MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 616/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 616         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 11 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 294 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.096 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 295 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.88. - Ordin al ministrului apărării naţionale privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat

 

1.044. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0200 Platoul Vaşcău

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 294

din 11 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.096 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

1. Pe roi se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.095 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lary Constantin în Dosarul nr. 6.889/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.147D/2015.

2. Dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 aprilie 2016 cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 5 mai 2016, dată la care, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 10 mai 2016, şi, ulterior, pentru acelaşi motiv, pentru data de 11 mai 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 22 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.889/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.095 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lary Constantin într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recunoaştere şi de încuviinţare a executării pe teritoriul României a unor hotărâri străine.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, prin impunerea condiţiei de reciprocitate, încalcă principiul constituţional potrivit căruia drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Potrivit art. 7 şi 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii, dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prevederile Declaraţiei şi la satisfacerea efectivă din partea instanţelor naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale care îi sunt recunoscute prin Constituţie sau lege. Apreciază că condiţia de reciprocitate îngreunează recunoaşterea hotărârilor străine, deoarece această condiţie are mai mult o semnificaţie politică şi nu stă în puterea persoanei care cere recunoaşterea hotărârii străine să creeze instrumentul politic, respectiv actele şi tratatele internaţionale prin care să se stabilească relaţii de reciprocitate între România şi statul în care a fost pronunţată hotărârea a cărei recunoaştere se solicită.

5. În continuare apreciază că prin impunerea condiţiei reciprocităţii în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea se îngrădeşte accesul liber la justiţie, deoarece realizarea condiţiei - crearea instrumentului diplomatic - depinde de statul român care, potrivit Constituţiei, garantează apărarea drepturilor cetăţeanului care nu are puterea de a realiza acest instrument de care depinde protecţia efectivă a dreptului său.

6. Mai susţine că se încalcă şi unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, în condiţiile în care există un tratament diferit al aplicării dispoziţiilor legale criticate, respectiv recunoaşterea hotărârilor pronunţate într-un stat membru al Uniunii Europene faţă de hotărârile pronunţate într-un stat nemembru. Astfel, cetăţenii români în favoarea cărora a fost pronunţată o hotărâre într-un stat nemembru sunt discriminaţi, fiind în situaţia de a nu-şi putea valorifica un drept câştigat şi care, potrivit art. 2.567 din Codul civil, sunt respectate în România, cu excepţia cazului când sunt contrare ordinii publice.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 2.561 din Codul civil, legislaţia română nu impune condiţia reciprocităţii în privinţa normelor conflictuale şi nici a normelor materiale; legea străină aplicabilă într-o situaţie determinată nu trebuie să aibă aceleaşi prevederi ca legea forului. Prin derogare de la această regulă, legea străină este luată în considerare sub condiţia aplicării concordante a legii române. Condiţia reciprocităţii în anumite materii este prevăzută expres prin dispoziţii speciale, cum este cazul normelor legale criticate. Din analiza dispoziţiilor art. 2.561 din Codul civil reiese că legea nu cere o anumită reciprocitate, legală sau diplomatică, fiind suficientă o reciprocitate de fapt, a cărei exigenţă legea o prezumă până la proba contrară. Se mai invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 310 din 10 iulie 2003 sau Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că prin Decizia nr. 29 din 28 ianuarie 2003 Curtea a reţinut că executarea pe teritoriul României a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti străine este supusă unor reguli distincte faţă de cele privitoare la executarea unor hotărâri pronunţate de instanţele de judecată autohtone, deoarece acestea nu sunt opozabile instanţelor româneşti decât ca elemente de fapt, ce urmează a fi avute în vedere într-o hotărâre judecătorească pronunţată în România. Totodată, apreciază că în cauza de faţă se pune în discuţie modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale criticate, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituţionalitate. Menţionează Decizia nr. 296 din 1 martie 2011 prin care Curtea Constituţională a reţinut că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 1.095 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că anterior sesizării sale, Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, dispoziţiile legale criticate, în realitate, se regăsesc la art. 1.096 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă şi au următorul cuprins:

„(1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

[...]

c) există reciprocitate în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea. “

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei pentru toţi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea observă că executarea pe teritoriul României a unei hotărâri străine, pronunţată într-un stat nemembru al Uniunii Europene, se încuviinţează cu respectarea condiţiilor recunoaşterii prevăzute la art. 1.096 din Codul de procedură civilă, precum şi a celei ca hotărârea să fie executorie potrivit legii statului de sediu al instanţei care a pronunţat-o (art. 1.104 - Condiţiile încuviinţării executării din Codul de procedură civilă). Pentru a putea fi recunoscută o hotărâre străină în România, potrivit art. 1.096 alin. (1) din Codul de procedură civilă, trebuie întrunite cumulativ trei condiţii, respectiv hotărârea să fie definitivă, instanţa care a pronunţat-o să fi fost competentă şi să existe reciprocitate în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat-o.

