuale

2.1.5

Listă publicată Evaluare SCIM publicată

Absenţa informaţiilor cu privire la incidentele de integritate

Absenţa evaluării implementării standardelor SCIM

Portal SNA Site SGG

2.1.6

Un standard de raportare adoptat

Nr. rapoarte anuale care reflectă standardul de raportare

Lipsa interesului conducerii instituţiei publice

Site-ul instituţiei Rapoarte anuale

2.1.7

Nr. ţinte de management stabilite

Nr. şi tipul de măsuri manageriale corective aplicate

Lipsa interesului conducerii instituţiei publice

Site-ul instituţiei

Obiectiv specific 2.2 - Creşterea eficienţei măsurilor preventive anticorupţie prin remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecţia avertizorului în interes public şi interdicţiile postangajare (pantouflage-ul)

2.2.1

Nr. acte normative elaborate/modificate

Rolul şi mandatul consilierului de etică extins

Atribuţii diversificate

Profesionalizare şi asigurare resurse necesare atingerii scopului activităţilor specifice

Reguli privind desemnarea şi desfăşurarea activităţilor specifice modificate, în scopul eficientizării, simplificării şi creşterii gradului de acces la serviciile de consiliere

Întârzieri în adoptarea actului (actelor) normativ(e)

Neimplicarea instituţiilor publice interesate şi a reprezentanţilor societăţii civile în procesul de elaborare a actului normativ

Monitorul Oficial

Dezbateri publice

2.2.2

Nr. acte normative adoptate

Nr. ordine/instrucţiuni/decizii elaborate

Întârzieri în adoptarea actelor normative

Întârzieri în adoptarea legislaţiei terţiare

Monitorul Oficial

Site-ul instituţiei

2.2.3

Nr. acte normative adoptate

Nr. categorii de personal la care s-a extins interdicţia

Nr. mecanisme de control reglementate

Categorii de sancţiuni reglementate

Acces la Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor asigurat

Obligaţia legală a angajatorului de a stabili, la încetarea raporturilor de serviciu ale angajatului, lista

instituţiilor/societăţilor/organizaţiilor non-guvernamentale care au avut calitatea de solicitant/beneficiar în activitatea acestuia de evaluare şi selecţie sau cu privire la care a desfăşurat activităţi de monitorizare şi control, corespunzător art. 13 din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv art. 94 alin. 3 din Legea 161/2003

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Întârzieri în reglementarea mecanismelor de control

Monitorul Oficial

 

Obiectiv general 3 - Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare

 

Indicatori de performanţă

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 3.1 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate

3.1.1

Protocol implementat între MS şi CNAS pentru stabilirea formatului datelor ce fac obiectul evaluărilor periodice

Mecanism de prioritizare a investiţiilor dezvoltat şi funcţional (criterii şi soluţie software)

Personal angajat şi mecanism funcţional

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării registrelor naţionale

Registre de boli funcţionale la nivel naţional

Mecanism pentru monitorizarea aplicării ghidurilor clinice funcţional

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Control ineficient asupra modului de introducere şi validare a datelor în registre/Proces defectuos de asigurare a calităţii datelor introduse

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.2

Protocol cu AADR realizat pentru publicarea datelor despre achiziţiile publice din sistemul sanitar

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării contractelor de achiziţie şi actelor adiţionale

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării declaraţiilor de avere şi interese în format electronic

Act normativ publicat pentru definirea metodologiei de raportare a indicatorilor de performanţă

Contract de management modificat pentru a include obligaţia diseminării publice a inventarului activităţilor de control, inspecţie şi audit

Soluţie software implementată pentru managementul listelor de aşteptare naţionale şi la nivel de spital, cu respectarea confidenţialităţii pacienţilor Act normativ publicat pentru obligativitatea utilizării listelor de aşteptare Toate transferurile de valoare dintre personalul medical şi industria farmaceutică publicate prin ANMDM

Lipsa cooperării managerilor instituţiilor în publicarea transparentă a datelor

Probleme cu implementarea soluţiei software

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Monitorul Oficial

3.1.3

Studiu de evaluare a impactului şi performanţei sistemului de achiziţii publice realizat

Raport de recomandări cu privire la oportunităţile de extindere a sistemului realizat

Gradul implementării măsurilor menţionate în raport

Lipsa de fonduri pentru extinderea sistemului

Site-ul MS.ro

3.1.4

Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS pentru definirea metodologiei de monitorizare şi control în cadrul acţiunilor de control comune pentru furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate

Personal adiţional angajat în cadrul MS Numărul de alerte generate de mecanismul de monitorizare care au dus la realizarea de controale

Numărul de controale realizate Soluţie software dezvoltată şi funcţională

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Eşecul adoptării actului normativ

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Monitorul Oficial

Site-ul MS.ro

3.1.5

Act normativ publicat pentru definirea cadrului de funcţionare a mecanismului de trasabilitate

Soluţie software dezvoltată şi funcţională

Convenţia Medicrime ratificată

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Eşecul adoptării actului normativ

Monitorul Oficial

3.1.6

Act normativ modificat pentru a permite ministrului sănătăţii să dispună efectuarea controlului la unităţile sanitare care nu sunt în subordinea MS, fără a fi nevoie de acordul autorităţilor locale/unităţilor sanitare private Regulament de organizare şi funcţionare al MS modificat cu noile atribuţii

Personal adiţional angajat în cadrul MS (13 persoane pentru corpul de control, 2 persoane pentru compartimentul de integritate)

Număr de parteneriate realizate cu instituţii naţionale şi internaţionale specializate în prevenirea fraudelor şi corupţiei în sănătate (de exemplu, EHFCN)

Campanii publice împotriva plăţilor informale realizate

Campanii publice pentru promovarea rolului avertizorilor de integritate realizate

Act normativ care defineşte funcţionarea consiliilor etice modificat şi intrat în vigoare

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Lipsa impactului campaniilor publice de informare

Lipsa cooperării managerilor de spitale în implementarea noilor măsuri de funcţionare a consiliilor etice

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.7

Ordin ministerial intrat în vigoare

Numărul de manageri şi alt personal decizional în cazul cărora au fost declanşate mecanismele de răspundere disciplinară sau administrativă în baza noului act normativ

Numărul şi tipul sancţiunilor şi măsurilor disciplinare/ administrative aplicate

Nefuncţionarea mecanismelor la nivelul MS

Site-ui MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.8

Mecanism de susţinere financiară a EMC dezvoltat şi funcţional

Act normativ modificat şi intrat în vigoare

Eşecul adoptării actului normativ

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.9

Analiza conflictelor de interese realizată în baza datelor CNAS, MM şi ale spitalelor private

Plan de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese realizat

Gradul de implementare a planului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese

Refuzul spitalelor private de a pune la dispoziţie date cu privire la medicii angajaţi

Neimplementarea planului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese

Site-ul MS.ro

3.1.10

Noul mecanism de colectare feedback dezvoltat şi funcţional

Act normativ modificat şi intrat în vigoare

Date de feedback colectate de la pacienţi (prin e-mail, telefon sau poştă)

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Colectarea defectuoasă de către spitale a datelor de contact ale pacienţilor

Site-ul MS.ro

Site-ul transparenta.ms.ro

Monitorul Oficial

 

Obiectiv specific 3.2 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie

3.2.1

Numărul de sesizări soluţionate în timp util

Nereducerea duratei de soluţionare a sesizărilor

Rapoarte periodice de monitorizare

3.2.2

Cod de etică pentru învăţământul preuniversitar aprobat

Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ

Site MENCS

3.2.3

Standard minimal aprobat

Măsuri preventive implementate

Rata de răspuns la solicitări de informaţii

Rata de contestare în instanţă a rezultatelor concursurilor

Rata de promovare a concursurilor

Nr. de acte normative/metodologii/ proceduri în dezbatere publică/ aprobate/ implementate

