MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 630/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 630         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 17 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 300 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Decizia nr. 302 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

574. - Hotărâre privind transmiterea unei părţi de imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea în domeniul public al comunei Vânători şi privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

575. - Hotărâre pentru modificarea poziţiei nr. 18 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţe de judeţe în administrarea instituţiilor prefectului şi pentru actualizarea valorii de inventar şi a datelor de identificare ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

966. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Frăsinet, judeţul Teleorman

 

967. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Ungheni, judeţul Argeş

 

968. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Orţişoara, judeţul Timiş

 

1.177. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0214 Râul Tur, ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0068 Lunca Inferioară a Turului, ariei naturale protejate de interes naţional VI 1.10 Râul Tur şi rezervaţiei naturale de interes judeţean Noroieni

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

49. - Hotărâre privind aprobarea Listei cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 300

din 12 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2)f art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1047, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) teza ultimă cu trimitere la art. 10 alin. (1) şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 6.702/63/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.232D/2015 al Curţii Constituţionale,

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.251D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, excepţie ridicată de Elena Naghi, Ilie Coman, Aneta Soponaru şi Marin Coman în Dosarul nr. 6.442/118/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.254D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 1.025/99/2013* al Curţii de Apel laşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 1.270D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin, (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, excepţie ridicată de Alecxandrina Violeta Petrov, Vasile Stoicev, Aurora Spânu şi Eugenia Sandu în Dosarul nr. 22.144/299/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

5. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei în Dosarul nr. 1.270D/2015, Sandu Eugenia, personal şi în calitate de mandatar pentru ceilalţi autori, cu procură depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, la dosare, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate.

7. Având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autoarea excepţiei prezentă în Dosarul nr. 1.270D/2015 şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.251D/2015, nr. 1 254D/2015 şi nr. 1.270D/2015 la Dosarul nr. 1.232D/2Q15, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei, Sandu Eugenia, care susţine neconstituţionalitatea măsurii de eşalonare, pe o perioadă de 5 ani, a plăţii despăgubirilor prevăzute de lege.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa constantă în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

10. Prin încheierea din 1 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.702/63/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) teza ultimă cu trimitere la art. 10 alin. (1) şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească, cu prilejul soluţionării recursului împotriva Sentinţei civile nr. 2.622 din 18 septembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj într-o cauză având ca obiect obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la piaţa unor despăgubiri, acordate în temeiul Legii nr. 290/2003.

11. Prin Decizia civilă nr. 790/CA din 18 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.442/118/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Naghi, Ilie Coman, Aneta Soponaru şi Marin Coman cu prilejul soluţionării recursului împotriva Sentinţei civile nr. 2.590 din 11 noiembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Constanţa într-o cauză având ca obiect obligarea la plata unor despăgubiri, stabilite în temeiul Legii nr. 9/1998.

12. Prin încheierea din 30 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.025/99/2013*, Curtea de Apel laşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească, cu prilejul soluţionării recursului împotriva Sentinţei nr. 2.041 din 30 octombrie 2014, pronunţată de Tribunalul laşi într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri, stabilite în temeiul Legii nr. 290/2003.

13. Prin încheierea din 14 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 22.144/299/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alecxandrina Violeta Petrov, Vasile Stoicev, Aurora Spânu şi Eugenia Sandu într-o cauză având ca obiect pretenţii.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că aplicarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 în situaţia proceselor aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii este de natură a aduce atingere principiului ne retroactivi taţii legii, precum şi principiului egalităţii armelor, prin modificarea unor reguli de procedură privind plata despăgubirilor, în cursul desfăşurării procesului. Prin intervenţii legislative succesive, care vizează fie suspendarea obligaţiei de plată, fie impunerea unor noi proceduri şi termene de eşalonare a plăţii aplicabile proceselor în curs, având ca obiect refuzul de a executa efectiv plata, se anihilează practic tocmai scopul legii, acela de finalizare a cererilor, şi sunt afectate drepturi şi principii fundamental valabile, inclusiv în faza de executare a creanţei, şi anume dreptul la un proces echitabil şi neretroactivitatea legii.

15. Totodată, autorii susţin că aplicarea Legii nr. 164/2014 cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi suprimarea temeiului juridic prin care  Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor avea calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte acordarea de despăgubiri pot fi asimilate unei intervenţii a legiuitorului în timpul derulării unor proceduri jurisdicţionale aflate în derulare, la care însuşi statul este parte, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil. Totodată, susţin încălcarea dreptului de proprietate privată, având în vedere prejudiciul suferit din cauza lipsei îndelungate a despăgubirii persoanelor care au fost lipsite de bunurile lor.