16. În prezenta cauză este criticată condiţia reciprocităţii în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea, reglementată de art. 1.096 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că, în legislaţia română, condiţia reciprocităţii a fost prevăzută de art. 375 din Codul de procedură civilă din 1865 ale cărui dispoziţii au fost preluate şi dezvoltate succesiv de Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, şi Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.

17. Aşadar, norme aplicabile raporturilor de drept internaţional privat şi care reglementează condiţia reciprocităţii se regăsesc în prezent în Codul civil şi în Codul de procedură civilă. Curtea observă că dacă art. 2.561 alin. (1) din Codul civil prevede că aplicarea legii străine este independentă de condiţia reciprocităţii, în alin. (2) teza întâi se prevede că dispoziţiile speciale prin care se cere condiţia reciprocităţii în anumite materii rămân aplicabile. Or, art. 1.096 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă reprezintă o astfel de dispoziţie specială prin care se prevede reciprocitatea drept condiţie de recunoaştere a unei hotărâri străine, pronunţate într-un stat nemembru al Uniunii Europene, pe teritoriul României.

18. Mai departe, Curtea reţine că Legea nr. 189/2003 privind asistenţa juridică internaţională în materie civilă şi comercială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 4 iunie 2015, prevede la art. 2 alin. (3) că „Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială poate fi acordată în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocităţii; existenţa reciprocităţii de fapt se dovedeşte potrivit prevederilor art. 2561 alin. (2) din Codul civil” care prevăd în teza a două că îndeplinirea condiţiei reciprocităţii de fapt este prezumată până la dovada contrară care se stabileşte de Ministerul Justiţiei, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.

19. În ceea ce priveşte dispoziţia legală criticată în prezenta cauză. Curtea observă că legiuitorul român nu a stabilit în concret felul reciprocităţii, de fapt sau de drept, însă prin reglementări conexe în materie a dat posibilitatea determinării acesteia. Astfel, atunci când există un cadru juridic convenţional, condiţia reciprocităţii rezultă din chiar conţinutul unei convenţii internaţionale, de dispoziţiile căreia beneficiază, în mod corespunzător, cetăţenii din statele contractante. În lipsa unei asemenea convenţii, legiuitorul român a avut în vedere reciprocitatea de fapt stabilită de un organ central al administraţiei de stat care, prin specificul activităţii sale, deţine informaţiile necesare privind modalitatea prin care se poate obţine recunoaşterea unei hotărâri străine.

20. Curtea apreciază că, indiferent de felul ei, condiţia existenţei reciprocităţii reprezintă o cerinţă rezonabilă în cadrul raporturilor juridice internaţionale, fiind fundamentată pe dispoziţiile art. 10 din Constituţie, potrivit cărora „România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional”, principii care îşi au originea în cutume sau în practica convenţională a statelor. De asemenea, cu privire la obligaţiile ce îi revin statului român din tratatele la care este parte, Curtea a reţinut că art. 11 alin. (1) din Constituţie consacră unul din principiile fundamentale ale încrederii între state în raporturile lor internaţionale, principiul pacta sunt servanda, potrivit căruia statele au obligaţia să respecte şi să aplice întocmai şi cu bună-credinţă tratatele la care sunt parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 195 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 5 iunie 2015).

21. În continuare, Curtea reţine că executarea pe teritoriul României a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele străine este supusă unor reguli distincte faţă de cele privitoare la executarea hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată autohtone, deoarece acestea nu sunt opozabile instanţelor româneşti decât ca elemente de fapt, ce urmează să fie avute în vedere într-o hotărâre judecătorească pronunţată în România (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 29 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 28 februarie 2003, şi Decizia nr. 310 din 10 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 26 septembrie 2003).

22. Obiectul procedurii recunoaşterii şi punerii în executare a hotărârilor străine nu vizează fondul litigiului judecat într-un alt stat, întrucât potrivit art. 1.098 coroborat cu art. 1.104 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanţa română, cu excepţia verificării condiţiilor de recunoaştere, prevăzute la art. 1.096 din Cod, şi condiţiilor de refuz de recunoaştere, prevăzute la art. 1.097 din Cod, nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine şi nici la modificarea ei.