Măsuri de securizare a lucrărilor adoptate

Măsuri privind controlul încrucişat al lucrărilor aplicate

Rotaţia echipelor de evaluatori realizată

Resurse financiare insuficiente

Rata scăzută de promovare a concursurilor

Neasigurarea măsurilor de organizare transparentă a concursurilor

Rapoarte de monitorizare a desfăşurării concursurilor

3.2.4

Nr. de lucrări de doctorat verificate de CNATDCU

Beneficii financiare acordate

Beneficii financiare recuperate

Nr. şi tipul de sancţiuni aplicate pentru plagiat

Nr. de softuri informatice de verificare şi detectare a plagiatelor

Existenţa unor situaţii de incompatibilitate a membrilor CNATDCU

Necomunicarea de către MENCS a deciziilor CNATDCU către instituţiile/autorităţile publice Lipsa resurselor umane şi financiare necesare

Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a activităţii CNATDCU Decizii CNATDCU

Site MENCS

3.2.5

Nr. de cadre didactice formate pentru predarea elementelor de drept, etică şi educaţie civică

Nr. de practicieni ai dreptului (judecători, procurori, jurişti, avocaţi, notari publici, reprezentanţi ai serviciului de probaţiune, grefieri etc.) care au colaborat la furnizarea de cursuri de educaţie juridică

Nr. de elevi care au participat la cursuri de educaţie juridică

Nr. şi tipul de teme/exerciţii în curriculum-ul disciplinei educaţie juridică

Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor

Indisponibilitatea resurselor umane necesare

Lipsa unor mecanisme adecvate de monitorizare

Chestionare de evaluare a cursurilor

Rapoarte de participare

Evaluări postparticipare

Rezultate la concursuri şi competiţii în unităţi de învăţământ preuniversitar/universităţi

3.2.6

Trei programe înfiinţate

250 de consilierii de etica şi integritate formaţi

Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor

Indisponibilitatea resurselor umane necesare

Site-uri universităţi

3.2.7

Nr. de camere video montate

Nr. de sisteme audio montate

Nr. de încălcări ale prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale surprinse pe camerele video sau de sistemele audio

Nealocarea resurselor necesare

Adrese către ISJ/ISMB/ unităţi de învăţământ preuniversitar/centre de examinare şi evaluare

3.2.8

Nr. de lucrări cărora li s-a modificat nota Analiză privind evoluţia mediei diferenţelor la notare realizată

Resurse financiare insuficiente

Site-ul MENCS

3.2.9

Raport anual privind activitatea de cercetare, academică şi financiară întocmit şi publicat

Profilul google academic al fiecărui cadru didactic

Nr. de declaraţii de avere şi de interese publicate de persoanele cu funcţii de conducere şi control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat

Cuantumurile veniturilor şi cheltuielilor publicate

Nr. de execuţii bugetare publicate

Nr. de contracte publice publicate

Bunuri şi servicii achiziţionate

Suma anuală a sponsorizărilor primite publicată

Opacitatea instituţiilor de învăţământ

Lipsa profilului google academic

Resurse umane şi financiare insuficiente

Site-ul MENCS

Site-uri inspectorate şcolare

Site-uri universităţi

 

Obiectiv specific 3.3 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în activitatea membrilor Parlamentului

3.3.1

Regulament modificat

Nr. de şedinţe/dezbateri/ audieri publice

Nr. de şedinţe/dezbateri/audieri secrete

Nr. de proiecte legislative/ amendamente/ agende publicate

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Site-ul instituţiei

3.3.2

Cod de conduită adoptat

Mecanism de respectare a prevederilor codului implementat

Nr. de încălcări ale prevederilor Codului de conduită

Nr. şi tip de sancţiuni dispuse

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituţiei

3.3.3

Cod de conduită adoptat

Nr. de situaţii de consiliere cu privire la cadouri/ospitalităţi/Favoruri/alte beneficii

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituţiei

3.3.4

Cod de conduită adoptat

Nr. de întâlniri între membrii Parlamentului şi alte persoane care încearcă să influenţeze  procesul legislativ

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituţiei

3.3.5

Regulament modificat

Criterii clare şi obiective reglementate

Nr. de cereri soluţionate pozitiv

Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviinţare a percheziţiei/reţinerii/arestării preventive soluţionate pozitiv

Nr. de cereri soluţionate negativ

Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviinţare a percheziţiei/ reţinerii/ arestării preventive soluţionate negativ

Lipsa voinţei politice Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Monitorul Oficial

Rapoarte MCV

3.3.6

Cod de conduită adoptat

Nr. de şedinţe de consiliere

Nr. de cursuri de formare specializată

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituţiei

3.3.7

Regulamente modificate

Durata procedurilor de soluţionare a cererilor de ridicare a imunităţii

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Acte normative adoptate de cele două camere

Decizii ale Camerelor

Rapoarte MCV, GRECO, ONU

3.3.8

Nr. de evenimente publice

Nr. de participanţi din partea societăţii civile

Nr. de bune practici identificate

Nivel scăzut de participare şi implicare a membrilor Parlamentului

Informări publice, conferinţe de presă

Minute ale întâlnirilor

 

Obiectiv specific 3.4 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul judiciar

3.4.1

Plan multianual de acţiune pentru promovarea integrităţii în sistemul judiciar aprobat

Nr. de măsuri îndeplinite

Bune practici dezvoltate

Rapoarte de progres transmise periodic către Secretariatul tehnic

Caracterul formal al documentului

Nealocarea resurselor necesare

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instanţelor şi parchetelor

Decizii CSM privind evaluarea implementării şi actualizarea planului

Rapoarte periodice de progres

3.4.2

Codul deontologic pentru judecători şi procurori modificat

Aspecte de etică delimitate de cele disciplinare

Nr. de şedinţe de consiliere

Întârzieri în adoptarea modificărilor Codului deontologic

Hotărâre CSM de modificare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor

3.4.3

Nr. şi categorii de riscuri de integritate identificate

Nr. sesiuni de informare şi îndrumare

Nealocarea resurselor necesare

Rapoarte anuale

3.4.4

Nr. de cursuri de formare

Nr. de participanţi

Gradul de implementare al Hotărârii CSM Secţia pentru judecători nr. 434/17.05.2016 şi a Hotărârii CSM Secţia pentru Procurori nr. 364/30.05.2016

Adoptarea unei Hotărâri a Plenului CSM privind înfiinţarea instituţiei consilierului de etică pentru aparatul propriu al CSM, INM, IJ, SNG

Nr. de consilieri de etică numiţi

Nr. de instanţe şi parchete în care funcţionează consilieri de etică

Nr. de sesiuni de consiliere ţinute de consilierii de etică

Nr. de întâlniri între consilierii de etică

Nealocarea resurselor necesare

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instanţelor şi parchetelor

Rapoarte anuale

 

Obiectiv specific 3.5 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în finanţarea partidelor politice şl a campaniilor electorale

3.5.1

Nr. de evenimente

Nr. de participanţi

Concluzii şi recomandări formulate

Ghiduri elaborate

Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare

Rapoarte şi informări publice Minute ale întâlnirilor

3.5.2

Nr. de raportări furnizate AEP de fiecare partid politic

Nr. de sesizări

Nr. de sancţiuni

Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare

Rapoarte disponibile public

3.5.3

Soft dezvoltat, testat, actualizat

Nr. de cazuri constatate

Nr. de condamnări

Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare privind implementarea, la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, a Sistemului informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal

Hotărâri judecătoreşti

3.5.4

Resurse financiare adecvate pentru plata oficialilor electorali

Modul de formare dezvoltat

Nr. de selecţii

Standarde de selecţie

Nr. de instruiri

Nr. de ghiduri elaborate

Nr. de coduri de conduită elaborate

Nr. de sancţiuni aplicate

Nr. de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor alegerilor întocmite eronat

