MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 635/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 635         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 august 2016

 

SUMAR

 

ACTE INTERNAŢIONALE

 

Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare

 

Protocolul financiar anexat la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 448 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

922. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti

 

923. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele şi al ariei naturale protejate de interes naţional Pădurea Gârboavele, cod 2.403

 

ACTE INTERNATIONALE

 

CONVENŢIA

pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare*)

Paris, 1 iulie 1953,

astfel cum a fost modificată la 17 ianuarie 1971

 


*) România a aderat la această convenţie (traducere din limba engleză) prin Legea nr. 96/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 19 mai 2016.

 

CUPRINS

 

Preambul

 

Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare

 

ARTICOLUL I: Înfiinţarea Organizaţiei

ARTICOLUL II: Scopuri

ARTICOLUL III: Condiţii de aderare

ARTICOLUL IV: Organe

ARTICOLUL V: Consiliul

ARTICOLUL VI: Directori generali şi personal

ARTICOLUL VII: Contribuţii financiare

ARTICOLUL VIII: Cooperarea cu UNESCO şi cu alte organizaţii

ARTICOLUL IX: Statutul juridic

ARTICOLUL X: Amendamente

ARTICOLUL XI: Dispute

ARTICOLUL XII: Retragere

ARTICOLUL XIII: Neîndeplinirea obligaţiilor

ARTICOLUL XIV: Dizolvare

ARTICOLUL XV: Semnare

ARTICOLUL XVI: Ratificare

ARTICOLUL XVII: Aderare

ARTICOLUL XVIII: Intrare în vigoare

ARTICOLUL XIX: Notificări

ARTICOLUL XX: Înregistrare

 

Protocolul financiar anexat la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare

 

ARTICOLUL 1: Buget

ARTICOLUL 2: Buget suplimentar

ARTICOLUL 3: Comitetul de Finanţe

ARTICOLUL 4: Contribuţii

ARTICOLUL 5: Valuta contribuţiilor

ARTICOLUL 6: Fonduri de capital circulant

ARTICOLUL 7: Reguli financiare

ARTICOLUL 8: Conturi şi audit

 

Preambul

 

Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare şi Protocolul financiar anexat la aceasta, deschise pentru semnare la Paris din 1 iulie până pe 31 decembrie 1953, au intrat în vigoare la 29 septembrie 1954.

Ulterior, atât Convenţia, cât şi Protocolul financiar anexat la aceasta au fost modificate.

În cadrul celei de-a treizeci şi şasea sesiuni, care a avut loc la Geneva în datele de 13 şi 14 decembrie 1967, Consiliul Organizaţiei a recomandat statelor membre să accepte modificările Convenţiei cuprinse în documentul CERN/731/Rev. Aceste modificări au intrat în vigoare la 17 ianuarie 1971.

În cadrul primei sale sesiuni, care a avut loc la Geneva în datele de 7 şi 8 octombrie 1954, Consiliul Organizaţiei a adoptat modificarea Protocolului financiar, cuprinsă în documentul CERN/112, care a intrat în vigoare la 8 octombrie 1954.

În cadrul celei de-a patruzeci şi cincea sesiuni, care a avut loc la Geneva în data de 22 decembrie 1970, Consiliul Organizaţiei a adoptat modificările aduse Protocolului financiar, cuprinse în documentul CERN/732/Rev., care au intrat în vigoare la 17 ianuarie 1971.

Prezenta ediţie revizuită a Convenţiei şi a Protocolului financiar anexat la aceasta înglobează toate modificările menţionate mai sus şi este prin urmare în conformitate cu textul original al Convenţiei şi Protocolului financiar astfel cum au fost modificate.

Geneva, 18 ianuarie 1971.

Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii pentru Cercetări Nucleare

Statele părţi la prezenta convenţie,

având în vedere Acordul deschis pentru semnare la Geneva în data de cincisprezece februarie 1952, prin care se constituie Consiliul de reprezentanţi ai statelor europene pentru planificarea unui laborator internaţional şi organizarea altor forme de cooperare în domeniul cercetării nucleare,

având în vedere Acordul suplimentar semnat la Paris în data de treizeci iunie 1953, prin care se prelungeşte acordul menţionat şi

dorind, în conformitate cu punctul 2 de la articolul III al acordului menţionat din cincisprezece februarie 1952, încheierea unei Convenţii pentru înfiinţarea unei Organizaţii pentru Cercetări Nucleare, care include înfiinţarea unui laborator internaţional în scopul derulării unui program convenit de cercetare cu caracter pur ştiinţific şi fundamental referitor la particulele de energie înaltă,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL I

Înfiinţarea Organizaţiei

 

1. Se înfiinţează prin prezenta convenţie o Organizaţie Europeană pentru Cercetări Nucleare (denumită în continuare „Organizaţia 1).

2. Sediul Organizaţiei va fi la Geneva, cu excepţia cazului în care Consiliul la care se face referire În articolul IV decide ulterior cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre transferarea acestuia în locaţia unui alt laborator dintre cele menţionate în subparagraful (a) din cadrul paragrafului 2 al articolului II

 

ARTICOLUL II

Scopuri

 

1. Organizaţia va asigura colaborarea în rândul statelor europene în domeniul cercetărilor nucleare cu caracter pur ştiinţific şi fundamental şi al cercetării aferente acestora în mod esenţial. Organizaţia nu se va ocupa de activităţi impuse de cerinţe militare, iar rezultatele activităţilor sale experimentale şi teoretice vor fi publicate sau făcute generai accesibile prin alte modalităţi.

2. Organizaţia, în cadrul colaborării la care se face referire în paragraful 1 de mai sus, îşi va dedica activităţile în vederea realizării următoarelor obiective:

a. construirea şi exploatarea unuia sau mai multor laboratoare internaţionale (denumite în continuare „laboratoarele”) pentru cercetări ale particulelor de energie înaltă, inclusiv activităţi în domeniul razelor cosmice; fiecare laborator va include:

i. unul sau mai multe acceleratoare de particule;

ii. aparatura auxiliară pentru utilizare în cadrul programelor de cercetare derulate prin intermediul echipamentelor la care se face referire la punctul (i) de mai sus;

iii. clădirile necesare care vor găzdui echipamentele la care se face referire la punctele (i) şi (ii) de mai sus şi pentru administrarea Organizaţiei şi îndeplinirea celorlalte funcţii ale sale;

b. organizarea şi sponsorizarea cooperării internaţionale în domeniul cercetărilor nucleare, inclusiv cooperarea în afara laboratoarelor; această cooperare poate include în mod particular:

i. derularea de activităţi în domeniul fizicii nucleare teoretice;

ii. promovarea contactelor între şi schimburile dintre oameni de ştiinţă, diseminarea informaţiei şi asigurarea unui nivel înalt de pregătire pentru personalul de cercetare;

iii. colaborarea cu şi acordarea de consultanţă pentru alte instituţii de cercetare;

iv. derularea de activităţi în domeniul razelor cosmice.

3. Programele de activităţi ale Organizaţiei vor fi:

a. programul derulat în cadrul laboratorului său de la Geneva care include un sincrotron de protoni pentru energii de peste zece giga electronvolţi (1010eV) şi un sincro-ciclotron pentru energii de şase sute de milioane electronvolţi (6 x 108eV);

b. programul pentru construirea şi exploatarea inelelor de stocare cu intersectări, conectate la sincrotronul de protoni descris la subparagraful (a) de mai sus;

c. programul pentru construirea şi exploatarea unui laborator care va include un sincrotron de protoni pentru energii de aproximativ trei sute giga electronvolţi (3 x 1011 eV);

d. orice alt program care se încadrează în termenii paragrafului 2 de mai sus.

4. Programele la care se face referire în subparagrafele (c) şi (d) din cadrul paragrafului 3 de mai sus vor necesita aprobarea Consiliului cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre. La acordarea acestei aprobări, Consiliul va defini programul, iar această definire va include prevederile de natură administrativă, financiară şi alte prevederi necesare pentru managementul corespunzător al programului.

5. Orice modificare a definirii unui program va necesita aprobarea Consiliului cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre.

6. Până la punerea în funcţiune a acceleratorului la care se face referire la subparagraful (c) din cadrul paragrafului 3 de mai sus, a cărei dată va fi stabilită de Consiliu cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, programul de bază al Organizaţiei va fi cel la care se face referire în subparagraful (a) din cadrul paragrafului respectiv. Începând de la acea dată, programul la care se face referire în subparagraful (c) va deveni de asemenea parte din programul de bază, iar Consiliul poate decide, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, ca programul menţionat la subparagraful (a) să nu mai facă parte din programul de bază, cu condiţia ca niciun stat membru care participă la respectivul program să nu voteze împotrivă.

7. Laboratoarele vor coopera în cea mai mare măsură posibilă cu laboratoarele şi institutele din teritoriile statelor membre în cadrul sferei de aplicare a programelor de activităţi ale acestora. În măsura în care se încadrează în obiectivele Organizaţiei, laboratoarele vor căuta să evite duplicarea activităţilor de cercetare care se desfăşoară în cadrul laboratoarelor sau institutelor menţionate.

 

ARTICOLUL III

Condiţii de aderare

 

1. Statele care fac parte din Acordul din cincisprezece februarie 1952, la care se face referire în preambulul prezentei convenţii, sau care au contribuit cu sume de bani sau în natură la Consiliul înfiinţat prin acesta şi care au participat efectiv la activitatea acestuia vor avea dreptul să devină membri ai Organizaţiei, devenind părţi ale prezentei convenţii în conformitate cu prevederile articolelor XV, XVI şi XVII.

2.

a. Alte state pot fi admise în cadrul Organizaţiei de către Consiliul la care se face referire în articolul IV printr-o decizie unanimă a tuturor statelor membre.

b. Dacă un stat doreşte să adere la Organizaţie în conformitate cu prevederile subparagrafului precedent, acesta va transmite o notificare preşedintelui Consiliului. Preşedintele va informa toate statele membre cu privire la această solicitare cu cel puţin trei luni înainte de a fi discutată în Consiliu. Statele acceptate de Consiliu pot deveni membre ale Organizaţiei prin aderarea la prezenta convenţie în conformitate cu prevederile articolului XVII.

3. Fiecare stat membru va indica în scris preşedintelui Consiliului acele programe de activităţi la care doreşte să participe. Niciun stat nu va avea dreptul să devină sau să rămână membru al Organizaţiei decât dacă participă la cel puţin unul dintre programele de activităţi care fac parte din programul de bază.

4. Consiliul poate, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, să stabilească o perioadă iniţială minimă de participare în cadrul oricărui program de activităţi împreună cu o limită a cheltuielilor care pot fi suportate pentru program în perioada respectivă. Odată stabilite astfel perioada de participare şi limita de cheltuieli, Consiliul le poate modifica pe oricare dintre acestea, cu aceeaşi majoritate, cu condiţia ca niciun stat membru care participă la program să nu voteze împotrivă. Sub rezerva oricărei astfel de perioade minime de participare, un stat membru poate transmite în orice moment o notificare scrisă preşedintelui cu privire la exerciţiul financiar următor celui în care se transmite notificarea sau la o dată ulterioară astfel cum va propune statul membru.

5. În cazul în care un program de activităţi ia sfârşit, Consiliul va fi responsabil pentru lichidarea sa, sub rezerva oricărui acord încheiat până la acea dată între statele membre participante la respectivul program şi de asemenea sub rezerva termenilor relevanţi ai oricărui acord existent între Organizaţie şi statele pe teritoriile cărora se desfăşoară programul. Orice excedent va fi distribuit în rândul acelor state membre care participă în cadrul programului la momentul încetării, în raport cu contribuţiile totale efectiv realizate de acestea cu privire la respectivul program. În cazul unui deficit, acesta va fi acoperit de aceleaşi state membre în aceleaşi proporţii în care contribuţiile lor aferente programului au fost evaluate pentru exerciţiul financiar în curs la momentul respectiv.

6. Statele membre vor facilita, în scopul activităţilor Organizaţiei, schimbul de persoane şi de informaţii ştiinţifice şi tehnice relevante, cu condiţia ca niciuna dintre prevederile acestui paragraf:

a. să nu afecteze aplicarea în cazul oricărei persoane a legilor şi reglementărilor din statele membre privind intrarea, şederea pe sau plecarea de pe teritoriile acestora; sau

b. să nu solicite niciunui stat membru să comunice sau să permită comunicarea oricăror informaţii pe care le deţine în

măsura în care consideră că respectiva comunicare ar fi contrară intereselor securităţii sale.

 

ARTICOLUL IV

Organe

 

Organizaţia constă dintr-un Consiliu şi, în ceea ce priveşte fiecare laborator, un director general asistat de personal propriu.

 

ARTICOLUL V

Consiliul

 

1. Consiliul va fi alcătuit din cel mult doi delegaţi din fiecare stat membru care pot fi însoţiţi la şedinţele Consiliului de consilieri.

2. Consiliul, sub rezerva prevederilor prezentei convenţii:

a. va stabili politica Organizaţiei pe probleme ştiinţifice, tehnice şi administrative;

b. va aproba programele de activităţi ale Organizaţiei;

c. va adopta, cu o majoritate de două treimi a statelor membre reprezentate şi care votează, părţile de buget aferente diferitelor programe de activităţi şi va stabili măsurile financiare ale Organizaţiei în conformitate cu Protocolul financiar anexat la prezenta convenţie;

d. va analiza cheltuielile şi va aproba şi publica conturile anuale verificate ale Organizaţiei;

e. va decide cu privire la unităţile de personal necesare;

f. va publica un raport anual sau rapoarte;

g. va avea de asemenea alte atribuţii şi va îndeplini de asemenea alte funcţii după cum poate fi necesar în scopul prezentei convenţii.

3. Consiliul se va întruni cei puţin o dată pe an în locaţiile pe care le va decide.

4. Fiecare stat membru va avea un singur vot în cadrul Consiliului.

5. Cu excepţia cazului în care există o prevedere contrară în prezenta convenţie, deciziile Consiliului vor fi adoptate cu o majoritate simplă a statelor membre reprezentate şi care votează.

6. În cazul în care prezenta convenţie sau Protocolul financiar anexat la aceasta prevede că o problemă necesită aprobarea de către Consiliu cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, iar această problemă se referă în mod direct la orice program de activităţi, majoritatea va include de asemenea o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre care participă în cadrul programului respectiv.

7. Exceptând cazul în care prezenta convenţie sau Protocolul financiar anexă la aceasta prevede că o problemă necesită aprobarea de către Consiliu în unanimitate sau cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, niciun stat membru nu va avea dreptul să voteze cu privire la nicio problemă care se încadrează în limitele unui program astfel cum a fost definit de către Consiliu în temeiul articolului II decât dacă participă în cadrul respectivului program sau doar în cazul în care problema afectează în mod direct orice program la care acesta participă.

8. Un stat membru nu va avea dreptul de a vota în Consiliu dacă cuantumul contribuţiilor sale neachitate către Organizaţie depăşeşte cuantumul contribuţiilor datorate de acesta pentru exerciţiul financiar curent şi exerciţiul financiar imediat anterior, în mod similar, acesta nu va avea dreptul de a vota în Consiliu cu privire la un anumit program de activităţi în cazul în care cuantumul contribuţiilor sale neachitate pentru respectivul program depăşeşte cuantumul contribuţiilor datorate de acesta pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiul financiar imediat anterior. Cu toate acestea, Consiliul, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, poate permite respectivului stat membru să voteze în cazul în care consideră că neplata se datorează unor condiţii independente de voinţa statului respectiv.

9. Pentru discutarea în Consiliu a oricărei probleme va fi necesară prezenţa delegaţilor din majoritatea statelor membre cu drept de vot în ceea ce priveşte respectiva problemă pentru a constitui cvorumul.

10. Sub rezerva prevederilor prezentei convenţii, Consiliul va adopta propriile reguli de procedură.

11. Consiliul va alege un preşedinte şi doi vicepreşedinţi cu mandat de un an, putând fi realeşi de maximum două ori consecutiv.

12. Consiliul va institui un Comitet de politică ştiinţifică şi un Comitet financiar şi alte asemenea organisme subordonate după cum ar putea fi necesar pentru îndeplinirea scopurilor Organizaţiei şi, în special, pentru executarea şi coordonarea diferitelor sale programe. Crearea şi termenii de referinţă ai acestor organisme se vor stabili de către Consiliu cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre. Sub rezerva dispoziţiilor prezentei convenţii şi ale Protocolului financiar anexat la aceasta, respectivele organisme îşi vor adopta propriile reguli de procedură.

13. În aşteptarea depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare, statele menţionate la paragraful 1 al articolului III pot fi reprezentate la reuniunile Consiliului şi pot lua parte la activităţile sale până la treizeci şi unu decembrie 1954. Acest drept nu va include dreptul de vot decât dacă statul respectiv a contribuit la Organizaţie în conformitate cu prevederile de la paragraful 1 al articolului 4 din Protocolul financiar anexat la prezenta convenţie

 

ARTICOLUL VI

Directori generali şi personal

 

1.

a. Consiliul, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, va numi pentru fiecare laborator un director general pentru o perioadă definită şi va putea, cu aceeaşi majoritate, să îl demită. În ceea ce priveşte laboratorul pe care îl conduce, fiecare director general va fi directorul executiv al Organizaţiei şi reprezentantului său legal. Acesta va acţiona, în ceea ce priveşte administrarea financiară, în conformitate cu prevederile Protocolului financiar anexat la prezenta convenţie. Consiliul, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, poate delega directorilor generali, fie separat, fie împreună, autoritatea de a acţiona în numele Organizaţiei cu privire la alte chestiuni. Fiecare director general va prezenta de asemenea un raport anual în faţa Consiliului şi va participa, fără drept de vot, la toate reuniunile sale

b. Consiliul poate amâna numirea unui director general pentru perioada pe care o va considera necesară, fie la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, fie în căzui apariţiei unui post vacant ulterior. În acest caz, acesta va desemna o persoană care va acţiona în locul său, persoana astfel numită având atribuţiile şi responsabilităţile pe care la va dispune Consiliul.

