MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 633/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 633         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

570. - Hotărâre privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.186. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importantă comunitară ROSCI0240 Tăşad

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

DECIZIA Nr. 344

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Andrei Ion Florin în Dosarul nr. 8.522/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.701D/2Q15.

2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihai Cosmin Tiu, cu delegaţie la dosar pentru Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul reprezentantul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu a formulat veritabile critici de neconstituţionalitate.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia solicită modificarea soluţiei legislative criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 1.842 din 26 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.522/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Andrei Ion Florin în cadrul soluţionării unei cereri având ca obiect „obligaţie de a face”.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât limitează acordarea celor două solde anuale numai pentru persoanele care au dreptul la pensie de serviciu, fără să se acorde aceleaşi drepturi şi persoanelor pensionate pe motiv de invaliditate. Pe de altă parte, susţine că există şi o discriminare între pensia de invaliditate şi pensia de serviciu care, în cazul său, este una şi aceeaşi, pensia de invaliditatea fiind efectul bolii contactate în timpul serviciului, fără a fi enumerată la art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 ca făcând parte dintre pensiile de serviciu.

7. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă opinează în sensul că textul de lege criticat „apare ca fiind susceptibil de analiza constituţionalităţii, fiind discutabilă - în lipsa unei precizări legale concrete - excluderea pensiei de invaliditate din conţinutul sintagmei „pensie de serviciu”, apărând mai echitabilă şi mai justificată includerea de principiu şi a acestei categorii de pensie în textul legal în discuţie - desigur, sub rezerva dovedirii, în fiecare caz concret, prin probatorii temeinice, a împrejurării că invaliditatea care a determinat pensionarea a survenit în timpul serviciului şi în legătură directă cu exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şt exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, deoarece autorul acesteia nu a motivat critica de neconstituţionalitate, nefiind indicate dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente la şedinţă, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2). ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII: Familia ocupaţională defuncţii bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 877 din 28 decembrie 2010, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010: „Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază. *;

- Art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010: „în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială; [...]”

13. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, raportat la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 164/2001, cu modificările şi completările ulterioare, art. 51 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 şi 2 din Legea nr. 119/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a stabilit că sintagma „pensie de serviciu” din conţinutul normei legale menţionate include doar categoriile de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, prevăzute de art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Având în vedere acestea, Curtea Constituţională constată că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010.

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate instituie discriminări şi, prin urmare, deşi nu indică expres textul de referinţă din Constituţie, Curtea constată că, în mod rezonabil, se poate concluziona că susţine încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate din Legea-cadru nr. 284/2010 prevăd acordarea - pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege - a unui ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal însă, întrucât actele normative ce reglementează sistemul de asigurări sociale, Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, legi adoptate anterior, nu mai reglementează noţiunea de „pensie de serviciu”, în practică, s-a ridicat problema de a se interpreta la care categorie de pensie, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 51 din Legea nr. 263/2010, se referă noţiunea de „pensie de serviciu”cuprinsă de dispoziţiile de lege criticate, mai exact căror categorii de pensionari li se aplică ajutorul reglementat de dispoziţiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, potrivit art. 51 din Legea nr. 263/2010: „în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limită de vârstă; b) pensia anticipată; c) pensia anticipată parţială; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaş.”

16. Aşa cum a reţinut Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, inserarea sintagmei „cu drept la pensie de serviciu” în conţinutul normei legale ce a suscitat dificultăţi de interpretare, respectiv art. 20 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 [...] şi care a intrat în vigoare concomitent cu Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care a abrogat această noţiune, respectiv data de 1 ianuarie 2011, sugerează voinţa legiuitorului de a avea în vedere, pentru plata ajutorului pe care îl prevede, doar acele tipuri/categorii de pensii care, conform legislaţiei anterioare, făceau parte din categoria pensiei de serviciu. Or, anterior, art. 11 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, includea în noţiunea de „pensie de serviciu”: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată şi pensia anticipată parţială. Se reţine, totodată, că toate actele normative din sistemul public de pensii definesc distinct pensia de invaliditate, acordată în cazul pierderii capacităţii de muncă în situaţiile expres reglementate de lege şi care este o categorie/specie a pensiei (ca gen), alături de pensia de serviciu. În acest sens, art. 10 din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune că sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Aceasta este concluzia dedusă din argumente de interpretare sistemică a legii, dar şi din punct de vedere logico-juridic, fiind evidentă voinţa legiuitorului de a acorda ajutorul menţionat doar persoanelor aflate în ipoteza dată.”

17. Având în vedere acestea, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora prevederile de lege criticate instituie discriminări sunt neîntemeiate. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) Or, personalul la care se referă art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu drept de pensie de serviciu, nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu acelaşi personal, dar care nu avea, conform legislaţiei anterioare, drept de pensie de serviciu, ci a beneficiat de pensie de invaliditate, cele două categorii de pensii fiind diferite sub aspectul condiţiilor de acordare.

18. Pe de altă parte, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 16, indemnizaţiile acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Totodată, referitor la aceste ajutoare sau indemnizaţii, Curtea a reţinut că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora.

19. De altfel, prin Decizia nr. 266 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 487 din 3 iulie 2015, paragraful 23, Curtea a statuat, potrivit jurisprudenţei sale constante, că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Andrei Ion Florin în Dosarul nr. 8.522/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 351

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.077/40/2015 (reunit cu Dosarul nr. 1.862/40/2015*) al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.848D/2015.

2. La 8pelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de Citare este legal îndeplinită.

3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 26 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.077/40/2015, reunit cu Dosarul nr. 1862/40/2015*, a cărei eroare materială a fost îndreptată prin încheierea din 11 martie 2016, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Liliana Teodoriu în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect contestaţie la deciziile de pensionare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), deoarece valoarea indicelui de corecţie de 1,07 pentru anul 2015 este stabilită arbitrar, cu încălcarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. După aplicarea formulei de calcul prevăzute de art. 170 din Legea nr. 263/2010, la valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul 2015 de 830,2 lei rezultă un indice de corecţie de 1,19, deci mai mare decât indicele de corecţie de 1,07. De asemenea, pentru anul 2014, deşi valoarea punctului de pensie în anul 2014 a crescut faţă de anul 2013, nu se justifică diminuarea indicelui de corecţie la 1,07.

6. Tribunalul Botoşani - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiata, iar aspectele invocate constituie probleme de aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece autoarea acesteia critică dispoziţii din cuprinsul unor legi prin intermediul cărora s-a instituit o normă derogatorie, cu aplicabilitate limitată în timp, de la prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar verificarea cifrelor reprezentând indici de corecţie nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 19 din Legea nr. 340/2013: „în anul 2014 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.”;

- Art. 19 din Legea nr. 187/2014: „În anul 2015 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.”

13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc pentru anii 2014 şi 2015 valoarea indicelui de corecţie. Art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 instituie formula de calcul al indicelui de corecţie, având următorul conţinut: „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul sala rial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.”

15. Cu privire la indicele de corecţie stabilit de art. 170 din Legea nr. 263/2010, prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 22, Curtea a reţinut că, deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie îh vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013. Însă, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 a fost publicată la data de 23 ianuarie 2013, dispoziţiile art. III alin. (2) şi (3) fiind retroactive, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, decizie prin care Curtea Constituţională a constatat şi că art. III alin. (1) care instituia indicele de corecţie de 1,06 trebuie să se aplice numai persoanelor pensionate după data de 23 ianuarie 2013.

16. Aşadar, aceleaşi considerente sunt valabile şi cu privire la normele de lege criticate, care stabilesc indicele de corecţie valabil pentru anii 2014 şi 2015, legiuitorul având posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecţie aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituţionale.

17. Curtea a mai constatat, prin decizia sus-menţionată, paragraful 24, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionala care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, de exemplu prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.

18. Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, prin deciziile nr. 437 din 29 octombrie 2013 şi nr. 463 din 17 septembrie 2014, instanţa de contencios constituţional nu a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege care instituiau anumite cifre ca reprezentând indici de corecţie, întrucât nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, stabilirea acestor cifre fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Însă Curtea a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate din perspectiva principiului neretroactivităţii şi a efectelor obligatorii ale deciziilor sale.

19. Având în vedere aceste considerente. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate care stabilesc pentru anii 2014 şi 2015 valoarea indicelui de corecţie aplicabil punctajului mediu anual realizat de asigurat nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.077/40/2015 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe arul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 212 lit. d), art. 17 lit. a), art. 36 alin. (3) şi pct. 1.2.6 din anexa nr. V din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Lista substanţelor prioritare în domeniul apei, prevăzută în anexa nr. 2, în conformitate cu prevederile art. 212 lit. d) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Se aprobă Lista specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor prevăzute în anexa nr. 3, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) în înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) matrice - un compartiment al mediului acvatic, respectiv apă, sedimente sau biotă;

b) taxon al biotei - un anumit taxon acvatic în cadrul categoriei taxonomice „subîncrengătură”, „clasă” sau un echivalent al acestora;

c) limită de detecţie (LOD) - semnalul de ieşire sau valoarea concentraţiei peste care se poate afirma, cu un nivel de încredere indicat, că o probă este diferită de o probă martor care nu conţine respectiva substanţă analizată;

d) limită de cuantificare (LOQ) - un multiplu definit al limitei de detecţie pentru o concentraţie a substanţei analizate care poate fi rezonabil determinată la un nivel acceptabil de acurateţe şi precizie; limita de cuantificare poate fi calculată utilizând un standard adecvat sau o probă adecvată şi poate fi obţinută din cel mai jos punct de pe curba de calibrare, excluzând proba martor;

e) incertitudinea de măsurare - valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite substanţei analizate, pe baza informaţiilor utilizate;

f) principalii poluanţi - poluanţii definiţi la pct. 46 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

g) standarde de calitate - norme de calitate definite de art. 212 lit. d) şi de pct. 69 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) De asemenea, pentru punerea în aplicare a prezentei hotărâri se aplică şi definiţiile prevăzute la anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare,

*

Prezenta hotărâre transpune:

a) Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare şi de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE,

84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 24 decembrie 2008, cu excepţia articolului 10;

b) Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a specificaţiilor tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 201 din 1 august 2009;

c) Directiva 2013/39/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE şi 2008/105/CE în ceea ce priveşte substanţele prioritare din domeniul politicii apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 226 din 24 august 2013.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 570.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROGRAMUL

de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase

 

Art. 1. - (1) în vederea obţinerii unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă şi în conformitate cu dispoziţiile şi obiectivele stabilite la art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prezentul program de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, denumit în continuare Program, stabileşte măsurile tehnice şi cadrul instituţional pentru:

a) aplicarea standardelor de calitate a mediului (SCM) pentru substanţele prioritare şi principalii poluanţi, prevăzute în anexa nr. 1 partea A la program;

b) modalităţile de aplicare a acestor standarde de calitate a mediului la apele de suprafaţă, prevăzute în anexa nr. 1 partea B la program, şi termenele de atingere ale acestor standarde, prevăzute în ari. 3 la program.

(2) Prezentul program cuprinde toate măsurile aplicate apelor de suprafaţă pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare şi principalii poluanţi sau eliminarea poluării cu substanţe prioritar periculoase, provenite din toate sursele de poluare ale activităţii umane, care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă, prin atingerea standardelor de calitate prevăzute la alin. (1) lit. a), în conformitate cu prevederile art. 21 lit. d) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Autoritatea publică centrală în domeniul apelor este desemnată autoritatea responsabilă pentru coordonarea şi supervizarea măsurilor desfăşurate în temeiul prezentului program şi raportarea rezultatelor acestor măsuri la Comisia Europeană, denumită în continuare autoritate responsabilă

(2) Administraţia Naţională „Apele Române” este desemnată autoritatea competentă pentru aplicarea măsurilor din prezentul program, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) şi h) şi alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare autoritate competentă.

(3) în scopul implementării programului, autoritatea competentă adoptă măsuri adecvate în toate activităţile care au ca scop conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea apelor de suprafaţă şi a mediului acvatic, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. I) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) în scopul atingerii unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă în termenele stabilite potrivit prezentului articol, prin aplicarea SCM-urilor aprobate în prezentul program pentru substanţele prioritar periculoase, autoritatea competentă aplică SCM-urile prevăzute în anexa nr. 1 partea A, respectând cerinţele prevăzute în partea B, astfel:

a) pentru substanţele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23,28 din anexa nr. 1 partea A, cu începere de la data intrării în vigoare a prezentului program până la 22 decembrie 2021, se stabilesc programele de măsuri necesare acestor substanţe şi se includ în planurile de management al bazinelor hidrografice elaborate periodic, în conformitate cu art. 43 alin. (19) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

b) pentru substanţele  nou-identificate prevăzute la nr. crt. 34-45 în anexa nr. 1 partea A, autoritatea competentă elaborează şi înaintează Comisiei Europene, până la 22 decembrie 2018, un program de monitorizare suplimentară şi un program preliminar de măsuri pentru substanţele respective, care să fie implementate cu începere de la 22 decembrie 2018 până la 22 decembrie 2027, în scopul prevenirii deteriorării stării chimice a corpurilor de apă de suprafaţă, în conformitate cu art. 20, 43 şi anexa nr. 3 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Programul final de măsuri se stabileşte cel târziu până la 22 decembrie 2021 şi aplică prevederile art. 23,24,25,27,29 şi 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ca atare, schimbând ceea ce este de schimbat şi fără nicio modificare în ceea ce priveşte substanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), devenind pe deplin operaţional cât mai curând posibil după această dată, dar nu mai târziu de 22 decembrie 2024.

(2) Pentru substanţele prevăzute la nr. crt. 5,15,16,17,21, 28, 34, 35, 37, 43 şi 44 din anexa nr. 1 partea A, autoritatea competentă aplică SCM-urile pentru biotă stabilite în anexa nr. 1 partea A.

(3) Pentru alte substanţe din anexa nr. 1 decât cele prevăzute la alin. (2), autoritatea competentă aplică SCM-urile pentru apă stabilite în anexa nr. 1 partea A.

(4) Autoritatea competentă poate decide, pentru una sau mai multe ape de suprafaţă, să aplice un SCM pentru o matrice diferită de cea specificată la alin. (2) sau pentru taxoni ai biotei diferiţi de cei specificaţi în anexa nr. 1 partea A, dacă este relevant.

(5) Dacă autoritatea competentă utilizează opţiunea prevăzută la alin. (4), aplică SCM-ul corespunzător stabilit în anexa nr. 1 partea A; dacă în anexa nr. 1 partea A nu este prevăzut niciun SCM pentru matricea sau pentru taxonul biotei alese, autoritatea competentă stabileşte şi utilizează un SCM care să ofere cel puţin acelaşi nivel de protecţie ca SCM-ul prevăzut în anexa nr. 1 partea Â.

(6) Autoritatea competentă poate utiliza opţiunea prevăzută la alin. (4) şi (5) numai dacă metoda de analiză aleasă pentru matricea sau taxonul biotei selectate îndeplineşte criteriile minime de performanţă prevăzute la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre; dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite pentru nicio matrice, autoritatea competentă se asigură că monitorizarea se efectuează prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive şi că metoda de analiză funcţionează cel puţin la fel de bine precum cea disponibilă pentru matricea specificată la alin. (3) pentru substanţa în cauză, astfel:

a) dacă a fost identificat, în urma unei expuneri acute, un potenţial risc pentru sau prin intermediul mediului acvatic ca rezultat al concentraţiilor ori emisiilor măsurate sau estimate, autoritatea competentă se asigură că, unde se aplică SCM pentru biotă ori sediment, monitorizarea se efectuează şi în apele de suprafaţă şi aplică standardele de calitate de mediu - concentraţia maximă admisibilă (SCM - CMA) din anexa nr. 1 partea A la program, atunci când acestea sunt stabilite;

b) dacă, în conformitate cu prevederile pct. 4 - 6 din anexa nr. 3 la hotărâre, valoarea medie calculată a măsurătorilor, pentru substanţa care se măsoară, este considerată „inferioară limitei de cuantificare” a celei mai bune tehnici disponibile care nu presupune costuri excesive, iar „limita de cuantificare” a acelei tehnici este superioară SCM, rezultatele acestor măsurători nu se iau în considerare la evaluarea stării chimice globale a respectivului corp de apă.