Resurse umane şi bugetare insuficiente

Rapoarte şi informări publice Minute ale instruirilor

3.5.5

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.6

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.7

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.8

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.9

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.10

Raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent publicat

Cuantumul datoriilor înregistrate de partidele şi formaţiunile politice, în anul precedent, publicat

Cuantumul împrumuturilor şi al rambursărilor acestora, în anul precedent, publicat

Lipsa informaţiilor din raportările partidelor şi formaţiunilor politice Transmiterea informaţiilor în formate needitabile

Resurse umane insuficiente pentru prelucrarea informaţiilor în vederea publicării în format deschis

www.roaep.ro

www.data.aov.ro

 

Cuantumul împrumuturilor transformate în donaţii, în anul precedent, publicat

Lista sancţiunilor aplicate partidelor şi formaţiunilor politice (tip sancţiune, cuantum), în anul precedent, publicată Sumele din cererile de rambursare pentru campaniile electorale, publicate

Sumele rambursate aferente cheltuielilor electorale, publicate

Sumele obţinute din subvenţii şi modul de cheltuire a acestora, în anul precedent, publicate

Lista furnizorilor serviciilor şi/sau bunurilor utilizate în campania electorală, publicată

Numărul de materiale de propagandă electorală produse şi utilizate, defalcat pe categorii, raportat de competitorii electorali

 

 

 

Obiectiv specific 3.6 - Creşterea Integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice

3.6.1

Grad crescut de îndeplinire a obligaţiilor contractuale de către contractanţi, care se reflectă în documentele constatatoare

Comunicat emis la finalizarea contractului de achiziţie publică (mai ales pentru cele care vizează prestarea de servicii - implicând contracte cu executare succesivă) în care să menţioneze că executarea contractului a decurs fără incidente, entitatea ce a câştigat respectivul contract dovedindu-se a fi un bun partener, publicat de autorităţile/entităţile contractante

Nepublicarea tuturor documentelor constatatoare sau furnizarea de informaţii incomplete în cadrul acestor documente de către autorităţile/entităţile contractante

SEAP

3.6.2

Certificate constatatoare emise de ONRC ce conţin menţiuni cu privire la operatorii economici condamnaţi definitiv publicate periodic într-un singur punct de contact

Certificate constatatoare publicate conform termenelor legale în SEAP cu privire la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, aferente contractelor implementate de autorităţile contractante

Administratorul sistemului electronic de achiziţii publice nu primeşte toate informaţiile pentru crearea unei baze de date cu companiile care au condamnări definitive

Nepublicarea tuturor documentelor constatatoare sau furnizarea de informaţii incomplete în cadrul acestor documente de către autorităţile/entităţile contractante

SEAP, creare secţiune distinctă, având posibilitate de căutare după criterii de interes, privind interzicerea participării la procedurile de achiziţie publică; SEAP, dezvoltare secţiune distinctă, având posibilitate de căutare după criterii de interes privind documentele constatatoare încărcate de autorităţile/entităţile contractante.

3.6.3

Nr. de ghiduri ale solicitantului modificate pentru a include pactele de integritate

Nr. de contracte încheiate Valoarea contractelor

Lipsa capacităţii administrative de implementare a pactelor de integritate

Lipsa implicării instituţiilor publice în proiectul-pilot

Site ANAP

Site-urile instituţiilor implicate în proiectul-pilot

3.6.4

Număr redus de reveniri ale documentaţiilor de atribuire transmise de autorităţile contractante în procesul de verificare ex-ante realizat de ANAP

Metodologia de selecţie să creeze premisele neincluderii în procesul de verificare a unor documentaţii de atribuire aferente unor contracte cu potenţial ridicat de risc

SEAP, ANAP

3.6.5

Număr de modificări (privind preţ, durată, obiect contract) la nivel de contract

Număr redus de contracte în care preţul final se majorează raportat la valoarea contractului atribuit

Nepublicarea în SEAP a tuturor actelor adiţionale aferente modificărilor contractuale

SEAP

3.6.6

Nr. de metode/instrumente promovate la nivel de sistem cu privire la instruirea în ceea ce priveşte bunele practici în domeniu Număr de persoane instruite din cadrul autorităţilor/entităţilor contractante

Lipsa de valorificare a personalului instruit

Suprasolicitarea şi creşterea gradului de încărcare â personalului responsabil cu achiziţiile publice

Informări publicate pe site-ul ANAP

3.6.7

Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate

Nr. de recursuri în interesul legii promovate

Lipsa sesizării unei practici neunitare

Recursuri în interesul legii promovate

3.6.8

Baza de date privind achiziţiile publice actualizată trimestrial şi completată cu informaţii financiare şi tehnice (minim grafic de implementare)

Absenţa monitorizării modificărilor contractuale

Absenţa centralizării modificărilor contractuale

data.gov.ro

 

Obiectiv specific 3.7 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri

3.7.1

Proiect comun cu Secretariatul OCDE

Evaluarea legislaţiei

Nr. reuniuni la nivel tehnic

Schimb de bune practici

Recomandări ale Grupului de Lucru privind

Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile

Internaţionale ale OCDE

Proiecte/activităţi de promovare a integrităţii în afaceri

Măsuri legislative şi instituţionale de promovare a integrităţii în afaceri

Rata criminalităţii în sectorul privat

Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenţei grupului de lucru

Rapoarte OCDE

Statistica judiciară privind mediul de afaceri

Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale ale OCDE

Rapoarte şi studii privind corupţia în sectorul privat

3.7.2

Nr. de investigaţii deschise prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale

Nr. de conferinţe/mese rotunde/întâlniri organizate

Nr. de investigaţii finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale

Nr. de plângeri/sesizări/petiţii soluţionate privind înţelegeri anticoncurenţiale

Nr. de cazuri soluţionate în temeiul Legii privind combaterea concurenţei neloiale nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare

Gradul de corelare cu Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020

Personal de specialitate insuficient

Ordine ale preşedintelui Consiliului Concurenţei

Broşuri/reviste de profil elaborate de Consiliul Concurenţei Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenţei

Raportul anual al Consiliului Concurenţei

3.7.3

Nr. de întreprinderi publice care au elaborat planuri de integritate

Plan de integritate aprobat şi publicat

Codul de etică adoptat

Sistem de protecţie a avertizorilor implementat

Declaraţii de avere publicate

Sistem de management al conflictelor de interese implementat

Consilier de etică desemnat

Clauze anticorupţie introduse în contractele cu toţi furnizorii şi partenerii de afaceri ai întreprinderilor publice

Politica privind cadourile, donaţiile şi sponsorizările adoptată

Audit intern anual de etică şi conformitate

Standard ISO 37001 implementat

Caracterul formal al demersului

Neimplicarea angajaţilor în procesul de elaborare

Rapoarte anuale

Decizia de aprobare a planului de integritate

Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei

3.7.4

Act normativ elaborat

Planuri de integritate implementate în întreprinderile publice

Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica şi conformitatea avut în vedere la elaborarea planurilor de integritate

Nerespectarea de către întreprinderile publice a obligaţiilor stabilite prin actul normativ

Lipsa planurilor de integritate

Site-uri întreprinderi publice

Rapoarte de progres

Raport anual SNA

3.7.5

Bune practici identificate

Nr. de activităţi comune de formare profesională

Gradul de preluare a bunelor practici

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor din sectorul public şi mediul de afaceri

Rapoarte şi informări publice

Minute întâlniri

3.7.6

Nr. de întruniri/acţiuni de cooperare

Nr. de reuniuni cu reprezentanţi ai sistemului judiciar

Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse dezbaterii şi consultării

Nr. şi tipul de sesizări formulate

Nr. şi tipul de soluţii identificate

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri Consultarea cu întârziere a mediului de afaceri

Rapoarte şi informări publice

Politici publice sau acte normative adoptate Minute întâlniri

3.7.7

Nr. şi tip de măsuri anti-mită

Grad de preluare a măsurilor anti-mită la nivelul mediului de afaceri

Nr. şi tip de campanii de promovare a integrităţii în afaceri

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri

Politici şi programe anticorupţie dezvoltate

Standarde dezvoltate şi preluate de mediul de afaceri

3.7.8

Nr. reuniuni cu reprezentanţii autorităţilor de reglementare

Nr. autorităţi de reglementare care implementează planuri de integritate

Lipsa interesului autorităţilor de reglementare de a implementa

planuri de integritate

Rapoarte anuale SNA

3.7.9

Bază de date disponibilă în format deschis care să cuprindă lista întreprinderilor la care statul este acţionar (prin structuri centrale şi locale) cu următorii indicatori:

- date financiare;

- indicatori de performanţă;

- scrisoarea de aşteptări;

- contractul de mandat;

- subvenţii primite.