2. Fiecare director general va fi asistat de personalul ştiinţific, tehnic şi administrativ pe care îl consideră necesar şi autorizat de Consiliu.

3. Întregul personal va fi numit în şi demis din funcţie de către Consiliu la recomandarea directorului general în cauză. Numirile în şi demiterile din funcţie realizate de Consiliu vor necesita o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre. Consiliul poate cu aceeaşi majoritate să delege atribuţiile de numire în şi destituire din funcţie organismelor subordonate instituite în condiţiile termenilor de la paragraful 12 al articolului V şi directorilor generali. Orice astfel de numire în funcţie şi încetarea sa se vor realiza în conformitate cu statutul personalului care urmează a fi adoptat de Consiliu cu aceeaşi majoritate. Orice persoane care nu sunt membre ale personalului şi care sunt invitate de către sau în numele Consiliului să lucreze în cadrul oricărui laborator se vor supune autorităţii directorului general în cauză, precum şi condiţiilor generale astfel cum pot fi acestea aprobate de Consiliu.

4. Responsabilităţile directorilor generali şi ale personalului în ceea ce priveşte Organizaţia vor avea caracter exclusiv internaţional. În exercitarea atribuţiilor pe care le au, aceştia nu vor solicita sau primi instrucţiuni din partea vreunui guvern sau din partea vreunei autorităţi externe Organizaţiei. Fiecare stat membru va respecta caracterul internaţional al responsabilităţilor directorului general şi personalului şi nu va căuta să îi influenţeze în exercitarea atribuţiilor pe care le au.

 

ARTICOLUL VII

Contribuţii financiare

 

1. Fiecare stat membru va contribui atât la cheltuielile de capital, cât şi la cheltuielile de funcţionare curente ale Organizaţiei:

a. pentru perioada care se încheie la treizeci şi unu decembrie 1956, astfel cum prevede Protocolul financiar anexat la prezenta convenţie; şi ulterior,

b. În conformitate cu grilele care vor fi decise la interval de trei ani de către Consiliu cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre şi care vor fi bazate pe venitul naţional anual net la costul de factor al fiecărui stat membru pe ultimii trei ani anteriori pentru care există statistici disponibile, exceptându-se faptul că,

i. În ceea ce priveşte orice program de activităţi, Consiliul poate stabili, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, un procent maxim pe care orice stat membru ar putea să îl plătească din cuantumul total al contribuţiilor evaluate de Consiliu pentru acoperirea costului anual al respectivului program; odată stabilit oricare astfel de procent maxim, Consiliul îl poate modifica, cu aceeaşi majoritate, cu condiţia ca niciun stat membru care participă la respectivul program să nu voteze împotrivă;

ii. Consiliul poate decide, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, să ia în caicul orice circumstanţe speciale ale unui stat membru şi să îi modifice contribuţia pe cale de consecinţă; în scopul aplicării prezentei prevederi, se va considera a fi o circumstanţă specială, în mod particular, cazul în care venitul naţional „pe cap de locuitor” al unui stat membru este inferior unui cuantum pe care îl va stabili Consiliul cu aceeaşi majoritate.

2. Atunci când participarea Organizaţiei în cadrul unui proiect naţional sau multinaţional constituie un program de activităţi al Organizaţiei, se vor aplica termenii paragrafului 1 de mai sus, cu excepţia cazului în care Consiliul stabileşte altfel, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre.

3. Contribuţiile care trebuie achitate de un stat membru în baza paragrafului 1 al prezentului articol se vor calcula în raport cu şi se vor aplica doar pentru programele la care acesta participă.

4.

a. Consiliul va solicita statelor care devin parte la prezenta convenţie după treizeci şi unu decembrie 1954 să aducă o contribuţie specială la cheltuielile de capital ale Organizaţiei deja angajate în legătură cu programele la care acestea participă, în plus faţă de contribuţia la cheltuielile viitoare de capital şi la cheltuielile curente de funcţionare. Consiliul va solicita o contribuţie similară din partea statelor membre cu privire la orice program la care participă pentru prima dată de la începerea acestuia. Cuantumul acestei contribuţii speciale va fi stabilit de către Consiliu cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre.

b. Toate contribuţiile aduse în conformitate cu prevederile de la subparagraful (a) de mai sus se vor aplica concomitent cu reducerea contribuţiilor celorlalte state membre cu privire la programele în cauză.

5. Contribuţiile datorate în baza prevederilor prezentului articol vor fi achitate în conformitate cu Protocolul financiar anexat la prezenta Convenţie

6. În măsura autorităţii delegate în baza subparagrafului (a) din cadrul paragrafului 1 al articolului VI şi sub rezerva oricăror dispoziţii date de Consiliu, un director general poate accepta cadouri şi moşteniri pentru Organizaţie cu condiţia ca astfel de cadouri sau moşteniri să nu fie supuse unor condiţii incompatibile cu scopurile Organizaţiei.

 

ARTICOLUL VIII

Cooperarea cu UNESCO şi cu alte organizaţii

 

Organizaţia va coopera cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Aceasta poate să coopereze de asemenea, printr-o decizie a Consiliului adoptată cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, şi cu alte organizaţii şi instituţii.

 

ARTICOLUL IX

Statutul juridic

 

Organizaţia va avea personalitate juridică în teritoriile metropolitane ale tuturor statelor membre. Organizaţiei şi reprezentanţilor statelor membre din cadrul Consiliului, membrilor oricăror organisme subordonate instituite în temeiul paragrafului 12 al articolului V, directorilor generali şi membrilor personalului Organizaţiei li se vor acorda, în teritoriile metropolitane ale statelor membre, în temeiul unor acorduri care urmează să fie încheiate între Organizaţie şi fiecare stat membru în cauză, acele privilegii şi imunităţi, dacă este cazul, convenite a fi necesare pentru exercitarea funcţiilor Organizaţiei. Acordurile care urmează să fie încheiate între Organizaţie şi statele membre pe teritoriul cărora se vor înfiinţa laboratoarele Organizaţiei vor conţine, în plus faţă de prevederi referitoare la privilegii şi imunităţi, prevederi de reglementare a relaţiilor speciale dintre Organizaţie şi respectivele statele membre.

 

ARTICOLUL X

Amendamente

 

1. Consiliul poate recomanda statelor membre modificări ale prezentei convenţii. Orice stat membru care doreşte să propună o modificare va transmite o notificare preşedintelui Consiliului cu privire la acest lucru. Preşedintele va informa toate statele membre cu privire la orice modificare astfel notificată cu cel puţin trei luni înainte de a fi discutată în Consiliu.

2. Orice modificare a prezentei convenţii recomandată de Consiliu va necesita acceptare scrisă din partea tuturor statelor membre şi va intra în vigoare după treizeci de zile de la data la care preşedintele a primit notificările de acceptare din partea tuturor statelor membre. Preşedintele va informa toate statele membre şi directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură cu privire la data la care modificarea va intra astfel în vigoare.

3. Consiliul poate modifica Protocolul financiar anexat la prezenta convenţie cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, cu condiţia ca respectiva modificare să nu intre în conflict cu Convenţia. Orice astfel de modificare va intra în vigoare la data pe care o va decide Consiliul cu aceeaşi majoritate. Preşedintele Consiliului va informa toate statele membre şi directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură cu privire la fiecare astfel de modificare şi data la care va intra în vigoare.

 

ARTICOLUL XI

Dispute

 

Orice dispută între două sau mai multe state membre cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii care nu este soluţionată prin intermediul Consiliului se va înainta Curţii Internaţionale de Justiţie, cu excepţia cazului în care statele membre vizate convin asupra unui alt mod de soluţionare.

 

ARTICOLUL XII

Retragere

 

După ce prezenta convenţie a fost în vigoare timp de şapte ani, un stat membru poate, sub rezerva prevederilor de la paragraful 4 al articolului III, să notifice în scris preşedintele Consiliului cu privire la retragerea din cadrul Organizaţiei, iar respectiva retragere va intra în vigoare la sfârşitul exerciţiul financiar următor celui în care se transmite notificarea sau la o dată ulterioară pe care o va propune statul membru.

 

ARTICOLUL XIII

Neîndeplinirea obligaţiilor

 

Dacă un membru nu îşi îndeplineşte obligaţiile pe care le are conform Convenţiei, acesta va înceta să mai fie membru al Organizaţiei prin decizia Consiliului adoptată cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre.

 

ARTICOLUL XIV Dizolvare

Organizaţia se va dizolva dacă în orice moment există mai puţin de cinci state membre. Aceasta poate fi dizolvată în orice moment prin acord între statele membre. Sub rezerva oricărui acord care ar putea fi încheiat între statele membre la momentul dizolvării, statui pe teritoriul căruia se află sediul Organizaţiei la acel moment va fi responsabil pentru lichidare, iar excedentul se va distribui între statele care sunt membre ale Organizaţiei la momentul dizolvării proporţional cu contribuţiile efectiv realizate de către acestea începând cu datele la care au devenit părţi ale prezentei convenţii. În cazul unui deficit, acesta va fi acoperit de statele membre existente în aceleaşi proporţii ca şi cele în care au fost evaluate contribuţiile acestora pentru exerciţiul financiar în curs la momentul respectiv.

 

ARTICOLUL XV

Semnare

 

Prezenta convenţie şi Protocolul financiar anexat, care face parte integrantă din aceasta, vor fi deschise pentru semnare până la treizeci şi unu decembrie 1953, de orice stat care îndeplineşte condiţiile prevăzute la paragraful 1 al articolului III.

 

ARTICOLUL XVI

Ratificare

 

1. Prezenta convenţie şi Protocolul financiar anexat vor fi supuse ratificării.

2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.

 

ARTICOLUL XVII

Aderare

 

1. Orice stat nesemnatar al prezentei convenţii care îndeplineşte condiţiile prevăzute la paragrafele 1 sau 2 din articolul III poate adera la Convenţie şi Protocolul financiar începând cu întâi ianuarie 1954.

2. Actele de aderare vor fi depuse la directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.

 

ARTICOLUL XVIII

Intrare în vigoare

 

1. Prezenta convenţie şi Protocolul financiar anexat vor intra în vigoare la data la care şapte state au ratificat sau au aderat la aceste acte oficiale, cu condiţia ca:

a. totalul cotei de contribuţie din grila prevăzută în anexa la Protocolul financiar să se ridice la minimum şaptezeci şi cinci la sută; iar

b. Elveţia, fiind ţara în care se va stabili sediul Organizaţiei, să fie unul dintre aceste şapte state.

2. Prezenta convenţie şi Protocolul financiar anexat vor intra în vigoare pentru orice alt stat semnatar sau aderent la data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare, după cum va fi cazul.

 

ARTICOLUL XIX

Notificări

 

1. Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură va notifica toate statele semnatare şi aderente, precum şi toate celelalte state care au participat la Conferinţa de organizare a studiilor privind înfiinţarea unui Laborator European de Cercetări Nucleare, care a avut loc la Paris la decembrie 1951 şi la Geneva la februarie 1952, cu privire la depunerea fiecărui instrument de ratificare sau de aderare, precum şi cu privire la intrarea în vigoare a prezentei convenţii.

2. Preşedintele Consiliului va informa toate statele membre şi directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură cu privire la orice renunţare la sau încetare a calităţii de membru.

 

ARTICOLUL XX

Înregistrare

 

La data intrării în vigoare a prezentei convenţii, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură o va înregistra la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu articolul 102 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Drept care reprezentanţii subsemnaţi, autorizaţi în mod corespunzător în acest sens de propriile guverne, au semnat prezenta convenţie

încheiată la Paris, în data de azi, întâi iulie 1953, în limbile engleză şi franceză, ambele texte fiind în mod egal autentice, într-un singur exemplar original, care va fi depus la arhiva Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, al cărei director general va transmite o copie certificată tuturor statelor semnatare şi aderente şi tuturor celorlalte state care au participat la Conferinţa pentru organizarea studiilor privind înfiinţarea unui Laborator European de Cercetări Nucleare.

 

PROTOCOLUL FINANCIAR

anexat la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare*)

 

*) România a aderat la acest protocol financiar (traducere din limba engleză) prin Legea nr. 96/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 19 mai 2016.

 

Statele părţi ale Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare (denumită în continuare „Convenţia*),

dorind să prevadă dispoziţii pentru administrarea financiară a Organizaţiei menţionate, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Buget

 

1. Exerciţiul financiar al Organizaţiei va începe la întâi ianuarie şi se va încheia la treizeci şi unu decembrie.

2. Fiecare director general va transmite Consiliului spre analiză şi aprobare, cel târziu până la data de întâi septembrie

a fiecărui an, estimări detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor pentru următorul exerciţiu financiar.

3. Estimările de venituri şi cheltuieli vor fi împărţite în rubrici generale. Transferurile în cadrul bugetului nu sunt permise decât prin autoritatea Comitetului financiar la care se face referire în articolul 3. Forma exactă a estimărilor se va stabili de către Comitetul financiar în baza avizului directorilor generali.

 

ARTICOLUL 2

Buget suplimentar

 

Consiliul poate solicita unui director general să prezinte estimări bugetare suplimentare sau revizuite dacă circumstanţele impun. Nicio propunere care implică cheltuieli suplimentare nu se va considera a fi aprobată de Consiliu până când acesta nu a aprobat o estimare a cheltuielilor suplimentare implicate prezentată de directorul general corespunzător.

 

ARTICOLUL 3

Comitetul financiar

 

1. Comitetul financiar, instituit prin paragraful 12 al articolului V din Convenţie, va fi alcătuit din reprezentanţii tuturor statelor membre.

2. Pentru adoptarea deciziilor, Comitetul financiar va urma regulile de vot şi cvorum prevăzute pentru Consiliu la articolul V din Convenţie.

3. Acest comitet va examina estimările bugetare ale directorilor generali, după care acestea vor fi transmise Consiliului împreună cu raportul aferent al Comitetului.

 

ARTICOLUL 4

Contribuţii

 

1. Pentru perioada care se încheie la treizeci şi unu decembrie 1954, Consiliul va adopta măsurile bugetare provizorii, care vor fi acoperite prin contribuţii, în conformitate cu paragraful (1) din anexa la prezentul protocol.

2. Pentru exerciţiile financiare 1955 şi 1956, cheltuielile bugetare aprobate vor fi acoperite prin contribuţiile statelor membre, care vor fi evaluate în aceleaşi proporţii ca şi cifrele procentuale prevăzute la paragraful (2) din anexa la prezentul protocol, înţelegându-se faptul că se vor aplica prevederile menţionate la punctele (i) şi (ii) de la subparagraful 1 al articolului VII din Convenţie.

3. Începând cu data de întâi ianuarie 1957, cheltuielile bugetare aprobate vor fi acoperite prin contribuţiile statelor membre conform prevederilor articolului VII din Convenţie.

4. Atunci când un stat participă pentru prima dată la un program de activităţi, fie odată ce devine membru al Organizaţiei, fie ulterior, contribuţiile celorlalte state membre în cauză vor fi reevaluate, iar noua grilă va intra în vigoare la începutul exerciţiului financiar curent. Rambursările se vor efectua, dacă este necesar, pentru a se asigura de conformitatea contribuţiilor plătite de toate statele membre pentru respectivul an cu noua grilă.

5.

a. Comitetul financiar, în consultare cu directorii generali, va stabili termenii în care se vor efectua plăţile aferente contribuţiilor în conformitate cu finanţarea corespunzătoare a Organizaţiei.

b. Fiecare director general va notifica ulterior statele membre cu privire la cuantumul contribuţiilor individuale şi cu privire la datele la care se vor efectua plăţile.

 

ARTICOLUL 5

Valuta contribuţiilor

 

1. Bugetul Organizaţiei se exprimă în moneda ţării în care este stabilit sediul Organizaţiei.

2. Consiliul, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, va stabili modalităţile de plată şi moneda sau monedele în care se vor efectua contribuţiile statelor membre.

 

ARTICOLUL 6

Fonduri de capital circulant

 

Consiliul poate constitui fonduri de capital circulant.

 

ARTICOLUL 7

Reguli financiare

 

După consultarea Comitetului financiar, Consiliul, cu o majoritate de două treimi a tuturor statelor membre, va adopta regulile de administrare financiară a Organizaţiei, care vor constitui Regulile financiare.

 

ARTICOLUL 8

Conturi şi audit

 

1. Fiecare director general va ţine o evidenţă exactă a tuturor încasărilor şi plăţilor.

2. Consiliul va numi auditori care vor servi un prim mandat de trei ani după care pot fi numiţi din nou. Auditorii vor examina conturile Organizaţiei, în special în scopul de a certifica conformitatea cheltuielilor, în limitele prevăzute în Regulile financiare, cu dispoziţiile referitoare la buget, şi vor îndeplini de asemenea alte funcţii astfel cum sunt acestea prevăzute în Regulile financiare.

3. Fiecare director general va pune la dispoziţia auditorilor sprijinul şi informaţiile pe care aceştia le vor solicita pentru îndeplinirea atribuţiilor pe care le au.

Drept care reprezentanţii subsemnaţi, care au fost autorizaţi în mod corespunzător în acest sens de propriile guvernele, au semnat prezentul protocol.