(7) în cazul substanţelor pentru care este aplicat un SCM pentru sedimente şi/sau biotă, autoritatea competentă monitorizează substanţa în matricea relevantă cel puţin o dată pe an, exceptând cazurile în care cunoştinţele tehnice şi opinia experţilor justifică un alt interval.

(8) Autoritatea competentă include în impactul revizuit al activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă, parte a planurilor actualizate de management a bazinelor hidrografice ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare, elaborate în conformitate cu art. 43 alin. (1) şi (15) corelat cu art. 22 şi 21° din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele actualizări:

a) tabelul cu limitele de cuantificare actualizate ale metodelor de analiză aplicate, precum şi performanţa actualizată a acestor metode faţă de criteriile minime de performanţă stabilite la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;

b) pentru substanţele în cazul cărora s-a utilizat opţiunea prevăzută la alin. (4)-^(6):

(i) motivele şi baza utilizării opţiunii respective;

(ii) după caz, SCM-urile alternative actualizate stabilite, dovezi ale faptului că aceste SCM-uri oferă cel puţin acelaşi nivel de protecţie ca şi SCM-urile prevăzute în anexa nr. 1 partea A, inclusiv datele şi metodologia utilizate pentru determinarea SCM-urilor alternative, precum şi actualizarea categoriilor de apă de suprafaţă pentru care acestea se aplică;

(iii) pentru comparaţie cu informaţiile prevăzute la lit. a), limitele de cuantificare ale metodelor de analiză pentru matricea sau matricele specificate în anexa nr. 1 partea A, inclusiv informaţii cu privire la performanţa acestor metode faţă de criteriile minime de performanţă stabilite la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;

c) justificarea frecvenţei monitorizării aplicate În conformitate cu alin. (7), dacă intervalele de monitorizare depăşesc 1 an;

d) lista de „principali poluanţi” identificaţi Sa nivel naţional în cantităţi relevante, din lista prevăzuta în anexa nr. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul revizuirii impactului şi presiunilor generate de activităţile umane asupra stării corpurilor de apă, în conformitate cu prevederile subpct. 1.4 lit. a) şi b) pct. 1 din anexa nr. 13 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt evacuaţi în cantităţi relevante odată cu apele uzate şi au impact semnificativ la nivelul corpurilor de ape de suprafaţă din bazinul hidrografic naţional, în scopul aplicării prevederilor art. 28 alin. (1) şi subpct. 1.3.1.3 lit. e) din secţiunea 1.3.1 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ape de suprafaţă şi caracteristicile acestor principali poluanţi privind standardele de calitate şi datele de toxicitate acută şi cronică, pentru aplicarea prevederilor alin. 1 al pct. 1.2.6 din anexa nr. 11 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; aceşti principali poluanţi se stabilesc ca urmare a aplicării prevederilor pct. 1.4 al pct. 1 din anexa nr. 11 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) Lista de principali poluanţi prezenţi la nivel naţional, evacuaţi în cantităţi relevante în toate apele de suprafaţă din bazinul hidrografic naţional, completează lista substanţelor prioritare prevăzută în anexa nr. 2, se actualizează periodic, în funcţie de apariţia de noi principali poluanţi identificaţi la nivel naţional la revizuirea impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă din planurile de management, componenta calitativă a schemelor directoare, în scopul aplicării prevederilor lit. c) şi alin. (2) al pct. 1.3.3 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale alin. (8), la propunerea autorităţii competente.

(10) Autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru a se asigura că atât planurile actualizate de management a bazinelor hidrografice, elaborate în conformitate cu art. 43 alin. (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi care conţin rezultatele şi impactul măsurilor întreprinse pentru prevenirea poluării chimice a apelor de suprafaţă, cât şi raportul intermediar cuprinzând progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor de măsuri, planificate în conformitate cu art. 441 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt publicate pe site-ul autorităţii competente.

(11) Autoritatea competentă ia măsuri pentru analiza evoluţiei pe termen lung a concentraţiilor substanţelor prevăzute la nr. crt. 2, 5, 6, 7, 12, 15-18, 20, 21, 26, 28, 30, 34-37, 43 şi 44 prevăzute în anexa nr. 1 partea A, care tind să se acumuleze în sedimente şi/sau în biotă, monitorizând aceste substanţe şi în sedimente şi/sau biotă dacă analiza tendinţelor realizată numai pe baza monitorizării stării apei de suprafaţă, efectuate în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu este relevantă. Autoritatea competentă ia măsuri pentru a se asigura, pentru aplicarea art. 21-25 şi art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, că aceste concentraţii nu cresc îh mod considerabil în sedimente şi/sau în biota respectivă în timp; autoritatea competentă stabileşte frecvenţa necesară monitorizării sedimentelor şi/sau a biotei, astfel încât să furnizeze suficiente date necesare pentru o analiză credibilă a tendinţelor pe termen lung şi o propune spre aprobare autorităţii responsabile. Cea mai redusă frecvenţă de monitorizare acceptabilă este de o dată la fiecare 3 ani, exceptând cazurile în care cunoştinţele tehnice şi opinia experţilor justifică o frecvenţă mai mare.

(12) Pentru aplicarea prevederilor prezentului alineat se utilizează ghidurile tehnice sau metodologiile comunitare relevante, existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pentru:

a) strategiile de monitorizare şi metodele analitice aplicabile substanţelor, inclusiv pentru prelevarea şi monitorizarea biotei, pentru:

b) monitorizarea substanţelor în biotă, astfel cum se prevede la alin. (2)-(6);

c) metode analitice care respectă criteriile minime de performanţă stabilite la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre, în cazul substanţelor noi, numerotate de la 34 la 45 în anexa nr. 1 partea A, precum şi al substanţelor pentru care SCM-urile din anexa nr. 1 partea A sunt mai stricte decât cele stabilite pentru primul plan de management aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, respectiv substanţele prevăzute la nr. crt. 2, 5,15, 20, 22, 23 şi 28 din anexa nr. 1 partea A.

(13) în cazul substanţelor pentru care nu au fost elaborate ghiduri tehnice la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, termenul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte până la data de 22 decembrie 2018, respectiv până la data de 22 decembrie 2027.

Art. 4. - (1) în planurile de management al bazinelor hidrografice, elaborate în conformitate cu art. 6, art. 43 alin. (14) şi (15), art. 441 alin. (2) şi (3), art. 45 şi anexa nr. 13 şi în completarea cerinţelor pct. 1.4.3 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996. cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la harta de prezentare a stării chimice globale cu substanţele din anexa nr. 2 la hotărâre, care atestă atingerea obiectivelor şi obligaţiilor prevăzute la art. 21 şi anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, ou modificările şi completările ulterioare, raportarea autorităţii competente poate avea forma unui set de hărţi, câte una pentru fiecare substanţă prioritară individuală, pentru claritatea formatului de raportare; fiecare hartă include informaţiile actualizate referitoare la starea chimică pentru fiecare dintre substanţele prioritare prevăzute la lit. a)-c) obţinute ca urmare a revizuirii impactului activităţilor umane, în completarea informaţiilor existente pentru restul de substanţe din anexa nr. 1 partea A la prezentul program şi raportate în cadrul primului plan de management, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, astfel:

a) substanţele prevăzute la nr. crt. 5, 21, 28, 30, 35, 37, 43 şi 44 - substanţe care se comportă la fel ca substanţele persistente, bioacumulabile şi toxice (PBT) omniprezente;

b) substanţele prevăzute la nr. crt. 34-45 - substanţe nou-identificate la revizuirea impactului;

c) substanţele prevăzute la nr. crt. 2,5,15,20,22,23 şi 28 - substanţe cu SCM-uri revizuite, mai stricte;

(2) Autoritatea competentă poate prezenta şi marja de deviere de la valorile SCM pentru fiecare dintre substanţele prevăzute la alin. (1), în cadrul planurilor de management al bazinelor hidrografice menţionate la alin. (1).