Lipsa informaţiilor cu privire la întreprinderile la care statul este acţionar

Site-urile instituţiilor publice

data.gov.ro

 

Obiectiv specific 3.8 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în administraţia publică locală

3.8.1

Nr. de proceduri administrative vulnerabile la corupţie identificate

Tipul de proceduri administrative vulnerabile la corupţie identificate

Nr. şi tipul de măsuri preventive adoptate

Nr. de platforme e-administrare dezvoltate

Nealocarea resurselor umane şi bugetare

Rapoarte şi informări publice

3.8.2

Nr. de proceduri simplificate

Durata procedurii

Costurile reduse

Nr. de certificate şi autorizaţii emise trimestrial

Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice şi proceduri

Acte normative adoptate

Norme metodologice şi proceduri adoptate

3.8.3

Formulă pentru realizarea indexului integrităţii pentru administraţia publică locală dezvoltată

Indexul integrităţii în administraţia publică locală publicat

Autorizaţii de construire publicate

Absenţa informaţiilor necesare cu privire la incidentele de integritate

Absenţa evaluării calităţii serviciului de către public

Opacitatea instituţională

Site-ul instituţiei

3.8.4

Studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor elaborat

Nr. şi tipuri de instituţii cuprinse în studiu

Nr. şi tipuri de recomandări

Nr. de angajaţi

Buget UAT

Populaţia deservită

Lipsa resurselor bugetare

Nivel scăzut de implicare a autorităţilor publice locale

Site-ui instituţiei

Studiul publicat şi diseminat

3.8.5

Nr. de instituţii în care s-a implementat metodologia de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie

Nr. de planuri de remediere a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie adoptate

Nr. de recomandări implementate/ instituţie

Nivel scăzut de implicare a autorităţilor publice locale

Caracter formal al demersului

Site-ul instituţiei

Rapoarte anuale

3.8.6

Nr. de protocoale de colaborare încheiate

Nr. de campanii de conştientizare derulate

Nr. de dezbateri publice organizate

Nealocarea resurselor umane şi bugetare

Site-ul instituţiei

Rapoarte anuale

Presa locală

3.8.7

Nr. de proiecte/activităţi derulate

Nr. de întâlniri

Nr. şi gradul de implicare al reprezentanţilor societăţii civile în proiectele/activităţile organizate în parteneriat cu autorităţile publice locale

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice locale

Rapoarte publice

Conferinţe de presă

3.8.8

Nr. de reţele dezvoltate

Nr. de întâlniri

Nr. de participanţi

Nr. de politici publice anticorupţie elaborate/evaluate

Nr. de recomandări/stadiul implementării

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice locale

Rapoarte publice

Conferinţe de presă

3.8.9

Nr. de coduri de conduită elaborate/implementate

Nr. acte normative elaborate/modificate

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice locale

Rapoarte publice

Monitorul Oficial

 

Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi beneficiarii serviciilor publice

 

Indicatori de performanţă

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 4.1 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel central şi local

4.1.1

Program de formare dezvoltat

Nr. şi teme incluse în programul de formare Fişe de post completate pentru a include obligativitatea urmării cursului online Obiective de învăţare adaptate specificului grupurilor-ţintă: palierul administrativ, palierul politic şi funcţiile asociate acestuia, inclusiv personalul încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarului

Modul dedicat funcţionarilor publici dezvoltat

Modul dedicat personalului încadrat în baza

unui contract individual de muncă dezvoltat

Modul dedicat persoanelor numite sau alese

în funcţii de demnitate publică, respectiv

personalului încadrat pe baza încrederii la

cabinetul demnitarilor, dezvoltat

Nr. de persoane cu funcţii de conducere care

au urmat cursurile online

Nr. de persoane cu funcţii de conducere care

au obţinut punctaj minim

Nr. de persoane cu funcţii de execuţie care

au urmat cursurile online

Nr. de persoane cu funcţii de execuţie care

au obţinut punctaj minim

Nivel scăzut de pregătire Lipsa resurselor bugetare Refuz de participare din partea angajaţilor

Rapoarte publice

Chestionare de evaluare ale cursurilor

Rapoarte de participare

Evaluări post participare

4.1.2

Nr. de programe sectoriale derulate la nivel central

Nr. de participanţi la nivel central

Nr. de programe sectoriale derulate la nivel

local

Nr. de participanţi la nivel local

Nr. de broşuri, ghiduri, materiale cu caracter

informativ diseminat

Resurse financiare insuficiente Nivel scăzut de participare şi implicare

Nivel scăzut de pregătire

Rapoarte publice

Rapoarte de participare

 

Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

4.2.1

Concept campanie naţională dezvoltat

Evoluţia în cadrul indexului integrităţii instituţionale

Nr. şi tip activităţi

Nr. de parteneriate

Tipuri de mesaje

Evoluţia percepţiei privind corupţia

Resurse financiare insuficiente

Nivel scăzut de participare şi implicare

Materiale de informare

Sondaje de opinie

Evaluări postparticipare

Rapoarte anuale

4.2.2

Nr. de campanii sectoriale derulate

Nr. şi tip activităţi

Nr. de parteneriate Tipuri de mesaje

Evoluţia percepţiei privind corupţia

Resurse financiare insuficiente

Nivel scăzut de participare şi implicare a instituţiilor publice

Materiale de informare

Sondaje de opinie

Evaluări postparticipare

Rapoarte anuale

 

Obiectiv general 5 - Consolidarea performanţei de combatere a corupţiei prin mijloace penale şi administrative

 

Indicatori de performanţă

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în Investigarea cu Imparţialitate şi În soluţionarea de către Instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV)

5.1.1

Complexitatea şi relevanţa, din punct de vedere al competenţei stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluţionate

Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale

Evoluţia nr. dosare per procuror şi per secţie/serviciu teritorial

Date statistice privind măsurile asigurătorii luate în vederea recuperării prejudiciului şi confiscării produsului infracţional

Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunţate de instanţe în dosarele DNA în anul precedent

Nr. de confirmări acte în instanţă

Nr. de infirmări acte în instanţă

Mecanism de dialog cu organizaţiile non-guvernamentale şi media dezvoltat, ca premisă pentru iniţierea de noi investigaţii

Resurse umane şi financiare insuficiente

Depunerea de amendamente legislative care să lipsească de eficienţă cadrul legislativ şi instituţional anticorupţie

Raport anual

Conferinţă anuală

Comunicate de presă, articole de presă

Evaluări independente

5.1.2

Sediu identificat Resurse financiare alocate

Nealocarea resurselor financiare

Site-ul DNA Raport anual

5.1.3

OMJ aprobat

Unitatea logistică de sprijin tehnic creată

Nr. posturi alocate

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Site-ul DNA Raport anual

5.1.4

Buget alocat

Nealocarea resurselor financiare

Raport anual

5.1.5

90 de posturi de poliţie judiciară alocate 90 de posturi de poliţie judiciară bugetate