 

Încheiat la Paris, în data de azi, întâi iulie 1953, în limbile engleză şi franceză, ambele texte fiind în mod egal autentice, într-un singur exemplar original, care va fi depus la arhiva Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, al cărei director general va transmite o copie certificată tuturor statelor semnatare şi aderente şi tuturor celorlalte state care au participat la Conferinţa pentru organizarea studiilor privind înfiinţarea unui Laborator European de Cercetări Nucleare.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 448

din 28 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de S C. Feisan - S.R.L, din Alba Iulia în Dosarul nr. 10.537/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.244D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 659 din 11 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 21 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 10.537/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de S.C. Feisan - S.R.L. din Alba Iulia cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva unei măsuri asigurătorii dispuse de procuror.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale privind accesul liber la justiţie, dreptul de proprietate privată, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi folosirea căilor de atac, întrucât nu permit exercitarea căilor ordinare de atac împotriva încheierii prin care se soluţionează contestaţia privind măsurile asigurătorii dispuse de procuror. Astfel, dispoziţiile de lege criticate elimină calea de atac a recursului prevăzută de art. 168 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968. Arată că, în condiţiile în care persoana fizică sau juridică în privinţa bunurilor căreia s-a instituit sechestrul asigurător nu are calitate procesuală în dosarul penal, ordonanţa procurorului nu se comunică, ci doar se procedează la încheierea unui proces-verbal de comunicare a măsurii sechestrului. Mai mult, având caracter mixt administrativ-constatator şi preventiv-sancţionator, ordonanţa procurorului nu este motivată, temeiurile instituirii măsurii sechestrului nefiind cunoscute şi comunicate contestatorului. În situaţia în care contestatorul este o persoană fără calitate procesuală, este lipsit de orice posibilitate de a formula apărări, deoarece temeiurile luării măsurii sechestrului asigurător se regăsesc în actele dosarului de urmărire penală, contestatorul fără calitate procesuală fiind pus într-o situaţie inferioară din punctul de vedere al posibilităţii formulării motivelor contestaţiei faţă de suspect sau inculpat. Paradoxal, o persoană despre care există indicii că a săvârşit o faptă penală beneficiază, în mod discriminatoriu, de drepturi procesuale suplimentare, care îi creează acesteia o situaţie juridică superioară celei în care se află contestatorul, care nu a săvârşit nicio faptă penală, dar care se află în imposibilitate efectivă de a formula apărări, respectiv de a supune o hotărâre judecătorească controlului unei instanţe superioare. Astfel, instanţa care examinează contestaţia privind sechestrul asigurător este singura autoritate jurisdicţională care va comunica, prin încheiere, motivele luării măsurii sechestrului unei persoane fără calitate procesuală în cauză, cum este şi cazul speţei de faţă, iar contestatorul se găseşte în situaţia în care îi poate fi încălcat grav dreptul la proprietate, afectată situaţia economică şi chiar însăşi existenţa juridică - în cazul persoanelor juridice -, întrucât indisponibilizarea capitalului pentru o perioadă lungă de timp poate duce la intrarea în incapacitate de plată sau insolvenţă a contestatorului, cu atât mai mult cu cât, în lumina noului Cod de procedură penală, contestatorul nu mai poate ataca măsura sechestrului asigurător decât cu privire la modul în care este adus la îndeplinire. Mai mult, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu este ţinut să analizeze fondul cauzei, ci cu privire la luarea măsurilor preventive va „palpa” doar fondul, fiind greu de imaginat şi contrară prezumţiei de nevinovăţie o anticipare a soluţiei de condamnare urmată de confiscare. Invocă, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012 şi nr. 967 din 20 noiembrie 2012.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu sunt neconstituţionale. Faptul că nu există un dublu grad de jurisdicţie nu reprezintă un impediment, măsura sechestrului asigurător fiind o măsură de control al folosinţei bunurilor, astfel cum a fost calificată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Atunci când se invocă încălcarea unui drept consacrat de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau de protocoalele sale adiţionale, în cazul de faţă art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, aceasta impune existenţa unui recurs intern, eficient, accesibil, care să îndeplinească condiţiile prevăzute în art. 13 din aceeaşi convenţie. Astfel, calea reglementată de ari. 250 din Codul de procedură penală respectă această dispoziţie legală, existând un control de temeinicie, legalitate şi oportunitate pe care îl face judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionând contestaţia formulată, judecător care reprezintă un magistrat independent, imparţial, aşa cum o impune Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dublul grad de jurisdicţie nu este consacrat, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, decât în materie penală, în cauzele ce au ca obiect stabilirea condiţiilor răspunderii penale, iar nu aspecte colaterale, adiacente derulării unei cauze penale. Chiar şi în acele situaţii în care soluţia vizează fondul cauzei, Curtea de la Strasbourg acceptă faptul că, în ceea ce priveşte ilicite penale de o gravitate redusă, statele semnatare ale Convenţiei beneficiază de o marjă de apreciere, putând decide dacă instituie sau nu în dreptul intern un dublu grad de jurisdicţie. Aşadar, modalitatea aleasă de către legiuitorul român este conformă jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, oferind chiar un standard de protecţie superior, Curtea neimpunând un control făcut de o instanţă, şi anume de un magistrat independent şi imparţial, în cazul recursului reglementat de art. 13 din Convenţie. În consecinţă, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi nu se încalcă liberul acces la justiţie, dreptul la apărare sau prezumţia dobândirii licite a averii. Dispoziţiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt conforme Directivei 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, care instituie obligaţia statelor membre de a prevedea posibilitatea efectivă pentru persoana împotriva căreia este dispusă confiscarea de a ataca hotărârea de confiscare în faţa unei instanţe [art. 8 alin. (6) teza a două din directiva menţionată]. Totodată, art. 8 alin. (8) din aceeaşi directivă stipulează că, în cadrul procedurii confiscării extinse, persoana afectată beneficiază de posibilitatea efectivă de a contesta circumstanţele cauzei, inclusiv elementele concrete de fapt şi probele disponibile pe baza cărora bunurile respective sunt considerate bunuri derivate din activităţi infracţionale.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că nicio prevedere din Constituţie nu garantează folosirea tuturor căilor de atac reglementate de lege. Opţiunea legiuitorului de a nu supune niciunei căi de atac încheierea prin care se soluţionează contestaţia împotriva măsurilor asigurătorii are în vedere faptul că în procedura de soluţionare a respectivei contestaţii nu se judecă fondul cauzei penale, ci o chestiune incidentală, şi anume legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii, respectiv modul în care aceasta este adusă la îndeplinire.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Soluţionarea contestaţiei se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestaţia şi a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie”.

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (2) privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr.659 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 16 decembrie 2014, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind, în art. 129, că acestea se exercită „în condiţiile legii” (Decizia nr. 251 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2005). Împrejurarea că împotriva încheierii instanţei, prin care s-a soluţionat contestaţia împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de ducere la îndeplinire a acesteia, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac (paragrafele 17 şi 18).

14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, raportat la prevederile art. 21 din Constituţie, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

15. Pentru motivele mai sus arătate nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia dispoziţiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală ar aduce atingere prevederilor constituţionale ale art._44 alin. (1), ale art. 124 alin. (2) şi ale art. 129.

16. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul de lege ce face obiectul excepţiei, a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care, însă, nu s-a constatat.

17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.C. Feisan - S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 10.537/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia i penală şi constată că dispoziţiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată îh şedinţa din data de 28 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri unităţi sanitare nr. 2.416 din 1 august 2016,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 799/2012*) pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 4 august 2016.

Nr. 922.


*) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 799/2012 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti a fost înfiinţat prin decizia Ministerului Sănătăţii publicată în Buletinul Oficial nr. 37 din luna februarie 1949 şi a început să funcţioneze efectiv din data de 21 decembrie 1949.

(2) Actul de înfiinţare al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti este Decretul nr. 54/1949. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti este instituţie sanitară publică cu paturi, de interes public naţional, cu personalitate juridică, care asigură servicii medicale şi de cercetare, denumit în continuare institut.

(3) Institutul dispune de un număr sporit de spaţii destinate examinării şi efectuării tratamentului cu citostatice, inclusiv a bolnavilor ambulatorii, săli de operaţii, spaţii pentru prestaţii diagnostice şi de laborator, de investigaţie radiologică sau cu radioizotopi, ecograf, computer-tomograf, secţii clinice, facilităţi de iradiere necesare pentru întocmirea planului terapeutic şi efectuarea de tratamente cu energii înalte, precum şi spaţii care sunt destinate activităţii de cercetare.

(4) Serviciile medicale acordate de institut pot fi preventive, curative şi/sau paleative, institutul, prin activitatea medicală şi activitatea de cercetare, participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

(5) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din institut sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii.

(6) Asistenţa medicală în institut se realizează în cadru autorizat potrivit legii.

(7) Institutul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară, de funcţionare şi de competenţă prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 2. - În raport cu obiectul său de activitate, institutul asigură pentru populaţia deservită, în principal, următoarele servicii medicale:

1. prevenirea şi combaterea bolilor oncologice;

2. primul ajutor medical şi asistenţă medicală de urgenţă dacă starea sănătăţii persoanei este critică;

3. efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, stabilirea diagnosticului, a tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale tuturor bolnavilor spitalizaţi;

4. recuperarea medicală a bolnavilor;

5. achiziţionarea, gestionarea şi distribuirea medicamentelor;

6. achiziţionarea, depozitarea, distribuirea şi întreţinerea instrumentarului şi aparaturii medicale, a altor produse tehnico-medicale, potrivit normelor în vigoare;

7. controlul şi urmărirea calităţii medicamentelor administrate bolnavilor în vederea ridicării eficienţei tratamentelor, evitarea riscului terapeutic şi a fenomenelor adverse;

8. desfăşurarea unei activităţi proprii de cercetare ştiinţifică, pe baza unui plan aprobat, având ca scop promovarea stării de sănătate a pacienţilor;

9. crearea unor condiţii moderne de confort, asigurarea unei alimentaţii specifice afecţiunilor şi servirea mesei în condiţii de igienă;

10. educaţia sanitară a bolnavilor internaţi sau asistaţi în ambulatoriu;

11. realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă şi pază contra incendiilor, precum şi a celor privind protecţia civilă, corespunzător normelor legale;

12. organizarea şi desfăşurarea activităţii de arhivare a documentelor primite, generate şi deţinute de unitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

13. asigurarea condiţiilor optime de păstrare a fondului de documente, cu respectarea termenelor de păstrare stabilite pentru unităţile sanitare,

Art. 3. - În cadrul institutului se desfăşoară şi următoarele activităţi:

- învăţământ medico-farmaceutic;

- învăţământ universitar;

- învăţământ postuniversitar;

- cercetare ştiinţifică medicală;

- efectuarea de studii clinice în domeniul medicamentului;

- implementarea proiectelor finanţate prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European (SEE), Mecanismul financiar norvegian şi fonduri externe nerambursabile.

Art. 4. - Pregătirea cadrelor medicale, rezidenţilor, studenţilor, doctoranzilor, masteranzilor şi elevilor în institut este admisă atât pentru cei din învăţământul de stat, cât şi pentru cei din învăţământul privat autorizat sau acreditat potrivit legii.

Art. 5. - Criteriile pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică medicală se propun de către Academia de Ştiinţe Medicale şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 6. - Colaborarea dintre institut şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, se desfăşoară pe bază de contract, încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 7. - Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de teme şi de contracte de cercetare, încheiate între institut şi finanţatorul cercetării.

Art. 8. - Institutul are obligaţia să desfăşoare activitatea de educaţie medicală şi cercetare (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt de regulă suportate de personalul beneficiar. Institutul poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocărilor bugetare.

Art. 9. - (1) Institutul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Institutul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă (neutilizând materiale şi instrumente a căror condiţie de sterilizare nu este sigură), alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente.

(3) Institutul răspunde pentru păstrarea confidenţialităţii faţă de terţi asupra tuturor informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate asiguraţilor.

(4) Institutul răspunde pentru acordarea serviciilor medicale în mod nediscriminatoriu asiguraţilor, precum şi pentru respectarea dreptului la libera alegere a serviciilor medicale.

(5) Institutul asigură continuitatea asistenţei medicale prin organizarea liniilor de gardă, conform legislaţiei în vigoare.

(6) Institutul respectă prevederile Legii pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10. - (1) Institutul are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la institut, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, institutul va asigura, după caz, transportul autorizat obligatoriu la o altă instituţie medico-sanitară de profil,

(2) Institutul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.

(3) Cheltuielile efectuate de institut în caz război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză se rambursează de către stat, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. - (1) Institutul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile privind activitatea de îngrijire, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii.

(2) Raportările se fac atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

(3) Personalul medical are obligaţia respectării clauzelor contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi va fi sancţionat corespunzător legii în cazul nerespectării acestor clauze.

(4) Institutul are obligativitatea completării prescripţiilor medicale conexe actului medical atunci când este cazul pentru afecţiuni acute, subacute, cronice (iniţiale).

Atribuţiile institutului

Art. 12. - Institutul este obligat, în principiu, să asigure:

1. prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale;

2. efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi;

3. stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;

4. aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor;

5. aprovizionarea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie;

6. aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, conform legislaţiei în vigoare;

7. un microclimat corespunzător astfel încât să fie prevenită apariţia de infecţii nosocomiale;

8. realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi pază contra incendiilor, conform normelor în vigoare;

9. limitarea accesului vizitatorilor în institut în perioada de carantină, iar în unele secţii, interzicerea vizitării pe secţie.

 

CAPITOLUL III

Conducerea Institutului

 

Art. 13. - (1) Institutul este condus de un manager, persoană fizică. În cadrul institutului se organizează şi funcţionează Consiliul de administraţie şi Comitetul director.

(2) Conducerea institutului acţionează cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale şi răspunde de integritatea acestuia, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 14. - Conducerea institutului este formată din:

1. consiliul de administraţie;

2. manager, care asigură conducerea curentă a unităţii;

3. comitet director, format din:

- manager;

- director medical;

- director financiar-contabil;

- director de îngrijiri.

1. Consiliul de administraţie

Art. 15. - (1) în conformitate cu legislaţia în vigoare, la nivelul institutului îşi desfăşoară activitatea Consiliul de administraţie, care are rol de a dezbate principalele probleme de strategie şi de organizare şi funcţionare a institutului şi de a face recomandări managerului institutului în urma dezbaterilor. Consiliul de administraţie are următoarea componenţă:

- trei reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi trei membri supleanţi;

- un reprezentant numit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi un membru supleant;

- un reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi un membru supleant;

- un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;

- un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.

(2) Managerul participă la şedinţele Consiliului de administraţie fără drept de vot.

(3) Reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în institut, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de administraţie.

Art. 16. - Atribuţiile principale ale Consiliului de administraţie sunt următoarele:

1. avizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, precum şi a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale;

2. organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de manager În baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;

3. aprobarea măsurilor pentru dezvoltarea activităţii institutului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

4. avizarea programului anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;

5. analizarea modului de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii Comitetului director şi activităţii managerului şi dispunerea măsurilor pentru îmbunătăţirea activităţii;

6. propunerea revocării din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai Comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 17. - Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

2. Managerul

Art. 18. - (1) Institutul este condus de către un manager. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de 3 ani. Contractul poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Sănătăţii.

(2) Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform ordinului ministrului sănătăţii.

(3) Managerul va respecta incompatibilităţile şi conflictele de interese stabilite prin lege.

3. Comitetul director

Art. 19. - (1) Din Comitetul director fac parte:

a) managerul;

b) directorul medical;

c) directorul financiar-contabil;

d) directorul de îngrijiri.

(2) Ocuparea funcţiilor specifice Comitetului director se face prin concurs organizat de managerul institutului.

(3) în institut, directorul medical poate fi cadru didactic universitar.

Art. 20. - Comitetul director are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea planului de dezvoltare al institutului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului medical;

2. elaborarea, pe baza propunerilor Consiliului medical, a planului anual de furnizare de servicii medicale ale institutului;

3. propunerea către manager, în vederea aprobării:

(i) a numărului de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;

(ii) a organizării concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

4. elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare, a regulamentului intern şi a organigramei institutului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

5. propunerea spre aprobare de către manager a măsurilor organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de spitalizare, igienă şi alimentaţie, precum şi a măsurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, şi urmărirea implementării acestora;

6. elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, pe care îl supune aprobării managerului;

7. urmărirea realizării indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

8. analizarea propunerii Consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;

9. asigurarea monitorizării şi raportării indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;

10. analizarea, la propunerea Consiliului medical, a măsurilor pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii institutului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;

11. elaborarea planului de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;

12. Întocmirea, fundamentarea şi prezentarea spre aprobare managerului a planului anual de achiziţii publice, a listei investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea Consiliului medical, şi răspunderea privind realizarea acestora;

13. analizarea, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propunerea către manager a măsurilor de îmbunătăţire a activităţii institutului;

14. Întocmirea informării lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu Consiliul medical şi le prezintă Ministerului Sănătăţii;

15. negocierea, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, a contractelor de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

16. Întrunirea lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului institutului, şi luarea deciziilor în prezenţa a cei puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;

17. Înaintarea propunerilor privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii institutului;

18. negocierea cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propunerea spre aprobare managerului a indicatorilor specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/ serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/laboratorului/serviciului;

19. răspunderea în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;

20. analizarea activităţii membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborarea raportului anual de activitate al institutului.