(3) Autoritatea competentă elaborează aceste hărţi individuale pentru a asigura intercomparabilitatea acestora în raportarea globală la nivel de bazin hidrografic internaţional şi la nivel comunitar.

(4) Autoritatea competentă poate monitoriza substanţele prevăzute la nr. crt. 5,21,28,30,35,37,43 şi 44 din anexa nr. 1 partea A cu o frecvenţă mai mică decât frecvenţa anuală prevăzută în art. 3 alin. (7) din program şi prevederile din anexa nr. V la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul substanţelor prioritare, cu condiţia ca monitorizarea să fie reprezentativă şi să fie disponibilă b bază statistică solidă privind prezenţa acestor substanţe în mediul acvatic. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (11) din program, monitorizarea se efectuează din 3 în 3 ani, exceptând cazurile în care cunoştinţele tehnice şi opinia experţilor justifică un alt interval.

Art. 5. - (1) Substanţele care pot prezenta risc semnificativ de persistenţă, bioacumulare şi toxicitate la nivel comunitar pentru mediul acvatic sau prin intermediul mediului acvatic şi pentru care datele de monitorizare existente la nivel comunitar sunt insuficiente fac parte din Lista de supraveghere, pentru care urmează să se colecteze date de monitorizare la nivel naţional, necesare aplicării prevederilor art. 43 alin. (5) lit. a) şi c) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prima listă de supraveghere conţine 10 substanţe sau grupuri de substanţe şi este adoptată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/495 a Comisiei din 20 martie 2015 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanţelor pentru monitorizare la nivelul UE în domeniul apei, în temeiul Directivei 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 78 din 24 martie 2015; lista se poate completa cu câte o substanţă la fiecare actualizare a listei de supraveghere, până la un număr maximum de 14 substanţe.

(3) Autoritatea competentă monitorizează fiecare dintre cele 10 substanţe sau grupe de substanţe din lista de supraveghere stabilită prin Decizia 2015/495/CE pentru o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, începând cu data intrării în vigoare a prezentului program, la staţiile de monitorizare reprezentative selectate la nivel naţional; pentru fiecare substanţă inclusă ulterior în lista de supraveghere actualizată la nivel comunitar, autoritatea competentă începe monitorizarea în termen de 6 luni de la includerea în lista actualizată.

(4) Autoritatea competentă selectează numărul de staţii de monitorizare naţionale reprezentative la nivel naţional, aplicând cumulat următoarele patru criterii:

a) cel puţin o staţie de monitorizare la nivel naţional;

b) încă o staţie de monitorizare dacă statul membru respectiv are peste un milion de locuitori;

c) numărul de staţii de monitorizare egal cu rezultatul obţinut prin împărţirea ariei sale geografice în km2 la 60.000, rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat;

d) numărul de staţii de monitorizare egal cu rezultatul obţinut prin împărţirea populaţiei sale la 5 milioane, rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat.

La alegerea staţiilor reprezentative de monitorizare, a frecvenţei şi a calendarului de monitorizare pentru fiecare substanţă, autoritatea competentă ţine seamă de modurile de utilizare şi de posibila apariţie a substanţei în apele de suprafaţă; frecvenţa monitorizării este de cel puţin o dată pe an.

(5) Dacă autoritatea competentă deţine date de monitorizare suficiente, comparabile, reprezentative şi recente pentru o anumită substanţă sau grupe de substanţe din cele 10, din programe sau studii de monitorizare existente pe plan naţional, altele decât programul de monitorizare prevăzut la alin. (3), poate decide să nu efectueze monitorizarea suplimentară solicitată pentru substanţa respectivă aflată în lista de supraveghere, cu condiţia ca substanţa să fi fost monitorizată prin utilizarea unei metodologii care respectă cerinţele prevăzute în ghidurile tehnice comunitare elaborate pentru monitorizarea listei de supraveghere, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4).

(6) Autoritatea responsabilă coordonează activitatea de raportare către Comisia Europeană a rezultatelor monitorizării obţinute ca urmare a aplicării prevederilor alin. (3)-(5), efectuată de autoritatea competentă. Rezultatele monitorizării substanţelor din prima lista de supraveghere de 10 substanţe se raportează la data de 20 decembrie 2016 şi ulterior la fiecare 12 luni, pe perioada în care fiecare substanţă dintre cele 10 este menţinută pe lista de supraveghere comunitară. Pentru fiecare substanţă nou-indusă, autoritatea competentă raportează Comisiei Europene rezultatele monitorizării, în termen de 21 de luni de la includerea respectivei substanţe în lista de supraveghere şi ulterior la fiecare 12 luni, pe perioada în care respectiva substanţă este menţinută pe lista de supraveghere comunitară. Raportul include şi informaţiile naţionale cu privire la reprezentativitatea staţiilor de monitorizare şi la strategia de monitorizare, alături de informaţiile solicitate de Decizia 2015/495/CE.

Art. 6. - (1) Autoritatea competentă poate desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare, zone în care concentraţiile uneia sau mai multor substanţe din anexa A pot depăşi SCM-urile stabilite, cu condiţia ca aceste zone să nu afecteze conformitatea restului corpului de apă de suprafaţă cu aceste SCM

(2) Zonele de amestec desemnate de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile alin. (1), se includ în planul naţional de management al bazinului hidrografic al Dunării de pe teritoriul României, delimitat în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Informaţiile referitoare la zonele de amestec includ:

a) abordările şi metodologiile aplicate pentru a identifica şi desemna zonele de amestec; şi

b) măsurile adoptate în vederea reducerii pe viitor a întinderii zonelor de amestec; aceste măsuri aplică prevederile anexei nr. 3 pct. C lit. k) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau reglementările privind autorizarea emisiilor industriale prevăzute în anexa nr. 3 pct. C lit. g) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, reglementări care se includ în autorizaţiile revizuite, acordate pentru toate emisiile industriale care sunt evacuate în zonele de amestec desemnate.

(3) La desemnarea zonelor de amestec, autoritatea competentă se asigură că suprafaţa oricărei astfel de zone este:

a) restricţionată la proximitatea punctului de evacuare;

b) proporţională în raport cu concentraţiile de substanţe prioritare din emisiile industriale de la punctul de evacuare ce conţin aceste substanţe; aceste concentraţii, stabilite în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile, se includ în autorizaţiile revizuite în conformitate cu prevederile alin. (2) sau al oricăror altor prevederi legislative naţionale şi comunitare privind emisiile de substanţe, în scopul aplicării prevederilor art. 28 şi art. 43 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; autorizaţiile revizuite includ şi revizuirea procedurilor de control adecvate emisiilor industriale revizuite.

Art. 7. - (1) Autoritatea responsabilă şi autoritatea competentă nu încalcă obligaţiile stabilite prin prezentul program prin depăşirea limitei impuse de un SCM, în cazul în care poate demonstra că:

a) depăşirea s-a datorat unei surse de poluare din afara jurisdicţiei naţionale a acestuia;

b) din cauza unei astfel de poluări transfrontaliere nu a putut lua măsuri eficiente pentru a se conforma cu SCM-urile relevante; şi

c) a aplicat mecanismele de coordonare stabilite la art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, a recurs la dispoziţiile art. 23, 24, 2® şi 43 din Legea nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare, pentru corpurile de apă afectate de poluarea transfrontalieră.