16. De asemenea, în opinia autorilor excepţiilor, este vădit neconstituţională eşalonarea despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, având în vedere că măsurile instituite prin Legea nr. 164/2014 nu se pot justifica prin ameninţarea adusă bugetului de stat, dat fiind că România nu se află în niciuna din situaţiile de excepţie la care fac referire dispoziţiile art. 53 din Constituţie.

17. Autorii mai susţin că persoanele îndreptăţite la despăgubiri sunt titulare ale unui drept de creanţă, care constituie un „bun”, astfel încât acestea pot pretinde că au cel puţin „o speranţă legitimă” de a redobândi efectiv dreptul de proprietate. Faptul că statul - debitor îşi execută creanţa eşalonat, într-o perioadă de 5 ani, reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti. Astfel, deşi nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate şi nu refuză punerea în aplicare a acestora, Legea nr. 164/2014 instituie o eşalonare pe o perioadă de 5 ani, termen care nu este unul rezonabil, afectând dreptul fundamental la proprietate. Mai mult, durata de eşalonare a plăţii creanţelor nu respectă exigenţele caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare, în sensul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar efectele dreptului de proprietate nu pot fi împiedicate, anulate sau amânate pe o perioadă lungă de timp. Este invocată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, spre exemplu, hotărârile din 29 august 1996, 26 septembrie 1996, 19 martie 1997, pronunţate în cauzele Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40, Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, hotărârile din 24 februarie 1992, 27 iunie 2000, 6 aprilie 2000, pronunţate în cauzele Pierazzini împotriva Italiei, paragraful 16, Frydlender împotriva Franţei, paragraful 43, Comingersoll împotriva Portugaliei, paragraful 19.

18. Autorii mai arată că statul, prin autorităţile sale, trebuie să ia toate măsurile necesare executării, iar lipsa de fonduri sau a altor resurse nu îl pot scuti pe acesta de obligaţia de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, într-un interval de timp rezonabil. Sunt invocate în acest sens hotărârile din 27 mai 2004 şi 15 ianuarie 2009, pronunţate în cauzele Metaxas împotriva Greciei, paragraful 19, şi Burdov împotriva Rusiei, paragrafele 34-35. Mai mult, o omisiune din partea autorităţilor de a se conforma într-un termen rezonabil unei hotărâri definitive poate genera o încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie şi a celor cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, în special atunci când obligaţia de executare a deciziei în cauză aparţine unei autorităţi administrative. Se invocă în acest sens hotărârile din 27 mai 2004 şi 29 septembrie 2005, pronunţate în cauzele Metaxas împotriva Greciei, paragrafele 26 şi 31, şi 7acea împotriva României, paragrafele 27, 39 şi 40.

19. În acest context legislativ, măsura de eşalonare instituită prin actul normativ criticat nu poate fi considerată una de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoana îndreptăţită la despăgubiri, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. Deşi legiuitorul a avut probabil în vedere un scop legitim al măsurii criticate, şi anume promovarea unei modalităţi de plată care să permită în acelaşi timp despăgubirea tuturor persoanelor îndreptăţite, instituirea unui termen de 5 ani pentru executarea unei creanţe asupra statului (creanţele fiind deja exigibile) nu satisface exigenţele unui termen rezonabil, constituind, din acest punct de vedere, o ingerinţă disproporţionată asupra dreptului.

20. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate, de asemenea, aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 10 iulie 2008, pronunţată în Cauza Rafinăriilor greceşti împotriva Greciei, Hotărârea din 27 mai 2003, pronunţată în Cauza Crişan împotriva României, Hotărârea din 19 octombrie 2006, pronunţată în Cauza Matache şi alţii împotriva României, Hotărârea din 9 decembrie 2008, pronunţată în Cauza Viaşu împotriva României.

21. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate fiind în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1) şi art. 52 din Constituţie.

22. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă consideră că prevederile legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât mecanismul intern de stabilire a modalităţii de acordare a despăgubirilor în temeiul prevederilor Legii nr. 9/1998 intră în marja de apreciere a statului.

23. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

24. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care precizează că normele de procedură criticate se aplică numai pentru viitor, şi nu retroactiv, reţinând că unui dintre principiile ce guvernează ordinea de drept statuează că normele de procedură se aplică imediat cu privire la toate cauzele pendinte în momentul intrării lor în vigoare. Menţionează că problema de drept a plăţii eşalonate a mai fost supusă controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare, iar Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale care prevăd măsuri de eşalonare. Reţine, în esenţă, că, prin mecanismul de actualizare a sumelor ce trebuie plătite de către stat cu indicele preţurilor de consum, se asigură executarea integrală a despăgubirii, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume. Totodată, măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - plata eşalonată a despăgubirilor în cauză. În plus, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata despăgubirilor, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză naţională şi internaţională. Consideră de asemenea că prevederile de lege ce fac obiectul excepţiei nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiţie, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti atât în cazul în care este nemulţumită de soluţia dată, cât şi îh cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plăţii eşalonate, stabilită de legiuitor. Guvernul consideră că dispoziţiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor săi.

25. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.232D/2015, consideră că prevederile art. 3 alin. (2) teza ultimă cu trimitere la art. 10 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2014 sunt constituţionale. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 şi Decizia nr. 181 din 1 aprilie 2014, precizează, în plus, că prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2014 nu încalcă conceptul de „termen rezonabil” şi nici principiul neretroactivităţii legii. În dosarele nr. 1.251D/2015, nr. 1.254D/2015 şi nr. 1.270D/2015, Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că prevederile art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 sunt constituţionale, precizând că normele de lege criticate sunt aplicabile tuturor destinatarilor după intrarea acesteia în vigoare şi având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speţă, Legea nr. 164/2014) nu face altceva decât să refuze supravieţuirea anumitor dispoziţii din legea veche, cu privire la modalitatea de despăgubire a persoanelor îndreptăţite, şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică îh domeniul ei propriu de aplicare. Ca atare, intervenţia unui act normativ nou prin care legiuitorul a înţeles să instituie o serie de măsuri pentru finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003 nu este de natură să creeze discriminări. Referitor la criticile de neconstituţionalitate ce privesc soluţia legislativă de eşalonare a despăgubirilor pentru o perioadă de 5 ani, precum şi suspendarea oricărei proceduri de executare silită, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013 şi arată că normele de lege criticate nu sunt de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate privind dreptul la un proces echitabil sau dreptul de proprietate privată, doar pentru că legiuitorul a ales să reglementeze în mod diferit modul de plată a despăgubirilor acordate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003. De asemenea, în aplicarea dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, din moment ce conţinutul şi limitele dreptului de proprietate şi creanţelor asupra statului sunt stabilite de lege, legiuitorul poate să instituie noi modalităţi de plată a despăgubirilor, şi anume în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, chiar dacă acestea au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti, atât timp cât dreptul de proprietate stabilit printr-un act al instanţei judecătoreşti nu este suprimat.

26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, prevederile de lege criticate având următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (2): „Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare

- Art. 9 lit. a): „Actul administrativ prin care se stabileşte dreptul la despăgubiri şi cuantumul acestora este, după caz:

a) hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, emisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi

- Art. 10 alin. (1), (4) şi (6): „(1) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015. [...]

(4) Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătoreşti prevăzute la alin. (3) şi actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi constituie obligaţii de plată, în tranşe, în condiţiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. [...]

(6) Pentru fiecare tranşă anuală, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanţelor Publice şi persoanelor îndreptăţite.

- Art. 11 alin. (1): „Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora.”

29. În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi În art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind dreptul la respectarea bunurilor.

30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, iar instanţa de contencios constituţional a respins,ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea deciziile nr. 855 şi nr. 865, ambele din 10 decembrie 2015, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, deciziile nr. 14 şi 15, ambele din 19 ianuarie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Decizia nr. 120 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 20 mai 2016, Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016, şi Decizia nr. 173 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016). Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

31. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014.

32. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014, formulată din perspectiva eşalonării plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport cu art. 44 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea S, nr. 859 din 18 noiembrie 2015).

33. Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind o perioadă de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă O sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege.

34. În plus, astfel cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 164/2014, Curtea a observat că evaluările Guvernului privind impactul financiar asupra bugetului se referă la o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât şi din acest punct de vedere este justificată instituirea unui termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 9/1998.

35. În ceea ce priveşte constituţionalitatea eşalonării plăţii unor sume datorate de stat, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, şi Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010. Curtea a statuat că eşalonarea, pe o durată de 5 ani, a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar sunt constituţionale. De asemenea, prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a statuat că executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura.

36. Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat că eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri, fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că prin această măsură statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social, valoare constituţională instituită de art. 1 alin, (3) din Legea fundamentală, are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale.