Directorul medical

Art. 21. - Atribuţiile specifice directorului medical sunt:

1. coordonarea şi răspunderea privind elaborarea la termen a propunerilor cu privire la planul de dezvoltare a institutului, planul anual de servicii medicale şi bugetul de venituri şi cheltuieli;

2. monitorizarea calităţii serviciilor medicale acordate la nivelul institutului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi elaborarea împreună cu şefii de secţii/laboratoare/servicii, a propunerilor de îmbunătăţire a activităţii medicale, a bugetului de venituri şi cheltuieli;

3. aprobarea protocoalelor de practică medicală la nivelul institutului şi monitorizarea procesului de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului institut;

4. răspunderea privind coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;

5. coordonarea implementării programelor de sănătate la nivelul institutului;

6. Întocmirea planului de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii/laboratoare/ servicii;

7. avizarea utilizării bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

8. asigurarea respectării normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

9. răspunderea privind acreditarea personalului medical al institutului şi acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

10. analizarea şi luarea deciziilor în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);

11. participarea alături de manager la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

12. stabilirea coordonatelor principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

13. supervizarea respectării prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului;

14. Întreprinderea măsurilor necesare şi urmărirea realizării indicatorilor de performanţa ai managementului institutului, al căror nivel este stabilit anual;

15. preluarea, exercitarea şi îndeplinirea tuturor prerogativelor şi sarcinilor funcţiei de manager al institutului în intervalele de timp în care managerul lipseşte din activitate;

16. Îndeplinirea tuturor sarcinilor ce îi revin conform legislaţiei în vigoare privind aprobarea normelor de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare;

17. ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce îi revin conform hotărârilor luate în şedinţele Comitetului director sau a celor trasate de manager;

18. prezentarea Consiliului de administraţie a informărilor trimestriale cu privire la activitatea Consiliului medical;

19. sprijinirea managerului în demersul de creştere a veniturilor proprii ale institutului, inclusiv din donaţii, fonduri ale comunităţii locale şi din orice sursă legală;

20. coordonarea, îndrumarea şi răspunderea privind activitatea secţiilor/compartimentelor cu paturi, a laboratoarelor paraclinice, serviciului de anatomie patologică, farmaciei şi altor structuri funcţionale ca: sterilizare, bloc operator etc. şi coordonarea programului de medicamente oncologice;

21. participarea la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al institutului.

Directorul financiar-contabil

Art. 22. - Atribuţiile specifice directorului financiar-contabil sunt:

1. asigurarea şi răspunderea privind buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a institutului, în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. organizarea contabilităţii în cadrul institutului, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor financiar-contabile;

3. asigurarea întocmirii la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;

4. propunerea privind defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;

5. asigurarea executării bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;

6. participarea la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

7. angajarea institutului prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a le refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;

8. analizarea, din punct de vedere financiar, a planului de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;

9. evaluarea, prin bilanţul contabil, a eficienţei indicatorilor specifici;

10. asigurarea îndeplinirii, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor institutului către bugetul statului, Trezoreria Statului şi terţi, asigurarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului;

11. asigurarea întocmirii, circuitului şi păstrării documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

12. organizarea evidenţei creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin institutului în baza documentelor justificative primite;

13. asigurarea prin personalul din subordine a urmăririi debitelor înregistrate pe baza documentelor justificative primite;

14. asigurarea aplicării dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi luarea măsurilor pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestiunii;

15. răspunderea privind îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Financiar-Contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii patrimoniului;

16. Îndeplinirea formelor de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;

17. asigurarea, prin personalul din subordine şi împreună cu Biroul aprovizionare-transport şi Serviciul administrativ, a întocmirii şi prezentării de studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare servicii medicale;

18. organizarea şi luarea măsurilor de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor din subordine;

19. organizarea la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale a inventarierii mijloacelor materiale în unitate;

20. participarea la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al institutului.

Directorul de îngrijiri

Art. 23. - Atribuţiile specifice directorului de îngrijiri sunt:

1. controlarea, prin sonda], a îndeplinirii atribuţiilor prevăzute în fişa postului de către asistenţii medicali şefi, asistenţii medicali şi personalul medical auxiliar;

2. organizarea întâlnirilor de lucru cu asistenţii medicali şefi;

3. monitorizarea calităţii serviciilor de îngrijire acordate, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi luarea măsurilor pentru îmbunătăţirea acesteia;

4. monitorizarea procesului de implementare a ghidurilor şi protocoalelor de practică elaborate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi aprobate de Ministerul Sănătăţii;

5. stabilirea pentru personalul din subordine, la propunerea asistenţilor medicali şefi, a necesarului şi a conţinutului programelor de perfecţionare organizate în cadrul institutului;

6. analizarea cererilor şi avizarea participării personalului din subordine la programele de educaţie medicală continuă organizate în afara instituţiei;

7. colaborarea cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu instituţiile de învăţământ şi cu alte instituţii acreditate la realizarea programelor de perfecţionare pentru asistenţii medicali;

8. controlarea modului de desfăşurare a pregătirii practice a viitorilor asistenţi medicali;

9. controlarea modului cum li se asigură bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă, de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

10. asigurarea măsurilor necesare pentru cunoaşterea de către asistenţii medicali şi moaşe a legislaţiei privind exercitarea profesiilor de asistent medical şi moaşă;

11. participarea la activităţile organizaţiilor profesionale ale asistenţilor medicali şi moaşelor, la solicitarea acestora;

12. analizarea şi participarea la soluţionarea sancţiunilor propuse pentru personalul din subordine;

13. asigurarea măsurilor necesare pentru cunoaşterea de către întregul personal din subordine a regulilor de etică profesională;

14. luarea măsurilor pentru cunoaşterea şi respectarea comportamentului igienic şi a regulilor de tehnică aseptică de către personalul din subordine;

15. aprobarea programului de activitate lunar al asistenţilor medicali, personalului medical auxiliar şi programarea concediilor de odihnă;

16. luarea măsurilor pentru respectarea de către vizitatori a normelor de igienă (portul echipamentului, evitarea aglomerării în saloane);

17. asigurarea măsurilor necesare pentru cunoaşterea de către personalul din subordine a reglementărilor legale privind normele generale de sănătate şi securitate în muncă, a regulamentului de organizare şi funcţionare al spitalului, a regulamentului intern, a normelor privind prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale şi normelor privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale;

18. participarea la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Regulamentului intern al institutului.

 

CAPITOLUL IV

Structura institutului

 

Art. 24. - (1) Structura organizatorică a institutului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii, fiind compusă din:

 

Secţia clinică oncologie medicală I

Secţia oncologie medicală II, din care: Compartimentul îngrijiri paliative

Secţia clinică chirurgie oncologică I

Secţia clinică chirurgie oncologică II, din care: Compartiment gineco-oncologie

Secţia chirurgie oncologică III

Secţia clinică chirurgie toracică

Secţia anestezie şi terapie intensivă

Unitatea de transfuzii sanguine

Secţia clinică oncologie pediatrică, din care: Compartiment îngrijiri paliative

Secţia radioterapie i

Secţia clinică radioterapie li, din care. Compartiment cronici

Compartiment terapie izotopică

(Va funcţiona pe lângă Secţia radioterapie II.)

Secţia radioterapie III

Spitalizare de zi

Sală de mici intervenţii

Bloc operator

Bloc operator-chirurgie toracică

Sterilizare

Dietetică

Farmacie

Laborator radioterapie cu energii înalte

- Compartiment de fizică medicală, dozimetrie şi întreţinere aparatură de iradiere

Laborator medicină nucleară

Laborator endoscopie bronşică

Laborator radiologie şi imagistică medicală:

- Compartiment CT;

- Compartiment radiologie şi imagistică medicală.

Laborator de analize medicale

Serviciul anatomie patologică:

- Compartiment citologie;

- Compartiment histopatologie şi imunohistochimie;

- Prosectură.

Compartiment de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale

Serviciul de evaluare şi statistică medicală

Compartiment Registrul medical de cancer

Cabinete oncologie medicală

Ambulatoriu integrat cu cabinete în specialitate:

- Hematologie;

- Radioterapie;

- Chirurgie oncologică;

- Chirurgie generală (prevenţie şi screening colorectal);

- Obstetrică-ginecologie;

- Obstetrică-ginecologie (prevenţie şi screening genitomamar);

- Endocrinologie;

- Dermatovenerologie;

- ORL;

- Oftalmologie;

- Neurologie;

- Urologie;

- Cardiologie;

- Oncologie pediatrică;

- Cabinet de psihologie;

- Compartiment endoscopie digestivă;

- Birou programare, informare;

- Fişier, internări;

- Săli de tratamente;

- Camera de gardă.

Activitate de cercetare

Laborator biologia cancerului:

- Colectiv microscopie electronică;

- Colectiv morfometrie şi flowcitometrie;

- Colectiv morfopatologie şi genetică.

Laborator cancerogenezâ chimică şi biologie moleculară:

- Colectiv cancerogenezâ şi anticancerogeneză;

- Colectiv receptori hormonali;

- Colectivi culturi ţesuturi şi celule.

Laborator biochimia şi radiobiologia cancerului:

- Colectiv imunochimie;

- Colectiv radiobiologie;

- Colectiv markeri tumorali.

Laborator biobază

Aparat funcţional

 

(2) Secţiile cu paturi sunt organizate pe profiluri de specialitate.

(3) Secţiile/laboratoarele/serviciile sunt conduse de un medic şef de secţie/laborator/serviciu, ajutat de asistenta-şefă.

(4) în cadrul institutului activitatea de cercetare cuprinde:

- cercetare populaţională care se referă la studii oncologice, registrul de cancer, programe de prevenţie şi control, evaluarea rezultatelor;

- cercetare clinică reprezentată de studiile clinice diagnostice şi terapeutice;

- cercetare experimentală cu aplicaţii clinice care vizează introducerea unor teste predictive ale răspunsului la tratament, investigaţii ale unor modificări genetice şi moleculare, care eventual pot fi factori predictivi ai evoluţiei bolii sau ai răspunsului terapeutic.

(5) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin cu privire la activitatea economică, financiară şi administrativă, institutul are în structură servicii şi birouri funcţionale, astfel: Serviciul R.U.N.O.S.; Serviciul financiar-contabilitate; Biroul aprovizionare-transport; Serviciul administrativ; Biroul achiziţii publice, contractare; Compartimentul juridic; Compartimentul tehnic; Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă; Compartimentul audit; Compartimentul de informatică; Compartimentul relaţii cu publicul; Culte.

(6) Secţiile/laboratoarele/serviciile participă activ la implementarea/dezvoltarea sistemului de control managerial, implementarea/dezvoltarea procedurilor operaţionale privind sistemul de calitate, precum şi a normelor de protecţia muncii, securitate şi sănătate în muncă.

 

A. SECŢII ŞI COMPARTIMENTE CU PATURI

 

I. Generalităţi

Art. 25. - Secţiile cu paturi au în principal următoarele atribuţii privind asistenţa medicală la primire în camera de gardă:

1. examinarea imediată completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare;

2. asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie;

3. Îmbăierea, dezinfecţia şi deparazitarea bolnavilor;

4. asigurarea transportului bolnavilor în secţie;

5. ţinerea evidenţei zilnice a internării bolnavilor şi asigurarea comunicării cu secţiile privind locurile libere,

II. Aspecte specifice

Secţia clinică oncologie medicală I şi Secţia oncologie medicală II

Art. 26. - Secţia clinică oncologie medicală I şi Secţia oncologie medicală II au în principal următoarele atribuţii:

1. asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii institutului;

2. repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor interioare;

3. efectuarea în cel mai scurt timp a examenului clinic şi investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

4. declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale conform reglementărilor în vigoare;

5. recoltarea de probe biologice pentru efectuarea analizelor;

6. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

7. indicarea, folosirea şi administrarea medicamentelor, a instrumentarului şi aparaturii medicale;

8. asigurarea timp de 24 de ore a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

9. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului privind tratamentul necesar;

10. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora;

11. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

12. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

13. acordarea de informaţii privind educaţia sanitară bolnavilor şi aparţinătorilor.

Secţia clinică chirurgie oncologică I, Secţia clinică chirurgie oncologică II, Secţia chirurgie III şi Secţia clinică chirurgie toracică

Art. 27. - Secţia clinică chirurgie oncologică I, Secţia clinică chirurgie oncologică II, Secţia chirurgie oncologică III şi Secţia clinică chirurgie toracică au, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii institutului:

2. repartizarea bolnavilor în saloane, cu respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale;

3. examinarea imediată de către medicul chirurg atât a bolnavilor internaţi de urgenţă, cât şi a celor cu stare biologică alterată;

4. stabilirea parcursului în vederea confirmării precizării sau nuanţării diagnosticului de internare;

5. precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;

6. Întocmirea foii de observaţie clinice generale în primele 24 de ore pentru pacienţii cronici şi la prezentare pentru pacienţii internaţi de urgenţă;

7. stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv a stadiului bolii;

8. stabilirea indicaţiei operatorii, justificarea acesteia, precum şi alegerea procedurii tehnice şi tactice, la propunerea medicului curant şi cu acordul şefului de secţie;

9. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului în tratamentul chirurgical propus;

10. pregătirea preoperatorie generală, locală şi asigurarea consultului preanestezic;

11. asigurarea şi verificarea îndeplinirii tratamentelor medicale pre- şi postoperatorii;

12. supravegherea evoluţiei pre- şi postoperatorii generale şi locale;

13. precizarea recomandărilor de urmat la externare, precum şi stabilirea contactelor postoperatorii;

14. asigurarea pe Secţia clinică de chirurgie toracică a efectuării intervenţiei chirurgicale adresate patologiilor toracice specifice.

Art. 28. - În cadrul Secţiei clinice chirurgie oncologică II funcţionează Compartimentul gineco-oncologie, având ca atribuţii realizarea screeningului, diagnosticului, tratamentului complex şi urmărirea afecţiunilor maligne ginecologice, inclusiv a cancerului mamar, precum şi consilierea psihologică a pacientelor cu afecţiuni oncologice.

Secţia anestezie şi terapie intensivă

Art. 29. - Secţia anestezie şi terapie intensivă are în principal următoarele atribuţii:

1. primirea în secţie a pacienţilor în postoperator şi urgenţele transferate din secţii;

2. repartizarea bolnavilor în saloane în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor interioare;

3. efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

4. declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale conform reglementărilor în vigoare;

5. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi chirurgicale; indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, a agenţilor fizici, a instrumentarului şi aparaturii medicale, precum şi asigurarea timp de 24 de ore a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

6. acordarea de consulturi interdisciplinare în cazurile simplificate;

7. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

8. asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce;

9. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

10. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

11. acordarea de informaţii privind educaţia sanitară bolnavilor şi aparţinătorilor.

Secţia clinică oncologie pediatrică

Art. 30. - Secţia clinică oncologie pediatrică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. evaluarea clinică şi investigarea complexă, multidisciplinară a oricărui pacient cu suspiciune de cancer;

2. evaluarea pacienţilor diagnosticaţi în alte unităţi sanitare, stabilirea gradului de extensie al bolii şi a diagnosticului stadial prin investigaţii efectuate în laboratoarele institutului (examene hematologice, biochimice, bacteriologice, imunologice, markeri tumorali, ecografii, scintigrafii, radiografii, tomografii, examene citologice şi histopatologice în Serviciul de anatomie patologică);

3. stabilirea planului multimodal de tratament în echipă multidisciplinară (chirurg, oncopediatru/oncolog medical, radioterapeut), conform protocoalelor internaţionale de tratament;

4. asigurarea chimioterapiei standard adjuvante, neoadjuvantă. cu intenţie curativă sau paliativă pentru toate afecţiunile oncologice pediatrice;

5. utilizarea în tratamentele citostatice a protocoalelor internaţionale, acceptate de Societatea Internaţională de Oncologie Pediatrică (SIOP), actualizate;

6. asigurarea chimioterapiei citostatice cu administrare: intravenoasă, subcutan, intrarahidian, intraperitoneal, intrapleural;

7. monitorizarea şi acordarea suportului necesar copiilor şi adolescenţilor care urmează tratament radiologie (radioterapie) îh institut;

8. utilizarea terapiei paliative în stadiile avansate de boală incurabilă;

9. monitorizarea clinică, biologică, hematologică şi paraclinică a pacienţilor după întreruperea tratamentelor;

10. asigurarea controalelor periodice conform protocoalelor internaţionale;

11. asigurarea tratamentului suportiv, al efectelor secundare, al complicaţiilor tratamentelor citostatice şi radioterapiei;

12. efectuarea cercetărilor clinice şi interdisciplinare: neurooncologie (tumori cerebrale, tumori vertebrale şi/sau medulare), sarcoame de ţesuturi moi şi osoase;

13. evaluarea şi acordarea asistenţei psihologice, a terapiei prin joacă, a asistenţei sociale - în colaborare cu psihologi, psihoterapeuţi, asistenţi sociali şi voluntari specializaţi ai unor asociaţii de profil.

Secţia radioterapie I, Secţia clinică radioterapie II şi Secţia radioterapie III

Art. 31. - (1) Secţiile de radioterapie au, în principal, următoarele atribuţii:

1. internarea pacienţilor oncologici pentru: diagnostic, indicaţie terapeutică, supraveghere, investigaţii, tratament simptomatic în cursul iradierii terapeutice, paliative, tratamentul complicaţiilor postiradiere, control postiradiere;

2. repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale;

3. efectuarea investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

4. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

5. supravegherea intraterapeutică a pacienţilor;

6. supravegherea pacienţilor imobilizaţi;

7. indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, instrumentarului şi aparaturii medicale;

8. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

9. efectuarea intervenţiilor minime;

10. asigurarea transportului cu targa sau cărucior, a persoanelor greu deplasabile sau imobilizate, la investigaţii;

11. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi lin regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia.