(2) Autoritatea responsabilă şi autoritatea competentă utilizează mecanismul prevăzut la art. 443 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi ulterioare, pentru a furniza Comisiei informaţiile necesare în situaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi un rezumat al măsurilor adoptate în legătură cu poluarea transfrontalieră, în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în cauză, în conformitate cu obligaţiile de raportare prevăzute la art. 441 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - (1) Pe baza informaţiilor obţinute prin aplicarea prevederilor art. 35 şi art. 43 alin. (14) şi (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor şi transferului de poluanţi şi de modificare a Directivelor 91/689/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului şi al altor date disponibile referitoare la emisiile, evacuările şi pierderile de substanţe prioritar periculoase şi principalii poluanţi, autoritatea competentă elaborează un inventar al emisiilor, evacuărilor şi pierderilor pentru toate substanţele vizate de prezentul program, pentru fiecare district de bazin hidrografic sau parte a unui district de bazin hidrografic.

(2) Inventarul prevăzut la alin. (1) include şi hărţi ale emisiilor, evacuărilor şi pierderilor pentru toate substanţele prevăzute în anexa nr. 1 partea A, precum şi concentraţia acestor substanţe din sedimente şi biotă, după caz.

(3) Perioada de referinţă pentru estimarea concentraţiilor de substanţe înregistrate în inventarul prevăzut la alin. (1) este fixată la un an, următorul inventar fiind cel care ia în considerare anul 2016, urmat apoi de inventare periodice care iau în considerare oricare an din fiecare interval de 3 ani ulteriori. Pentru substanţele prioritare nr. 1,3, 8, 9,13,14,18,19, 29, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41,42, 44, 45 din anexa nr. 2, pentru care se regăsesc reglementări şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, datele introduse în următorul inventar reprezintă media anilor 2017- 2019 şi inventarele ulterioare acestuia respectă ciclurile ulterioare de câte 3 ani.

(4) Autoritatea competentă comunică Comisiei Europene, pentru aplicarea obligaţiilor de raportare prevăzute la art. 441 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, inventarele întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) şi menţionează perioadele de referinţă luate în considerare.

(5) Autoritatea competentă actualizează inventarele în cadrul revizuirilor analizelor caracteristicilor bazinelor hidrografice, efectuate pentru aplicarea prevederilor art. 43 alin. (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Perioada de referinţă pentru determinarea valorilor înregistrate în inventarele actualizate o constituie anul precedent celui în care se încheie analiza; pentru substanţele prioritare nr. 1, 3, 8, 9, 13,14,18,19, 29, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 44,45 din anexa nr. 2, pentru care se regăsesc reglementări şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, datele introduse pot fi calculate ca fiind media celor 3 ani anteriori încheierii analizei.

(7) Autoritatea competentă publică inventarele actualizate în planurile actualizate de management al bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14) şi (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - (1) Autoritatea competentă transmite Comisiei Europene rapoartele întocmite pentru aplicarea prevederilor art. 443 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele cu privire la poluarea transfrontalieră şi aplică măsurile suplimentare specifice stabilite la nivel comunitar, inclusiv măsuri privind controlul emisiilor, dacă analiza rapoartelor transmise de statele membre a impus modificări legislative la nivel comunitar.

(2) Pentru substanţele prioritare care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1,907/2006 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 396 din 29 mai 2007, Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009, şi Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 167 din 27 iunie 2012, sau al Legii nr. 278/2013, rapoartele, elaborate şi transmise în conformitate cu prevederile alin. (1), evidenţiază dacă măsurile stabilite de prevederile art. 21 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru stoparea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase care sunt aplicate la nivel naţional sunt suficiente şi aplică măsurile suplimentare relevante stabilite la nivel comunitar pentru atingerea acestui obiectiv, după stabilirea acestora.

(3) Dacă analiza rezultatelor raportului, transmis Comisiei în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2), indică faptul că sunt necesare măsuri suplimentare la nivel naţional pentru aplicarea completă a art. 43 alin. (11) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în privinţa unei anumite substanţe aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 sau al Regulamentului (UE) nr. 528/2012, autoritatea competentă aplică art. 21 sau art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 sau art. 15 sau 48 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, după caz, substanţei respective sau produselor care conţin respectiva substanţă, la solicitarea Comisiei.

(4) La aplicarea dispoziţiilor regulamentelor menţionate la alin. (3), autoritatea competentă ţine cont de toate evaluările riscurilor, analizele socioeconomice şi analizele de costuri-beneficii necesare, efectuate în conformitate cu prevederile regulamentelor respective, inclusiv în ceea ce priveşte disponibilitatea alternativelor.

Art. 10. - Anexa nr. 1 partea A şi partea B fac parte integrantă din prezentul program.

 

ANEXA Nr. 1

la program

 

Standardele de calitate a mediului pentru substanţele prioritare şi o serie de alţi poluanţi

 

Partea A:         Standarde de calitate a mediului (SCM)

MA:                 media anuală

CMA:              concentraţia maximă admisibilă

Unitate:                       (μg/l) pentru coloanele 4-7

                        (μgkg de greutate umedă) pentru coloana 8

 

Nr. crt.

Denumirea substanţei

Număr CAS (1)

SCM-MA(2) Ape interioare de suprafaţă (3)

SCM-MA (2)

Alte ape de suprafaţă

SCM-CMA (4)

Ape interioare de suprafaţă (3)

SCM-CMA (4)

Alte ape de suprafaţă

SCM Biotă (12)

1

2

3

4

5

8

7

8

1.

Alaclor

15972-60-8

0,3

0,3

0,7

0,7

 

2.

Antracen

120-12-7

0,1

0,1

0,1

0,1

 

3.

Atrazin

1912-24-9

0,6

0,6

2,0

2,0

 

4.

Benzen

71-43-2

10

8

50

50

 

5.

Difenileteri bromuraţi (5)

32534-81-9

 

 

0,14

0,014

0,0085

6.

Cadmiu şi compuşii săi, în funcţie de clasele de duritate a apei (6)

7440-43-9

≤ 0.08 (clasa 1)

0,08 (clasa 2)

0,09 (clasa 3)

0,15 (clasa 4)

0,25 (clasa 5)

0,2

≤ 0,45 (clasa 1)

0,45 (clasa 2)

0,6 (clasa 3)

0,9 (clasa 4)

1,5 (clasa 5)

≤ 0,45 (clasa 1)

0,45 (clasa 2)

0,6 (clasa 3)

0,9 (clasa 4)

1,5 (clasa 5)

 

6a.

Tetraclorură de carbon (7)

56-23-5

12

12

N.A.

N,A.

 

7.

C10-13 Cloralcani (8)

85535-84-8

0,4

0,4

1,4

1,4

 

8.

Clorfenvinfos

470-90-6

0,1

0,1

0,3

0,3

 

9.

Clorpirifos Clorpirifos-etil

2921-88-2

0,03

0,03

0,1

0.1

 

9a.

Pesticide ciclodiene: Aldrin (7)

Dieldrin (7)

Endrin (7)

Izodrin (7)

309-00-2

60-57-1

72-20-8

465-73-6

Σ = 0,01

Σ = 0,005

N.A.

N.A.

 

9b.

DDT total (7) (9)

N.A.

0,025

0,025

N.A.

N.A.

 

para-para-DDT (7)

50-29-3

0,01

0,01

N.A.

N.A.

 

10.

1,2-dicloretan

107-06-2

10

10

N.A.

N.A.

 

11.

Diclormetan

75-09-2

20

20

N.A.

N.A.

 

12.

Di(2-etilhexil)ftalat

117-81-7

1,3

1,3

N.A.

N.A.

 

13.

Diuron

330-54-1

0,2

0,2

1,8

1,8

 

14.

Endosulfan

115-29-7

0,005

0,0005

0,01

0,004

 

15.

Fluoranten

206-44-0

0,0063

0,0063

0,12

0,12

30

16.

Hexaclorbenzen

118-74-1

 

 

0,05

0,05

10

17.

Hexaclorbutadienă

87-68-3

 

 

0,6

0,6

55

18.

Hexaclorciclohexan

608-73-1

0,02

0,002

0,04

0,02

 

19.

Izoproturon

34123-59-6

0,3

0,3

1,0

1,0

 

20.

Plumb şi compuşii săi

7439-92-1

1,2(13)

1,3

14

14

 

21.