Nealocarea resurselor umane Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Raport anual

5.1.6

Nr. şi tipuri de analize efectuate

Nealocarea resurselor umane Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Raport anual

5.1.7

Spaţii necesare desfăşurării activităţii ÎCCJ

Studiile semestriale privind individualizarea cauzelor de corupţie

Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie

Durata cauzelor DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată

Nr. proceselor penale încetate ca urmare a intervenţiei prescripţiei extinctive a răspunderii penale

Resurse alocate insuficiente

Hotărârile definitive pronunţate în cauzele DNA

Acorduri de recunoaştere a vinovăţiei

5.1.8

Strategii locale actualizate

Nr. de rechizitorii

Nr. de sesizări din oficiu Calitatea persoanelor cercetate Soluţiile dispuse de instanţă

Resurse alocate insuficiente

Raport anual

5.1.9

Nr. de hotărâri definitive de condamnare pronunţate de instanţe în cauzele promovate de DNA

Netransmiterea de către instanţe a hotărârilor în e-format

Site-ul DNA Raport anual

 

Obiectiv specific 5.2- Îmbunătăţirea activităţii de identificare, sancţionare şi de prevenire a cazurilor de incompatibilităţi, conflicte de Interese şi averi nejustificate (BM 2 din MCV)

5.2.1

Act normativ adoptat şi publicat în Monitorul Oficial

Resurse bugetare şi financiare necesare aprobate

Date statistice publicate pe pagina de internet a Agenţiei

Întârzierea aprobării legislaţiei

Depunerea de amendamente legislative care să lipsească de eficienţă actul normativ

Monitorul Oficial

Pagina de internet a Agenţiei

5.2.2

Nr. de rapoarte de evaluare emise

Nr. de sancţiuni administrative aplicate

Nr. de rapoarte de evaluare definitive transmise instituţiilor pentru luarea măsurilor disciplinare

Rata de confirmare a rapoartelor ANI - 90%

Jurisprudenţă neunitară

Tergiversarea aplicării sancţiunilor disciplinare

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate Portalul instanţelor de judecată

5.2.3

Cod de conduită adoptat Act normativ adoptat

Lipsa disponibilităţii instituţiilor implicate

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.4

Analiză a regulilor privind incompatibilităţile realizată

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilităţii instituţiilor implicate

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.5

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilităţii instituţiilor implicate

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.6

Minimum 20.000 de declaraţii de avere şi de interese depuse în format electronic

Nr. de măsuri dispuse de ANI pentru îmbunătăţirea procesului de completare şt de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese

Lipsa unei prevederi legislative exprese în ceea ce priveşte completarea electronică a declaraţiilor

Portalul public al declaraţiilor de avere şi de interese

Rapoartele ANI de activitate

5.2.7

Secţiune de informare creată pe pagina de internet a Agenţiei

Nr. de informări transmise entităţilor responsabile cu organizarea proceselor electorale

Nr. de declaraţii de avere şi de interese depuse de candidaţi, postate pe portalul public al ANI

Actualizarea listei de persoane aflate sub interdicţia de a candida la o funcţie electivă

Întârzieri cauzate de transmiterea documentelor de către birourile electorale

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.8

Nr. de programe de educaţie şi conştientizare organizate

Nr. de ghiduri şi materiale informative publicate

Grad ridicat de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese - scăderea numărului de sancţiuni contravenţionale aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale în materie

Resurse bugetare şi umane insuficiente

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.9

Nr. de măsuri dispuse pentru eficientizarea sistemului de consiliere în materia legislaţiei de integritate

Reducerea timpilor de răspuns

n.a.

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.10

Nr. de protocoale de cooperare încheiate

Nr. de activităţi şi proiecte comune dezvoltate

Lipsa resurselor bugetare

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.11

Nr. de protocoale de colaborare iniţiate

Nr. de proiecte comune organizate

Lipsa disponibilităţii resurselor bugetare sau umane

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

5.2.12

Nr. de evenimente comune organizate Minimum un protocol de colaborare iniţiat cu o instituţie de învăţământ superior

Lipsa resurselor bugetare Lipsa disponibilităţii experţilor

Pagina de internet a Agenţiei

Rapoartele ANI de activitate

 

Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ

5.3.1

Act normativ aprobat

Nr. de angajaţi raportat la volumul de activitate

Resurse materiale alocate

Nr. de recomandări formulate/implementate

Întârzierea aprobării legislaţiei

Resurse umane şi financiare insuficiente

Monitorul Oficial

Rapoarte anuale de activitate

5.3.2

Nr. de controale iniţiate ca urmare a sesizărilor societăţii civile

Nr. de controale realizate în 2017 în zonele expuse la corupţie, raportat la numărul total

Nr. de controale realizate în 2020 în zonele expuse la corupţie, raportat la numărul total

Resurse umane şi financiare insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

5.3.3

Nr. de sesizări transmise organelor judiciare

Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată şi condamnări definitive

Nr. de activităţi de formare profesională comune

Cuantumul prejudiciilor reparate

Resurse umane insuficient pregătite din punct de vedere profesional

Rapoarte anuale de activitate

Protocoale de cooperare

Statistică judiciară

5.3.4

Nr. de sesizări primite

Nr. de sesizări în curs de soluţionare

Nr. de sesizări soluţionate

Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse

Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă

Nr. de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective

Caracter formal al activităţii comisiilor de disciplină

Orientarea practicii comisiilor spre cele mai uşoare sancţiuni

Comisie de disciplină operaţională

Decizii ale comisiei

5.3.5

Număr de instituţii publice care utilizează sistemului naţional de raportare

Numărul şi categoria sancţiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind sistemul naţional de raportare

Depăşirea termenelor prevăzute în cap. I din OUG nr. 88/2013

Refuzul instituţiilor publice de a raporta

Rapoarte MFP

5.3.6

Studiu privind sistemul sancţiunilor administrative aplicate publicat

Rata de implementare a recomandărilor

Lipsa informaţiilor privind sancţiunile administrative aplicate

Raport publicat Site MJ

5.3.7

Nr. autorităţi de control care publică lista amenzilor acordate sau a altor măsuri administrative dispuse, inclusiv sumele plătite

Nr. liste publicate

Tipul de încălcări ale prevederilor legale

Refuzul de a publica informaţiile

Site-uri autorităţi de control

Rapoarte de activitate instituţii publice

Raport anual SNA

 

Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

 

Indicatori de performanţă

Riscuri

Surse de verificare

5.4.1

Act normativ elaborat şi adoptat

Întârzieri în elaborarea şi aprobarea proiectului de act normativ

Monitorul Oficial

5.4.2

Act normativ elaborat şi adoptat

Întârzieri în elaborarea şi aprobarea proiectului de act normativ

Monitorul Oficial

5.4.3

Act normativ elaborat pentru realizarea schimbului de informaţii privind beneficiarul real la nivel internaţional, între reţelele de practicieni relevante

Act normativ adoptat

Soluţie IT dezvoltată

Nr. schimburi de informaţii la nivel internaţional

Întârzieri în elaborarea şi aprobarea proiectului de act normativ

Cooperare inter-agenţii deficitară

Monitorul Oficial

Cereri de cooperare judiciară internaţională

5.4.4

Sediu alocat

Nr. de posturi ocupate

Resurse materiale alocate

Resurse umane şi financiare insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

5.4.5

Categorii de bunuri confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale

Gradul de valorificare a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse

Categorii de bunuri imobile transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale

Categorii de bunuri imobile date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor şi academiilor de ramură

Sume rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile şi alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015

Nealocarea resurselor umane şi financiare pentru operaţionalizarea ANABI

Rapoarte anuale de activitate

5.4.6

Nr. de cereri de informaţii primite

Nr. de cereri de informaţii transmise

Nr. de cereri soluţionate în termenul stabilit de statul solicitant

Conectarea la reţeaua SIENA a EUROPOL

Nr. activităţi de cooperare (proiecte de asistenţă, formare profesională, studii etc.)