(2) Secţiile de radioterapie au, în principal, următoarele atribuţii privind activitatea ştiinţifică:

a) analizarea săptămânală şi ori de câte ori este necesar de către colectivul de medici a cazurilor medicale care ridică probleme deosebite de diagnostic, a indicaţiei terapeutice sau a planului de tratament de radioterapie;

b) elaborarea de lucrări ştiinţifice (medici, asistenţi medicali) şi prezentarea lor la congrese şi conferinţe de specialitate;

c) colaborarea cu alte secţii medicale, laboratoare medicale şi departamente de investigaţii medicale, cu scopul de a efectua pentru fiecare pacient un tratament integrat, multidisciplinar;

d) acordarea de consulturi de radioterapie pacienţilor internaţi în alte secţii;

e) elaborarea de lucrări ştiinţifice în colaborare cu alte secţii.

Art. 32. - În cadrul Secţiei clinice radioterapie II funcţionează Compartimentul de cronici care are ca atribuţii acordarea de asistenţă medicală spitalicească bolnavilor cu afecţiuni oncologice ce necesită internarea pe o perioadă mai lungă de timp în vederea primirii de tratament pentru afecţiuni cronice.

 

SPITALIZARE DE ZI

Art. 33. - Spitalizarea de zi are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigurarea spitalizării bolnavilor în funcţie de gravitatea diagnosticului în secţie, în funcţie de indicaţiile medicilor din secţiile cu paturi;

2. supravegherea evoluţiei pre- şi postoperatorii generale şi locale;

3. precizarea recomandărilor de urmat la externare, precum şi stabilirea contactelor postoperatorii;

4. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

5. supravegherea intraterapeutică a pacienţilor;

6. supravegherea pacienţilor imobilizaţi;

7. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

8. consulturi interdisciplinare în cazurile simplificate;

9. asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce.

Compartiment îngrijiri paliative

Art. 34. - Compartimentul de îngrijiri paliative are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigurarea evaluării holistice a pacienţilor cu neoplazii avansate, la care accentul nu se mai pune pe vindecarea bolii, ci pe asigurarea unei calităţi cât mai bune a vieţii;

2. asigurarea îngrijirilor specifice, adresate atât suferinţei fizice, cât şi componentelor psihoemoţionale, sociale şi spirituale ale pacienţilor;

3. asigurarea îngrijirii multidiscipiinare: medic, psiholog, asistent social, asistent medical, preot;

4. asigurarea comunicării cu pacientul şi aparţinătorii, înlăturarea conspiraţiei tăcerii;

5. asigurarea controlului eficient al simptomelor asociate bolii neoplazice în diversele stadii;

6. asigurarea evaluării şi asistenţei psihologice pentru pacienţi;

7. asigurarea asistentei sociale în colaborare cu instituţiile abilitate şt cu organizaţii nonguvernamentale, inclusiv cu voluntari ai unor organizaţii de profil;

8. asigurarea instruirii pacienţilor şi aparţinătorilor în privinţa diverselor tehnici de îngrijire incluse în nivelul de îngrijiri paliative de bază, care pot fi efectuate şi la domiciliul pacienţilor;

9. oferirea de sprijin medicilor de familie şi altor furnizori de îngrijiri paliative, care oferă astfel de servicii de nivelul II (la domiciliul pacienţilor şi/sau ambulatoriu).

Compartiment terapie izotopică

Art. 35. - Compartimentul terapie izotopică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. utilizarea În terapie a surselor radioactive deschise, având ca atribuţie principală efectuarea tratamentului cu izotopi radioactivi pacienţilor, în regim de spitalizare continuă sau în regim de spitalizare de zi, individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea pacientului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii;

2. efectuarea tratamentului cu iod radioactiv pacienţilor cu cancer tiroidian, pentru ablaţia ţesutului tiroidian restant după tiroidectomie totală sau subtotală, dar şi pentru tratarea cancerului tiroidian rezidual sau/şi recidivat şi metastazele, în regim de spitalizare continuă;

3. efectuarea tratamentului cu iod radioactiv pacienţilor cu boli tiroidiene benigne (hipertiroidie şi tireotoxicoză) în regim de spitalizare de zi;

4. administrarea de iod radioactiv în scop diagnostic;

5. monitorizarea oncologică postterapeutică clinico-imagistică;

6. administrarea altor izotopi radioactivi în cadrul protocoalelor terapeutice radionuclidice.

 

B. COMPARTIMENTE FĂRĂ PATURI

Bloc operator, bloc operator - chirurgie toracică şi sala de mici intervenţii

Art. 36. - Blocurile operatorii şi Sala de mici intervenţii au, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigurarea activităţii operatorie a institutului;

2. asigurarea condiţiilor de antisepsie necesare menţinerii condiţiilor optime de desfăşurare a actului operator;

3. asigurarea condiţiilor necesare respectării măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale;

4. ţinerea evidenţei zilnice a pacienţilor care se operează şi asigurarea comunicării cu Secţia anestezie şi terapie intensivă privind locurile libere;

5. asigurarea împreună cu personalul Secţiei anestezie şi terapie intensivă a transportului bolnavilor din blocul operator în Secţia anestezie şi terapie intensivă;

6. urmărirea consumului de materiale şi raportarea lui în sistemul informatic integrat al institutului;

7. asigurarea manipulării, depozitării şi transportului la Laboratorul de analize medicale şi Serviciul de anatomie patologică a produselor biologice recoltate în actul operator.

Sterilizare

Art. 37. - Sterilizarea are, în principal, următoarele atribuţii:

1. verificarea modului de pregătire şi împachetare a materialelor trimise pentru sterilizare şi respingerea truselor necorespunzătoare;

2. eliminarea încărcăturii microbiene, încărcăturii organice şi a biofilmului de pe dispozitivele medicale;

3. sterilizarea propriu-zisă şi sistemul de control al procesului;

4. respectarea procedurilor de control şi verificare a produselor finite;

5. sesizarea eventualelor neconformităţi şi luarea imediată a măsurilor necesare;

6. înregistrarea şi arhivarea datelor privind procesul de sterilizare;

7. efectuarea sterilizării, respectând normele tehnice de sterilizare şi instrucţiunile de sterilizare a fiecărui aparat;

8. banderolarea şi etichetarea truselor şi pachetelor cu materiale sterilizate;

9. ţinerea evidenţei activităţii de sterilizare pe aparate şi saraje;

10. efectuarea testelor de control şi evidenţa acestora;

11. asigurarea circuitului de stocare, distribuţie, transport la utilizatori;

12. asigurarea circuitelor pentru securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale;

13. supravegherea şi corectarea condiţiilor de desfăşurare a procesului de sterilizare;

14. verificarea calităţii aerului, apei şi a fluidelor utilizate;

15. verificarea stării de igienă a suprafeţelor;

16. verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de sterilizare;

17. verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de control, măsură şi testare.

Farmacie

Art. 38. - (1) în cadrul institutului funcţionează o farmacie cu circuit închis. Farmacia asigură şi gestionează întreaga medicaţie necesară bolnavilor internaţi.

(2) Farmacia are în principal următoarele atribuţii:

1. recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza documentelor de primire;

2. aprovizionarea, depozitarea şi păstrarea medicamentelor în condiţii corespunzătoare;

3. verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor farmaceutice;

4. asigurarea de medicamente necesare activităţii de asistenţă medicală a institutului;

5. asigurarea aprovizionării cu medicamente citostatice;

6. păstrarea, prepararea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi formă, potrivit Farmacopeii române în vigoare, a specialităţilor farmaceutice autorizate şi a altor produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;

7. depozitarea produselor conform normelor în vigoare (farmacopee, standarde sau norme interne) ţinându-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;

8. organizarea şi efectuarea controlului calităţii medicamentului şi luarea de măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;

9. asigurarea controlului preventiv, verificarea organoleptică şi fizică, verificarea operaţiilor finale, analiza calitativă a medicamentului la masa de analize;

10. prepararea şi eliberarea medicamentelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;

11. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de medicamente şi unele materiale sanitare;

12. operarea în programul informatic a documentelor de eliberare a medicamentelor;

13. participarea, pe baza consumurilor şi a stocurilor din farmacie, la efectuarea comenzilor lunare de medicamente simptomatice şi citostatice,

Art. 39. - (1) Laboratoarele din cadrul structurii organizatorice a institutului sunt organizate astfel:

- Laborator radioterapie cu energii înalte;

- Laborator medicină nucleară;

- Laborator endoscopie bronşică;

- Laborator radiologie şi imagistică medicală;

- Laboratorul de analize medicale.

(2) în vederea organizării în cele mai bune condiţii a activităţii de programare, recoltare, transport, transmiterea rezultatelor, interpretarea cazurilor deosebite, laboratoarele şi compartimentele medicale colaborează permanent cu secţiile cu paturi, cu ambulatoriul integrat, cu cabinete în specialitate şi cu laboratoarele de cercetare.

(3) în institut, transportul produselor biologice la şi de la laboratoare se asigură, cu respectarea normelor de securitate şi protecţia muncii, de către echipele de transportatori de probe contaminate.

(4) Personalul laboratoarelor şi compartimentelor medicale este obligat să respecte normele şi regimul de lucru (înregistrare, manipulare, folosinţă) cu produsele toxice, periculoase şi stupefiante; să nu folosească materiale şi reactivii cărora le-a expirat termenul de folosinţă sau nu au certificate de garanţie şi calitate.

(5) în cadrul laboratoarelor şi compartimentelor medicale se asigură un regim de lucru în sistem informatizat, cu respectarea obligatorie a procedurilor aprobate, a instrucţiunilor de folosire a aparaturii şi tehnicii existente, conform prevederilor legale în vigoare.

Laborator radioterapie cu energii înalte

Art. 40. - Laboratorul de radioterapie cu energii înalte are următoarele atribuţii principale:

1. efectuarea tratamentului cu radiaţii (radioterapie externă şi brahiterapie) pentru bolnavii internaţi şi în ambulatoriu;

2. exploatarea în condiţii de eficienţă maximă, dar şi de siguranţă pentru pacienţi şi personal a echipamentelor de radioterapie;

3. elaborarea protocoalelor de asigurarea şi controlul calităţii tratamentelor din punctul de vedere al dozimetriei fizice a aparatelor şi a dozimetriei clinice individuale;

4. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii accidentale a bolnavilor şi personalului din laborator;

5. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului, elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

6. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale şi echipamente specifice laboratorului.

Laborator medicină nucleară

Art. 41. - Laboratorul de medicină nucleară are, în principal, următoarele atribuţii:

1. executarea explorărilor funcţionale şi morfologice cu ajutorul radioizotopilor la diferite boli, la bolnavii ambulatorii şi internaţi;

2. efectuarea scintigrafiilor şi a ecografiilor;

3. executarea explorărilor cu surse radiative deschise în bolile care necesită acest tip de diagnostic;

4. asigurarea circuitului izotopilor radioactivi în condiţii de evitare a poluării interne şi externe a mediului ambiant;

5. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;

6. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a arhivei;

7. Înregistrarea tuturor examinărilor efectuate ;

8. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi a personalului din laborator;

9. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului, elaborate de Comisa Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

10. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale de laborator specifice;

11. completarea corectă şi la zi a formularelor tipizate din sistemul informaţional al Ministerului Sănătăţii cu datele corespunzătoare activităţii desfăşurate;

12. efectuarea cu prioritate a investigaţiilor paraclinice pentru personalului angajat în institut.

Laborator endoscopie bronşică

Art. 42. - Laboratorul de endoscopie bronşică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. recoltarea probelor în vederea realizării biopsiilor;

2. examinarea pacienţilor, stabilirea diagnosticului folosind tehnici medicale specifice, indicarea sau, după caz, efectuarea tratamentului corespunzător, consemnarea observaţiilor în foaia de observaţie clinică generală a pacientului;

3. efectuarea manevrelor specifice competenţei de endoscopie bronşică;

4. urmărirea stării pacienţilor după examenul endoscopie şi adoptarea măsurilor medicale în caz de nevoie;

5. urmărirea şi asigurarea folosirii şi întreţinerii corecte a aparaturii medicale;

6. urmărirea aplicării măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a contaminării aparaturii cu produse infectate.

Laborator radiologie şi imagistică medicală

Art. 43. - (1) Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală are în componenţa sa două compartimente:

- Compartiment CT;

- Compartiment radiologie şi imagistică medicală.

(2) Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea examenelor radiologice şi imagistice în laborator şi la patul bolnavului, la indicaţia medicului primar sau a medicului specialist;

2. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;

3. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a filmotecii şi a arhivei;

4. Înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;

5. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi a personalului din laborator;

6. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului, elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

7. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de filme şi materiale de laborator specifice;

8. raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pe bolnavii internaţi şi ambulatori.

Laborator de analize medicale

Art. 44. - Laboratorul de analize medicale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea analizelor medicale de: hematologie, biochime, microbiologic, imunologie, parazitologie, micologie necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie a bolii şi examenelor profilactice;

2. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înserierea lor corectă;

3. asigurarea recipienţilor necesari recoltării produselor;

4. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;

5. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

6. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.

Serviciul de anatomie patologică

Art. 45. - (1) Serviciul de anatomie patologică are în componenţa sa următoarele compartimente:

- citologie;

- histopatologie şi imunohistochimie;

- prosectură.

(2) Serviciul de anatomie patologică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea de autopsii la toate cazurile decedate în institut, care nu sunt cazuri medico-legale, în vederea stabilirii, confirmării sau completării diagnosticului clinic şi precizării cauzei medicale a morţii, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de un an, indiferent de locul decesului;

2. efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor;

3. eliberarea certificatului de îmbălsămare pe baza certificatului constatator de deces, completat şi semnat de medicul anatomo-patolog;

4. eliberarea cadavrelor în conformitate cu normele în vigoare;

5. efectuarea diagnosticului histopatologie sau citopatologic asupra produselor biologice recoltate;

6. colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul institutului, în vederea efectuării unor cercetări complementare speciale, bacteriologice, biochimice, experimentale;

7. comunicarea trimestrială către conducerea institutului a situaţiei cazurilor finalizate;

8. raportarea statistică a numărului de proceduri efectuate bolnavilor internaţi şi ambulatorii;

9. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi şi ambulatori;

10. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

11. eliberarea pe bază de cerere, conform legislaţiei în vigoare, a probelor în vederea unui consult de specialitate sau pentru investigaţii suplimentare;

12. primirea, înregistrarea şi prelucrarea pieselor operatorii (extemporaneu şi la parafină), biopsice şi piesele de la necropsie, examene citologice;

13. prepararea coloranţilor şi reactivilor;

14. arhivarea lamelelor şi a blocurilor.

Compartiment de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale

Art. 46. - Compartimentul de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea şi supunerea spre aprobare a planului anual de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

2. asigurarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor nosocomiale şi a cazurilor de boli transmisibile prin colectarea, înregistrarea, analizarea, interpretarea, diseminarea datelor;

3. propunerea şi iniţierea activităţii complementare de prevenţie sau control cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau focar de infecţie nosocomială;

4. Întocmirea hărţii punctelor şi segmentelor de risc pentru infecţia nosocomială privind modul de sterilizare şi menţinerea sterilităţii în institut, decontaminarea mediului fizic şi curăţenia din institut, zonele „fierbinţi” cu activitate de risc sau cu dotare tehnică şi edilitară favorizantă pentru infecţiile nosocomiale;

5. verificarea respectării normelor de igienă, a igienei produselor alimentare, în special a celor dietetice, a normelor de sterilizare şi menţinerea sterilităţii materialelor sanitare şi a soluţiilor injectabile;

6. organizarea măsurilor de remediere a deficienţelor constatate;

7. supravegherea şi controlarea efectuării decontaminării mediului din institut prin curăţare chimică şi dezinfecţie;

8. supravegherea şi controlarea calităţii prestaţiilor efectuate la spălătorie;

9. supravegherea şi controlarea activităţii de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor, în mod special a reziduurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;

10. supravegherea şi controlarea respectării circuitelor funcţionale ale institutului, circulaţia asistaţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;

11. supravegherea şi controlarea respectării în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic, tratament şi raportare pentru infecţiile nosocomiale;

12. supravegherea şi controlarea corectitudinii înregistrării suspiciunilor de infecţie la asistaţi, derularea investigaţiilor etiologice a sindroamelor infecţioase, operativitatea transmiterii informaţiilor aferente la structura de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

13. răspunderea promptă la informaţia primită din secţii şi demararea anchetei epidemiologice pentru toate cazurile suspecte de infecţii nosocomiale;

14. dispunerea măsurilor necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizarea, după caz, a triajelor epidemiologice şi investigaţiilor paraclinice necesare;

15. Întocmirea şi definitivarea anchetei epidemiologice a focarului, difuzarea informaţiilor necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinderea măsurilor şi activităţilor pentru evitarea riscurilor identificate în focar;

16. organizarea şi realizarea programelor instructiv-educative prin colaborarea cu personalul calificat din secţii/compartimente,

17. coordonarea elaborării şi actualizării anuale, împreună cu conducerile secţiilor, a Ghidului de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

18. implementarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale;

19. organizarea depistării, raportării, evidenţei, izolării, tratării şi aplicării măsurilor de control în caz de boală transmisibilă internată sau apărută în institut;

20. efectuarea de studii epidemiologice privind morbiditatea, severitatea infecţiilor nosocomiale.

Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale

Art. 47. - Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. pregătirea şi analizarea planului anual al managementului calităţii;

2. coordonarea activităţii de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii: manualul calităţii, procedurile;

3. coordonarea şi implementarea programului de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, laborator etc. şi a standardelor de calitate;

4. coordonarea şi implementarea procesului de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;

5. colaborarea cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;

6. implementarea instrumentelor de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;

7. asigurarea implementării strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager;

8. asigurarea implementării şi menţinerii conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice;

9. coordonarea activităţii de analiză a neconformităţilor constatate şi propunerea către manager a acţiunilor de îmbunătăţire sau corective ce se impun;

10. coordonarea analizelor cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii;

11. asigurarea aplicării strategiei sanitare şi a politicii de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;

12. asistarea şi răspunderea tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii.

Serviciul de evaluare şi statistică medicală

Art. 48. - Serviciul de evaluare şi statistică medicală are, în principal, următoarele atribuţii:

1. Întocmirea rapoartelor, centralizărilor, dărilor de seamă şi a situaţiilor statistice periodice lunare, trimestriale, semestriale şi anuale;

2. executarea, în termenele stabilite, a tuturor lucrărilor de statistică medicală, precum şi a celor necesare pentru activitatea operativă a instituţiei;

3. asigurarea circuitului informaţional al datelor prin sistemul informatic existent;

4. introducerea zilnică, verificarea şi transmiterea datelor privitoare la pacienţii din foile de observaţie clinice generale;

5. transmiterea şi prelucrarea datelor prin internet;

6. primirea documentaţiei medicale a bolnavilor ieşiţi din institut (foi de observaţie clinice generale);

7. clasificarea foilor de observaţie clinice generale ale bolnavilor ieşiţi pe grupe de boli, pe secţii, pe an;

8. ţinerea evidenţei datelor statistice pe formulare stabilite de Ministerul Sănătăţii şi întocmirea rapoartelor statistice ale institutului, verificând exactitatea datelor statistice ale secţiilor cuprinse în rapoartele secţiilor;

9. punerea la dispoziţia secţiilor a datelor statistice şi a documentaţiei medicale necesare pentru activitatea curentă şi asigurarea prelucrării datelor statistice;

10. urmărirea corelării diferiţilor indicatori de activitate comparativ cu alte unităţi sau pe ţară şi informarea şefilor de secţie şi a conducerii unităţii;

11. ţinerea la zi a evidenţei informatizate a pacienţilor externaţi şi răspunderea privind corectitudinea datelor introduse în calculator, întocmite şi transmise către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Ministerul Sănătăţii şi altor organe abilitate ale statului;

12. Întocmirea documentaţiei medicale a bolnavilor ieşiţi din institut (foi de observaţie clinice generale, foi de temperatură);

13. asigurarea controlului zilnic al foilor de mişcare a bolnavului şi compararea cu baza de date;

14. asigurarea înregistrării mişcării zilnice a bolnavilor în centralizatorul electronic;

15. efectuarea controlului periodic al listei bolnavilor ieşiţi şi întocmirea situaţiei numerice a acestora;

16. asigurarea centralizării concediilor medicale furnizate de secţii, tipărirea şi expedierea prin e-mail la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti;

17. urmărirea înregistrării corecte a datelor bolnavilor.

Compartiment Registrul medical de cancer

Art. 49. - Compartimentul Registrul medical de cancer are, în principal, următoarele atribuţii:

1. primirea şi verificarea situaţiilor statistice raportate de secţiile clinice;

2. centralizarea datelor şi întocmirea situaţiilor în vederea raportării acestora;

3. Întocmirea situaţiilor statistice cerute de conducerea institutului;

4. colaborarea cu celelalte departamente ale institutului în întocmirea situaţiilor statistice;

5. participarea la şedinţele Comitetului Naţional de Coordonare pentru Registrele Naţionale de Cancer din România, ca membru al acestui comitet;

6. urmărirea implementării reglementărilor în vigoare şi a deciziilor stabilite de Comitetul Naţional de Coordonare pentru Registrele Naţionale de Cancer din România;

7. elaborarea planului de monitorizare a calităţii datelor şi îmbunătăţirea calităţii datelor raportate;

8. asigurarea redistribuirii între registrele naţionale de cancer a datelor privind tumorile raportabile survenite la pacienţi diagnosticaţi şi/sau trataţi în altă regiune decât cea de domiciliu;

9. comunicarea anuală către Direcţia de sănătate publică a evidenţei datelor bolnavilor de cancer, a bazei de date privind tumorile raportabile, validată şi actualizată, şi elaborarea unui raport naţional de cancer;

10. transmiterea la nivel naţional, pentru centralizarea datelor de cancer, a cazurilor noi maligne înregistrate;

11. participarea la constituirea bazei de date care cuprinde setul minim de date pentru fiecare tumoră raportabilă;

12. realizarea validării datelor şi înregistrarea finală a tumorilor raportabile ale pacienţilor şi realizarea verificărilor de calitate a datelor;

13. actualizarea informaţiilor la nivelul registrului naţional de cancer;

14. utilizarea datelor culese la registrul de cancer pentru a efectua studii epidemiologice;

15. descrierea şi monitorizarea în timp a incidenţei cancerelor;

16. participarea la elaborarea rapoartelor periodice de către registrul naţional, referitor la apariţia cancerelor;

17. primirea lunară de la centrele de evidenţă a cancerului a documentelor primare de raportare sau de notificare;

18. culegerea informaţiilor de bază din foile de observaţie clinice generale, cu înregistrarea cazurilor noi maligne în baza de date a institutului.

Cabinete de oncologie medicală

Art. 50. - Cabinetele de oncologie medicală au, în principal, următoarele atribuţii:

1. examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare;

2. asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie;

3. precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate,

a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;

4. stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv a stadiului bolii.

Unitatea de transfuzii sanguine

Art. 51. - Unitatea de transfuzie sanguină are, în principal, următoarele atribuţii:

1. aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge pe baza solicitărilor scrise din secţiile spitalului;

2. recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile spitalului;

3. efectuarea testelor pretransfuzionale;

4. pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;

5. consilierea privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;

6. prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau componente sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;

7. Întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;

8. raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;

9. păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice (-15-18 grade C) cu această destinaţie.

 

C. AMBULATORIUL INTEGRAT

Art. 52. - (1) Ambulatoriul integrat are în componenţa sa următoarele cabinete şi compartimente:

- Hematologie;

- Radioterapie;

- Chirurgie oncologică;

- Chirurgie generală (prevenţie şi screening colorectal);

- Obstetrică-ginecologie;

- Obstetrică-ginecologie (prevenţie şi screening genitomamar);

- Endocrinologie;

- Dermatovenerologie;

- O.R.L.;

- Oftalmologie;

- Neurologie;

- Urologie;

- Cardiologie;

- Oncologie pediatrică;

- Psihologie;

- Compartiment endoscopie digestivă;

- Birou programare, informare;

- Fişier, internări;

- Săli de tratamente;

- Cameră de gardă.

(2) Ambulatoriul integrat are, în principal, următoarele atribuţii:

1. consultarea, investigarea, stabilirea diagnosticului, tratamentului medical şi/sau chirurgical, îngrijirea, administrarea medicamentelor asiguraţilor;

2. acordarea serviciilor de asistenţă medicală ambulatorie asiguraţilor pe baza biletului de trimitere, cu excepţia urgenţelor şi afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat;

3. informarea medicului de familie, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate;

4. Întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile.

(3) în relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti ambulatoriul integrat are dreptul să încaseze contravaloarea serviciilor medicale pentru care asiguratul nu are bilet de trimitere, cu excepţia afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat, a urgenţelor şi a serviciilor prevăzute în normele contractului-cadru.

(4) în relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti ambulatorul integrat are următoarele obligaţii:

a) respectarea criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate şi a activităţii desfăşurate;

b) informarea asiguraţilor despre pachetul de servicii de bază, pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ;

c) respectarea confidenţialităţii tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;

d) raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare;

e) respectarea prevederilor actelor normative privind raportarea bolilor;

f) respectarea programului de lucru pe care să-l afişeze la loc vizibil;

g) respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

h) furnizarea tratamentului adecvat şi prescrierea medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

i) nerefuzarea acordării asistenţei medicale în caz de urgenţă medico-chirurgicală;

j) acordarea serviciilor medicale tuturor asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament;

k) acordarea serviciilor medicale şi investigaţiilor paraclinice în regim de urgenţă pentru femeile gravide;

l) solicitarea documentelor care atestă calitatea de asigurat, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;

m) informarea medicului de familie la care este înscris asiguratul, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate şi transmiterea rezultatului investigaţiilor paraclinice;

n) întocmirea listei de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;

o) acordarea serviciilor medicale tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul;

p) acordarea cu prioritate a consultaţiilor medicale personalului angajat în unităţile sanitare publice.

 

D. STRUCTURA APARATULUI FUNCŢIONAL

Art. 53. - Structura activităţii administrative cuprinde servicii, birouri şi compartimente, cu atribuţii şi responsabilităţi specifice domeniului de activitate.

Serviciul R.U.N.O.S.

Art. 54. - Serviciul R.U.N.O.S. are, în principal, următoarele atribuţii:

1. Întocmirea statului de funcţii şi a organigramei, în conformitate cu structura organizatorică aprobată şi a normativelor de personal, în limita prevederilor bugetare, actualizarea statelor de funcţii în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. stabilirea necesarului de personal în conformitate cu normativele în vigoare;

3. participarea la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, precum şi a Regulamentului intern;

4. Întocmirea şi elaborarea, în colaborare cu compartimentele de specialitate, a bibliografiei şi tematicii, precum şi a documentelor privind procedura prealabilă organizării concursurilor/examenelor şi a celor privind finalizarea acestora, şi participarea în comisiile de concurs şi a celor de soluţionare a contestaţiilor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante;

5. organizarea, în colaborare cu compartimentele de specialitate, a concursurilor/examenelor privind promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului, în conformitate cu prevederile legale;

6. Întocmirea contractelor individuale de muncă şi a actelor adiţionale la contractele individuale de muncă şi a deciziilor privind încadrarea, promovarea, sancţionarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de muncă ale salariaţilor;

7. participarea la aplicarea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariaţilor, conform actelor normative în vigoare;

8. gestionarea dosarelor profesionale şi personale ale salariaţilor;

9. Întocmirea, în colaborare cu şefii de secţii/laboratoare/servicii, a fişelor de post pentru salariaţi, în conformitate cu normele legale în vigoare;

10 întocmirea deciziilor de majorare a salariilor, de acordare a sporurilor la salariile de bază, de acordare a gradaţiilor corespunzătoare tranşelor de vechime, cu respectarea legilor în vigoare;

11. Întocmirea, completarea şi păstrarea Registrului general de evidenţă a salariaţilor prin programul REVISAL;

12. Întocmirea dosarelor de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţial şi pentru invaliditate, conform legislaţiei în vigoare;

13. elaborarea pianului de formare profesională a personalului în conformitate cu nevoile de formare profesională a salariaţilor pe baza propunerilor secţiilor/laboratoarelor/ serviciilor din institut;

14. Întocmirea statelor de plată, a centralizatorului statelor de salarii, a situaţiei recapitulative, a evidenţei salariilor, a ordinelor de plată către trezorerie şi bănci şi stabilirea sumei nete de plată cuvenită salariaţilor;

15. Întocmirea lunară a declaraţiilor privind obligaţiile de plată către bugetul de stat (contribuţiile pentru asigurări sociale de stat, şomaj, sănătate, impozit pe salariu, accidente şi boli profesionale, concedii medicale, fondul pentru handicap) şi asigurarea transmiterii acestora către organele abilitate în termenele prevăzute de lege, conform legislaţiei în vigoare;

16. ţinerea evidenţei individuale a drepturilor salariale şi de personal acordate salariaţilor în cursul anului şi eliberarea, la cerere, a adeverinţelor cu veniturile realizate de aceştia;

17. ţinerea evidenţei lunare a veniturilor din salarii realizate de angajaţi, a impozitului şi contribuţiilor sociale calculate şi reţinute; întocmirea declaraţiilor fiscale aferente salariilor şi transmiterea către administraţia financiară, în condiţiile legii;

18. Întocmirea chestionarelor statistice lunare, semestriale şi anuale privind fondul de salarii, obligaţiile de plată, structura personalului;

19. calcularea indemnizaţiilor pentru concedii de odihnă şi concedii medicale;

20. Întocmirea graficului anual de programare a concediilor de odihnă, ţinerea evidenţei concediilor de orice fel;

21. eliberarea adeverinţelor la solicitarea angajaţilor şi foştilor angajaţi;

22. completarea legitimaţiilor de serviciu;

23. participarea în comisia de disciplină în vederea cercetării abaterilor disciplinare şi asigurarea secretariatului comisiei constituite în acest scop;

24. Întocmirea listelor pentru acordarea tichetelor de masă;

25. verificarea condicilor de prezenţă şi a foilor de pontaj.

Serviciul financiar-contabilitate

Art. 55. - Serviciul financiar-contabilitate are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigurarea realizării şi raportării indicatorilor de performanţă economico-financiari;

2. Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului în vederea avizării de către consiliul de administraţie şi aprobării de către Ministerul Sănătăţii;

3. Întocmirea listelor de investiţii în baza propunerilor primite de la Biroul de achiziţii publice, contractare;

4. asigurarea şi exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale;

5. răspunderea privind înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor şi bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în baza documentelor justificative primite;

6. asigurarea şi răspunderea de buna organizare a activităţii financiar-contabile a unităţii, de întocmirea la timp şi corect a balanţelor de verificare, a execuţiei bugetare, a dărilor de seamă trimestriale şi anuale (cu anexele corespunzătoare);

7. organizarea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale, răspunderea şi asigurarea privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor;

8. luarea măsurilor privind neangajarea cheltuielilor peste bugetul aprobat;

9. asigurarea şi contribuirea la organizarea şi desfăşurarea inventarierii patrimoniului de câte ori este cazul; în cazuri excepţionale, calamităţi sau când se constată nereguli sau fraude şi cel puţin o dată pe an a întregului patrimoniu;

10. răspunderea şi asigurarea înregistrării în contabilitate a rezultatelor inventarierii (plusurile se înregistrează, iar minusurile se impută persoanelor vinovate) pe baza documentelor justificative primite;

11. Înregistrarea în contabilitate a tuturor drepturilor de creanţă şi a tuturor obligaţiilor de plată către furnizori şi creditori în baza documentelor justificative primite;

12. asigurarea aplicării dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale, evidenţa bunurilor de orice fel şi luarea măsurilor pentru ţinerea la zi şi corect a evidenţelor contabile;

13. organizarea, îndrumarea şi coordonarea activităţilor care asigură alimentaţia bolnavilor internaţi în institut din punctul de vedere al încadrării bugetare;

14. punerea la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, a datelor privind activitatea institutului;

15. raportarea către Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a situaţiilor cerute în legătură cu activitatea desfăşurată în institut;

16. organizarea verificării documentelor de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii acestora;

17. organizarea şi răspunderea gestionării numerarului unităţii privind Regulamentul operaţiunilor de casă;

18. respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la păstrarea confidenţialităţii datelor, a informaţiilor şi a documentelor referitoare la activitatea institutului.

Biroul aprovizionare-transport

Art. 56. - Biroul aprovizionare-transport are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigurarea aprovizionării unităţii cu alimente, materiale, instrumentar şi aparatură, în cele mai bune condiţii;

2. Întocmirea comenzilor în vederea asigurării aprovizionării institutului cu alimente, materiale, instrumentar, aparatură etc., în cele mai bune condiţii şi la termenele contractuale;

3. Întocmirea planului de aprovizionare ţinând cont de necesităţile secţiilor/compartimentelor/structurilor din institut şi ţinând cont de urmărirea consumurilor acestora;

4. coordonarea activităţii şoferilor din cadrul institutului;

5. Întocmirea documentaţiei necesare aprovizionării şi consumului de combustibili;

6. ţinerea evidenţei comenzilor;

7. eliberarea prin magazia institutului către toate structurile funcţionale ale acestuia, pe baza graficelor aprobate şi a bonurilor de consum şi de mişcare, a materialelor solicitate;

8. asigurarea monitorizării şi cunoaşterii exacte a stocurilor şi a consumurilor zilnice a materialelor sanitare şi de laborator, precum şi a materialelor pentru curăţenie şi întreţinere;

9. menţinerea relaţiilor de serviciu cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente;

10. confirmarea realităţii, regularităţii şi a legalităţii aprovizionării cu bunuri, servicii şi lucrări în baza facturilor primite ca urmare a emiterii comenzilor;

11. punerea la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, a datelor privind activitatea biroului;

12. urmărirea şi verificarea rapoartelor referitoare la întocmirea comenzilor şi corelarea acestora cu înregistrarea în A.L.O.P. (angajamente legale, ordonanţări şi plăţi);

13. urmărirea derulării realizării contractelor.