23. Astfel fiind, hotărârile judecătoreşti străine pot produce efecte juridice în România numai ca urmare a recunoaşterii şi încuviinţării executării lor, în condiţiile stabilite de legiuitor, iar instituirea acestei proceduri este consecinţa aplicării principiului suveranităţii naţionale.

24. De aceea, Curtea nu poate reţine critica privind încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, accesul liber la justiţie fiind compatibil cu instituirea unor reguli speciale, pentru situaţii deosebite. Prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţională a statuat că liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte actul de justiţie. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege

25. Nici încălcarea principiului constituţional prevăzut de art. 124 alin. (2) nu poate fi reţinută, deoarece autorul excepţiei de neconstituţionalitate se referă la categorii diferite de acte juridice străine care sunt recunoscute şi executate în România, pe de o parte hotărâri pronunţate într-un stat membru al Uniunii Europene şi, pe de altă parte, hotărâri pronunţate într-un stat nemembru. Or, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale diferite.

26. Procedura privind recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în state membre ale Uniunii Europene este prevăzută de reglementări europene cu aplicabilitate directă în statele membre, iar în cazul hotărârilor pronunţate în state nemembre ale Uniunii Europene devin aplicabile dispoziţiile din cartea a VI l-a Procesul civil internaţional, titlul III Eficacitatea hotărârilor străine din Codul de procedură civilă, care, la art. 1.094, definind noţiunea de „hotărâre străină”, prevede că aceasta se referă Sa actele de jurisdicţie contencioasă sau necontencioasă ale instanţelor judecătoreşti, cele notariale sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.

27. România a aderat la Uniunea Europeană prin Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, moment de la care regulamentele europene, inclusiv şi cele privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, se aplică în dreptul intern conform tratatului de aderare şi tratatelor de bază ale Uniunii Europene.

28. Astfel, condiţiile de recunoaştere şi executare în România ale hotărârilor judecătoreşti străine pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sunt stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1.215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 351 din 20 decembrie 2012, care reprezintă dreptul comun în materia recunoaşterii şi executării hotărârilor străine în Uniunea Europeană. Potrivit considerentului 26 din preambulul Regulamentului încrederea reciprocă în administrarea justiţiei în Uniune justifică principiul potrivit căruia hotărârile pronunţate într-un stat membru ar trebui recunoscute în toate statele membre, fără să fie necesare proceduri speciale. În plus, obiectivul diminuării duratei şi costurilor litigiilor transfrontaliere justifică eliminarea hotărârii de încuviinţare a executării înainte de executarea unei hotărâri în statul membru solicitat. Drept urmare, o hotărâre pronunţată de instanţele unui stat membro ar trebui tratată ca şi cum ar fi fost pronunţată în statul membra solicitat. Regulamentul (UE) nr. 1.215/2012 se aplică începând cu data de 10 ianuarie 2015 şi a abrogat Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 12 din 16 ianuarie 2001. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 27 aprilie 2004, pronunţată în Cauza C-159/02 Gregory Paul Turner împotriva Felix Fareed Ismail Grovit, Parada Ltd şi Changepoint SA, paragrafele 24-25, a reţinut că „Convenţia are la bază încrederea pe care statele contractante o acordă în mod reciproc sistemelor lor juridice şi instituţiilor lor judiciare. Această încredere a permis crearea unui sistem obligatoriu de competenţe, pe care toate jurisdicţiile aflate sub incidenţa Convenţiei sunt ţinute să îl respecte şi renunţarea corelativă de către aceleaşi state la regulile lor interne de recunoaştere şi executare a hotărârilor străine în favoarea unui mecanism simplificat de recunoaştere şi de executare a hotărârilor judecătoreşti. Este inerent acestui principiu de încredere reciprocă, în domeniul de aplicare al Convenţiei, faptul ca regulile de competenţă prevăzute de Convenţie, comune jurisdicţiilor din toate statele contractante, să poată fi interpretate şi aplicate cu aceeaşi autoritate de fiecare dintre acestea [ase vedea cu privire la aplicarea considerentelor anterior menţionate Hotărârea din 2 iulie 2009, pronunţată în Cauza C-111/08 SCT Industri AB împotriva Alpenblume AB, paragraful 22].

