MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 625/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 625         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 16 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 376 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

931. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015

 

978. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparţine Spaţiului Economic European în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 107/2010

 

1.157. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Parcului Natural Munţii Maramureşului, ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, ale ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi ale ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 376

din 7 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Cosmin Necula în Dosarul nr. 3.125/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, care formează obiectul Dosarului nr. 1.438D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin consilier juridic Vladimir Alexandru Ciobanu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.556D/2015 şi nr. 1.851D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, excepţie ridicată de Nicolae-Ciprian Nica în Dosarul nr. 3.126/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi de Daniel Florea în Dosarul nr. 5.531/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

4. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin consilier juridic Vladimir Alexandru Ciobanu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că la Dosarul nr. 1.851D/2015 partea Agenţia Naţională de integritate a depus note scrise prin care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

6. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul părţii prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.556D/2015 şi nr. 1.851D/2015 la Dosarul nr. 1.438D/2015, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Precizează că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, care instituie răspunderea contravenţională pentru neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, nu au legătură cu imunitatea parlamentară care semnifică faptul că deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 132 din 10 martie 2016.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 132 din 10 martie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 4 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3 125/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cosmin Necula într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

10. Prin încheierea din 12 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.126/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae-Ciprian Nica într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

11. Prin încheierea din 15 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.531/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petentul Daniel Florea într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 contravin dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Constituţie care consacră imunitatea parlamentară, măsură de protecţie contra ameninţărilor sau altor acte de represiune la care ar putea fi supuşi parlamentarii din partea unei autorităţi, organizaţii sau altei persoane. Dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Constituţie au ca scop garantarea independenţei opiniilor parlamentarilor. Prin urmare, lipsa răspunderii juridice priveşte actele intrinseci mandatului, urmărind să apere libertatea de expresie şi de decizie a parlamentarului. Din toate aceste aspecte rezultă că lipsa răspunderii juridice este o imunitate de fond, deoarece priveşte actele intrinseci mandatului, şi funcţională, întrucât vizează exerciţiul acestuia, şi se referă la orice fel de răspundere-penală, contravenţională etc. Având în vedere dispoziţiile constituţionale şi regulamentare, stabilirea unei amenzi în sarcina unui deputat pentru votul sau lipsa votului într-o anumită speţă vine în contradicţie cu art. 72 alin. (1) din Constituţie. Pe cale de consecinţă, dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi parlamentarilor, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Constituţie.

13. Judecătoria sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.556D/2015, opinează că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Imunitatea parlamentară este reglementată ca o măsură de protecţie a parlamentarului, pentru ca acesta să beneficieze astfel de toate condiţiile necesare exercitării mandatului său, în deplină concordanţă cu principiile şi convingerile sale politice. Imunitatea parlamentară, din punctul de vedere al iresponsabilităţii juridice, previne declanşarea sau stabilirea unor consecinţe nefavorabile asupra parlamentarului pentru votul sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului său, fie ele civile, penale sau contravenţionale. Cu toate acestea, imunitatea parlamentară nu operează decât în legătură cu voturile şi Opiniile politice ale parlamentarului, astfel cum rezultă cu claritate din art. 72 alin. (2) din Constituţie. În exercitarea funcţiei sale, pe lângă exprimarea de voturi şi opinii politice, parlamentarul are diverse atribuţii stabilite în mod specific prin lege, iar imunitatea sa parlamentară nu îi poate înlătura răspunderea pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea deficitară a acestor atribuţii. Mai exact, câtă vreme atribuţiile instituite de lege nu Se referă la dreptul parlamentarului de a-şi exercita în mod liber mandatul politic, prin exprimarea de voturi şi opinii, nerespectarea lor poate fi sancţionată fie disciplinar, fie contravenţional. În acest context, instanţa judecătorească arată că, „prin Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, este reglementată şi instituţia răspunderii disciplinare a parlamentarului, stipulându-se totodată că acesta poate răspunde şi contravenţional pentru săvârşirea unor contravenţii în legătură cu atribuţiile de serviciu (art. 90)”. Prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 instituie o răspundere contravenţională a parlamentarului pentru neîndeplinirea unor atribuţii privind aplicarea unei sancţiuni disciplinare, motiv pentru care nu pot fi considerate că intră în sfera de incidenţă a imunităţii parlamentare. În dosarele nr. 1.438D/2015 şi nr. 1.556D/2015 Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Guvernul, în Dosarul nr. 1.556D/2015, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă faptul că nemulţumirea exprimată de autorul excepţiei se referă, în realitate, la aspecte care ţin de aplicarea legii (faptul că i s-a aplicat o sancţiune contravenţională în legătură cu exercitarea mandatului de deputat). Aspectele care ţin de aplicarea legii pot fi cenzurate de instanţele judecătoreşti, astfel încât motivele invocate nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor legale criticate. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale să cenzureze modul de aplicare a legii într-o cauză concretă. Dispoziţiile legale criticate nu conţin reglementări de natură a permite tragerea la răspundere juridică a parlamentarilor pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului şi nu aduc atingere imunităţii parlamentare, fiind conforme prevederilor art. 72 alin. (1) din Constituţie.

16. În Dosarul nr. 1.851D/2015, Guvernul precizează că sancţionarea faptei prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele avute în vedere de art. 72 din Constituţie. De altfel, analiza răspunderii juridice a deputatului sau a senatorului, efectuată atât din perspectivă intrinsecă, cât şi extrinsecă, în motivarea excepţiei, nu reuşeşte să convingă prin argumente pertinente, în cauză nefiind vorba despre o tragere la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului de demnitate publică. Imunitatea nu acordă privilegii absurde parlamentarului, în raport cu obligaţiile legale ce îi revin, neprotejându-l în mod absolut, ci numai în ceea ce priveşte opiniile şi voturile exprimate în virtutea mandatului ce i-a fost încredinţat de alegători. Privită astfel, instituţia imunităţii parlamentare nu înseamnă privilegiu, ci responsabilitate, aceasta fiind şi raţiunea instituirii sale.

17. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care nu permit tragerea la răspundere juridică a unui parlamentar pentru voturile exprimate în exercitarea mandatului. Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta este o garanţie constituţională, o măsura de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătura cu voturile sau opiniile politice (a se vedea în acest sens deciziile nr. 284/2014 şi nr. 678/2014). În acelaşi sens este şi Decizia nr. 270/2008, în considerentele căreia Curtea Constituţională a reţinut ca în urma revizuirii Constituţiei imunitatea parlamentară are un conţinut mai restrâns, aşa cum se deduce din art. 72 alin. (2) din Constituţie. Astfel, deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi decât cu încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. În aceste condiţii, nu se poate susţine că imunitatea parlamentară (în accepţiunea sa constituţională, dezvoltată pe cale jurisprudenţială de Curtea Constituţională) implică exonerarea parlamentarilor de la răspunderea contravenţională pentru o faptă care nu are legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Însă, o soluţie legislativă care ar permite, din perspectiva specificului procedurilor parlamentare, atragerea răspunderii juridice (penală, civilă, contravenţională etc.) pentru voturile exprimate în timpul mandatului este susceptibilă de a aduce atingere imunităţii parlamentare.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale părţii Agenţia Naţională de Integritate, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, prevederi având următorul cuprins: „Neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.”

21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 72 alin. (1), potrivit cărora „Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate exercitat în raport cu aceleaşi norme din Constituţie şi prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezentele cauze, iar, prin Decizia nr. 132 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale. Cu acel prilej, Curtea a observat că excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au fost ridicate în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri contravenţionale împotriva proceselor-verbale prin care, în temeiul prevederilor de lege criticate, Agenţia Naţională de Integritate i-a sancţionat pe autorii excepţiei (deputaţi) cu amendă contravenţională pentru fapta de a nu constata încetarea calităţii de deputat a domnului Petre Roman, ca urmare a incompatibilităţii acestuia. Observând susţinerile autorilor excepţiei potrivit cărora sancţionarea cu amendă contravenţională a unui deputat pentru votul sau lipsa votului într-o anumită speţă vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Constituţie referitoare la imunitatea parlamentară, Curtea a reţinut că, în realitate, prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 sunt criticate prin prisma modului în care acestea au fost interpretate şi aplicate de Agenţia Naţională de Integritate.

23. Astfel, referitor la prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, Curtea a reţinut că normele de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc răspunderea contravenţională pentru fapta constând într-o inacţiune, respectiv a nu aplica sancţiunea disciplinară sau a nu constata încetarea funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv. O asemenea reglementare dă expresie preocupării legiuitorului de a conferi eficacitate mecanismului de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale. De asemenea, Curtea a reţinut că, deşi dispoziţiile de lege criticate nu disting în raport cu subiectul activ al contravenţiei, interpretarea şi aplicarea acestora presupun, fără îndoială, o nuanţare în funcţie de acest criteriu.

24. Din examinarea cadrului legal al procedurii de constatare a stării de incompatibilitate a unui parlamentar, Curtea a observat că, în cazul rămânerii definitive a raportului de evaluare prin care Agenţia Naţională de Integritate a reţinut încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către un deputat sau senator, procedura este cea reglementată de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, titlul II: „Proceduri de asigurare a integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice” şi art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010, Agenţia Naţională de Integritate comunică raportul de evaluare pentru senatori şi deputaţi Camerei din care face parte parlamentarul, care va aplica sancţiunile disciplinare potrivit legii şi regulamentului Camerei respective,

25. De asemenea, potrivit art. 7 aţin. (1) lit. e) din Legea nr. 96/2006, calitatea de deputat sau de senator încetează în caz de incompatibilitate. Astfel, dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 stabilesc că încetarea mandatului de deputat sau de senator cauzată de incompatibilitate are loc: a) la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte; b) la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, prin care se constată starea de incompatibilitate; c) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul Agenţiei Naţionale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea; d) la expirarea termenului prevăzut în Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate, dacă în acest termen deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanţa de contencios administrativ. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte. În fine, prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 stabilesc că, în cazurile prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. c) şi d) din lege, preşedintele Camerei ia act de situaţi de încetare a mandatului de deputat sau de senator şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.

26. În cauză, Curtea a observat că această procedură a fost finalizată prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 7 din 9 februarie 2015 privind vacantarea unui loc de deputat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 10 februarie 2015.

27. În aceste condiţii, în absenţa unei dispoziţii legale exprese care să instituie temeiul răspunderii contravenţionale a deputaţilor şi senatorilor, Curtea a constatat că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 nu au aplicabilitate în cazul acestora. Prin urmare, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizează aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, operaţiuni care excedează controlului de constituţionalitate, Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată.

28. În plus, în lumina considerentelor expuse mai sus, Curtea a precizat că dispoziţiile constituţionale referitoare la imunitatea parlamentară nu au incidenţă în cauză. Astfel, instituţia imunităţii parlamentare este reglementată atât sub forma imunităţii pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declaraţiile făcute şi voturile exprimate în exerciţiul mandatului, cât şi a imunităţii materiale, denumită şi imunitate relativă, neprofesională sau inviolabilitate, fiind admis, de regulă, că un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmărit în materie penală, fără autorizarea Camerei din care face parte. Reglementarea constituţională a imunităţii parlamentare este justificată de necesitatea protecţiei mandatului parlamentar, ca garanţie a înfăptuirii prerogativelor constituţionale şi, totodată, o condiţie a funcţionării statului de drept. În activitatea sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie şi acţiune, astfel încât să îşi exercite mandatul în mod eficient. Instituţia imunităţii parlamentare, sub cele două forme ale sale, protejează parlamentarul faţă de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurate independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi legilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011).

29. Curtea a reamintit, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 63 din 2 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 9 aprilie 1997), că imunitatea parlamentară nu constituie un drept subiectiv, ci are caracter imperativ, fiind o garanţie constituţională a mandatului reprezentativ, deci a opţiunii electoratului prin votul căruia acest mandat a fost încredinţat. În acelaşi timp, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Rezultă că imunitatea parlamentară, fiind o situaţie de excepţie de la dreptul comun, trebuie să opereze doar ca o măsură de protecţie a mandatului deputatului sau senatorului, iar nu în aşa fel încât, în realitate, să constituie un privilegiu al persoanelor ce deţin această funcţie electivă.

30. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 132 din 10 martie 2016, citată mai sus, îşi păstrează valabilitatea şi în cauzele de faţă.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Cosmin Necula în Dosarul nr. 3.125/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, de Nicolae-Ciprian Nica în Dosarul nr. 3,126/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi de Daniel Florea în Dosarul nr. 5.531/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea J.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. V.V.V. 2.747 din 5 august 2016 al Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii,

având în vedere prevederile:

- art. 51 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 şi 221 bis din 1 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Organigramele unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică sunt prevăzute în anexa nr. 8 la prezentele norme tehnice. Din structura de personal a acestora pot face parte: persoane cu studii superioare în domeniul medical, economic, juridic, informatic, psihologic, corespunzător următoarelor funcţii ocupate în instituţia în cadrul căreia este înfiinţată unitatea de asistenţă tehnică şi management: medic, economist consilier juridic, analist, psiholog, precum şi persoane cu studii medii în domeniul medical şi auxiliar medical, tehnic, economic şi informatic, corespunzător următoarelor funcţii ocupate în instituţia în cadrul căreia este înfiinţată unitatea de asistenţă tehnică şi management: asistent medical, referent, registrator medical. Funcţia de coordonator al unităţii de asistenţă tehnică şi management este exercitată de personalul cu studii superioare în domeniul medical sau economic, după caz. Componenţa fiecărei unităţi de asistenţă tehnică şi management se aprobă prin act administrativ al conducătorului unităţii de specialitate în cadrul căreia este înfiinţată unitatea de asistenţă tehnică şi management, pe baza propunerilor coordonatorului unităţii de asistenţă tehnică şi management desemnat de către acesta, cu încadrarea în organigrama aprobată prin prezentele norme tehnice.”

2. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Personalul care desfăşoară activităţi medicale în cadrul Subprogramului de transplant de celule stern hematopoietice periferice şi centrale va fi remunerat pentru activitatea depusă cu încadrarea în limitele maxime ale unui tarif brut orar de 27 lei/oră pentru personalul cu studii superioare şi 18 lei/oră pentru personalul cu studii medii, în limita bugetului stabilit şi pe baza rezultatelor realizate de unitatea sanitară care implementează activităţi în cadrul subprogramului.

(5) Personalul care are calitatea de lector pentru cursurile de formare profesională poate fi remunerat în limitele maxime ale tarifului orar prevăzut în programul naţional de sănătate publică în cadrul căruia se organizează cursul şi ale numărului de ore realizate efectiv.”

3. La articolul 18 alineatul (1), litera g) se abrogă.

4. La articolul 24, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Coordonatorii programelor naţionale de sănătate publică, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 23 lit. h), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:”.

5. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 271, cu următorul cuprins:

„Art. 271, - Controlul derulării programelor naţionale de sănătate publică se exercită de către direcţiile de sănătate publică şi/sau de către structurile de control din cadrul Ministerului Sănătăţii, după caz.”

6. La anexa nr. 1, punctul 2 „Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate publică aprobate pentru anul 2016” se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

7. În anexa nr. 2, la capitolul I „Programele naţionale de boli transmisibile”, titlul I.5 „Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei”, litera C „Activităţi”, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) supravegherea infecţiilor nosocomiale:

a.1. efectuarea screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecţiilor cu germeni cu risc epidemiologie;

a.2. identificarea, în sistem sentinelă, a infecţiilor nosocomiale în secţiile cu risc crescut (ATL chirurgie);

a.3. efectuarea controlului intern de calitate al laboratorului de microbiologie;

b) supravegherea, în sistem sentinelă, a antibiotipului tulpinilor microbiene care determină infecţii invazive.”

8. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 litera C, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) formarea profesională a personalului medical pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi al utilizării prudente a antibioticelor.”

9. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 litera C punctul 1 „Activităţi Implementate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti şi centrele regionale de sănătate publică Cluj, Iaşi, Timişoara:”, subpunctul 1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.3. pregăteşte curricula de curs şi instruieşte personalul din unităţile sanitare care derulează programul;”.

10. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 litera C punctul 1, după subpunctul 1.10 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 1.11 şi 1.12, cu următorul cuprins:

„1.11. organizează cursurile de formare profesională a personalului medical pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi utilizării antibioticelor;

1.12. Încheie contracte cu lectori pentru cursurile de formare profesională a personalului medical pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi utilizării antibioticelor în condiţiile prevăzute la art. 52 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”

11. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 litera C, punctul 2 „Activităţi implementate la nivelul direcţiilor de sănătate publică” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. Activităţi implementate la nivelul direcţiilor de sănătate publică:

2.1. participă la implementarea, derularea şi evaluarea activităţilor specifice Programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene în conformitate cu metodologiile specifice;

2.2. centralizează datele de supraveghere a infecţiilor nosocomiale de la nivelul unităţilor sanitare care derulează programul în conformitate cu metodologia specifică;

2.3. asigură instruirea metodologică în conformitate cu metodologia transmisă;

2.4. acordă consultanţă de specialitate unităţilor sanitare, în vederea implementării activităţilor din Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene;

2.5. transmit datele de supraveghere centralizate de la nivelul unităţilor sanitare în funcţie de metodologia specifică la INSP - centrele regionale de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara;

2.6. realizează activităţi de monitorizare a supravegherii infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare.”

12. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 litera C, punctul 3 „Activităţi implementate la nivelul unităţilor sanitare sentinelă” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. Activităţi implementate la nivelul unităţilor sanitare:

3.1. asigură realizarea activităţilor în conformitate cu cerinţele metodologiei specifice;

3.2. asigură participarea personalului medical la cursurile de formare profesională pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi al utilizării prudente a antibioticelor;

3.3. efectuarea screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecţiilor cu germeni cu risc epidemiologie;

3.4. efectuarea controlului intern de calitate al laboratorului de microbi olog ie;

3.5. identificarea în sistem sentinelă a infecţiilor nosocomiale în secţiile/compartimentele cu risc crescut (ATI, chirurgie);

3.6. supravegherea în sistem sentinelă a antibiotipului tulpinilor microbiene care determină infecţii invazive;

3.7. transmit indicatorii de evaluare în conformitate cu metodologia specifică către direcţiile de sănătate publică.” * 1 2 3 * 1 2 3

13. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5, litera D „Indicatori de evaluare” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„D. Indicatori de evaluare:

1. Indicatori fizici:

1.1. INSP:

1.1.1. număr de acţiuni: 240/an;

1.1.2. număr de cursuri de formare profesională a personalului medical pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi utilizării antibioticelor: 12/an (modulul 1);

1.2. unitatea sanitară:

1.2.1. număr de persoane participante la cursurile de formare profesională: 300/an (modulul 1);

1.2.2. număr de controale interne de calitate ale laboratorului de microbiologie efectuate: 852/an (fiecare unitate sanitară efectuează 1 control intern/lună);

1.2.3. număr de beneficiari ai screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecţiilor cu germeni cu risc epidemiologie*: 111.000/an;

1.3. unitatea sentinelă:

1.3.1. număr de infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelă: 1.000/an;

1.3.2. număr de infecţii nosocomiale investigate microbiologic cu laboratorul: 1.000/an;

1.3.3. număr de tulpini microbiene care determină infecţii invazive caracterizate din punctul de vedere al rezistenţei la antibiotice, depistate în sistem sentinelă: 1.300/an.

2. Indicatori de eficientă:

2.1. INSP:

2.1.1. cost mediu estimat/acţiune: 400 lei;

2.1.2. cost mediu estimat/curs de formare profesională a personalului medical pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi al utilizării prudente a antibioticelor: 12.500 lei;

2.2. unitatea sanitară:

2.2.1. cost mediu estimat/persoană formată în domeniul controlului infecţiilor nosocomiale şi al utilizării prudente a antibioticelor: 2.000 lei, din care costul mediu estimat pentru transportul, cazarea, diurna unei persoane participante la curs, înregistrat şi raportat de unitatea sanitară: 1.500 lei;

2.2.2. cost mediu estimat/control intern de calitate efectuat de fiecare unitate sanitară/an: 9,600 lei;

2.2.3. cost mediu/beneficiar al screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecţiilor cu germeni cu risc epidemiologie: 48 lei;

2.3. unitatea care realizează, în sistem sentinelă, identificarea infecţiilor nosocomiale şi supravegherea antibiotipului tulpinilor microbiene: cost mediu estimat/acţiune de depistare, investigare microbiologică şi caracterizare a rezistenţei microbiene a infecţiilor nosocomiale: 350 lei, din care:

2.3.1. cost mediu estimat/depistare infecţie nosocomială: 50 lei;

2.3.2. cost mediu estimat/acţiune de investigare microbiologică cu laboratorul: 200 lei;

2.3.3. cost mediu estimat/acţiune confirmare de tulpină şi caracterizare a antibiotipului: 100 lei.

3. Indicatori de rezultat:

3.1. creşterea identificării şi raportării infecţiilor nosocomiale în rândul unităţilor care participă în program astfel încât rata de incidenţă a infecţiilor nosocomiale pe unitatea sanitară să fie 2%;

3.2. rata de incidenţă a tipurilor de infecţii nosocomiale identificate în sistem sentinelă: 5%;

3.2. procent de tulpini microbiene care determină infecţii invazive caracterizate din punctul de vedere al rezistenţei la antibiotice din întreaga unitate sanitară: 80%.

 

14. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5, litera E „Natura cheltuielilor” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„E. Natura cheltuielilor:

1. Pentru efectuarea screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecţiilor cu germeni cu risc epidemiologie:

1.1. medii de cultură cromogene pentru izolarea de: enterobacterii rezistente la carbapeneme, enterobacterii ESBL, enterococ rezistent la vancomicină, MRSA;

1.2. tulpini de referinţă pentru controlul intern de calitate al mediilor de cultură cromogene utilizate în laboratorul de microbiologie.

2. Pentru efectuarea controlului intern de calitate al laboratorului de microbiologie: tulpini de referinţă ATCC sau similar pentru controlul intern de calitate al mediilor uzuale de cultură în laborator (geloză-sânge, CLED, Hektoen), medii de cultură pentru efectuarea antibiogramelor prin metoda difuzimetrică (Muller, Hinton) şi pentru sisteme automate.

3. Pentru formarea profesională a personalului medical pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi utilizării antibioticelor:

3.1.INSP:

3.1.1. cheltuieli de personal şi/sau pentru contracte de prestări de servicii încheiate conform prevederilor art. 52 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea cursurilor care se finanţează în limita maximă a tarifului de 235 lei/oră;

3.1.2. prestări de servicii pentru editare, tipărire, multiplicarea şi legătoria suportului de curs şi diseminare;

3.1.3. furnituri de birou: conform prevederilor pct. 4.4;

3.1.4. deplasări interne: cheltuieli cu transportul, cazarea şi diurna pentru personalul propriu;

3.2. unităţi sanitare: cheltuieli cu transportul, cazare şi diurna pentru personalul medical în vederea participării la curs.

4. Pentru activităţile realizate de unităţile sentinelă şi INSP, altele decât cele prevăzute la pct. 1-3:

4.1. reactivi;

4.2. medii de cultură pentru izolarea tulpinilor şi efectuarea antibiogramelor;

4.3. materiale sanitare şi de laborator necesare desfăşurării activităţilor de izolare a tulpinilor şi efectuare a antibiogramei;

4.4. furnituri de birou: creioane, pixuri şi mine, markere, hârtie, dosare, separatoare de dosare, mape, coperţi îndosariere, folii protectoare, folii îndosariere, bibliorafturi, plicuri, etichete, post-it-uri, hârtie pentru xerox şi imprimantă, agrafe, capse, perforator, capsator, decapsator, cuttere, sfoară, scotch, fluid/bandă corectoare, calculatoare de birou, foarfece de birou, tonere/cartuşe pentru imprimantă, fax, copiator, multifuncţională, CD-uri şi DVD-uri, stickuri de memorie, radiere, separatoare de carton, alonje, clame/clipsuri, lipici, markere permanente pentru inscripţionat CD-uri, elastice, rigle, caiete, registre, blocnotesuri, ascuţitoare, cutii carton pentru arhivare;