37. De asemenea, referitor la invocarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea în acest sens Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.

38. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor în materie, pronunţate de instanţa de contencios constituţional, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

39. Distinct de acestea, referitor la dispoziţiile art. 9 lit. a) din Legea nr. 164/2014, Curtea reţine că acestea califică hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, emisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, drept actul administrativ prin care se stabilesc dreptul la despăgubiri şi cuantumul acestora. Astfel, prin măsurile adoptate nu sunt aduse restrângeri ale dreptului de proprietate al beneficiarilor, deoarece statul român nu numai că nu refuză plata despăgubirilor către persoanele îndreptăţite potrivit Legii nr. 290/2003, ci, dimpotrivă, recunoaşte existenţa şi întinderea despăgubirilor stabilite prin hotărârile emise în temeiul Legii nr. 290/2003 şi se obligă la plata eşalonată a sumelor prevăzute în hotărârile prin care se stabileşte cuantumul despăgubirilor.

40. În final, deoarece nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, în sensul art. 53 din Constituţie, Curtea constată că aceste dispoziţii nu sunt, sub niciun aspect, încălcate. De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile art. 52 din Constituţie referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu au incidenţă în soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 6.702/63/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Elena Naghi, Mie Coman, Aneta Soponaru şi Marin Coman în Dosarul nr. 6.442/118/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a I l-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de instanţa judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 1.025/99/2013* al Curţii de Apel laşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Alecxandrina Violeta Petrov, Vasile Stoicev, Aurora Spânu şi Eugenia Sandu în Dosarul nr. 22.144/299/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că prevederile art. 3 alin, (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel laşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 302

din 12 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de George Bedivan şi Aurora Lambru în Dosarul nr. 44.988/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.237D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, domnul avocat Florin Dănilă, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Susţine că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie şi creează discriminări între persoanele beneficiare În funcţie de celeritatea soluţionării notificărilor depuse. De asemenea, plafonarea despăgubirilor prin dispoziţiile Legii nr. 165/2013 aduce prejudicii persoanelor îndreptăţite la obţinerea de despăgubiri.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 16 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 44.988/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea Nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Bedivan şi Aurora Lambru într-o cauză având ca obiect anularea unui act.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate creează inegalităţi între persoanele îndreptăţite, sub aspectul cuantumului despăgubirilor cuvenite, deoarece până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 se aplica principiul restitutio în integrum şi se evaluau imobilele la valoarea de piaţă, iar după această dată, valoarea imobilelor se stabileşte în funcţie de grila notarială valabilă pentru anul 2013. Persoanele îndreptăţite sunt astfel discriminate, sub aspectul cuantumului reparaţiei acordate, în funcţie de momentul soluţionării notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001. În acelaşi timp, prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi instituie o situaţie discriminatorie între persoanele care au obţinut restituirea în natură sau măsuri reparatorii până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi persoanele care nu au obţinut restituirea în natură sau măsuri reparatorii cuvenite în baza legii anterioare, deşi sunt în procedura de judecată pentru obţinerea acestora şi ambele categorii de persoane au notificat simultan entităţile prevăzute de lege. Simpla împrejurare de fapt - soluţionarea cu întârziere a notificărilor de către entităţile învestite de lege - nu poate fi calificată drept un criteriu obiectiv şi rezonabil de diferenţiere, astfel încât nu se poate justifica pe plan legislativ tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor cărora nu li s-au soluţionat încă notificările formulate, aflate în aceeaşi situaţie juridică cu cele cărora li s-au soluţionat.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, pentru considerentele expuse de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 şi Decizia nr. 182 din 26 martie 2015.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate formulat în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 395/2014, nr. 269/2014, nr. 714/2014, nr. 715/2014 şi nr. 729/2014.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele.

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, având următorul cuprins: „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte

14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, instanţa de contencios constituţional respingând ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 26 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 29 mai 2015, Decizia nr. 561 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015, Decizia nr. 805 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 8 februarie 2016.