29. Însă, în privinţa hotărârilor străine pronunţate într-un stat nemembru legiuitorul român a reglementat prin norme speciale procedura recunoaşterii şi punerii în executare a acestora având în vedere raporturile dintre state care trebuie să acorde condiţii egale de desfăşurare a litigiilor, ţinând cont de sistemele juridice specifice. Părţile dintr-un proces trebuie să beneficieze de acelaşi tratament procesual, astfel încât recunoaşterea şi executarea hotărârilor pronunţate pe teritoriul unui stat nemembra se va face pe baza reciprocităţii stabilite între state.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lary Constantin în Dosarul nr. 6.889/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 1.096 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 295

din 11 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

1. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 5 mai 2016, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 10 mai 2016, respectiv 11 mai 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

2. Prin încheierea din 9 septembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 9.551/233/2015, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public, cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

3. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate vin în contradicţie cu prevederile art. 44 din Constituţie, deoarece permit desfăşurarea vânătorii pe fonduri private fără consimţământul proprietarului terenului. Astfel, prin simpla emitere a autorizaţiei de vânătoare, se înlătură obligaţia de a avea consimţământul proprietarului, instituindu-se, în detrimentul acestuia, un drept de servitute legal asupra terenurilor.

4. Judecătoria Galaţi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, unele îngrădiri în exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ca în cazul de faţă, în care nu este necesar consimţământul proprietarilor pentru practicarea vânătorii pe terenurile lor. sunt compensate legal prin recunoaşterea de legiuitor a altor avantaje de natură patrimonială. Astfel, potrivit art. 15 din Legea nr. 407/2006, în cazul fondurilor cinegetice pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata a 81% din tariful de gestionare, proprietarilor terenurilor. În continuare se apreciază că, deşi lipsa consimţământului proprietarilor pentru practicarea vânătorii nu încalcă normele constituţionale, s-ar impune totuşi reglementarea unei modalităţi prin care aceştia să fie anunţaţi că se desfăşoară o activitate de vânătoare pe terenul proprietatea lor, ca o garanţie în plus faţă de cele stabilite prin Ordinul nr. 353/2008 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pentru ca viaţa sau integritatea corporală a acestora să nu fie primejduite.

5. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

6. Guvernul apreciază că, în analiza eventualei ingerinţe în exercitarea dreptului de proprietate al persoanelor, un criteriu deosebit de important îl reprezintă proporţionalitatea măsurilor propuse faţă de ingerinţa asupra dreptului de proprietate. Apreciază că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a se asigura că ingerinţa nu merge „mai departe decât este necesar pentru a îndeplini obiectivul legitim urmărit” trebuie analizat un anumit număr de factori, care vizează în principal următoarele aspecte: ingerinţa trebuie să fie strict necesară, să fie proporţională, să fie protejată de garanţii adecvate şi suficiente, efectul ingerinţei nu poate să ducă la suprimarea unui drept legal, necesitatea socială nu poate fi „abordată în mod satisfăcător într-un fel mai puţin restrictiv”. Având în vedere art. 3 din Legea nr. 407/2006, apreciază că măsura criticată are un scop legitim. În continuare, se susţine că, pentru a determina dacă măsura criticată respectă justul echilibru necesar şi, în special, dacă nu obligă reclamanţii să suporte o sarcină disproporţionată trebuie să se ia în considerare modalităţile de compensare prevăzute de legislaţia naţională.

7. Din această perspectivă, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, Guvernul observă că potrivit art. 15 alin. (1) lit. a) coroborat cu alin. (4) din Legea nr. 407/2006, proprietarul terenului afectat de fondul cinegetic pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, primeşte din partea gestionarului fondului cinegetic o cotă de 81% din tariful de gestionare a fondului cinegetic. Prin urmare, în privinţa caracterului adecvat al măsurii, constată că aceasta este adaptată şi este capabilă, în abstract, să îndeplinească exigenţele scopului urmărit, respectiv vânătoarea se va face doar în baza unei autorizaţii de vânătoare şi doar cu plata unei sume ce ar putea fi interpretată ca echivalent pentru despăgubiri în cazul limitării dreptului de proprietate. În schimb, dacă suma primită de către proprietarul terenului afectat de un fond cinegetic, astfel cum este calculată potrivit anexei nr. 3 la Legea nr. 407/2006, nu este proporţională cu pagubele aduse terenului proprietarului prin exercitarea vânătorii, în lipsa unor alte norme de stabilire a despăgubirilor [de maniera celor prevăzute, de exemplu, prin art. 12 alin. (10) din Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012], apreciază că măsura criticată nu răspunde testului de proporţionalitate impus de art. 53 din Constituţie, ceea ce se traduce prin încălcarea dreptului de proprietate al proprietarului terenului afectat de fondul cinegetic, acesta trebuind să suporte o diminuare disproporţionată a patrimoniului său (egală cu diferenţa dintre paguba suferită şi cota primită de 80% din tariful de gestionare),

8. Pentru considerentele expuse mai sus, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 este întemeiată în măsura în care suma primită de către proprietarul terenului afectat de un fond cinegetic nu este proporţională cu pagubele aduse terenului proprietarului.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că, în prezent, dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 407/2006 nu mai prevăd obligativitatea existenţei consimţământului proprietarului, ci stabileşte că nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare. Aşadar, legiuitorul a eliminat contradicţia existentă între prevederea anterioară care dispunea că nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără consimţământul proprietarului, cu obligaţia cuprinsă în art. 4 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, introdusă în anul 2010.

