MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 632/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 632         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 17 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 409 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

Decizia nr. 414 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

137. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare privind aprobarea Listei cuprinzând organismele de dozimetrie individuală acreditate, desemnate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

 

630/1.377/1.188. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea CARFIL - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

660/1.379/1.195. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Uzina Mecanică Plopeni - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

682/1.378/1.196. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Fabrica de Arme CUGIR - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

842. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 409

din 16 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 112/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Sultana Caramihai, Iancu Mergeani, Cristina St. Athena Mergeani, Cosmin St. Robert Mergeani şi Stere Mărgean în Dosarul nr. 64.828/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.334D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 431 din 9 iunie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 9.137 din 23 iunie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 64 828/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 112/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Excepţia a fost ridicată de Sultana Caramihai, Iancu Mergeani, Cristina St. Athena Mergeani, Cosmin St. Robert Mergeani şi Stere Mărgean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare formulate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, că modificările repetate ale procedurilor de acordare a despăgubirilor au afectat, în mod substanţial, dreptul lor la despăgubire, transformându-l într-un drept iluzoriu, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Susţin că dreptul lor de creanţă împotriva statului a fost recunoscut de autorităţi, astfel încât este un drept patrimonial protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Susţin, de asemenea, că măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, modificată prin Legea nr. 112/2014, nu menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, ci, dimpotrivă, persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege, fiind afectat, în sens negativ, dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înţelesul constituţional al termenului „a afecta” a fost definit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind în acest mod dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Consideră că emiterea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2014 nu răspunde cerinţei termenului rezonabil ce se circumscrie noţiunii de proces echitabil, care include şi faza executării, afectând în acest mod drepturi fundamentale ale cetăţeanului, respectiv dreptul la un proces echitabil şi dreptul de proprietate.

6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Apreciază că, în condiţiile în care, iniţial, plata despăgubirilor stabilite conform Legii nr. 9/1998 a fost eşalonată în două tranşe, pe parcursul a doi ani consecutivi, conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, şi art. 38 alin. (5) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, iar apoi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, s-a dispus eşalonarea plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 10 ani, în tranşe anuale egale, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată, emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 în temeiul căreia se suspendă, până la data de 31 decembrie 2014, plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către şeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 şi, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, este de natură a nu răspunde cerinţei termenului rezonabil ce se circumscrie noţiunii de proces echitabil, care include şi faza executării, afectând, în acest mod, drepturile fundamentale ale intimaţilor, respectiv dreptul la un proces echitabil şi dreptul de proprietate. Arată că deciziile definitive de plată a despăgubirilor au generat un drept de creanţă asupra statului care beneficiază de protecţie constituţională, în condiţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie, dând naştere în patrimoniul persoanelor îndreptăţite la despăgubiri. Având în vedere că actul normativ criticat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 112/2014, instituie o suspendare a plăţii despăgubirilor după ce anterior aceasta a fost eşalonată prin două acte normative, această măsură nu este de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorilor - persoane îndreptăţite la despăgubiri, impunând beneficiarilor o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului lor de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Avocatul Poporului arată că, în opinia sa, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, apreciind că normele criticate, care s-au aplicat până la finele anului 2014, nu continuă să îşi producă efecte juridice în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, dispoziţiile acestei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a acesteia, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a acestei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, precum şi a Legii nr. 290/2003.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare a Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase În Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 112/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, care are un articol unic, astfel încât Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014. Textul de lege criticat are următorul conţinut: „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, până la data de 31 decembrie 2014, piaţa despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către şeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 şi, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998 Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006”.

12. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 115 alin. (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, precum şi ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, care reglementează cu privire la protecţia proprietăţii.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte aplicabilitatea în timp a textelor de lege criticate, acestea cuprind norme temporare, care au fost în vigoare până la data de 31 decembrie 2014. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare. Ţinând cont de împrejurările cauzei, Curtea reţine că în speţă sunt incidente cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „În vigoare” este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, în cauza de faţă, autorii excepţiei au cerut punerea în executare silită a unei hotărâri emise de Prefectul municipiului Bucureşti (Hotărârea nr. 2.603 din 22 aprilie 2004), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti încuviinţând executarea silită. Prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată în cursul soluţionării contestaţiei la executare formulate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, care a invocat în susţinerea acestei acţiuni prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată, prin care a fost suspendată, în intervalul 14 martie 2014-31 decembrie 2014, plata despăgubirilor stabilite conform legilor reparatorii nr. 9/1998, nr. 290/2003 şi nr. 393/2006. În consecinţă, deşi în prezent textele de lege deduse controlului de constituţionalitate nu mai sunt în vigoare, Curtea este competentă să analizeze prezenta excepţie de neconstituţionalitate, subliniind totodată faptul că instanţa de judecată este cea care are competenţa de a se pronunţa asupra aplicabilităţii efective la cauza dedusă judecăţii a textului de lege supus controlului de constituţionalitate.

14. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi de autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional respingând ca neîntemeiată excepţia, în acest sens sunt deciziile nr. 431 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 6 august 2015, nr. 502 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015 şi nr. 78 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 28 aprilie 2016. Cu acele prilejuri, Curtea Constituţională a observat că acordarea despăgubirilor cetăţenilor români care au suferit pierderi într-o anumită perioadă de timp istorică a fost stabilită prin Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 a fost suspendată acordarea acestor despăgubiri, suspendare care a operat pentru perioada 14 martie-31 decembrie 2014.

15. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a reţinut că situaţia extraordinară care a determinat adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 a fost determinată, pe de o parte, de admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, care eşalona pe o perioadă de 10 anii plata despăgubirilor cuvenite în baza celor două legi, iar, pe de altă parte, de necesitatea acordării unui interval de timp în care să se reglementeze un nou cadru legal necesar accelerării şi finalizării procesului de acordare de despăgubiri cetăţenilor români, concretizat, de altfel, prin Legea nr. 164/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, referitoare la măsurile pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul celor două legi reparatorii. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că adoptarea reglementării criticate a fost determinată de o situaţie care nu suporta amânare, fiind astfel justificată urgenţa reglementării, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie.

16. Din perspectiva respectării condiţiei cuprinse în art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a reţinut că măsura instituită de Guvern pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă o soluţie temporară, limitată în timp, având ca scop evitarea unor eventuale disfuncţionalităţi ale procedurilor de restituire, până la adoptarea unui nou cadru legislativ, coerent, care să asigure realizarea efectivă a drepturilor la despăgubire acordate potrivit celor două legi reparatorii, precum şi pentru identificarea surselor de finanţare necesare. Prin urmare, Curtea a constatat că prin actul normativ criticat nu a fost negat dreptul la despăgubire, aşadar dreptul de proprietate privată al persoanelor îndreptăţite, statul urmând să continue procesul de restituire potrivit noii legi adoptate în această materie. Curtea a apreciat, de asemenea, că este respectat termenul rezonabil al unei proceduri judiciare, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, iar statul a depus diligenţele necesare continuării procedurilor de despăgubire. Aşadar, Curtea a apreciat că măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 constituie o măsură adecvată şi necesară în vederea atingerii scopului legitim urmărit, fiind de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat, respectiv asigurarea echilibrului bugetar, şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, respectiv despăgubirea efectivă a acestora, fără a încălca art. 44 din Constituţie.

17. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

18. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentală, se observă că acestea, referindu-se la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, nu au incidenţă în cauză.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sultana Caramihai, Iancu Mergeani, Cristina St. Athena Mergeani, Cosmin St. Robert Mergeani şi Stere Mărgean în Dosarul nr. 64.828/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 414

din 16 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969, excepţie ridicata de Dragoş Ion Neacşiu în Dosarul nr. 1.738/318/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.450D/2015.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că motivele invocate de autorul excepţiei nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în condiţiile în care neconstituţionalitatea este dedusă din compararea textelor Codului penal cu dispoziţiile legii speciale pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 septembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 1.738/318/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea În aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969. Excepţia a fost ridicată de Dragoş Ion Neacşiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat de autorul excepţiei împotriva Sentinţei penale nr. 910 din 15 aprilie 2015, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, prin care a fost condamnat, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, la pedeapsa de 200 zile amendă a câte 10 lei, respectiv 2.000 lei, iar, în baza art. 83 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 15 din Legea nr. 187/2012 a fost revocată suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 391 din 2 martie 2011 a Judecătoriei Târgu Jiu, definitivă prin nerecurare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prin aplicarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 se produce o gravă discriminare între persoanele aflate în cursul judecăţii, care au beneficiat de suspendarea pedepsei sub supraveghere în baza Codului penal din 1969 şi cele care au beneficiat de suspendarea condiţionată a pedepsei în cazul în care, în cursul termenului de încercare, cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune pentru care se aplică pedeapsa amenzii. Astfel, celor care au beneficiat de suspendarea condiţionată a pedepsei le este revocată suspendarea, iar celor care au beneficiat de suspendarea pedepsei sub supraveghere nu le este revocată suspendarea. Arată că aplicarea prevederilor art. 5 din Codul penal, respectiv alegerea legii penale mai favorabile, trebuie să se realizeze prin compararea, în sistemul global de evaluare, a normelor legale incidente până la intrarea în vigoare a Codului penal cu acelea prevăzute de noua legislaţie penală, urmând a se determina care este legea penală mai favorabilă. Or, dispoziţiile de lege criticate împiedică efectuarea acestei comparări pentru stabilirea legii penale mai favorabile, câtă vreme acestea impun, în mod obligatoriu, aplicarea doar a vechilor dispoziţii penale aferente instituţiei revocării suspendării condiţionate.

6. Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 nu contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât se aplică tuturor persoanelor faţă de care s-a instituit modalitatea judiciară de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 81 din Codul penal din 1969. Persoanele faţă de care s-a aplicat măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în baza Codului penal din 1969, se află în situaţii juridice diferite. Arată că instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu se mai regăseşte în noul Cod penal, motiv pentru care legiuitorul a precizat, în cuprinsul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, care este regimul juridic al revocării sau anulării acestei măsuri după intrarea în vigoare a noului Cod penal. Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se regăseşte în noul Cod penal, motiv pentru care, în art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, criteriile pentru aplicarea legii mai favorabile sunt prevăzute în mod expres.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Face referire la jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în materie, respectiv deciziile nr. 648 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 343 din 7 mai 2015.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, precum şi dispoziţiile art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969. Prevederile art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969 au fost abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispoziţiile art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969 nu au fost preluate în Codul penal în vigoare, având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma „în vigoare”din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penai, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, precum şi dispoziţiile art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012: „Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

- Art. 83 din Codul penal din 1969: „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.”

12. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 648 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 30 din 14 ianuarie 2015 - ale cărei soluţie şi considerente au fost preluate într-o jurisprudenţă bogată - reţinând că situaţia din speţa dedusă controlului de constituţionalitate se caracterizează prin faptul că cel condamnat, fiindu-i aplicată suspendarea condiţionată a executării pedepsei potrivit Codului penal din 1969, a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită în termenul de încercare, procesul său fiind pendinte la data intrării în vigoare a noului Cod penal. Această situaţie tranzitorie este reglementată de art. 15 din Legea nr. 187/2012, care prevede că măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, iar regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969. Totodată, Curtea a constatat că instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu se regăseşte în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Având în vedere că instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu a fost preluată în noua reglementare, iar această instituţie priveşte modul de executare a pedepsei, Curtea a apreciat că, din perspectiva aplicării legii penale în timp, este justificat ca regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, precum şi motivele care pot duce la revocarea măsurii să fie supuse legii în vigoare de la momentul aplicării acesteia.