16. Astfel, în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a observat că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

17. De asemenea, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoarea Legii nr. 165/2013, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din legea menţionată, Curtea a statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot astfel, observând expunerea de motive a legii în discuţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis, cu acel prilej, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare (Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005). Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. De asemenea, Curtea a apreciat că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi,

18. În jurisprudenţa sa, Curtea a mai arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor în materie pronunţate de Curtea Constituţională îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de George Bedivan şi Aurora Lambru în Dosarul nr. 44.988/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată îh şedinţa din data de 12 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părţi de imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Angliei Saligny” al Judeţului Vrancea în domeniul public al comunei Vânători şi privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 9 alin. (1) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea, înregistrat la poziţia cu nr. MFP 102.337 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea unei părţi din imobilul prevăzut la art. 1 din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea în domeniul public al comunei Vânători, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Trecerea în domeniul public al comunei Vânători se face în scopul realizării de locuinţe sociale de către Consiliul Local al Comunei Vânători.

(3) în cazul în care nu se respectă destinaţia prevăzută la alin. (2) sau dacă, în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, nu se finalizează obiectivul de investiţii, partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) revine de drept în domeniul public al statului şi se dă în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 2 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare ale anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1,020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 574.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea, pentru care se actualizează valoarea de inventar, ca urmare a reevaluării

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificaţie

Denumirea imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Valoarea de inventar actualizată

102.337

8.19.01

48-150

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea

CUI 4297908

257.865,98 lei

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a părţii de imobil care trece din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea în domeniul public al comunei Vânători, judeţul Vrancea

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

Valoarea părţi de imobil ce trece în domeniul public al comunei Vânători

(ce se scade din valoarea de inventar a imobilului)

Datele de identificare ale imobilului care se transmite

Nr. M.F.P.

Satul Jorăşti, comuna Vânători,

punct Podul Zamfirei,

judeţul Vrancea

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al Judeţului Vrancea

CUI 4297908

Consiliul Local Vânători

CUI 4297975

236.241,81 lei

Denumire imobil: 48-150

Suprafaţă teren = 5.600 mp

Pavilion administrativ

C1 =212 mp Pavilion padoc porci

C2 = 227 mp Pavilion magazie furaje

C3 = 166 mp Pavilion beci furaje

C4 = 102 mp Pavilion padoc porci

C5 = 216 mp

Pavilion padoc pentru animale

C6 = 145 mp Pavilion solar

C7 = 183 mp

Pavilion padoc pentru animale

C11 = 122 mp

C.F. 52215

102.337

(parţial)

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea poziţiei nr. 18 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 706/1984 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţe de judeţe în administrarea instituţiilor prefectului şi pentru actualizarea valorii de inventar şi a datelor de identificare ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Poziţia nr. 18 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţe de judeţe în administrarea instituţiilor prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 11 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„18.

GALAŢI

Strada Domnească nr. 56, Galaţi

Corp A - Palat administrativ

subsol, parter şi două etaje;

Nr. MFP 112297

suprafaţa construită: 1.201,83 mp;

suprafaţa desfăşurată utilă: 3.135,7 mp

terenul aferent: 3.278 mp

Strada AL I. Cuza nr. 47, Galaţi

Corp B - Bloc cristal

subsol, parter, mezanin şi trei etaje;

Nr. MFP 112303

suprafaţa construită: 1.073,92 mp;

suprafaţa desfăşurată utilă: 4.060,2 mp

terenul aferent: 1.528 mp

Strada Universităţii nr. 23, Galaţi

Corp C - Garaj

suprafaţa construită : 176,28 mp;

suprafaţa desfăşurată: 176,28 mp

Nr. MFP 112324

Suprafaţă construită totală: 2.452,03 mp;

Suprafaţă desfăşurată totală: 7.372,18 mp;

Teren aferent total: 4.806 mp”

 

 

Art. II. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar şi a datelor de identificare ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. III. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 575.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului şi administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne pentru care se actualizează valoarea de inventar, ca urmare a reevaluării, precum şi datele de identificare

 

Nr. de inventar M.F.P. şi codul de clasificare

Denumirea şi adresa

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Valoarea de inventar actualizată

- lei -

Situaţia juridică

Tipul bunului

Baza legală a majorării valorii de inventar

În administrare/ concesiune

112.297

8.29.13

Corp A - Palat administrativ Strada Domnească nr. 56, Galaţi

subsol, parter şi două etaje;

suprafaţa construită: 1.201,83 mp;

suprafaţa desfăşurată utilă: 3.135,7 mp;

suprafaţă teren: 3,278 mp

CF: 113489

9.340.677, 65

Raport de evaluare nr. 10.011/2015

În administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

CUI: 3127450

Hotărârea Guvernului nr. 706/1994

Imobil

112.303

8.29.13

Corp B - Bloc cristal

Str. Al. I. Cuza nr. 47, Galaţi

subsol, parter, mezanin şi trei etaje;

suprafaţa construită: 1.073,92 mp;

suprafaţa desfăşurată utilă: 4.060,2 mp;

suprafaţă teren: 1,528 mp

CF: 105511

2.430.136,99

Raport de evaluare nr. 10.011/2015

În administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

CUI: 3127450

Hotărârea Guvernului nr. 706/1994

Imobil

112.324

8.28.08

Corp C – Garaj

Strada Universităţii nr. 23, Galaţi

suprafaţa construită: 176.28 mp

suprafaţa desfăşurată: 176.28 mp;