10. Referitor la obligaţia impusă proprietarilor de terenuri care fac parte din fondul cinegetic de a suporta desfăşurarea activităţilor de vânătoare pe proprietatea lor, menţionează că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 345/2003 şi Decizia nr. 1.055/2010. Arată că obligaţia proprietarilor de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, fără a mai fi necesar consimţământul acestora, a fost fundamentată de către Curtea Constituţională pe dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituţie, conform cărora statul trebuie să asigure refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic. De altfel, caracterul de bun public al vânatului justifică îngrădirea proprietăţii private în vederea permiterii exploatării unei resurse naturale de interes naţional şi internaţional.

11. Cu toate acestea, apreciază că, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, normele criticate sunt în neconcordanţă cu exigenţele impuse de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în materia dreptului de proprietate. Făcând referire la Cauza Chassagnou şi alţii contra Franţei, 1999, arată că cele constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului au venit în contextul în care sistemul francez era lipsit de un sistem viabil care să ofere proprietarilor terenurilor mici din fondul cinegetic, care erau obligaţi să-şi transfere drepturile de vânătoare, o compensaţie echitabilă pentru pierderea dreptului de utilizare. Ca atare, legea franceză nu prevedea nicio măsură de compensare pentru proprietarii de terenuri care se opuneau vânătorii şi care, prin definiţie, nu doreau să obţină vreun avantaj sau profit de pe urma unui drept de vânătoare pe care refuzau să şi-l exercite.

12. În continuare, arată că în Cauza Schneider contra Luxembourg, 2007, în care reclamantul era proprietarul unui teren mic situat în Luxemburg, s-a remarcat că, spre deosebire de Loi Verdeille, legea din Luxemburg prevedea compensaţii financiare pentru proprietarul terenului, ca şi în legislaţia românească [art. 15 alin. (1) din Legea nr. 407/2006], Totuşi, acest fapt nu a fost considerat a fi decisiv, deoarece convingerile etice ale unei persoane care se opune vânătorii nu ar putea fi în mod rezonabil compensate de o sumă de bani plătită anual pentru pierderea dreptului de utilizare a proprietăţii. Totodată, se arată că în Cauza Herrmann contra Germaniei, 2012, instanţa europeană „nu a putut decât să reafirme principiile enunţate în hotărârile Chassagnou şi Schneider, în special faptul că obligarea unui proprietar de teren care se opune vânătorii din motive etice să tolereze vânătoarea pe proprietatea lui este de natură să perturbe echilibrul just între protecţia dreptului de proprietate şi cerinţele interesului general şi să impună persoanei în cauză o sarcină disproporţionată incompatibilă CU articolul 1 din Protocolul nr. 1”.

13. Având în vedere cele expuse, Avocatul Poporului apreciază că, ceea ce trebuie analizat şi supus controlului de constituţionalitate este tocmai lipsa consimţământului proprietarului terenului pe care s-ar desfăşura activităţi de vânătoare, cu atât mai mult cu cât acţiunile ar fi în contradicţie cu convingerile sale. Din această perspectivă, apreciază că obligaţia proprietarilor terenurilor incluse în fondurile de vânătoare de a permite desfăşurarea activităţilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le aparţin fără posibilitatea de a-şi exprima consimţământul poate reprezenta, în fapt, o sarcină ce grevează dreptul de proprietate privată [dacă se are în vedere art. 44 alin. (7) din Constituţie], însă aceasta apare ca fiind prea împovărătoare.

14. În continuare, menţionează Decizia nr. 430 din 24 octombrie 2013, în care instanţa de contencios constituţional a statuat că „legiuitorul a inserat chiar în textul criticat pentru neconstituţionalitate prevederea referitoare la consimţământul solicitantului privind preluarea în patrimoniul operatorului licenţiat a obiectivelor/conductelor. Prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul a dat expresie imperativului de satisfacere a interesului general şi apărare a drepturilor fundamentale ale individului”. Apreciază că, per a contrario, lipsa din prevederea legală a consimţământului proprietarului poate fi asociată cu nerespectarea drepturilor fundamentale ale individului, intereselor personale, în speţă a dreptului de proprietate privată şi a libertăţii de conştiinţă. Pe de altă parte, Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile şi neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, în concordanţă cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, şi soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate,

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate constituie dispoziţiile art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu următorul conţinut: „(1) Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare.