14. Curtea a reţinut, de asemenea, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pus în balanţă, în momentul formulării criticilor de neconstituţionalitate, modul de revocare a măsurii suspendării condiţionate şi de individualizare a pedepsei pentru noua infracţiune, având în vedere, pe de o parte, instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei (art. 81 din Codul penal din 1969), iar, pe de altă parte, instituţia suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art. 91 din Codul penal). Or, cele două instituţii sunt instituţii diferite, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere fiind reglementată atât în vechea legislaţie, la art. 861, cât şi în noul Cod penal, la art. 91-98. Astfel, chiar dacă, potrivit art. 96 alin. (5) din Codul penal în vigoare, pedeapsa principală pentru noua infracţiune, în cazul revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară, această nouă reglementare nu poate fi considerată lege penală mai favorabilă în raport cu vechea reglementare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, ci doar în ceea ce priveşte, eventual, vechea reglementare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Aşa fiind, Curtea a apreciat că declararea neconstituţionalităţii textului de lege criticat din perspectiva susţinută nu poate atrage aplicarea în speţă a reglementărilor referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere din Codul penal.

15. Cât priveşte critica referitoare la crearea unui regim discriminatoriu între persoanele a căror pedeapsă a fost suspendată condiţionat şi persoanele a căror pedeapsă a fost suspendată sub supraveghere, Curtea constată că o problemă similară a fost analizată prin Decizia nr. 221 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 15 iunie 2015, paragrafele 16 şi 17, ocazie cu care s-a reţinut că, fiind în prezenţa unor instituţii juridice diferite, şi regimul juridic diferit reglementat de către legiuitor este justificat. În aceste condiţii, diferenţa de tratament juridic aplicabilă persoanelor aflate în ipoteza celor două norme legale este justificată tocmai de faptul că acestea nu se află în situaţii juridice similare.

16. Considerentele expuse în precedent sunt valabile şi în ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969. În plus, cu privire la aceste din urmă norme penale, Curtea s-a pronunţat prin deciziile nr. 215 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2003, nr. 317 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, nr. 637 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din 15 decembrie 2005, nr. 195 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 3 aprilie 2007, şi nr. 198 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 13 iunie 2014, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată. Prin Decizia nr. 317 din 14 iunie 2005, Curtea a reţinut că prevederile art. 83 din Codul penal din 1969 nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii, deoarece textul criticat nu creează discriminări, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, fără nicio deosebire. Prin Decizia nr. 637 din 24 noiembrie 2005, Curtea a statuat că reglementarea revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni a fost realizată de către legiuitor în temeiul prerogativelor sale constituţionale, stabilite de dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege4 şi nu aduce atingere independenţei judecătorului, acesta urmând să aprecieze, în funcţie de situaţia de fapt şi probele administrate, dacă în cauză sunt întrunite condiţiile revocării suspendării condiţionate. Curtea a observat faptul că norma criticată impune instanţei să procedeze într-un singur fel, respectiv să revoce suspendarea condiţionată, ceea ce nu reprezintă decât o aplicare a principiului egalităţii, care impune ca toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie să beneficieze de acelaşi tratament juridic, iar nu o încălcare a principiului constituţional care consacră independenţa judecătorului.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor precitate sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dragoş Ion Neacşiu în Dosarul nr. 1.738/318/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 83 alin. (1) din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei cuprinzând organismele de dozimetrie individuală acreditate, desemnate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

 

În conformitate cu prevederile:

- Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 40 din Normele de dozimetrie individuală, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Referatul Direcţiei Autorizare Utilizare Radiaţii Ionizante nr. 3.488 din 24 mai 2016,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând organismele de dozimetrie individuală acreditate, desemnate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, după cum urmează:

a) Societatea Naţională „NUCLEARELECTRICA” - S A. din Bucureşti, Str. Polonă nr. 65, sectorul 1, telefon 021 203 82 18 - Laboratorul de dozimetrie individuală al Sucursalei CNE Cernavodă, situat în localitatea Cernavodă, Str. Medgidiei nr. 2, cod poştal 905200, CP 42, judeţul Constanţa, telefon 0241 239 340 + 346, fax 0241 239 266, posedă Certificatul de desemnare nr. ODA_CNE 1/2013, emis la data de 1 ianuarie 2014, care expiră la data de 31 decembrie 2016;