Date incomplete cuprinse în evidenţele cadastrale

Raport anual MJ

Cereri de cooperare judiciară internaţională

Acte normative adoptate pentru consolidarea cooperării inter-instituţionale

Hotărâri judecătoreşti definitive

5.4.7

Sistem informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni operaţional (art. 38 din Legea nr. 318/2015)

Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal, administrarea, valorificarea sau restituirea bunurilor care fac obiectul acestor măsuri

Măsura de siguranţă a confiscării şi valorificarea bunurilor confiscate, atât în cazul confiscării speciale, cât şi al confiscării extinse

Confiscarea cauţiunii, prevăzută de art. 217 alin. (5) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare Executarea ordinelor de indisponibilizare a bunurilor emise de către un alt stat

Executarea ordinelor de confiscare emise de către un alt stat

Dispunerea de bunurile confiscate în sensul art. 265 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau al acordurilor care prevăd partajarea bunurilor confiscate

Despăgubirile acordate statului, autorităţilor sau instituţiilor publice pentru repararea prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunii şi executarea dispoziţiilor din hotărâre privitoare la acestea

Amenda aplicată ca pedeapsă principală şi executarea acesteia în modalităţile prevăzute de lege

Încărcarea automată a datelor statistice de cei care dispun măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări

Funcţii complexe de căutare şi analiză comparativă a datelor statistice

Hotărâri judecătoreşti publicate on-line

Neasumarea ca obiectiv strategic de către instituţiile implicate Proceduri

Întârzieri în interconectarea resurselor de date statistice deţinute de instituţiile implicate

Statistica oficială MP

Hotărâri definitive

Statistica oficială ANAF

Raport anual MJ privind recuperarea creanţelor rezultate din infracţiuni

Protocol colaborare inter-instituţională

Soluţie informatică de tip platformă dezvoltată şi accesibilă celor patru instituţii

Raport anual publicat de ANABI

5.4.8

Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate

Nr. de procurori judecători şi poliţişti care au acces la bune practici

Nr. şi tipul de instrumente şi metodologii de lucru identificate şi diseminate

Elaborarea şi distribuirea semestrială în rândul practicienilor a unei publicaţii de tip newsletter care să cuprindă cazuri practice, jurisprudenţă

Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în materie

Rapoarte şi studii publicate

Concluzii ale sesiunilor de formale profesională

 

Obiectiv general 6 - Creşterea gradului de implementare a măsurilor anticorupţie prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituţiilor publice centrale şi locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi a întreprinderilor publice

 

Indicatori da performanţă

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific - Consolidarea Integrităţii Instituţionale prin planuri dezvoltate pe bază de analiză de risc şi standarde de control managerial intern

6.1

Menţiuni exprese privind aderarea la:

- valorile fundamentale

- principiile

- obiectivele

- mecanismul de monitorizare Persoane desemnate pentru implementarea strategiei şi planului sectorial

Lista structurilor subordonate/coordonate/aflate sub autoritate şi a companiilor cu capital de stat transmisă

Nivel scăzut de implicare a instituţiilor publice

Document adoptat şi transmis secretariatului tehnic al SNA împreună cu

- planul sectorial

- datele de contact ale coordonatorului planului sectorial

6.2

Nr. de angajaţi informaţi cu privire la elaborarea planului de integritate Modul În care are loc informarea (şedinţă, prin corespondenţă)

Nr. de contribuţii primite/incorporate

Caracter exclusiv formal al informării

Neparticiparea majorităţii angajaţilor

Proces-verbal/minuta

6.3

Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi inventariate

Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat

6.4

Nr. de măsuri de remediere Standarde de integritate reflectate în planurile de integritate

Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor Neevaluarea aprofundată a standardelor de control intern managerial

Raport privind măsurile de remediere a vulnerabilităţilor elaborat

6.5

Plan sectorial aprobat

Nr. de copii distribuite

Caracter formal al demersului

Decizia de aprobare a pianului sectorial

Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei sectoriale

6.6

Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi identificate

Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat Plan sectorial modificat

6.7

Nr. de comunicări către Secretariatul tehnic al SNA

Colectarea integrală a indicatorilor din inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei

Nr. de persoane/instituţie participante la lucrările platformelor de cooperare

Nr. de experţi/instituţie participanţi la misiunile tematice de evaluare

Transmiterea de date incomplete sau cu întârziere

Nepreluarea în fişa de post a atribuţiilor de coordonare şi monitorizare a planului sectorial Lipsa desemnării persoanelor responsabile pentru implementarea strategiei şi a planului sectorial

Raport naţional anual Liste de participanţi Minute

Rapoarte naţionale semestriale şi anuale publicate

 

ANEXA Nr. 3

 

Inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, precum şi indicatorii de evaluare

 

Număr

Măsură preventivă

Sediul materiei

Indicatori de evaluare1

0

1

2

3

1.

Cod etic/ deontologic/ de conduită

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic

al judecătorilor şi procurorilor

Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare

Ordine interne/Memorandumuri

1. Număr de sesizări privind încălcări ale normelor

2. Număr de sesizări în curs de soluţionare

3. Număr de sesizări soluţionate

4. Durata procedurilor

5. Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei

6. Număr de măsuri dispuse diferenţiate pe tipuri

7. Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă

8. Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor (chestionare de evaluare)

9. Număr de activităţi de formare privind normele de conduită

10. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

11. Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor

12. Număr de persoane per instituţie care au săvârşit abateri disciplinare

13. Număr de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective

2.

Declararea averilor

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare

1. Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere

2. Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţii de avere

3. Număr de persoane care nu au depus declaraţii de avere

4. Număr de sesizări ale ANI

5. Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituţie

6. Număr de decizii ale ANI puse în aplicare

7. Număr de hotărâri ale instanţelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI

8. Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor

9. Număr de consultaţii oferite de persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese

10. Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare)

11. Număr de activităţi de formare privind declaraţiile de avere

12. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

3.

Declararea cadourilor

Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei

1. Număr de cadouri primite şi înregistrate în registru

2. Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituţiei

3. Număr de situaţii în care s-a achiziţionat cadoul

4. Valoarea cadourilor achiziţionate

5. Valoarea cadourilor primite (per cadou şi în total)

6. Valoarea bunurilor valorificate

4.

Conflicte de interese

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare Codul penal

1. Număr de declaraţii de abţinere

2. Număr de situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflate în situaţia de potenţial conflict de interese

3. Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui conflict de interese

4. Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese

5. Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese

6. Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese

7. Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare)

8. Număr de activităţi de formare

9. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

10. Nr. de proceduri de achiziţie analizate

11. Nr. de avertismente de integritate emise

12. Nr. de conflicte de interese prevenite

5.

Consilier de etică

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată

1. Număr de şedinţe de consultare

2. Număr de angajaţi care au beneficiat de consiliere

3. Număr de speţe, diferenţiate pe tipologii de dileme etice

4. Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare)

5. Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică

6. Număr de activităţi de formare

7. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informaţiile şi datele prevăzute în Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4.108/2015 pentru aprobarea procedurii privind completarea şi transmiterea informaţiilor privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici şi implementarea procedurilor disciplinare în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

6.

Incompatibilităţi

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare

1. Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate

2. Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituţie

3. Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei incompatibilităţi

4. Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi

5. Număr de decizii confirmate de instanţă

6. Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilităţile

7. Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare)

8. Număr de activităţi de formare

9. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

7.