(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile de vânătoare au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1).”

18. În opinia autorului excepţiei textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.055 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 11 noiembrie 2010, a reţinut că, din analiza dispoziţiilor Legii nr. 407/2006, rezultă că fondul cinegetic este reprezentat de unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Excepţie fac suprafeţele din intravilan, precum şi zona strict protejată şi zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. Fauna de interes cinegetic, ce se constituie din totalitatea exemplarelor din populaţiile speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la legea precitată, existente pe teritoriul României, reprezintă resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional. Aşa fiind, Curtea a reţinut că fauna de interes cinegetic reprezintă un element diferit de suprafeţele de teren pe care se poate regăsi, cele două elemente fiind interdependente şi numai împreună formând un fond cinegetic. De asemenea, Curtea a constatat că suprafaţa de teren ce intră în componenţa unui fond cinegetic rămâne în proprietatea persoanei fizice sau juridice care a deţinut-o până în momentul constituirii acestuia.

20. Totodată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 345 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 24 octombrie 2003, a statuat că obligaţia proprietarilor terenurilor incluse în fondurile cinegetice de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin instituie, în realitate, o sarcină care grevează terenurile pe care se arondează fonduri cinegetice şi care constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite exercitarea vânătorii, fără a se încălca prevederile art. 44 din Legea fundamentală. Chiar dacă în acest mod titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său, având în vedere că, pe această cale, se asigură valorificarea fondului cinegetic - bun public de interes naţional şi, totodată, resursă naturală regenerabilă de interes internaţional -, şi întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu textele constituţionale de referinţă.

21. Totodată, Curtea constată că, potrivit art. Î 5 alin. (1) lit. a) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, proprietarilor terenurilor li se cuvine 81% din tariful de gestionare a fondurilor cinegetice pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic.

22. Referitor la necesitatea încunoştinţării prealabile a proprietarilor de terenuri cu privire la perioadele de desfăşurare a vânătorii, Curtea, prin Decizia nr. 345 din 18 septembrie 2003, precitată, a constatat că anexa la lege stabileşte fauna sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este permisă, perioadele de vânare, precum şi cuantumul despăgubirilor în cazul nerespectării acestora. Aşa fiind, persoanele interesate, proprietare ale terenurilor pe care s-au arondat fonduri de vânătoare pot lua la cunoştinţă, în funcţie de specia de vânat care se găseşte pe respectivul fond, de intervalul de timp în care va avea loc activitatea de vânătoare.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 9.551/233/2015 al Judecătoriei Galaţi şi constată că dispoziţiile art. 4 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat

 

Având în vedere prevederile art. II din Legea nr. 41/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.39/2009 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. M.88.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice reglementează modul de aplicare, în Ministerul Apărării Naţionale, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006.

Art. 2. - (1) Prin misiuni cu potenţial ridicat de risc. desfăşurate pe teritoriul statului român, în sensul prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, se înţeleg următoarele tipuri de misiuni efectuate de personalul armatei începând cu anul 1990:

a) misiunile executate de forţele aflate în „serviciu de luptă”, aşa cum sunt ele definite în reglementările specifice privind conducerea şi executarea serviciului de luptă în Armata României;

b) activităţile de alertare, exerciţiile şi antrenamentele, executate cu tehnică de luptă, în teren, pe/sub apă şi în aer, cu sau fără trageri de luptă;

c) misiunile executate pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin repartizate Ministerului Apărării Naţionale, potrivit legislaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă;

d) activităţile de testare şi evaluare a tehnicii militare, armamentului, muniţiilor, explozivilor sau a altor asemenea produse pentru apărare, cu grad ridicat de periculozitate;

e) misiuni/activităţi ordonate, pe timpul cărora condiţiile de desfăşurare a acestora se agravează, astfel încât apare riscul producerii unor consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea personalului.

(2) îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte astfel:

a) pentru situaţiile prevăzute la lit. a)-d), de către structurile centrale de care aparţin unităţile militare în care este încadrat personalul respectiv la momentul producerii evenimentului;

b) pentru situaţiile prevăzute la lit. e), ulterior desfăşurării misiunilor/activităţilor şi producerii consecinţelor grave, de către comisia special stabilită în temeiul art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 şi se aprobă de ministrul apărării naţionale.