Mercur şi compuşii săi

7439-97-6

 

 

0,07

0,07

20

22.

Naftalină

91-20-3

2

2

130

130

 

23.

Nichel şi compuşii săi

7440-02-0

4 03)

8,6

34

34

 

24.

Nonil fenoli 4-Nonil fenol

84852-15-3

0,3

0,3

2,0

2,0

 

25.

Octil fenoli [(4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol)]

140-66-9

0,1

0,01

N.A.

N.A.

 

26.

Pentaclorbenzen

608-93-5

0,007

0,0007

N.A.

N.A.

 

27.

Pentaclorfenol

87-86-5

0,4

0,4

1

1

 

28.

Hidrocarburi aromatice policiclice HAP (11)

N.A.

N.A.

N.A.

N.A.

N.A.

 

Benzo(a)piren

50-32-8

1,7x1-4

1,7 x 1-4

0,27

0,027

5

Benzo(b)fluoranten

205-99-2

nota subsol 11

nota subsol 11

0,017

0,017

nota subsol 11

Benzo(k)fluoranten

207-08-9

nota subsol 11

nota subsol 11

0,017

0,017

nota subsol 11

Benzo(g, h, i)-perilen

191-24-2

nota subsol 11

nota subsol 11

8,2 x 10-a

8,2 x 1-4

nota subsol 11

Indeno(1,2,3-cd)piren

193-39-5

nota subsol 11

nota de subsol 11

N.A.

N.A.

nota subsol 11

29.

Simazin

122-34-9

1

1

4

4

 

29a.

Tetracloretilenă (7)

127-18-4

10

10

N.A.

N.A.

 

29b.

Tridoretilenă (7)

79-01-6

10

10

N.A.

N.A.

 

30.

Compuşi tributilstanici, respectiv cation tributilstanic

36643-28-4

0,0002

0,0002

0,0015

0,0015

 

31.

Triclorbenzeni

12002-48-1

0,4

0,4

N.A.

N.A.

 

32.

Triclormetan

67-66-3

2,5

2,5

N.A.

N.A.

 

33.

Trifluralin

1582-09-8

0,03

0.03

N.A.

N.A.

 

34.

Dicofol

115-32-2

1,3 x 10-3

3,2 x 10-5

N.A.

N.A.

33

35.

Acid perfluoroctan sulfonic şi derivaţii săi

1763-23-1

6,5 x 10-4

1,3 x 10-4

36

7,2

9,1

36.

Chinoxifen

124495-18-7

0,15

0,015

2,7

0,54

 

37.

Dioxine şi compuşi de tip dioxină

nota subsol 10 din anexa X la Directiva 2000/60/CE

 

 

N.A.

N.A.

Sumă de PCDD + PCDF + PCB-DL 0,0065 μg.kg-1 TEQ (14)

38.

Aclonifen

74070-46-5

0,12

0,012

0,12

0,012

 

39.

Bifenox

42576-02-3

0,012

0,0012

0,04

0,004

 

40.

Cibutrin

28159-98-0

0,0025

0,0025

0,016

0,016

 

41.

Cipermetrin

52315-07-8

8 x 10-5

8 x 10-6

6 x 10-4

6 x 10-5

 

42.

Diclorvos

62-73-7

6 x 10-4

6 x 10-5

7 x 10-4

7 X 10-5

 

43.

Hexa bromo ciclo dodecan

nota de subsol 12 din anexa X la Directiva 2QQQ/6Q/CE

0,0016

0,0008

0,5

0,05

167

44.

Heptaclor şi heptaclor epoxid

76-44-8/1024-57-3

2 x 10-7

1 x 10-fl

3 x 10-4

3 x 10-5

6,7 x 10-3

45.

Terbutrin

886-50-0

0,065

0,0065

0,34

0,034

 


(1) CAS: Chemical Abstracta Service - Serviciul de catalogare a substanţelor chimice.

(2) Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuală (SCM-MA). În afară de cazul în care se specifică altfel, acesta se aplică la concentraţia totală a tuturor izomerilor.

(3) Apele de suprafaţă interioare cuprind râurile şi lacurile, precum şi corpurile de apă artificiale sau puternic modificate care au legătură cu acestea.

(4) Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat sub formă de concentraţie maxima admisibilă (SCM-CMA). Atunci când pentru SCM-CMA apare indicaţia „nu se aplică”, se consideră că valorile SCM-MA asigură protecţie împotriva vârfurilor de poluare pe termen scurt care apar în cazul evacuărilor continue, deoarece acestea sunt semnificativ mai scăzute decât valorile obţinute pe baza toxicităţii acute.

(5) Pentru grupul de substanţe prioritare reprezentat de difenileterii bromuraţi (nr. 5), SCM-urile se referă la suma concentraţiilor izomerilor de poziţie cu numerele 28,47, 99, 100,153 şi 154.

(6) Pentru cadmiu şi compuşii săi, poziţia nr. 6, valorile SCM-urilor variază în funcţie de duritatea apei, pentru care s-au stabilit cinci clase: clasa 1: < 40 mg CaCC3/l, clasa 2:40 până la < 50 mg CaCC3/l, clasa 3: 50 până la < 100 mg CaCC3/l, clasa 4:100 până la < 200 mg CaCC3/l şi clasa 5; ≥ 200 mg CaCC3/l.

(7) Această substanţă nu este o substanţă prioritară, ci unul dintre ceilalţi poluanţi pentru care SCM-urile sunt identice cu cele stabilite în legislaţia aplicată înainte de 13 ianuarie 2009.

(8) Nu este precizat niciun parametru anume pentru acest grup de substanţe. Parametrul sau parametrii anume trebuie definiţi cu ajutorul metodei analitice.

(9) DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1,1 -triclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 50-29-3; nr. UE 200-024-3); 1,1,1-triclor-2 (o-clorfenil)-2-(p-clorfenil) etan (nr. CAS 789-02-6; nr. UE 212-332-5); 1,1-diclor-2.2 bis (p-clorfenil) etilena (nr. CAS 72-55-9; nr. UE 200-784-6); şi 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 72-54-8; nr. UE 200-783-0).

(10) Nu sunt disponibile suficiente informaţii pentru a stabili un SCM-CMA pentru aceste substanţe.

(11) Pentru grupul de substanţe prioritare reprezentat de hidrocarburile poliaromatice (HAP) (nr. 28), SCM-ul pentru biotă şi SCM-MA aferente pentru apă se referă la concentraţia benzo(a)pirenului şi se bazează pe toxicitatea acestuia. Benzo(a)pirenul poate fi considerat un marcator pentru celelalte hidrocarburi aromatice policiclice, aşadar numai benzo(a)pirenul trebuie monitorizat în vederea comparaţiei cu SCM pentru biotă sau cu SCM-MA aferente pentru apă.

(12) Exceptând cazul în care se indică altfel, SCM pentru biotă se referă la peşti. Ca alternativă, se poate monitoriza în loc un taxon alternativ al biotei sau o altă matrice, cu condiţia ca SCM-urile aplicate să ofere un nivel de protecţie echivalent. Pentru substanţele cu numerele 15 şi 28, biota se referă la crustacee şi moluşte. În vederea evaluării stării chimice, monitorizarea fluorantenului şi a PAH la peşti nu este adecvata. Pentru substanţa cu numărul 37, respectiv dioxine şi compuşi de tip dioxină, SCM pentru biotă se referă la peşti, crustacee şi moluşte; în conformitate cu secţiunea 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.259/2011 al Comisiei din 2 decembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.881/2006 în ceea ce priveşte nivelurile maxime pentru dioxine, PCB de tipul dioxinei şi PCB care nu sunt de tipul dioxinei în produsele alimentare (JO L 320,3.12.2011, p. 18).

(13) Aceste SCM-uri se referă la concentraţiile biodisponibile ale substanţelor.

(14) Polidor dibenzo dioxine: dibenzo-p-dioxine policlorurate; Policlordibenzo furani: dibenzofurani policloruraţi; PCB-DL: diferi iii policloruraţi tip dioxină; TEQ: echivalenţi toxici conform factorilor de echivalenţă toxică ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii 2005.