4.5. prestări de servicii pentru:

4.5.1. confirmarea identificării şi a antibiotipului de rezistenţă la tulpinile cu risc epidemiologie;

4.5.2. controlul extern al calităţii;

4.5.3. transport intern pentru probe;

4.5.4. depozitarea, conservarea şi neutralizarea deşeurilor medicale;

4.5.5. Întreţinere, mentenanţă, redevenţe, asigurări, metrologizare şi etalonare a echipamentelor de laborator;

4.5.6. editare şi tipărire de rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicarea şi legătoria documentelor şi diseminarea lor;

4.5.7. Întreţinerea şi exploatarea echipamentelor informatice, copiatoarelor, faxurilor, xeroxurilor şi multifuncţionalelor;

4.6. piese de schimb şi accesorii pentru echipamentele de laborator, calculatoare, faxuri, imprimante, copiatoare, multifuncţionale;

4.7. obiecte de inventar cu caracter funcţional: calculatoare, copiatoare, fax, xerox şi multifuncţionale;

4.8. poşta: timbre, servicii de poştă şi curierat, taxe poştale, abonament internet;

4.9. deplasări interne: cheltuieli cu transportul şi cazarea personalului propriu;

4.10. cheltuieli de personal şi/sau pentru contracte de prestări de servicii încheiate conform prevederilor art. 52 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

15. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5, litera F „Unităţi de specialitate care implementează programul” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„F. Unităţi de specialitate care implementează programul:

1. Institutul Naţional de Sănătate Publică;

2. Unităţi sanitare cu paturi:

2.1. Pentru activităţi prevăzute la lit. C pct. 3 subpet. 3.1-3.7:

2.1.1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia;

2.1.2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

2.1.3. Spitalul Clinic Colţea Bucureşti;

2.1.4. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;

2.1.5. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. C. C. Iliescu»;

2.1.6. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

2.1.7. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă 2 Cluj-Napoca;

2.1.8. Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie «Prof. Dr. O, Fodor» Cluj-Napoca;

2.1.9. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

2.1.10. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie «Cuza-Vodă» Iaşi;

2.1.11. Spitalul Clinic «Dr. I. C. Parhon»;

2.1.12. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

2.1.13. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

2.1.14. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

2.1.15. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;

2.1.16. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria;

2.1.17. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Pius Brânzeu» Timişoara.

2.2. Pentru activităţi prevăzute la lit. C pct. 3 subpet. 3.1-3.4, 3.6 şi 3.7:

2.2.1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

2.2.2. Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale «Dr. Victor Babeş» Bucureşti;

2.2.3. Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş»;

2.2.4. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «Victor Babeş» Timişoara.

2.3. Pentru activităţi prevăzute la lit. C pct. 3 subpet. 3.1-3.4 şi 3.7:

2.3.1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;

2.3.2. Spitalul de Pediatrie Piteşti;

2.3.3. Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti Bacău;

2.3.4. Spitalul Judeţean de Urgenţii Oradea;

2.3.5. Spitalul Municipal «Dr. G. Curteanu» Oradea;

2.3.6. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;

2.3.7. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Mavromati» Botoşani;

2.3.8. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

2.3.9. Spitalul Clinic de Copii Braşov;

2.3.10. Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti;

2.3.11. Spitalul Clinic de Copii «Dr. Victor Gomoiu» Bucureşti;

2.3.12. Spitalul Clinic de Nefrologie «Dr. Carol Davila» Bucureşti;

2.3.13. Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular «Foişor» Bucureşti;

2.3.14. Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» Bucureşti;

2.3.15. Spitalul Clinic de Urgenţă «Bagdasar-Arseni»;

2.3.16. Institutul Clinic Fundeni;

2.3.17. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

2.3.18. Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi;

2.3.19. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa;

2.3.20. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;

2.3.21. Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca;

2.3.22. Institutul Inimii «Niculae Stăncioiu» Cluj-Napoca;

2.3.23. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa;

2.3.24. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. Fogolyan Kristof» Sfântu Gheorghe;

2.3.25. Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;

2.3.26. Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Galaţi;

2.3.27. Spitalul de Obstetrică Ginecologie «Buna Vestire» Galaţi;

2.3.28. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Ioan» Galaţi;

2.3.29. Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu;

2.3.30. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;

2.3.31. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;

2.3.32. Spitalul Judeţean de Urgenţă Petroşani;

2.3.33. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia;

2.3.34. Spitalul Clinic de Urgenţă «Prof. Dr. N. Oblu» Iaşi;

2.3.35. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Maria» Iaşi;

2.3.36. Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

2.3.37. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;

2.3.38. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;

2.3.39. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina;

2.3.40. Spitalul de Pediatrie Ploieşti;

2.3.41. Spitalul Municipal Ploieşti;

2.3.42. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

2.3.43. Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare;

2.3.44. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

2.3.45. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;

2.3.46. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

2.3.47. Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;

2.3.48. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea;

2.3.49. Spitalul Municipal de Urgentă «Elena Beldiman» Bârlad;

2.3.50. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui;

2.3.51. Spitalul Municipal Paşcani.

2.4. Pentru activităţi prevăzute la lit. C pct. 3 subpct. 3.1,3.2, 3.6 şi 3.7:

2.4.1. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca;

2.4.2. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Sf. Parascheva» Iaşi.