(3) Acţiunile militare la care a participat personalul armatei în afara teritoriului statului român înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român se asimilează cu tipurile de misiuni prevăzute de aceasta, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii:

a) s-au desfăşurat sub mandat ONU sau OSCE ori, în cazul acţiunilor de asistenţă umanitară, la solicitarea statului afectat;

b) s-au executat sub conducerea NATO/Uniunii Europene sau în cadrul unor coaliţii din care România a făcut parte ori în cadrul acţiunilor de asistenţă umanitară desfăşurate la solicitarea statului afectat, sub conducerea statului român.

(4) Acţiunile militare prevăzute la alin. (3) desfăşurate până la data apariţiei prezentelor norme metodologice sunt detaliate în anexa nr. 1.

(5) Participarea la acţiunile militare stabilite în condiţiile alin. (1) se atestă, după caz, prin adeverinţe/certificate eliberate de structurile deţinătoare de fond arhivistic, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, în baza următoarelor documente:

a) ordinul de zi pe unitate;

b) jurnalul acţiunilor militare;

c) jurnalul acţiunilor de luptă, pentru acţiunile militare desfăşurate până în anul 1999;

d) acte de constatare, de cercetare sau de investigare a catastrofei, accidentului, decesului ori a altor asemenea evenimente.

 

CAPITOLUL II

Conferirea titlului onorific de „Veteran” şi participarea personalului armatei la activităţile organizate de Ministerul Apărării Naţionale

 

Art. 3. - (1) Titlul onorific de „Veteran”, denumit în continuare titlu onorific, se conferă prin ordin al şefului Statului Major General, respectiv prin dispoziţie a directorului general al Direcţiei generale de informaţii a apărării pentru structurile din subordinea acestuia, personalului armatei care a participat la acţiuni militare, începând cu anul 1990, pe baza propunerilor înaintate ierarhic de către comandanţii/şefii structurilor care au organizat şi/sau au condus acţiunile militare, sau a comandantului/şefului structurii în care este încadrat personalul respectiv, astfel:

a) personalului armatei care a participat la acţiuni militare timp de cel puţin 4 luni, neîntrerupt sau cumulativ, dar nu mai puţin de 120 de zile;

b) personalului armatei rănit, invalid sau care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice în urma participării la acţiuni militare, indiferent de durata participării.

(2) în situaţia desfiinţării structurilor care au organizat şi condus acţiunile militare, propunerile de acordare a titlului onorific pentru personalul armatei aflat în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale se înaintează ierarhic de către comandanţii/şefii unităţilor militare în care este încadrat respectivul personal, pe baza datelor extrase din documentele existente în fondul arhivistic.

(3) Pentru persoanele care nu se mai află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, propunerile de acordare a titlului onorific se înaintează ierarhic de către comandanţii centrelor militare zonale/judeţene/de sector, denumite în continuare centre militare, pe raza cărora are domiciliul solicitantul.

(4) Direcţia personal şi mobilizare, prin statele majore ale categoriilor de forţe, comandamente şi Comandamentul forţelor întrunite, centralizează, semestrial, propunerile primite de la comandanţii/şefii structurilor prevăzute la alin. (1)-(3), le analizează şi le înaintează şefului Statului Major General. Pentru personalul armatei din structurile subordonate Direcţiei generale de informaţii a apărării, propunerile se transmit directorului general al Direcţiei generale de informaţii a apărării.

(5) în vederea conferirii titlului onorific, personalul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) solicită aceasta, în scris, comandanţilor/şefilor unităţilor militare sau comandanţilor centrelor militare, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 4. - (1) Pentru acordarea titlului onorific în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, propunerile se înaintează ierarhic ministrului apărării naţionale de către comandanţii/şefii unităţilor militare/structurilor care au condus acţiunile militare.

(2) Statul Major General, prin statele majore ale categoriilor de forţe, comandamente şi Comandamentul forţelor întrunite, respectiv Direcţia generală de informaţii a apărării, centralizează propunerile primite de la comandanţii/şefii structurilor prevăzute la alin. (1), le analizează şi le înaintează ministrului apărării naţionale în vederea iniţierii proiectului de hotărâre a Guvernului.

(3) în sensul prezentelor norme metodologice, actele exemplare de curaj şi devotament reprezintă acţiunile concrete desfăşurate de personalul armatei pe durata participării la acţiuni militare şi care au fost consemnate în jurnalul acţiunilor de luptă/ordinul de zi pe unitate, explicit, cu detalii relevante din care să rezulte fără echivoc faptul că a acţionat remarcabil, cu devotament şi curaj, la o manieră ieşită din comun.