N.A. - nu se aplică

 

Partea B

Aplicarea SCM-urilor prevăzute în partea A

1. Coloanele 4 şi 5 din tabel: pentru orice corp de apă de suprafaţă, aplicarea MA-SCM înseamnă că, pentru fiecare punct de supraveghere reprezentativ al acestui corp de apă, media aritmetică a concentraţiilor măsurate în diferite perioade ale anului nu depăşeşte valoarea standard.

Calculul mediei aritmetice, metoda analitică folosită şi, în cazul în care nicio metodă analitică adecvată nu îndeplineşte criteriile minime de performanţă, metoda de aplicare a unui SCM trebuie să fie conforme cu actele de punere în aplicare prin care se adoptă specificaţii tehnice pentru monitorizarea din punct de vedere chimic şi pentru calitatea rezultatelor analitice în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Coloanele 6 şi 7 din tabel: pentru orice corp de apă de suprafaţă dat, aplicarea SCM-CMA înseamnă că, la orice punct de monitorizare reprezentativ din corpul de apă, concentraţia măsurată nu depăşeşte standardul.

Cu toate acestea, în conformitate cu punctul 1.3.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea competentă poate introduce metode statistice, precum calculul percentilelor, pentru a asigura un nivel acceptabil de încredere şi precizie la stabilirea conformităţii cu SCM-CMA în acest caz, metodele statistice respective trebuie să respecte normele detaliate stabilite în conformitate cu procedura de examinare menţionată la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie.

3. SCM-urile pentru apă stabilite în prezenta anexă sunt exprimate în concentraţii totale în întreaga probă de apă.

Prin excepţie de la primul paragraf, în cazul cadmiului, a plumbului, a mercurului şi a nichelului, denumite în continuare metale, SCM-urile pentru apă se referă la concentraţia de substanţe dizolvate, şi anume la faza dizolvată a unei probe de apă obţinute prin filtrarea cu ajutorul unui filtru de 0,45 μm sau prin orice altă pretratare echivalentă, ori, atunci când se specifică acest lucru, la concentraţia bio disponibilă.

În evaluarea rezultatelor monitorizării în raport cu SCM-urile relevante, autoritatea competentă poate ţine cont de:

a) concentraţiile de fond naturale pentru metale şi compuşii acestora, în cazul în care aceste concentraţii nu permit conformarea cu SCM-urile relevante;

b) duritatea, pH-ul, carbonul organic dizolvat sau alţi parametri de calitate a apei care afectează biodisponibilitatea metalelor, concentraţiile biodisponibile fiind stabilite pe baza unei modelări adecvate a biodisponibilităţii.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

substanţelor prioritare în domeniul apei

 

Număr

Număr CAS (1)

Număr UE (2)

Denumirea substanţei prioritare (3)

Identificată ca substanţă periculoasă prioritară

1.

15972-60-8

240-110-8

Alaclor

 

2.

120-12-7

204-371-1

Antracen

X

3.

1912-24-9

217-617-8

Atrazin

 

4.

71-43-2

200-753-7

Benzen

 

5.

nu se aplică

nu se aplică

Difenileteri bromuraţi

X (4)

6.

7440-43-9

231-152-8

Cadmiu şi compuşii săi

X

7.

85535-84-8

287-476-5

Cloralcani, C10-13

X

8.

470-90-6

207-432-0

Clorfenvinfos

 

9.

2921-88-2

220-864-4

Clorpirifos, Clorpirifos-etil

 

10.

107-06-2

203-458-1

1,2-dicloretan

 

11.

75-09-2

200-838-9

Diclormetan

 

12.

117-81-7

204-211-0

Di(2-etilhexil)ftalat

X

13.

330-54-1

206-354-4

Diuron

 

14.

115-29-7

204-079-4

Endosulfan

X

15.

206-44-0

205-912-4

Fluoranten

 

16.

118-74-1

204-273-9

Hexaclorbenzen

X

17.

87-68-3

201-765-5

Hexaclorbutadienă

X

18.

608-73-1

210-168-9

Hexaclorciclohexan

X

19.

34123-59-6

251-835-4

Izoproturon

 

20.

7439-92-1

231-100-4

Plumb şi compuşii săi

 

21.

7439-97-6

231-106-7

Mercur şi compuşii săi

X

22.

91-20-3

202-049-5

Naftalină

 

23.

7440-02-0

231-111-4

Nichel şi compuşii săi

 

24.

nu se aplică

nu se aplică

Nonil fenoli

X (5)

25.

nu se aplică

nu se aplică

Octil fenoli (6)

 

26.

608-93-5

210-172-0

Pentaclorbenzen

X

27.

87-86-5

201-778-6

Pentaclorfenol

 

28.

nu se aplică

nu se aplică

Hidrocarburi aromatice policiclice (7)

X

29.

122-34-9

204-535-2

Simazin

 

30.

nu se aplică

nu se aplică

Compuşi tributilstanici

X (8)

31.

12002-48-1

234-413-4

Triclorbenzeni

 

32.

67-66-3

200-663-8

Triclormetan, cloroform

 

33.

1582-09-8

216-428-8

Trifluralin

X

34.

115-32-2

204-082-0

Dicofol

X

35.

1763-23-1

217-179-8

Acid perfluoroctan sulfonic şi derivaţii săi

X

36.

124495-18-7

nu se aplică

Chinoxifen

X

37.

nu se aplică

nu se aplică

Dioxine şi compuşi de tip dioxină

X (9)

38.

74070-46-5

277-704-1

Aclonifen

 

39.

42576-02-3

255-894-7

Bifenox

 

40.

28159-98-0

248-872-3

Cibutrin

 

41.

52315-07-8

257-842-9

Cipermetrin (10)

 

42.

62-73-7

200-547-7

Diclorvos

 

43.

nu se aplică

nu se aplică

Hexa bromo ciclo dodecani

X (11)

44.

76-44-8/1024-57-3

200-962-3/213-831-0

Heptaclor şi heptaclor epoxid

X

45.

886-50-0

212-950-5

Terbutrin

 


(1) CAS: Chemical Abstracts Service (Serviciul de catalogare a substanţelor chimice).

(2) Număr UE: Inventarul european al substanţelor comerciale existente introduse pe piaţă (Einecs) sau Lista europeană a substanţelor chimice notificate

(ELINCS).

(3) Atunci când au fost selectate grupuri de substanţe, exceptând cazul în care au fost indicate explicit în notă, s-au definit reprezentanţi tipici ai acestora în contextul stabilirii standardelor de calitate a mediului.

(4) Numai tetra, penta. hexa şi heptabromodifenileter (numere CAS: 40088-47-9, 32534-81-9, 36483-60-0 şi, respectiv, 68928-80-3).

(5) Nonil fenol (nr. CAS 25154-52-3, nr. UE 246-672-0), inclusiv izomerii 4-nonil fenol (nr. CAS 104-40-5, nr. UE 203-199-4) şi 4-nonil fenol (ramificat) (nr. CAS 84852-15-3, nr. UE 284-325-5).

(6) Octil fenol (nr. CAS 1806-26-4, nr. UE 217-302-5), inclusiv izomerul 4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol (nr. CAS 140-66-9, nr. UE 205-426-2).

(7) Inclusiv benzo(a)piren (nr. CAS 50-32-8, nr. UE 200-028-5). benzo(b)fluoranten (nr. CAS 205-99-2, nr. UE 205-911-9), benzo(g,h,i)perilen (nr. CAS 191-24-2, nr. UE 205-883-8), benzo(k)fluoranten (nr. CAS 207-08-9, nr. UE 205-916-6), indeno(1,2,3-cd)piren (nr. CAS 193-39-5, nr. UE 205-893-2), dar fără antracen, fluoranten şi naftalină, care sunt incluse în listă separat.

(8) Inclusiv cationul tributilstanic (nr. CAS 36643-28-4).