b) Laboratorul de radioprotecţie şi dozimetrie personal al Sucursalei Fabrica de Combustibil Nuclear, situat în localitatea Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, judeţul Argeş, posedă Certificatul de desemnare nr. FCN ODA 04/2014, emis la data de 17 octombrie 2014, care expiră la data de 16 octombrie 2017;

c) Societatea Comercială DOZIMED - S.R.L, din Măgurele, Str. Atom işti lor nr. 407, bl. Turn, cam. 505, 506, 507, 507A, judeţul Ilfov - Laboratorul de dozimetrie individuală, telefon/fax 021 457 42 62, posedă Certificatul de acreditare nr. ODA 886/2016, emis la data de 18 mai 2016, care expiră la data de 31 noiembrie 2017;

d) Societatea Comercială MEDICALCONSULT - S.A. din Lisabona, str. Campo Grande nr. 56, et. 8- A, 1700-093 Portugalia, e-mail info@medicalconsult.pt - Laboratorul de dozimetrie individuală situat în Lisabona, str. Campo Grande nr. 56, et. 8- A, 1700-093 Portugalia, posedă Certificatul de acreditare nr. ODA 1305/2014, emis la data de 7 iulie 2014, care expiră la data de 6 iulie 2017;

e) Societatea Comercială TECNORAD - S R L. din Verona, str. Via Schiaparelli nr. 5, C.P.37135, Italia, telefon 0039 045 8201066, fax 0039 045 8445460, e-mail dosimetry.service@tecnorad.it - Serviciul de dozimetrie individuală situat în Verona, str. Via Schiaparelli nr. 5, C.P.37135, Italia, telefon 0039 045 8201066, fax 0039 045 8445460, e-mail dosimetry.service@tecnorad.it, posedă Certificatul de acreditare nr. ODA 1128/2013, emis la data de 18 iunie 2013, care expiră la data de 17 iunie 2016;

f) Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti - Institutul Naţional de Sănătate Publică din Bucureşti, str. Leonte nr. 3-5, cod poştal 050463, telefon 021 318 36 20 - Laboratorul de dozimetrie individuală, situat în Bucureşti, str. Leonte nr. 3-5, cod poştal 050463, telefon 021 318 36 20, posedă Certificatul de acreditare nr. ODA464/2016, emis la data de 9 martie 2016, care expiră la data de 8 martie 2019;

g) EPSILON LANDAUER DOZIMETRI TEKNOLOJILERI San. Ve Tic. A.Ş. din Istanbul, 34360 Şişli/Istanbul, Polat Çiftçiler Binasi 19 Mayis Mahallesi Dr. Şevket no. 3/A, Turkey - Laboratorul de dozimetrie individuală, situat în 34360 Şişli/Istanbul, Polat Çiftçiler Binasi 19 Mayis Mahallesi Dr. Şevket no. 3/A, Turkey, posedă Certificatul de acreditare nr. ODA 1907/2014, emis la data de 10 octombrie 2014, care expiră la data de 9 octombrie 2017;

h) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” - IFIN - HH Bucureşti din Măgurele, Str. Reactorului nr. 30, judeţul Ilfov, cod poştal 077125- Organismul Integrat de Dozimetrie Internă Radiochimie şi Mediu (OIDIRM), din Departamentul Fizica Vieţii şi Mediului, situat în Măgurele, Str. Reactorului nr. 30, judeţul Ilfov, cod poştal 077125, posedă Certificatul de acreditare nr. LI 2005/2014, emis la data de 28 mai 2014, care expiră la data de 27 mai 2017;

i) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” - IFIN - HH Bucureşti din Măgurele, Str. Reactorului nr. 30, judeţul Ilfov, cod poştal 077125- Laboratorul pentru Dozimetrie de Personal şi Mediu, din Departamentul Fizica Vieţii şi Mediului, situat în Măgurele, Str. Reactorului nr. 30, judeţul Ilfov, cod poştal 077125, telefon 021 404 23 00, posedă Certificatul de acreditare nr. LI 306/2016, emis la data de 17 februarie 2016, care expiră la data de 17 septembrie 2018.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1/2015 privind aprobarea publicării Listei cuprinzând organismele de dozimetrie individuală acreditate, desemnate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2015.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Gabril Petre

 

Bucureşti, 1 iunie 2016.