2.5. Pentru activităţi prevăzute la lit. C pct. 3 subpct. 3.1, 3.2 şi 3.7:

2.5.1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;

2.5.2. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie «Dr. I. A. Sbârcea» Braşov;

2.5.3. Spitalul de Boli Infecţioase Braşov;

2.5.4. Spitalul Clinic «Prof. Dr. Th. Burghele» Bucureşti;

2.5.5. Spitalul Clinic «Dr. I. Cantacuzino» Bucureşti;

2.5.6. Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

2.5.7. Spitalul Clinic «Sfânta Maria» Bucureşti;

2.5.8. Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială «Prof. Dr. Dan Theodorescu» Bucureşti;

2.5.9. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie «Prof. Dr. Panait Sârbu» Bucureşti;

2.5.10. Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti;

2.5.11. Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Bucureşti;

2.5.12. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu»;

2.5.13. Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri Bucureşti;

2.5.14. Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice «Prof. Dr. N. Paulescu» Bucureşti;

2.5.15. Institutul de Pneumoftiziologie «Marius Nasta»;

2.5.16. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie»;

2.5.17. Institutul Naţional de Endocrinologie «C. I. Parhon»;

2.5.18. Institutul Oncologic «Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu» Bucureşti;

2.5.19. Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL «Prof. Dr. Dorin Hociotă» Bucureşti;

2.5.20. Spitalul Clinic de Urgenţă «Sf. Ioan» Bucureşti;

2.5.21. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;

2.5.22. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş;

2.5.23. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca;

2.5.24. Institutul Oncologic «Prof. Dr. I. Chiricuţă» Cluj-Napoca;

2.5.25. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Constanţa;

2.5.26. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;

2 5.27. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «Dr. Victor Babeş» Craiova;

2.5.28. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Sf. Cuvioasa Parascheva» Galaţi;

2.5.29. Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc;

2.5.30. Institutul Regional de Oncologie Iaşi;

2.5.31. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie «Elena Doamna» Iaşi;

2.5.32. Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi;

2.5.33. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov;

2.5.34. Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin;

2.5.35. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovascuare şi Transplant Târgu Mureş;

2.5.36. Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti;

2.5.37. Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu;

2.5.38. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;

2.5.39. Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

2.5.40. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Focşani.”

16. În anexa nr. 5, la capitolul IV „Programele naţionale de boli netransmisibile”, titlul IV.2 „Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică”, litera E „Unităţi de specialitate care implementează programul”, punctul 2 „activitatea 2,1”, după subpunctul 2.21 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.22 şi 2.23, cu următorul cuprins:

„2.22. Spitalul de Psihiatrie Săpunari;

2.23. Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea.”

17. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subtitlul IV.3.1 „Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană”, litera F „Natura cheltuielilor eligibile”, punctul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„16. cheltuieli pentru achiziţionarea de către Serviciul de ambulanţă Bucureşti-Ilfov al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov a brăţărilor de identificare a donatorilor decedaţi.”

18. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 subtitlul IV.3.1, litera H „Unităţi de specialitate care implementează subprogramul”, punctul 17 „Judeţul Iaşi”, subpunctul 17.1 „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi”, după subpunctul 17.1.5 se introduce un nou subpunct, subpunctul 17.1.6, cu următorul cuprins:

„17.1.6. transplant hepatic.”

19. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 subtitlul IV.3.1, litera H punctul 25 „Judeţul Suceava - Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava:”, după subpunctul 25.2 se introduce un nou subpunct, subpunctul 25.3, cu următorul cuprins:

„25.3. transplant os-tendon.”

20. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 subtitlul IV.3.1, litera H punctul 28 „Municipiul Bucureşti”, subpunctul 28.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„28.4. Serviciul de ambulanţă Bucureşti-Ilfov al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov - realizează coordonarea activităţilor de transplant.”

21. în anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 subtitlul IV.3.1 litera H, după punctul 28 se introduc două noi puncte, punctele 29 şi 30, cu următorul cuprins:

„29. Judeţul Mehedinţi - Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin:

29.1. secţia ATI;

29.2. coordonare transplant.

30. Judeţul Vâlcea - Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea:

30.1. secţia ATI;

30.2. coordonare transplant.”

22. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 subtitlul IV.3.3 „Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer”, după litera A „Unitatea de asistenţă tehnică şi management” se introduce o nouă literă, litera A1, cu următorul cuprins:

,A1 Obiectiv:

Creşterea numărului de proceduri de fertilizare în vitro cu 10% faţă de anul precedent şi a naşterilor prin acest procedeu.”

23. În anexa nr. 6, la capitolul V „Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate”, titlul V.2 „Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun”, litera H „Lista unităţilor de specialitate care implementează” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„H. Lista unităţilor de specialitate care implementează:

1. activităţile prevăzute la pct. 3.1,3.2, 3.4: Institutul Naţional de Pneumoftiziologie «Marius Nasta» Bucureşti;

2. activitatea prevăzută la pct. 3.3:

2.1. Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. C. C. Iliescu» Bucureşti;

2.2. Institutul Naţional de Pneumoftiziologie «Prof. Dr. Marius Nasta» Bucureşti;

2.3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi;

2.4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

2.5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Pius Brânzeu» Timişoara;

2.6. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Focşani;”.

24. În anexa nr. 7, la capitolul VI „Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului”, titlul VI.1 „Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriţie a mamei şi copilului”, intervenţia 3. „Profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere şi analiza mortalităţii infantile”, punctul 3.1 „Activităţi”, subpunctul 3.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.1.2. analizarea mortalităţii infantile, la nivel naţional, sub coordonarea Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» Bucureşti în parteneriat cu UNICEF România.”

25. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.1 intervenţia 3 punctul 3.5 „Unităţi de specialitate care Implementează”, după subpunctul 3.5.65 se introduc trei noi subpuncte, subpunctele 3.5.66-3.5.68, cu următorul cuprins:

„3.5.66. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;

3.5.67. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. Fogolyan Kristof» Sfântu Gheorghe, Covasna;

3.5.68. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara.”

26. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.2 „Subprogramul de sănătate a copilului”, intervenţia 1„Screening neonatal pentru fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, confirmarea diagnosticului de fenilcetonurie şi aplicarea dietei specifice, precum şi profilaxia distrofiei la copiii diagnosticaţi cu alte boli înnăscute de metabolism, prin administrarea de alimente cu destinaţie medicală specială”, punctul 1.1 „Screening neonatal pentru fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, confirmarea diagnosticului pentru fenilcetonurie şi aplicarea dietei specifice şi monitorizarea tratamentului”, subpunctul 1.1.3 „Indicatori de evaluare”, subpunctul 1.1.3.2 „indicatori de eficienţă”, subpunctul 1.1.3.2.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.1.3.2.4. cost mediu/copil care a primit dietă specifică pentru fenilcetonurie: 12.000 lei/copil/an;”.

27. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.2 intervenţia 1, punctul 1.1 subpunctul 1.1.4 „Natura cheltuielilor eligibile”, subpunctul 1.1.4.3 „alimente cu destinaţie medicală specială conform tabelului”, pentru „Substituent proteic PKU 1-14 ani”, conţinutul „Echivalent proteic” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

...............................

...............................

...............................

Substituent proteic

PKU 1-14 ani

CONŢINUT

(la 100 g. pulbere)|

2 kg/lună

 

Echivalent proteic = 65-75 g

 

...............................

...............................

...............................

 

28. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.2 intervenţia 3 „Prevenirea deficienţelor de auz prin screening neonatal”, punctul 3.4 „Unităţi de specialitate care implementează”, după subpunctul 17 se introduc două subpuncte, subpunctele 18 şi 19, cu următorul cuprins:

„18. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

19. Spitalul Clinic Judeţean Mureş”.

29. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.2 Intervenţia 5 „Prevenţia morbidităţii asociate şi a complicaţiilor, prin diagnostic precoce, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil”, punctul 5.5 „Natura cheltuielilor eligibile”, în tabelul de la subpunctul 5.5.8 „alimente cu destinaţie medicală specială pentru mucoviscidoză, conform tabelului”, rândul 7 „Supliment alimentar vitaminic special pentru fibroza chistică - 1 cp/zi p.o.” şi rândul 18 „Supliment nutriţional vitaminic cu destinaţie specială pentru fibroză chistică - Preparat pe bază de ulei de floarea-soarelui de origine biologică îmbogăţit cu vitaminele: A, D3, E şi K1 - Doza: între 0 luni şi 12 luni - 1 ml/zi p.o.; între 1-10 ani 2 ml zi; peste 10 ani 3 ml/zi p.o.” se abrogă.

30. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3 „Subprogramul de sănătate a femeii”, intervenţia 1 „Prevenirea sarcinilor nedorite prin creşterea accesului la servicii moderne de planificare familială”, punctul 1.1 „Activităţi”, după subpunctul 1.1.2 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1,1.3, cu următorul cuprins:

„1.1.3. realizarea unui studiu populaţional reprezentativ la nivel naţional privind comportamentul reproductiv al populaţiei de vârstă fertilă.”

31. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3, intervenţia 1 „Prevenirea sarcinilor nedorite prin creşterea accesului la servicii moderne de planificare familială”, la punctul 1.2 „Indicatori de evaluare”, subpunctele 1.2.1 şi 1.2.2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1.2.1. indicatori fizici:

1.2.1.1. număr de utilizatori activi de metode moderne de contracepţie, beneficiari ai intervenţiei: 75.000/an;

1.2.1.2. număr de studii desfăşurate: 1 studiu/an;

1.2.2. indicatori de eficienţă:

1.2.2.1. cost mediu estimat/utilizator activ de metode de contracepţie: 100;

1.2.2.2. cost mediu estimat/studiu realizat: 500.000 lei.”

32. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul Vi.3 intervenţia 1, punctul 1.3 „Natura cheltuielilor eligibile” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.3. Natura cheltuielilor eligibile:

1.3.1. medicamente contraceptive;

1.3.2. cheltuieli pentru realizarea studiului populaţional reprezentativ la nivel naţional privind comportamentul reproductiv al populaţiei de vârstă fertilă”.

33. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3 intervenţia 1, punctul 1,4 „Unităţi care implementează:”, după subpunctul 1.4.2 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.4.3, cu următorul cuprins:

„1.4.3. institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» Bucureşti (activitatea de realizare a studiului populaţional reprezentativ la nivel naţional privind comportamentul reproductiv al populaţiei de vârstă fertilă)”.

34. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3, intervenţia 2 „Prevenirea morbidităţii şi mortalităţii materne prin creşterea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lăuză”, punctul 2.2 „indicatori de evaluare”, la subpunctul 2.2.1 „indicatori fizici”, subpunctul 2.2.1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.2.1.3. număr rapoarte de analiză a morbidităţii şi mortalităţii materne: 1/an;”.

35. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3, Intervenţia 2, la punctul 2.2 subpunctul 2.2.2 „indicatori de eficienţă” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.2.2. indicatori de eficienţă:

2.2.2.1. cost mediu estimat/carnet şi fişă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei: 2 lei;

2.2.2.2. cost mediu estimat/raport de analiză a morbidităţii şi mortalităţii materne: 45.000 lei.”

36. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3, intervenţia 2, punctul 2.3 „Natura cheltuielilor” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.3. Natura cheltuielilor:

2.3.1. servicii de tipărire;

2.3.2. cheltuieli de cazare, transport, diurnă pentru participanţii la întâlnirile organizate la nivel regional/naţional în vederea analizării morbidităţii şi mortalităţii materne.”

37. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.3, intervenţia 3 „Prevenirea malformaţiilor congenitale prin diagnostic pre- şi postnatal”, punctul 3.1 „Activităţi: efectuarea investigaţiilor specifice în vederea identificării riscului şi a unui diagnostic de specialitate prin:”, după subpunctul 3.1.6 se introduce un nou subpunct, subpunctul 3.1.7. cu următorul cuprins:

„3.1.7. teste de screening pentru boli congenitale de metabolism (minimum 20 de boli)”,

38. În anexa nr. 8, „Organigrama unitatea de asistenţă tehnică şi management din cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului «Prof. Dr. Alfred Rusescu»“ se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.

39. În anexa nr. 8, „Organigrama unitatea de asistenţă tehnică şi management din cadrul Institutului Naţional da Sănătate Publică” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - În tot cuprinsul Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, sintagma „Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului «Prof. Dr. Alfred Rusescu» Bucureşti” se înlocuieşte cu sintagma „Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» Bucureşti”.

Art. IV. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, furnizorii de servicii medicale publici sau privaţi, precum şi instituţiile publice care derulează programe naţionale de sănătate publică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 5 august 2016.

Nr. 931.


* În sensul prezentului program, prin beneficiari ai screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecţiilor cu germeni cu risc epidemiologie se înţelege:

1) bolnavii nou-internaţi în secţia/compartimentul ATI;

2) bolnavii spitalizaţi în secţia/compartimentul ATI pentru o perioadă mai lungă de o săptămână la care se efectuează retestare săptămânală;

3) toţi contacţii spitalizaţi din saloanele în care un bolnav a fost identificat cu o colonizare sau o infecţie nosocomială.”