CF: 113491

4.408,99

Raport de evaluare nr. 10.011/2015

În administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Galaţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

CUI: 3127450

Hotărârea Guvernului nr. 706/1994

Imobil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Frăsinet, judeţul Teleorman

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Frăsinet, judeţul Teleorman.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială Frăsinet, judeţul Teleorman, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

Art. 3. - Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în actele de proprietate şi planuri anterior deschiderii noilor cărţi funciare pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Frăsinet, judeţul Teleorman îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 1 august 2016.

Nr. 966.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Ungheni, judeţul Argeş

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Ungheni, judeţul Argeş.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială Ungheni, judeţul Argeş, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

Art. 3. - Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în actele de proprietate şi planuri anterior deschiderii noilor cărţi funciare pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Ungheni, judeţul Argeş îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 1 august 2016.

Nr. 967.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Orţişoara, judeţul Timiş

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Orţişoara, judeţul Timiş.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială Orţişoara, judeţul Timiş, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

Art. 3. - Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în actele de proprietate şi planuri anterior deschiderii noilor cărţi funciare pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Orţişoara, judeţul Timiş îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 1 august 2016.

Nr. 968.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţa comunitară ROSCI0214 Râul Tur, ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0068 Lunca Inferioară a Turului, ariei naturale protejate de interes naţional VII.10 Râul Tur şi rezervaţiei naturale de interes judeţean Noroieni

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.604/AC din 10 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare nr. 2.102 din 17 martie 2015, Decizia etapei de încadrare nr. 75 din 17 februarie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.329 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0214 Râul Tur, ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0068 Lunca Inferioară a Turului, ariei naturale protejate de interes naţional VII.10 Râul Tur şi rezervaţiei naturale de interes judeţean Noroieni, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0214 Râul Tur, ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPAOQ68 Lunca Inferioară a Turului, ariei naturale protejate de interes naţional VII.10 Râul Tur şi rezervaţiei naturale de interes judeţean Noroieni, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 1.177.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Listei cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (3) şi ale art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (1) şi (3) şi art. 38 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 164/2010 pentru adoptarea Normelor privind aprobarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit din alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiei şi din terţe ţări, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 12 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare:

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

ţinând cont de procesul-verbal întocmit la data de 10 iunie 2016 de Comisia de examinare,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în data de 11 iulie 2016, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori În Confederaţia Elveţiană şi au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România, în urma testului de aptitudini organizat în data de 10 iunie 2016, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi comunicată spre aprobare Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile pentru aprobarea listei cuprinzând persoanele care au participat la testul de aptitudini în vederea aprobării ca auditori financiari.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

Bucureşti, 11 iulie 2016.

Nr. 49.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 10 iunie 2016

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Ţara de origine

Institutul străin la care este membru

1.

Bobar Andrei

România

The Association of Chartered Certified Accountants

2.

Copacinschi Alina

România

The Association of Chartered Certified Accountants

3.

Costea Oana Maria

România

The Association of Chartered Certified Accountants

4.

Dogaru Oana Alexandra

România

The Association of Chartered Certified Accountants

5.

Ene Nicoleta Georgiana

România

The Association of Chartered Certified Accountants

6.

Lazar Iulia Teodora

România

The Association of Chartered Certified Accountants

7.

Lemeni Nitu Marilena

România

The Association of Chartered Certified Accountants

8.

Nicolau Mădălina

România

The Association of Chartered Certified Accountants

9.

Popescu Bianca

România

The Association of Chartered Certified Accountants

10.

Şerban Valentin

România

The Association of Chartered Certified Accountants

11.

Stan Andrei Marius

România

The Association of Chartered Certified Accountants

12.

Tibirean Cristina

România

The Association of Chartered Certified Accountants

13.

Vlădescu George Mihai

România

The Association of Chartered Certified Accountants

14.

Voicu Nicoleta Cătălina

România

The Association of Chartered Certified Accountants

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.