Nr. 137.

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 630 din 17 iunie 2016

Nr. 1.377 din 5 august 2016

Nr. 1.188 din 6 iulie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea CARFIL - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici

la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea CARFIL - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A., prevăzut În anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (3) şi art. 42 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Sorana Baciu,

Anca Dana Dragu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

secretar de stat

 

 

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI SI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

SOCIETATEA CARFIL - S.A. - FILIALA C.N. ROMARM - SA.

Str. Zizinului nr. 119, Braşov

Cod unic de înregistrare: RO 13945863

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

68.546

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

66.846

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

1.700

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

68.347

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

84,347

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

51.164

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

293

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

11.740

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

3.172

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

7,182

 

 

 

C2

bonusuri

14

990

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

1.431

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

189

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

1.948

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

1.150

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

4.000

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

199

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

32

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

167

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

167

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

2.605

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

4.352

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

2.605

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

410

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

358

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

1.900

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1.700

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

186

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

997,1

 

8

 

Plăţi restante

55

9.596

 

9

 

Creanţe restante

56

702

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 660 din 22 iunie 2016

Nr. 1.379 din 5 august 2016

Nr. 1.195 din 11 iulie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Uzina Mecanică Plopeni - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 aţin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Uzina Mecanică Plopeni - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (3) şi art. 42 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Anca Dana Dragu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI SI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI SOCIETATEA

UZINA MECANICĂ PLOPENI - SA - FILIALA C.N. ROMARM – SA

Str. Republicii nr. 1, Plopeni

Cod unic de înregistrare: RO 13741804

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

18.132

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

18.122

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

10

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

22.696

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

22.686

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

12.840

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

415

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

7.005

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

3.978

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

3.958

 

 

 

C2

bonusuri

14

20

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

1.771

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

162

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

1.094

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

2.436

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

10

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-4.564

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

900

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

900

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

900

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

235

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

235

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

1.843

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1.843

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

92

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.252

 

8

 

Plăţi restante

55

16.658

 

9

 

Creanţe restante

56

3.614

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 682 din 28 iunie 2016

Nr. 1.378 din 5 august 2016

Nr. 1.196 din 11 iulie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Fabrica de Arme CUGIR - S.Â. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şt cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Fabrica de Arme CUGIR-S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (3) şi art. 42 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Anca Dana Dragu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

SOCIETATEA FABRICA DE ARME CUGIR - S.A. - FILIALA C.N. ROMARM - S.A.

Str. 21 Decembrie 1989 nr. 1A, Cugir

Cod unic de înregistrare: R016368506

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

70.600

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

63.500

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

7.100

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

68.500

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

60.245

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

29.321

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

114

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

26.557

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

20.727

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

17.802

 

 

 

C2

bonusuri

14

2.925

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

839

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

192

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

4.799

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

4.253

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

8.255

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

2.100

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

346

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

1.754

 

1

 

Rezerve legale

25

90

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

1.664

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

5.441

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

1.149

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

5.441

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

908

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

908

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

1.921

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1.729

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

73

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

970,3

 

8

 

Plăţi restante

55

29.750

 

9

 

Creanţe restante

56

1.400

 

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.501 din 6 aprilie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia SEA nr. 16 din 7 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa, Avizul Ministerului Culturii nr. 344 din 26 ianuarie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 88.325/108.466/319.873 din 1 martie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 24.539 din 7 martie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 162.172/I.M. din 24 februarie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 mai 2016.

Nr. 842.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 bis care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.