Serviciul administrativ

Art. 57. - Serviciul administrativ are, în principal, următoarele atribuţii:

1. organizarea şi asigurarea pazei şi ordinii în institut;

2. luarea măsurilor necesare pentru utilizarea patrimoniului administrativ în condiţii de maximă eficienţă;

3. ţinerea evidenţei tehnic-operative a bunurilor pe locuri de folosinţă, centralizarea propunerilor de casare şi întocmirea documentaţiei de casare a bunurilor aflate în patrimoniul institutului;

4. asigurarea recepţionării, manipulării, depozitării, eliberării în consum a activelor fixe, a obiectelor de inventar, a lucrărilor şi bunurilor materiale, potrivit prevederilor legale;

5. organizarea activităţii blocului alimentar, stabilirea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind alimentaţia bolnavilor;

6. organizarea arhivei şi a bibliotecii institutului;

7. asigurarea respectării primirii, distribuirii, păstrării, circuitului şi evidenţei documentelor la registratura generală, conform prevederilor legale;

8. asigurarea activităţii de închiriere de spaţii, urmărirea contractelor de închiriere pentru acestea;

9. asigurarea activităţii de service pentru utilaje şi lucrări de telefonie, de calculatoare şi imprimante, aparate de multiplicat, de pază şi intervenţie;

10. asigurarea verificării curăţeniei exterioare în institut, a întreţinerii spaţiilor verzi, repararea căilor de acces;

11. asigurarea întreţinerii şi exploatării în bune condiţii a automobilelor din dotare;

12. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul anual de achiziţii publice de alimente, servicii de telefonie, servicii de eliminare a deşeurilor, imprimante şi rechizite, imprimate medicale, materiale de curăţenie şi întreţinere pentru sectorul administrativ al institutului, echipamente de protecţie pentru personal, obiecte de inventar, lenjerie, cărţi şi publicaţii;

13. avizarea notei de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale la construcţii şi instalaţii;

14. avizarea proiectului de reparaţii pentru construcţii şi instalaţii, care se înaintează conducerii spre aprobare;

15. avizarea temei de proiectare, parte componentă a caietului de sarcini în vederea contractării lucrărilor de proiectare la construcţii şi instalaţii;

16. participarea la întocmirea documentaţiei în vederea contractării lucrărilor de reparaţii cu societăţii specializate în construcţii şi instalaţii, conform reglementărilor legale şi urmărirea executării lucrărilor de reparaţii sub aspect cantitativ şi calitativ potrivit clauzelor contractuale;

17. verificarea execuţiei corecte, calitative pe baza reglementărilor tehnice în vigoare pe tot parcursul executării lucrărilor;

18. participarea, împreună cu proiectantul, la obţinerea avizelor, acordurilor şi aprobărilor pe plan local, necesare autorizării lucrărilor de construcţii;

19. asigurarea soluţionării neconformităţilor pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

20. confirmarea realităţii şi legalităţii plăţilor către societăţile contractante de prestări servicii;

21. urmărirea întocmirii documentaţiilor de recepţie a lucrărilor în conformitate cu prevederile legale;

22. urmărirea realizării remedierilor în termenul de garanţie;

23. participarea la întocmirea cărţilor tehnice a construcţiilor conform prevederilor legale şi asigurarea păstrării şi completării acestora cu datele referitoare la exploatarea construcţiei.

Biroul achiziţii publice, contractare

Art. 58. - Biroul achiziţii publice, contractare are, în principal, următoarele atribuţii:

1. răspunderea privind primirea referatelor de necesitate de la compartimentele de specialitate în vederea elaborării programului anual al achiziţiilor publice;

2. elaborarea şi executarea programului anual al achiziţiilor publice cu respectarea baremului în vigoare;

3. avizarea şi aprobarea programului anual al achiziţiilor publice la nivelul conducerii institutului;

4. primirea ofertelor de la furnizori prin registratură;

5. elaborarea şi distribuirea documentaţiei de atribuire/de concurs (caiet de sarcini);

6. supunerea spre aprobare a documentaţiei de atribuire/de concurs;

7. Îndeplinirea obligaţiilor referitoare la publicitate (prin sistemul electronic, Monitorul Oficial al Românei, publicaţii);

8. organizarea, iniţierea, derularea şi finalizarea procedurii de achiziţie;

9. elaborarea procesului-verbal de deschidere a şedinţei de verificare a ofertelor prezentate;

10. elaborarea centralizatorului de preţuri;

11. asigurarea deschiderii raportului procedură;

12. elaborarea adreselor de informare (descalificaţi, calificaţi, câştigători, necâştigători) pentru fiecare produs achiziţionat şi fiecare operator economic angajat în procedura de achiziţie publică;

13. evaluarea ofertelor şi atribuirea contractelor de achiziţie publică alături de comisiile de evaluare;

14. finalizarea raportului de procedură;

15. redactarea şi semnarea contractelor şi urmărirea avizării şi semnării acestora la nivelul conducerii institutului şi transmiterea tuturor informaţiilor necesare Biroului aprovizionare-transport pentru întocmirea comenzii;

16. introducerea, în sistemul informatic integrat al institutului, a datelor privind acordurile-cadru, contractele subsecvente, contractele de achiziţii, actele adiţionale aferente acestora şi notele justificative;

17. Întreprinderea demersurilor necesare (formulare punct de vedere, copii documente etc.) în vederea soluţionării contestaţiilor formulate împotriva procedurilor institutului şi depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

18. urmărirea modului de constituire a garanţiei de participare şi a garanţiei de bună execuţie;

19. Întocmirea graficului de livrări pentru bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate (anexele la contracte);

20. constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice;

21. răspunderea privind legalitatea procedurilor de achiziţie efectuate;

22. coordonarea şi elaborarea, în baza necesităţilor transmise de către celelalte compartimente din cadrul institutului, a documentelor (studii de piaţă, note justificative, contracte de achiziţie) necesare achiziţionării directe de produse, servicii sau lucrări care nu depăşesc plafonul-limită prevăzut de legislaţie pentru achiziţiile directe;

23. derularea şi finalizarea achiziţiilor directe;

24. asigurarea relaţiilor de corespondenţă şi dialog cu instituţiile de control în domeniul achiziţiilor publice;

25. verificarea sesizărilor referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind atribuirea contractului de achiziţie;

26. Întocmirea situaţiilor şi rapoartelor specifice activităţii Biroului achiziţii publice, contractare;

27. Întocmirea, actualizarea şi propunerea spre aprobare conducerii institutului a procedurilor de lucru şi/sau operaţionale specifice.

Compartimentul juridic

Art. 59. - Compartimentul juridic are, în principal, următoarele atribuţii:

1. avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic, la cererea conducerii, pe cele care pot angaja răspunderea patrimonială a institutului, precum şi orice alte acte care produc efecte juridice;

2. reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale institutului în raporturile lui cu instituţii de orice natură şi cu orice persoană, fie ea juridică sau fizică, română sau străină, precum şi în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegaţiei date de conducerea institutului;

3. urmărirea apariţiei actelor normative şi informarea organelor de conducere şi a serviciilor interesate privind atribuţiile/noţiunile de interes specific pentru acestea;

4. asigurarea consultanţei juridice pentru membrii comitetului director sau a şefilor secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/ compartimentelor, precum şi pentru personalul salariat al institutului, atât timp cât aceasta nu contravine intereselor institutului;

5. redactarea opiniilor juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea institutului;

6. redactarea proiectelor de contracte;

7. redactarea actelor juridice, atestarea identităţii părţilor, consimţământului, conţinutului şi datei actelor încheiate, care privesc institutul, la cererea managerului;

8. verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;

9. participarea alături de alţi membri în comisii de cercetări disciplinare şi alte comisii din cadrul institutului;

10. redactarea documentelor/actelor/contractelor juridice, la solicitarea membrilor comitetului director sau a şefilor de secţie/laborator/serviciu/compartiment;

11. nepronunţarea asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta;

12. respectarea obligatorie a dispoziţiilor legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care institutul le poate avea;

13. respectarea obligatorie a secretului şi confidenţialităţii activităţii sale, în condiţiile legii;

14. Îndeplinirea oricărei alte lucrări cu caracter juridic.

Compartimentul tehnic

Art. 60. - Compartimentul tehnic are, în principal, următoarele atribuţii:

1. răspunderea privind realizarea lucrărilor în condiţiile tehnico-economice stabilite prin aprobările şi avizele legale, precum şi privind îndeplinirea faţă de constructori a obligaţiilor contractuale care revin compartimentului tehnic;

2. sesizarea conducerii institutului asupra eventualelor abateri din partea proiectantului, precum şi a constructorilor faţă de avizele pe baza cărora a fost aprobată investiţia;

3. stabilirea cauzelor degradării sau distrugerii construcţiilor sau utilajelor şi propunerea măsurilor corespunzătoare;

4. efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri, instalaţii, şi a utilajelor;

5. asigurarea asistenţei tehnice în vederea punerii în funcţiune a aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor medicale;

6. organizarea planului de întreţinere şi confirmarea în procesele-verbale întocmite cu firmele ce asigură service-ul, a revizuirii periodice a instalaţiilor, aparatelor şi utilajelor din dotare;

7. urmărirea programării pentru verificarea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor conform instrucţiunilor tehnice, metrologice, în vigoare;

8. confirmarea în procesele-verbale de verificare periodică a urmăririi funcţionării aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor ce asigură paza contra incendiilor;

9. asigurarea deservirii permanente a punctului termic, a staţiei de oxigen, a staţiei hidrofor şi a staţiei de pompare, prin graficul turelor de permanenţă;

10. propunerea listei de priorităţi în vederea întocmirii temelor de proiectare privind lucrările de investiţii şi reparaţii capitale şi urmărirea asigurării documentaţiilor tehnice;

11. Întocmirea propunerilor de plan anual de aprovizionare cu piese de schimb pentru aparate, utilaje şi instalaţii;

12. stabilirea necesarului anual de materiale de întreţinere, de construcţii şi de reparaţii clădiri şi instalaţii din institut.

Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă

Art. 61. - Compartimentul de securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii principale:

1. organizarea şi conducerea activităţii de prevenire şi protecţie a muncii;

2. elaborarea instrucţiunilor specifice fiecărui loc de muncă, împreună cu responsabilii secţiilor;

3. participarea la evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire la locurile de muncă şi propunerea măsurilor de prevenire corespunzătoare, care vor face parte din planul anual de protecţie a muncii;

4. verificarea încadrării noxelor în limitele de nocivitate admise pentru mediul de muncă;

5. asigurarea instruirii şi formării personalului în probleme de protecţia muncii;

6. ţinerea evidenţei accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale;

7. Întocmirea şi actualizarea planului de protecţie civilă, a planului de evacuare, a planului de apărare împotriva dezastrelor;

8. organizarea activităţii pentru întocmirea, păstrarea, actualizarea şi aplicarea documentelor operative şi de conducere a Comitetului de sănătate şi securitate în muncă;

9. coordonarea împreună cu responsabilul PSI din institut a activităţii de prevenire a incendiilor şi instruire a angajaţilor cum să acţioneze în caz de incendiu şi de evacuare a personalului şi a bunurilor materiale;

10. instruirea pe linie de PSI a noilor angajaţi şi întocmirea fişei individuale PSI;

11. executarea acţiunilor necesare privind încărcarea şi verificarea la scadenţă a stingătoarelor;

12. verificarea stării de întreţinere, dotarea şi starea de exploatare a hidranţilor subterani şi a hidranţilor interiori;

13. reactualizarea listei cu substanţe periculoase şi toxice;

14. participarea la întocmirea planului de intervenţie în caz de calamităţi naturale, inundaţii, catastrofe;

15. executarea activităţilor necesare privind obţinerea autorizaţiilor PSI;

16. executarea activităţilor necesare privind obţinerea autorizaţiei de mediu a institutului;

17. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de echipamente de protecţie, lapte antidot şi alte materiale specifice sectorului de activitate.

Compartimentul audit

Art. 62. - Compartimentul audit are, în principal, următoarele atribuţii principale:

1. elaborarea normelor metodologice specifice institutului, cu avizul direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii;

2. elaborarea proiectului planului anual de audit şi întocmirea referatului de justificare a modului de selectare a misiunilor de audit prevăzute pentru anul respectiv;

3. efectuarea misiunilor de asigurare privind:

a) angajamentele bugetare şi legale din care decurg obligaţiile de plată;

b) plăţile efectuate pe baza angajamentelor bugetare şi legale;

c) constituirea veniturilor publice;

d) sistemul contabil şi fiabilitatea lui;

e) sistemul de luare a deciziilor;

f) sistemul de conducere şi control, cu riscurile asociate acestora;

g) sistemul informatic implementat în institut;

h) sistemul de management al calităţii;

4. efectuarea misiunilor de consiliere pentru membrii comitetului director sau a şefilor secţiilor/laboratoarelor/ serviciilor/compartimentelor, precum şi pentru personalul salariat al institutului;

5. informarea direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii, despre recomandările neînsuşite de către managerul institutului, precum şi despre consecinţele acestora;

6. raportarea periodică asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit;

7. elaborarea raportului anual al activităţii de audit public intern pe care H transmite la Ministerul Sănătăţii.

Compartimentul de informatică

Art. 63. - Compartimentul de informatică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. realizarea informatizării institutului;

2. Întreţinerea şi actualizarea bazei de date medicale a institutului;

3. coordonarea secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/ compartimentelor în procesul de culegere a datelor pentru baza de date medicală a institutului;

4. răspunderea privind instruirea şi transmiterea informaţiilor către secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele institutului;

5. coordonarea tehnică a activităţii de validare şi corectare a datelor la termen;

6. răspunderea privind colectarea şi transmiterea la termen a situaţiilor;

7. informarea conducerii institutului cu privire la toate situaţiile întocmite;

8. colaborarea cu Serviciul de evaluare şi statistică medicală, pentru confruntarea bazei de date;

9. preluarea şi prelucrarea situaţiilor statistice privind investigaţiile radioimagistice, analizele de laborator, intervenţiile chirurgicale, bolnavii ieşiţi din institut;

10. prelucrarea datelor furnizate de farmacie în vederea întocmirii consumurilor de medicamente din institut;

11. menţinerea în parametrii corespunzători a tehnicii de calcul din dotarea unităţii (computere, servere, reţea);

12. răspunderea privind implementarea hard şi soft a semnăturii digitale la nivelul institutului;

13. rezolvarea tuturor solicitărilor venite din partea conducerii, secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor institutului privind sistemul informatic şi informaţional;

14. asigurarea securităţii şi confidenţialităţii bazelor de date ale institutului;

15. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale specifice.

Compartimentul reiaţii cu publicul

Art. 64. - Compartimentul relaţii cu publicul asigură desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă şi operativitate a activităţii de relaţii publice, prin stabilirea unei relaţii directe cu cetăţenii, oferind informaţii de ordin general asupra activităţii medicale desfăşurate în cadrul unităţii.

Culte

Art. 65. - Compartimentul Culte are, în principal, următoarele atribuţii:

1. săvârşirea serviciilor religioase, conform programului aprobat de Arhiepiscopia Bucureştilor, cu acordul conducerii institutului;

2. Întreţinerea convorbirilor duhovniceşti cu bolnavii, cu membrii familiei sau aparţinătorii lor;

3. asigurarea serviciilor religioase în cazuri de urgenţă şi administrarea Sfintelor Taine;

4. săvârşirea slujbelor speciale: înmormântarea decedaţilor abandonaţi sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea rudelor;

5. ţinerea unui registru, la zi, cu activităţile pastoral-misionare desfăşurate;

6. participarea şi sprijinirea soluţionării în spirit ecumenic a tuturor ofertelor de ajutor umanitar promovate de asociaţii şi instituţii, cu sau fără caracter religios, sau de la persoane particulare;

7. cultivarea unei atmosfere spirituale echilibrate a bolnavilor şi sprijinirea la cererea lor a celor de altă confesiune, pentru a primi asistenţă religioasă din partea cultului de care aparţin;

8. acordarea asistenţei religioase salariaţilor unităţii la solicitarea acestora;

9. participarea la activităţile organizate de Patriarhia Română şi de centrele eparhiale pentru personalul bisericesc;

10. propunerea, în colaborare cu personalul medical creştin ortodox, a unui sfânt patron, ocrotitor al unităţii sanitare respective.

 

CAPITOLUL V

Consiliile şi comisiile ce funcţionează în cadrul institutului

 

Art. 66. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cadrul institutului au fost organizate următoarele consilii şi comisii, astfel:

1. Consiliul medical

Art. 67. - (1) Directorul medical este preşedintele consiliului medical.

(2) Consiliul medical este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul-şef şi directorul de îngrijiri.

(3) Principalele atribuţii ale consiliului medical sunt următoarele:

1. Îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul acordării de servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor;

2. monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;

3. Înaintarea către comitetul director a propunerilor privind utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului;

4. propunerea către comitetul director a măsurilor pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;

5. evaluarea necesarului de servicii medicale al populaţiei deservite de institut şi înaintarea propunerilor pentru elaborarea planului de dezvoltare a institutului, pe perioada mandatului, a planului anual de furnizare de servicii medicale al institutului, a planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare;

6. Înaintarea propunerilor comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului;

7. participarea la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale institutului;

8. desfăşurarea activităţilor privind evaluarea şi monitorizarea calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în institut privind evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul institutului sau în ambulatoriul acestuia, monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală, prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale, activităţi desfăşurate în colaborare cu nucleul de calitate, nucleul DRG şi cu compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale de la nivelul institutului;

9. stabilirea regulilor privind activitatea profesională, a protocoalelor de practică medicală la nivelul institutului şi răspunderea privind aplicarea şi respectarea acestora;

10. elaborarea planului anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de institut, pe care îl supune spre aprobare managerului;

11. Înaintarea către manager a propunerilor cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul institutului;

12. evaluarea necesarului de personal medical al fiecărei/fiecărui secţii/laborator/serviciu/compartiment al institutului şi înaintarea propunerilor către comitetul director pentru elaborarea strategiei de personal a institutului;

13. evaluarea necesarului liniilor de gardă şi înaintarea propunerilor către manager cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul institutului, după caz;

14. participarea la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat;

15. Înaintarea către manager a propunerilor pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;

16. Înaintarea propunerilor şi monitorizarea desfăşurării activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul institutului, în colaborare cu instituţiile acreditate;

17. reprezentarea institutului în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi facilitarea accesului personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră;

18. asigurarea respectării normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

19. răspunderea privind acreditarea personalului medical al institutului şi acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în institut, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

20. analizarea şi luarea deciziilor în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite;

21. participarea, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

22. stabilirea coordonatelor principale privind consumul medicamentelor la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

23. supervizarea respectării prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului;

24. avizarea utilizării bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

25. analizarea şi soluţionarea sugestiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor pacienţilor trataţi în institut, referitoare la activitatea medicală a institutului;

26. elaborarea raportului anual de activitate medicală a institutului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2. Consiliul ştiinţific

Art. 68. - Consiliul ştiinţific are, în principal, următoarele atribuţii:

1. coordonarea activităţii de cercetare existentă în structura institutului;

2. participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare a activităţii de cercetare-dezvoltare a institutului;

3. Întocmirea rapoartelor privind rezultatele ştiinţifice;

4. examinarea şi avizarea proiectelor de cercetare ştiinţifică, precum şi realizarea instituţională a acestora;

5. avizarea politicii de cercetare a institutului;

6. organizarea acţiunilor cu caracter ştiinţific;

7. avizarea acţiunilor de cooperare ştiinţifică internă şi internaţională;

8. dezbaterea problemelor importante privind activitatea de cercetare ştiinţifică din cadrul structurilor de cercetare ale institutului;

9. asigurarea planificării strategice în domeniul său de competenţă, definind obiective strategice ale cercetării ştiinţifice medicale în institut în concordanţă cu priorităţile, obiectivele şi activităţile specifice;

10. identificarea şi atragerea resurselor de finanţare interne şi externe.