(9) Aceasta se referă la următorii compuşi:

- şapte dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDD): 2,3,7,8-T4CDD (nr. CAS 1746-01-6), 1,2,3,7,8-P5CDD (nr. CAS 40321-76-4), 1,2,3,4.7,8-H6CDD (nr. CAS 3S227-28-6), 1,2.3,6,7,8-H6CDD (nr. CAS 57653-85-7), 1,2,3,7,8,9-H6CDD (nr. CAS 19408-74-3), 1.2,3,4,6,7.8-H7CDD (nr. CAS 35822-46-9), 1,2,3,4,6,7,8,9-08000 (nr. CAS 3268-87-9);

- zece dibenzofurani policloruraţi (PCDF): 2,3,7,8-T4CDF (nr. CAS 51207-31-9), 1,2,3,7,8-P5CDF (nr. CAS 57117-41-6), 2,3,4,7,8-P5CDF (nr. CAS 57117-31-4), 1,2,3,4,7,8-H6CDF (nr. CAS 70648-26-9), 1,2,3,6,7,8-H6CDF (nr. CAS 57117-44-9), 1,2,3,7,8.9-H6CDF (nr. CAS 72918-21-9), 2,3,4,6,7,8-H6CDF (nr. CAS 60851-34-5), 1,2,3,4,6,7,8-H7CDF (nr. CAS 67562-39-4), 1,2,3,4,7,8,9-H7CDF (nr. CAS 55673-89-7), 1,2,3,4,6,7,8,9-08CDF (nr. CAS 39001-02-0);

- doisprezece bifenili policloruraţi, tip dioxină (PCB-DL): 3,3’,4,4’-T4CB (PCB 77, nr. CAS 32598-13-3), 3,3’,4’,5-T4CB (PCB 81, nr. CAS 70362-50-4), 2,3,3’,4,4’-P5CB (PCB 105, nr. CAS 32598-14-4), 2.3,4,4’,5-P5CB (PCB 114, nr. CAS 74472-37-0), 2,3’,4,4’,5-P5CB (PCB 118, nr. CAS 31508-00-6), 2,3’,4,4’,5- P5CB (PCB 123, nr. CAS 65510-44-3), 3,3’,4,4’,5-P5CB (PCB 126, nr. CAS 57465-28-8), 2,3,3’,4,4’,5-H6CB (PCB 156, nr. CAS 38380-08-4), 2,3,3’,4,4’,5’-H6CB (PCB 157, nr. CAS 69782-90-7), 2,3’,4,4’,5,5’-H6CB (PCB 167, nr. CAS 52663-72-6), 3,3’,4,4’,5,5-H6CB (PCB 169, nr. CAS 32774-16-6), 2,3,3’,4,4’,5,5’-H7CB (PCB 189, nr. CAS 39635-31-9).

(10) Nr. CAS 52315-07-8 se referă la un amestec de izomeri de cipermetrin, alfa-cipermetrin (nr. CAS 67375-30-8), beta-cipermetrin (nr. CAS 65731-84-2), teta-cipermetrin (nr. CAS 71697-59-1) şi zeta-cipermetrin (nr. CAS 52315-07-8).

(11) Se referă la 1,3,5,7,9,11-Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 25637-99-4), 1,2,5,6,9,10- Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 3194-55-6), α-Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 134237-50-6), β-Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 134237-51-7) şi γ-Hexa bromo dclo dodecan (nr. CAS 134237-52-8).

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor

 

1. Toate metodele de analiză, inclusiv metodele de laborator, de teren şi în flux continuu, utilizate de autoritatea competentă sau de programe sau studii de cercetare pentru necesităţile programelor de monitorizare chimică a apelor de suprafaţă şi a mediului acvatic, efectuate în temeiul Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prezentei anexe, sunt validate şi documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005/AC:2007 privind cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări sau cu alte standarde echivalente referitoare la validarea şi competenţele laboratoarelor de încercări, acceptate la nivel european sau internaţional, stabilite de organismul naţional de acreditare.

2. Metodele de analiză de laborator, de teren şi în flux continuu, utilizate pentru necesităţile de monitorizare chimică, îndeplinesc următoarele criterii minime de performanţă cumulative:

a) o incertitudine de măsurare de maximum 50% (k = 2) estimată la nivelul standardelor de calitate a mediului aplicabile;

b) o limită de cuantificare pentru toate metodele de analiză aplicate este de maximum 30% din valoarea standardelor de calitate a mediului aplicabile.

3. În lipsa standardelor relevante de calitate a mediului aplicabile pentru o substanţă sau un parametru dat sau în lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească criteriile minime de performanţă prevăzute la pct. 2, monitorizarea se efectuează utilizând cele mai bune tehnici disponibile, care nu presupun costuri excesive.

4. În cazul în care concentraţiile unor substanţe sau parametri fizico-chimici sau chimici, dintr-o probă dată, sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele măsurărilor utilizate pentru calcularea valorilor medii sunt stabilite ca jumătatea valorii limitei de cuantificare respective.

5. În cazul în care valoarea medie calculată a rezultatelor măsurărilor metodelor de analiză prevăzute la pct. 1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este considerată inferioară limitei de cuantificare (< LOQ),

6. Prevederile pct. 2 nu se aplică poziţiilor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de substanţe sau a sumelor totale ale unor parametri fizico-chimici sau chimici şi care includ metaboliţi, produşi de degradare şi de reacţie corespunzători ai acestora. În aceste cazuri, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanţelor individuale sunt egale cu „0”.

7. Laboratoarele sau părţile contractate de laboratoare aplică practicile sistemului de management al calităţii, în conformitate cu prevederile SR EN ISO/IEC 17025:2007 privind cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări sau alte standarde care stabilesc cerinţele de competenţă ale laboratoarelor de încercări echivalente acceptate la nivel european sau internaţional, stabilite de organismul naţional de acreditare.

8. Laboratoarele sau părţile contractate de laboratoare îşi demonstrează competenţele analizând substanţe sau parametri fizico-chimici sau chimici prin:

a) participarea la programe de testare a competenţei; aceste programe acoperă metodele de analiză prevăzute la pct. 1 pentru oricare dintre substanţele sau parametrii fizico-chimici sau chimici pentru care efectuează analize, la nivele de concentraţii reprezentative ale programelor de monitorizare chimică, în temeiul Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

b) analiza materialelor de referinţă disponibile, care sunt reprezentative pentru probele recoltate conţinând nivele de concentraţii adecvate criteriilor minime de performanţă menţionate la pct. 2, aplicabile standardelor de cantate a mediului.

9. Programele de testare a competenţei prevăzute la pct. 8 lit. a) sunt organizate de organisme acreditate ori recunoscute internaţional sau naţional, care îndeplinesc cerinţele ghidului actualizat SR EN ISO/CEI 17043:2010 (fost SR ISO/IEC 43-1:1997) referitor la evaluarea conformităţii, cerinţe generale pentru încercările de competenţă sau ale altor standarde echivalente de evaluare a conformităţii, acceptate la nivel european sau internaţional. Rezultatele participării la aceste programe de evaluare a competenţei se evaluează pe baza sistemelor de notare stabilite de ghidul SR EN ISO/CEI 17043:2010 (fost SR ISO/IEC 43-1:1997), standardul SR ISO-13528:2015 (fost SR ISO-13526:2005) referitor la metode statistice utilizate în testele de competenţă a programelor de intercomparare a laboratoarelor de încercări sau alte standarde echivalente referitoare la metode statistice, acceptate la nivel european sau internaţional şi adoptate pe plan naţional.

10. Laboratoarele sau părţile contractate de laboratoare, care efectuează analize de substanţe ori parametri fizico-chimici sau chimici, cunosc şi aplică toate prevederile standardelor menţionate la pct. 7-9.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tăşad

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.848/AC din 23 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor nr. 1,828/BCFM din 18 martie 2016, Decizia nr. 223 din 4 aprilie 2016, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.156 din 26 mai 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 42.638 din 28 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 28.318/ES din 4 mai 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tăşad, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tăşad, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 1.186.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 633 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.