 

ANEXA Nr. 1

 

2. Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate publică aprobate pentru anul 2016

 

 

 

 

- mii lei -

PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Buget de stat

Venituri proprii

Total

I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:

360.969

34.591

395.560

Programul naţional de vaccinare

101.019

1.853

102.872

Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

 

3.627

3.627

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV

255.918

12.011

267.929

Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei

4.032

13.532

17.564

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei

 

3.568

3.568

II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

 

1.709

1.709

III Programul naţional de securitate transfuzională

58.864

73.642

132.506

IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:

72.599

56.548

129.147

Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin

 

10.559

10.559

Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică

 

1.771

1.771

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

67.644

28.374

96.018

Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice şi centrale

4.934

9.841

14.775

Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer

 

4.713

4.713

Programul naţional de boli endocrine

21

656

677

Programul naţional de tratament pentru boii rare

 

430

430

Programul naţional de management al registrelor naţionale

 

204

204

V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

622

806

1.428

VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

7.242

13.591

20.833

Total buget programe naţionale de sănătate publică 2016

500.296

180.887

681.183

MS - acţiuni centralizate

100.093

87.409

187.502

TOTAL BUGET

600.389

268.296

868.685

 

ANEXA Nr. 2

 

ORGANIGRAMĂ

Unitatea de Asistenţă Tehnică şi Management din cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi copilului „Prof. Dr. Alessandrescu-Rusescu” Bucureşti

 

TOTAL ORE U.A.T.M. - 12 LUNI

 

 

 

 

20,472

 

 

Coordonator U.A.T.M. (74 ore/luna)

888

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11.808

 

 

 

7.776

 

 

Personal pentru supraveghere, monitorizare, evaluare

 

 

Personal administrativ

 

 

medici pentru monitorizare şi evaluare intervenţii (200 ore/luna)

2.400

 

 

consilier juridic (80 ore/luna)

960

 

 

referenţi / statisticieni / registratori (416 ore/luna)

4.992

 

 

economist (408 ore/luna)

4.896

 

 

asistent coordonare (168 ore/luna)

2.016

 

 

secretar (160 ore/luna)

1.920

 

 

informatician/analist programator/ operator date

2.400

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 3

 

ORGANIGRAMA

Unitatea de Asistenţă Tehnică şi Management din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti

 

TOTAL ORE U.A.T.M, - 12 LUNI 31.968

 

 

 

1.008

 

 

 

 

Coordonator U.A.T.M. (84 ore/luna)

1.008

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6.048

 

 

 

2.064

 

 

 

5.904

PN. I.l

 

 

Personal administrativ

 

 

 

PN. 1.5

medici coordonatori (252 ore/luna)

3.024

 

 

expert achiziţii (44 ore/luna)

528

 

 

medic coordonator (82 ore/luna)

984

economişti (168 ore/luna)

2.016

 

 

consilier juridic (44 ore/luna)

528

 

 

medic (82 ore/luna)

984

asistent medical (84 ore/luna)

1.008

 

 

secretar (84 ore/luna)

1.008

 

 

economişti (164 ore/luna)

1.968

 

 

 

 

 

 

 

referent specialitate (82 ore/luna)

984

3.360

 

 

 

3024

 

 

asistent medical (82 ore/luna)

984

PN. II

 

 

PN. I.2

 

 

 

medic coordonator (70 ore/luna)

840

 

 

medici coordonatori (168 ore/luna)

2.016

 

 

2.664

chimist (70 ore/luna)

840

 

 

economist (84 ore/luna)

1.008

 

 

PN. IV.6

economist (70 ore/luna)

84 0

 

 

 

 

 

 

medic coordonator (60 ore/luna)

720

asistent medical (70 ore/luna)

840

 

 

 

5.976

 

 

economist (60 ore/luna)

720

 

 

 

 

PN IV. 1

 

 

referenţi de specialitate (52 ore/luna)

624

 

 

 

 

medic coordonator (70 ore/luna)

840

 

 

referenţi (50 ore/lună)

600

 

 

 

 

economist (60 ore/luna)

720

 

 

 

 

 

 

 

referent de specialitate(84 ore/luna)

1.008

 

 

 

 

 

 

 

asistent medical (84 ore/luna)

1.008

 

 

 

 

 

 

 

experţi IT1) (200 ore/lună)

2.400

 

 

 

 

 

 

 

Notă:1) numai În situaţia dezvoltării la nivel naţional /

 

 

 

 

 

 

 

regional al sistemului informatic şi informaţional al programului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.920

 

 

 

 

 

 

 

PN V.l

 

 

 

 

 

 

 

medic coordonator (40 ore/luna)

480

 

 

 

 

 

 

 

economist (60 ore/lună)

720

 

 

 

 

 

 

 

referent (60 ore/luna)

720

 

 

 

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparţine Spaţiului Economic European în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 107/2010

 

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparţine Spaţiului Economic European în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 107/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 13 aprilie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (3), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h)r care va avea următorul cuprins:

,,h) executarea lucrărilor de înregistrare sistematică.”

2. La articolul 4, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Persoanele fizice autorizate în categoria E pot executa lucrări de specialitate numai la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale la care sunt angajate. Lucrările pe care le pot executa sunt: planuri parcelare, planuri de încadrare în tarla, planuri de situaţie pentru studii de prefezabilitate şi/sau fezabilitate şi pentru reţele edilitare locale.”

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 5 august 2016.

Nr. 978.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Parcului Natural Munţii Maramureşului, ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, ale ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi ale ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.558/AC din 15 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş nr. 11.044 din 15 iunie 2016, Decizia etapei de încadrare nr. 619 din 29 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş, Hotărârea Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Munţii Maramureşului nr. 7 din 16 noiembrie 2015, Minuta Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Munţii Maramureşului nr. 2.861 din 11 septembrie 2015, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.327 din 19 aprilie 2016, Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 52.794 din 3 iunie 2016, Avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al Parcului Natural Munţii Maramureşului, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi al ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul Parcului Natural Munţii Maramureşului, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi al ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Erika Stanciu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 1.157.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.