3. Consiliul de etică

Art. 69. - Consiliul de etică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. promovarea valorilor etice în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al unităţii sanitare;

2. identificarea şi analizarea vulnerabilităţilor etice şi riscurilor apărute, propunerea către manager a adoptării şi implementării măsurilor de prevenţie a actelor de corupţie la nivelul unităţii sanitare;

3. formularea şi înaintarea către manager a propunerilor pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică;

4. analizarea şi avizarea regulamentului intern al unităţii sanitare şi înaintarea propunerilor pentru îmbunătăţirea acestuia;

5. formularea punctului de vedere etic consultativ, la solicitarea comitetului director al unităţii sanitare;

6. analizarea din punct de vedere etic a situaţiilor de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale;

7. primirea, din partea managerului unităţii sanitare, a sesizărilor făcute în vederea soluţionării;

8. analizarea cazurilor de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient-cadru medico-sanitar şi personal auxiliar sanitar din cadrul institutului, prevăzute în legislaţia în vigoare;

9. verificarea conduitei personalului medico-sanitar şi auxiliar sanitar, dacă prin aceasta se încalcă drepturile pacienţilor prevăzute în legislaţia specifică, pe baza sesizărilor primite;

10. analizarea sesizărilor personalului unităţii sanitare în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârşite de către pacienţi sau superiori ierarhici;

11. analizarea sesizărilor ce privesc nerespectarea demnităţii umane şi propunerea măsurilor concrete de soluţionare;

12. emiterea avizelor referitoare la incidentele de etică semnalate;

13. emiterea hotărârilor cu caracter general ce vizează unitatea sanitară;

14 asigurarea informării managerului, a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi a petentului privind conţinutul avizului etic;

15. aprobarea conţinutului comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;

16. Înaintarea către organele abilitate a sesizărilor ce privesc plăţile informale ale pacienţilor către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiţionare a acordării serviciilor medicale de obţinere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuţiilor de serviciu;

17. sesizarea organelor abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speţă pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii unităţii sanitare sau de către petent;

18. aprobarea conţinutului rapoartelor bianuale şi anuale întocmite de secretarul consiliului de etică;

19. redactarea anuarului etic, care cuprinde modul de soluţionare a speţelor reprezentative din cursul anului precedent şi punerea acestuia la dispoziţia angajaţilor, în aşa fel încât să constituie în timp un manual de bune practici la nivelul unităţii sanitare;

20. analizarea rezultatelor aplicării chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului.

4. Nucleul de calitate

Art. 70. - În principal, activitatea nucleului de calitate constă din:

1. monitorizarea internă a calităţii serviciilor medicale;

2. Întocmirea punctajului şi reactualizarea periodică a acestuia;

3. monitorizarea calităţii îngrijirilor medicale în raport cu indicatorii activităţii clinice;

4. prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale, pe secţii şi global, pe institut;

5. cooperarea cu reprezentanţii desemnaţi pentru monitorizarea externă a calităţii;

6. organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguraţilor şi personalului;

7. pregătirea personalului angajat în vederea cunoaşterii parametrilor de lucru specifici fiecărui sector de activitate şi verificarea modului de implementare al sistemului de management al calităţii.

5. Comitetul de sănătate şi securitate în muncă

Art. 71. - (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:

1. aprobarea programului anual de protecţia muncii,

2. urmărirea modului în care se aplică reglementările legislative privind protecţia muncii;

3. analizarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la locurile de muncă;

4. promovarea iniţiativelor proprii sau ale celorlalţi angajaţi vizând prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

5. efectuarea cercetărilor în cazul producerii unor accidente de munca sau al apariţiei de îmbolnăviri profesionale;

6. efectuarea inspecţiilor la locurile de muncă în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;

7. sesizarea inspectoratelor teritoriale de stat pentru protecţia muncii pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, atunci când constată încălcarea normelor legale de protecţia muncii sau când între managerul institutului şi ceilalţi membri ai comitetului există divergenţe privind modul în care se asigură securitatea şi sănătatea angajaţilor;

8. realizarea cadrului de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale procesului de producţie cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii.

(2) Comitetul de securitate şi de sănătate în muncă se întruneşte periodic, la iniţiativa conducătorului unităţii, şi ori de câte ori este nevoie în sectoarele de activitate cu riscuri mari de accidente şi îmbolnăvire profesională;

(3) Managerul trebuie să prezinte, cel puţin o dată pe an, comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecţia muncii pentru anul următor.

6. Comisia pentru medicamente uzuale

Art. 72. - Comisia pentru medicamente uzuale are, în principal, următoarele atribuţii:

1. verificarea şi avizarea prescrierii medicamentelor uzuale;

2. detectarea precoce a reacţiilor adverse şi a interacţiunii produselor medicamentoase;

3. monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;

4. identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;

5. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

6. analizarea şi difuzarea informaţiilor necesare prescrierii corecte şi reglementării circulaţiei produselor medicamentoase;

7. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a produselor medicamentoase;

8. evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;

9. estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale medicamentelor uzuale folosite în desfăşurarea activităţii din institut;

10. participarea la procedurile de licitaţii pentru medicamentele uzuale.

7. Comisia pentru medicamente citostatice

Art. 73. - Comisia pentru medicamente citostatice are, în principal, următoarele atribuţii:

1. verificarea şi avizarea prescrierii medicamentelor citostatice;

2. detectarea precoce a reacţiilor adverse şi a interacţiunii produselor medicamentoase;

3. monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;

4. identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;

5. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

6. analizarea şi difuzarea informaţiilor necesare prescrierii corecte şi reglementării circulaţiei produselor medicamentoase;

7. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a produselor medicamentoase;

8. evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;

9. estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale medicamentelor citostatice folosite în desfăşurarea activităţii din institut;

10. participarea la procedurile de licitaţii pentru medicamentele citostatice.

8. Comisia pentru materiale sanitare

Art. 74. - Comisia pentru materiale sanitare are, în principal, următoarele atribuţii:

1. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

2. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a materialelor sanitare;

3. estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale materialelor sanitare folosite în desfăşurarea activităţii din institut;

4. participarea la procedurile de licitaţii pentru materialele sanitare.

9. Comisia pentru materiale de laborator şi reactivi

Art. 75. - Comisia pentru materiale de laborator şi reactivi are, în principal, următoarele atribuţii:

1. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

2. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a materialelor de laborator şi reactivi;

3. estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale materialelor de laborator şi ale reactivilor folosite în desfăşurarea activităţii din institut;

4. participarea la procedurile de licitaţii pentru materialele de laborator şi a reactivilor.

10. Comisia pentru programul AP- ATI

Art. 76. - Comisia pentru programul AP - ATI are în principal următoarele atribuţii:

1. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

2. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a materialelor sanitare şi a medicamentelor necesare derulării programului AP- ATI;

3. gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti;

4. achiziţionarea de materiale sanitare şi medicamente, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

5. utilizarea fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

6. raportarea indicatorilor specifici în condiţiile prezentelor norme tehnice;

7. transmiterea către structurile de specialitate a oricăror altor date referitoare la derularea programului şi răspunderea privind exactitatea şi realitatea datelor raportate;

8. participarea la procedurile de licitaţii pentru materialele sanitare şi medicamentele necesare derulării programului AP - ATI.

11. Comisia pentru programul de radioterapie

Art. 77. - Comisia pentru programul de radioterapie are în principal următoarele atribuţii:

1. furnizarea de servicii de radioterapie cu respectarea prevederilor legale;

2. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

3. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a materialelor sanitare şi a medicamentelor necesare derulării programului de radioterapie;

4. raportarea corectă şi completă a consumului de medicamente şi materiale sanitare specifice programului de radioterapie;

5. asigurarea şi efectuarea demersurilor în vederea asigurării de mentenanţă şi întreţinere a aparatelor din unitatea de radioterapie potrivit specificaţiilor tehnice;

6. depunerea la autorităţi a rapoartelor privind normele de radioterapie;

7. respectarea criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate, potrivit legislaţiei în vigoare;

8. oferirea de informaţii asiguraţilor despre serviciile acordate, precum şi despre modul în care vor fi furnizate acestea şi acordarea de consiliere în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi al păstrării sănătăţii;

9. respectarea confidenţialităţii prestaţiei medicale;

10. respectarea normelor de raportare a bolilor potrivit prevederilor legale în vigoare;

11. stabilirea şi respectarea programului de activitate;

12. raportarea indicatorilor specifici şi a oricăror modificări ale condiţiilor obligatorii care au stat la baza încheierii contractului de servicii de radioterapie;

13. participarea la procedurile de licitaţii pentru materialele sanitare şi medicamentele necesare derulării programului de radioterapie.

12. Comisia pentru programul de endocrinologie

Art. 78. - Comisia pentru programul de endocrinologie are în principal următoarele atribuţii:

1. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

2. verificarea utilizării raţionale şi în siguranţă a materialelor sanitare şi a medicamentelor necesare derulării programului de endocrinologie;

3. utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei acestora;

4. respectarea criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate în cadrul programului de endocrinologie conform prevederilor legale în vigoare;

5. asigurarea pentru bolnavi a tratamentului adecvat şi eficient;

6. iniţierea propunerilor privind achiziţionarea în condiţiile legii a materialelor sanitare şi a medicamentelor specifice în baza necesarului stabilit, ţinând cont de nevoile reale, consumurile realizate şi de stocurile cantitativ-valorice;

7. asigurarea pentru bolnavi a serviciilor medicale şi a tratamentului specific afecţiunilor cuprinse în cadrul programului;

8. respectarea confidenţialităţii tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora şi asigurarea securităţii în procesul de transmitere a tuturor datelor cu caracter personal;

9. raportarea indicatorilor specifici şi a oricăror modificări ale condiţiilor obligatorii care au stat la baza încheierii contractului de servicii de endocrinologie;

10. raportarea corectă şi completă a consumului de medicamente şi materiale sanitare specifice programului de endocrinologie;

11. participarea la procedurile de licitaţii pentru materialele sanitare şi medicamentele necesare derulării programului de endocrinologie.

13. Comisia pentru transfuzii şi hemovigilenţă

Art. 79. - Comisia pentru transfuzii şi hemovigilenţă are în principal următoarele atribuţii:

1. monitorizarea nivelului de asigurare a securităţii transfuzionale la nivelul institutului;

2. elaborarea şi implementarea documentaţiei necesare aplicării în practica din institut a ghidurilor de utilizare clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;

3. evaluarea nivelului de pregătire profesională în domeniul transfuziei sanguine a tuturor categoriilor de personal implicate în activitatea de transfuzie sanguină din institut;

4. monitorizarea utilizării corecte a terapiei transfuzionale în secţiile institutului;

5. organizarea şi monitorizarea funcţionării sistemului de hemovigilenţă la nivelul institutului şi colaborarea cu centrul de transfuzie teritorial în analiza reacţiilor şi incidentelor adverse severe;

6. elaborarea şi implementarea, în colaborare cu responsabilul cu asigurarea calităţii din institut, a sistemului de calitate în unitatea de transfuzie sanguină din institut şi la nivelul secţiilor, privind activitatea de transfuzie sanguină.

14. Comisia pentru recepţia lucrărilor de reparaţii capitale şi curente

Art. 80. - Comisia pentru recepţia lucrărilor de reparaţii capitale şi curente are în principal următoarele atribuţii:

1. verificarea respectării prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente;

2. verificarea executării lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor esenţiale, conform legii;

3. examinarea referatului de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea;

4. examinarea terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat şi în documentaţia anexă la contract;

5. consemnarea observaţiilor şi concluziilor în procesul-verbal de recepţie;

6. recomandarea amânării recepţiei când se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranţa în exploatare din punctul de vedere al exigenţelor esenţiale;

7. solicitarea în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii, efectuarea de încercări şi expertize.

15. Comisia de cercetare disciplinară

Art. 81. - Comisia de cercetare disciplinară, are, în principal, următoarele atribuţii:

1. analizarea abaterilor de la disciplină etică şi profesională;

2. analizarea încălcării normelor legale în vigoare, a prevederilor Codului muncii, a regulamentului intern, a contractului individual de muncă, a ordinelor şi dispoziţiilor legale ale conducătorilor ierarhici;

3. analizarea încălcării normelor de etică şi deontologie medicală;

4. stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârşită;

5. analizarea gradului de vinovăţie a salariatului, precum şi a consecinţelor abaterii disciplinare;

6. verificarea eventualelor sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat;

7. efectuarea cercetării disciplinare prealabile;

8. propunerea sancţiunii ce urmează a fi decisă de către manager.

16. Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/ examenelor şi de promovare

Art. 82. - Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor şi pentru promovare are următoarele atribuţii principale:

1. selectarea dosarelor de concurs/examen ale candidaţilor;

2. stabilirea subiectelor pentru proba scrisă;

3. stabilirea planului interviului şi realizarea interviului;

4. stabilirea planului probei practice şi asigurarea condiţiilor necesare realizării ei;

5. notarea fiecărui candidat pentru fiecare probă a concursului/examenului;

6. transmiterea secretariatului comisiei a rezultatelor concursului/examenului pentru a fi comunicate candidaţilor.

17. Comisia de soluţionare a contestaţiilor

Art. 83. - Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

1. soluţionarea contestaţiilor depuse de candidaţi cu privire la notarea fiecărei probe a concursului/examenului;

2. transmiterea secretariatului comisiei a rezultatelor contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea institutului

 

Art. 84. - (1) Institutul este instituţie sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, finanţate integral din venituri proprii, şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare, care presupune:

- organizarea activităţii institutului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea institutului, de către consiliul de administraţie şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

- elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor din structura institutului.

(2) Institutul are obligaţia de a asigura realizarea veniturilor şi de a fundamenta cheltuielile în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei financiare.

(3) Finanţarea se asigură din venituri realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractului încheiat cu casele de asigurări de sănătate, venituri de la bugetul de stat - programe de sănătate, subvenţii provenite din accize, donaţii, sponsorizări, concesiuni şi închirieri, prestări servicii şi alte surse.

(4) Contractul de furnizare de servicii medicale al institutului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

(5) De la bugetul de stat se asigură:

- desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate;

- dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;

- expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră;

- modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale;

- activităţi didactice şi de cercetare;

- alte cheltuieli curente şi de capital.

(6) Institutul poate realiza venituri suplimentare din:

- donaţii şi sponsorizări;

- legate:

- asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică:

- închirierea unor spaţii medicale, dotări cu echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale;

- contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenţi economici;

- editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;

- servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;

- contracte de cercetare şi alte surse;

- alte surse, conform legii.

Art. 85. - (1) Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului se elaborează de către comitetul director al institutului pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului se aprobă de către consiliul de administraţie şi se avizează de către ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului institutului.

(3) Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăreşte pe secţiile şi compartimentele din structura institutului, fiind un indicator al contractului încheiat între manager şi şefii secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor. Abaterile faţă de indicatorii din contractul cu managerul se analizează şi se soluţionează de conducerea institutului împreună cu conducerile structurilor în cauză.

(4) Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial Ministerului Sănătăţii.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 86. - (1)Toate categoriile de personal din institut au obligaţia respectării prezentului regulament de organizare şi funcţionare.

(2) Toate secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele au obligaţia elaborării şi respectării procedurilor operaţionale specifice activităţilor desfăşurate în cadrul institutului.

(3) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor, pe bază de semnătură, după aprobarea acestuia prin ordin de ministru.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele şi al ariei naturale protejate de interes naţional Pădurea Gârboavele, cod 2.403

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.720 din 20 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia finală nr. 936 din 21 decembrie 2011 emisă de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi în urma derulării procedurii SEA, Avizul Ministerului Culturii nr. 911 din 13 martie 2013, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 207.911 din 6 aprilie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 25.732 din 30 martie 2015 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 152.950/1.M. din 25 martie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele şi al ariei naturale protejate de interes naţional Pădurea Gârboavele, cod 2.403, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele şi al ariei naturale protejate de interes naţional Pădurea Gârboavele, cod 2.403, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Simona Olimpia Negru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 mai 2016.

Nr. 923.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.