Transparenţă în procesul decizional

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare

1. Număr de proiecte de acte normative adoptate

2. Număr de anunţuri publice privind proiectele de acte normative

3. Număr de recomandări transmise de societatea civilă în procesul de transparenţă decizională asigurat pentru iniţierea, modificarea sau completarea unor acte normative

4. Gradul de acceptare şi preluare a recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recomandări transmise şi numărul de propuneri efectiv preluate)

5. Număr de proiecte de acte normative modificate în urma procesului de consultare

6. Număr de propuneri, sugestii sau opinii preluate în forma finală a actului normativ

7. Număr de răspunsuri la propunerile, sugestiile sau opiniile nepreluate

8. Număr de şedinţe publice organizate la iniţiativa instituţiei

9. Număr de participanţi la şedinţele publice

10. Număr de cetăţeni/organizaţii neguvemamentale înscrişi/înscrise în baza de date a instituţiei pentru a fi informaţi/informate în legătură cu proiectele de acte normative

11. Număr de şedinţe publice organizate la solicitarea societăţii civile

12. Număr de minute publicate, realizate la şedinţele publice

13. Număr de plângeri Injustiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie

14. Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale

15. Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică

16. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

17. Număr de rapoarte anuale privind transparenţa decizională disponibile pe site-ul instituţiei

18. Număr de părţi interesate înscrise în Registrul unic al transparenţei intereselor la nivelul Guvernului României

19. Numărul de domenii în care s-au înscris părţi interesate în Registrului unic al transparenţei intereselor

20. Număr de utilizatori ai platformei consultare.gov.ro

21. Număr de întâlniri raportate în RUTI de către factorii de decizie vizaţi de registru, din administraţia publică

8.

Acces la informaţii de interes public

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările ulterioare

1. Număr de seturi de date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro

2. Număr de solicitări de informaţii de interes public primite

3. Număr de răspunsuri comunicate în termenul legal

4. Număr de răspunsuri formulate cu întârziere faţă de termenul legal

5. Număr de solicitări de informaţii de interes public la care nu s-a răspuns

6. Număr de reclamaţii administrative

7. Număr de reclamaţii administrative soluţionate favorabil

8. Număr de plângeri în instanţă

9. Număr de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate în favoarea petentului, ca urmare a plângerilor având ca obiect comunicarea de informaţii de interes public

10. Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale

11. Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică

12. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

13. Numărul şi tipul de măsuri interne luate pentru îmbunătăţirea procesului de comunicare a informaţiilor de interes public

14. Număr de UAT-uri care au implementat Memorandumul privind creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public

15. Număr de instituţii publice cuprinse în platforma transparenta.gov.no

16. Existenţa raportului de implementare a Legii nr. 544/2001 pentru ultimul an

17. Număr de rapoarte anuale de activitate disponibile pe site-ul instituţiei

9.

Protecţia avertizorului de integritate

Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii

1. Număr de sesizări

2. Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu)

3. Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative

4. Număr de instituţii în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările

avertizorilor de integritate

5. Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la protecţia avertizorilor de integritate

6. Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiat pe tipologii

7. Număr de situaţii de represalii la locul de muncă

8. Număr de plângeri depuse în instanţă

9. Număr de situaţii în care au fost acordate compensaţii avertizorilor de integritate

10. Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică

11. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

10.

Distribuirea aleatorie a dosarelor/ sarcinilor de serviciu

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare Regulamente, ordine interne

1. Număr de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu

2. Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferenţiat pe tipologii

3. Număr de măsuri luate de preşedintele instanţei/conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate

11.

Interdicţii după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice (pantouflage)

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare [art. 94 alin. (3)]

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 13 alin. (1)]

1. Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage

2. Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens

3. Număr de persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici

4. Număr de persoane care îşi desfăşoară activitatea/dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii)

5. Număr de măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage, diferenţiat pe tipuri

6. Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin. (1) constatate

7. Număr de solicitări către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1)

8. Număr de sancţiuni aplicate de către instanţe

9. Număr de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control şi care intră sub incidenţa art. 13 alin. (1), diferenţiat pe domenii maiore de activitate

12.

Funcţiile sensibile

Ordinul SGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare

1. Număr de funcţii sensibile şi funcţiile considerate ca fiind expuse la corupţie identificate şi inventariate

2. Număr de persoane cărora li s-a aplicat principiul rotaţiei personalului

3. Număr de măsuri de control adecvate şi suficiente pentru administrarea şi gestionarea funcţiilor sensibile

 

 

 

NOTĂ:

Cerinţele generate 2.2.6-2.2.8 ale standardului 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini, conform anexei 1 la Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare


11ndicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, gradul de implementare a standardelor legale de integritate.

 

ANEXA Nr. 4

 

STANDARD GENERAL

Publicarea informaţiilor de interes public

 

Toate informaţiile la care ne referim sunt cele afişate pe paginile de internet ale autorităţilor/instituţiilor publice, cu solicitarea ca acestea să se găsească în următoarele secţiuni:

A. Despre noi/Despre instituţie

B. Informaţii de interes public/interes public

C. Contact

Model de structurare a informaţiilor de interes public pe o pagină web a unei instituţii publice

1. Secţiunea „Despre instituţie”/„Despre noi”/„Minister”/ „Prezentare”

1.1. Legislaţie privind organizarea şi funcţionarea instituţiei

1.2. Conducere

1.2.1. Lista completă a persoanelor cu funcţii din conducere

1.2.2. Agenda conducerii

1.3. Organizare

1.3.1. Regulament de organizare şi funcţionare

1.3.2. Organigrama

1.3.3. Lista şi datele de contact ale instituţiilor care funcţionează în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea instituţiei

1.3.4. Carieră - anunţurile posturilor scoase la concurs

1.4. Programe şi strategii

1.5. Rapoarte şi studii

1.5.1. Rapoarte

1.5.2. Studii

2. Secţiunea informaţii de interes public

2.1. Solicitarea informaţiilor de interes public - această secţiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (cu link către http://legislatie.just.ro): Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, normele de aplicare (H.G. nr. 123/2002), Legea reutilizării informaţiilor din instituţiile publice, precum şi:

- Numele şi prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001, precum şi datele de contact

- Formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001

- Modalitatea de contestare a deciziei şi formulare pentru reclamaţii administrative (refuz la solicitare şi nerăspuns în termen legal)

- Lista cu documentele de interes public şi lista cu documentele produse/gestionate de instituţie

- Rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001

2.2. Buletinul informativ al informaţiilor de interes public

2.3. Buget

2.3.1. Bugetul din toate sursele de finanţare şi bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei instituţii

2.3.2. Situaţia plăţilor (execuţie bugetară)

2.3.3. Situaţia drepturilor salariale pe funcţii şi a altor drepturi/beneficii

2.4. Bilanţuri contabile

2.5. Achiziţii publice

2.5.1. Programul anual al achiziţiilor publice

2.5.2. Centralizatorul achiziţiilor publice

2.5.3. Contractele de achiziţie publică de peste 5000 euro

2.6. Declaraţii de avere şi de interese ale personalului instituţiei publice

2.7. Modelele de cereri/formulare tipizate

3. Contact

- Datele de contact ale autorităţii

- Relaţii cu presa: persoană desemnată, date de contact

- Programul de funcţionare al instituţiei

- Program de audienţe, cu precizarea modului de înscriere pentru audienţe şi a datelor de contact pentru înscriere

- Petiţii: adresă de e-mail pentru transmiterea electronică a petiţiilor

 

A. Secţiunea „Despre noi”/„Despre Instituţie”/ „Prezentare”

 

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

1. Legislaţie care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiei cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în portalul http://legislatie.just.ro/

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001]

2. Conducere

2.1. Conducerea - lista completă a persoanelor cu funcţii din conducere, cu nume şi prenume. În cazul demnitarilor (miniştri, secretari de stat, prefecţi, directori ai agenţiilor/companiilor de stat), membrilor şi directorilor din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome vor fi publicate CV-urile şi fotografiile acestora.

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001]

Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din luna martie 2016

2.2. Agenda conducerii, cu o actualizare periodică şi menţionarea activităţilor desfăşurate de conducerea instituţiei

Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din luna martie 2016

3. Organizare

3.1. Regulamentul de organizare şi funcţionare cu precizarea atribuţiilor departamentelor

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001]

3.2. Organigrama

Prevedere expresă a Legii nr. 544/2001 [art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001], cu evidenţierea următoarelor aspecte, aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din luna martie 2016:

- numele persoanelor care ocupă poziţii de conducere

- numărul maxim de posturi

Alături de organigramă va exista un link către regulamentul de organizare şi funcţionare, pentru informaţii complete legate de atribuţiile structurilor componente.

3.3. Lista şi datele de contact ale instituţiilor care funcţionează în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea instituţiei în cauză

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din luna martie 2016

3.4. Carieră - publicarea anunţurilor posturilor scoase la concurs din cadrul respectivei instituţii

Prevedere expresă a H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici [art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008]

 

Organigramă cu elemente suplimentare (în format editabil)

 

 

 

Cabinet Ministru

(4/8)

 

Ministru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nume, prenume

 

 

Nume, prenume

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul de audit public intern

(1/2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar General

 

Secretar de Stat

 

Secretar de Stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                  

 

Cabinet

Secretar de Stat

(1/2)

 

Cabinet

Secretar de Stat

(1/2)

 

Serviciul de politici publice şi comunicare

(2/8)

 

Serviciul juridic şi de resurse umane

(1/8)

 

Serviciul financiar-contabil, salarizare, administrativ ş achiziţii publice

(5/8)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

4. Programe şi strategii proprii

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001]

5. Rapoarte şi studii (rapoarte de activitate şi alte rapoarte cerute de lege)

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001]

Cadrul orientativ pentru raportul de activitate este prevăzut în anexele Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice ale Legii nr. 544/2001.

 

B. Secţiunea „Informaţii de interes public”/,,Interes public”

 

 

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

 

1. Solicitare informaţii de interes public

 

 

1.1. Nume şi prenume ale funcţionarilor publici responsabili pentru accesul la informaţii de interes public, precum şi datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon)

[art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001]

 

1.2. Lista cu documentele de interes public şi lista cu documentele produse/gestionate de instituţie, conform legii

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. g) şi h) din Legea nr. 544/2001]

 

1.3. Model de cerere-tip/formular - solicitare de acces la informaţii în baza Legii nr. 544/2001

Modelul de cerere-tip este prevăzut în anexele Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

 

1.4. Modalitatea de contestare a deciziei şi modele de formulare în acest sens, conform anexelor normelor de aplicare

Menţiune expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 544/2001]

Modelele de reclamaţie administrativă se regăsesc în Anexele din H G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

 

1.5. Rapoarte anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001]

 

2. Buletinul informativ al informaţiilor de interes public

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 544/2001]

Buletinul va cuprinde trimiteri (link-uri) către informaţiile publicate deja în diverse secţiuni, reprezentând o situaţie centralizată a acestora, în sensul creşterii accesibilităţii informaţiilor.

 

3. Buget

 

 

3.1. Bugetul ce cuprinde toate sursele financiare ale instituţiei, pe ani, în format deschis, precum şi rectificările bugetare ale instituţiei

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001]

 

3.2. Execuţia bugetară - situaţia plăţilor în format deschis (actualizate cu o frecvenţă lunară)

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din luna martie 2016.

Plăţile vor fi publicate lunar, începând cu 2015, şi vor conţine cel puţin următoarele elemente (numele furnizorului, data plăţii, suma achitată, natura cheltuielii, explicaţii), din care aferente fondurilor nerambursabile.

 

3.3. Situaţia drepturilor salariale şi a altor drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special ale angajaţilor din aparatul public

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din tuna martie 2016

 

Pagina de internet va informa care sunt drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii, pe categorii de funcţii pentru personalul din respectiva instituţie, precum şi alte drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special (sporuri, indemnizaţii din proiecte).

În aceeaşi secţiune vor fi menţionate beneficii ale instituţiei, precum: parcul auto al instituţiei, locuinţe de serviciu, costuri de protocol, cu indicarea pentru fiecare informaţie a cadrului legal (act normativ şi articolul) care conferă aceste drepturi, conform modelului de mai jos. Acest model reprezintă un standard minimal de detaliere a informaţiilor, în cazul consiliilor de administraţie ale companiilor de stat/întreprinderilor cu capital de stat, se vor publica totalul indemnizaţiilor membrilor consiliului de administraţie şi componenţa acestuia, precum şi execuţiile contabile semestriale.

Model de raportare situaţie drepturi salariale

 

 

Nr.

Funcţie

Drepturi salariale

(minim-maxim)

Alte drepturi/beneficii

 

 

 

.............................

.............................

 

1.

Ministru

.............................

.............................

 

2.

Secretar de stat

.............................

.............................

 

3.

Consilier juridic

.............................

.............................

 

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

4. Bilanţurile contabile semestriale

Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001]

5. Achiziţii publice

5.1. Programul anual de achiziţii publice

Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 coroborat cu art. 2 alin. (3) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, fiecare autoritate publică trebuie să publice pe pagina proprie programul anual de achiziţii şi anexa acestuia.

5.2. Centralizatorul achiziţiilor publice cu evidenţierea execuţiei contractelor, în format deschis, pentru contractele cu o valoare totală mai mare de 5.000 euro, cu o actualizare trimestrială

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public” din luna martie 2016

5.3. Contractele de achiziţii publice cu o valoare totală mai mare de 5.000 EUR, inclusiv anexele acestora

Conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, fiecare instituţie are obligaţia să pună la dispoziţia celor interesaţi copii ale contractelor de achiziţii. Se vor afişa contractele de achiziţie publică, derulate şi/sau executate de autoritatea contractantă, cu o valoare mai mare de 5.000 EUR. Fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică memorandumul va publica contractele de achiziţie publică, cu respectarea prevederilor H.G. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice şi cu aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Autorităţile contractante au obligaţia de a asigura protejarea acelor informaţii pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informaţii ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidenţialitate, nepublicarea pe site-ul autorităţii contractante va fi motivată.

 

Centralizatorul achiziţiilor publice - Situaţia executării contractelor de achiziţii publice va fi actualizată trimestrial.

 

Titlu contract

Nr. contract şi data atribuirii

Obiect

contract

Procedura

aplicată

Număr

ofertanţi

Furnizor/

Prestator/

Executant

Parteneri

(asociaţi/

subcontractanţi/

terţi/ susţinători)

Valoarea prevăzută în contract

(RON)

Sursa finanţării

Data de

început

Dala de finalizare prevăzută în contract

Modificare a cuantumului preţului prin act adiţional şi data acestuia

Executarea contractului

Preţ

final

Status

(finalizat/ în execuţie)

Valoare plătită

(cu TVA)

Data efectuării plăţii

.........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15.000

01.01.2016

25.000

 

10.000

01.02.2016

 

Fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică memorandumul va ataşa contractele de achiziţie publică, conform H.G. nr. 901/2015.

 

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

6. Declaraţii de avere şi declaraţii de interese ale personalului instituţiei publice - demnitari, funcţionari publici, personal contractual

Prevedere expresă a legii (Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative)

7. Cereri/Formulare tipizate pe care autorităţile administraţiei publice le solicită a fi completate de către cetăţeni. Fiecare formular va indica timpul mediu estimativ pentru completare de către persoana interesată.

Ex:

Formular X - timp de completare 3 minute

Formular Y - timp de completare 7 minute

Cerere a societăţii civile asumată de Cancelaria Prim-Ministrului, în contextul eforturilor de simplificare a procedurilor din administraţia publică

&nbs