Art. 5. - (1) Titlul onorific se înscrie în registre speciale înfiinţate la unităţile militare care au avut/au personal participant la acţiuni militare, precum şi la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

(2) înscrierea se face pe baza ordinului/dispoziţiei/hotărârii Guvernului prin care se conferă/acordă titlul onorific, transmis de Direcţia personal şi mobilizare prin categoriile de forţe/comandamente, respectiv de Direcţia generală de informaţii a apărării, unităţilor militare în care este încadrat personalul armatei nominalizat în ordin/dispoziţie/hotărâre a Guvernului, la momentul respectiv.

(3) Pentru înscrierea în registrul unic al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” se transmit centralizat, semestrial, o copie a ordinului/hotărârii Guvernului şi situaţia nominală a personalului armatei căruia i-a fost conferit titlul onorific, care cuprinde:

a) grad, nume şi prenume;

b) unitatea militară de provenienţă/eşalonul ierarhic superior;

c) misiunea/misiunile la care a participat;

d) perioada misiunii/misiunilor;

e) aspecte de impact privind participarea la misiune - rănit, repatriat, descrierea actelor excepţionale de curaj.

(4) Transmiterea documentelor prevăzute la alin. (3) se efectuează astfel:

a) de către Direcţia personal şi mobilizare, pentru structurile din compunerea Statului Major General şi structurile subordonate nemijlocit acestuia;

b) de către structurile centrale, cu excepţia structurilor din compunerea Direcţiei generale de informaţii a apărării, precum şi de către categoriile de forţe şi comandamente pentru personalul propriu.

(5) Modelul registrului prevăzut la alin. (1 j se stabileşte de Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

Art. 6. - (1) Conferirea titlului onorific se operează în documentele de evidenţă nominală a personalului militar, la rubrica „Decoraţii şi titluri de onoare”.

(2) La Direcţia management resurse umane, înscrierea în documentele de evidenţă se face în baza copiei ordinului/ dispoziţiei/hotărârii Guvernului privind conferirea/acordarea titlului onorific, transmisă de Direcţia personal şi mobilizare din cadrul Statului Major General/Direcţia generală de informaţii a apărării, după caz.

Art. 7. - (1) Legitimaţia tip „Veteran” se confecţionează şi se numerotează de către Centrul tehnic-editorial al armatei, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, pe baza solicitărilor centralizate de Direcţia personal şi mobilizare din cadrul Statului Major General şi de Direcţia generală de informaţii a apărării.

(2) Legitimaţia de „Veteran” pentru personalul armatei încadrat în structurile din compunerea Statului Major General şi în structurile subordonate nemijlocit acestuia se emite de către Direcţia personal şi mobilizare, în termen de 30 de zile de la semnarea ordinului de conferire.

(3) Legitimaţia de „Veteran” se emite pentru personalul armatei, altul decât cel prevăzut la alin. (2), de către unitatea în care acesta este încadrat, în termen de 30 de zile de la primirea ordinului/dispoziţiei de conferire.

(4) Legitimaţia de „Veteran” se emite pentru personalul care a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către Direcţia personal şi mobilizare prin centrul militar pe raza căruia acesta domiciliază, în termen de 30 de zile de la semnarea ordinului de conferire şi se înmânează solicitantului.

(5) Legitimaţia de „Veteran” se emite pentru personalul armatei căruia i s-a acordat titlul onorific conform art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, de către Direcţia personal şi mobilizare. În termen de 30 de zile de la emiterea hotărârii Guvernului, şi se înmânează solicitantului, prin unitatea militară în care acesta este încadrat sau prin centrul militar pe raza căruia domiciliază, după caz.

Art. 8. - (1) Evidenţa legitimaţiilor de „Veteran” pentru personalul armatei în activitate se ţine de către structurile de personal din unităţile militare în care acesta este încadrat, iar după încetarea raporturilor de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către centrul militar pe raza căruia domiciliază, în baza comunicării efectuate de către unitatea militară în care şi-a desfăşurat activitatea, într-un registru al cărui model este prevăzut la anexa nr. 4.

(2) Legitimaţia i se retrage titularului numai la preschimbarea acesteia. În cazul decesului titularului, legitimaţia poate fi păstrată de familie, iar scoaterea din evidenţă se face în baza solicitării scrise a urmaşilor şi a copiei după certificatul de deces.

(3) Legitimaţia deteriorată se schimbă, la cererea titularului, de către unitatea în care este încadrat sau centrul militar pe raza căruia domiciliază, cu suportarea contravalorii acesteia de către solicitant.

(4) Legitimaţiile pierdute sau furate se declară nule şi se publică în Buletinul administrativ al Ministerului Apărării Naţionale. La cererea titularului, unitatea în care este încadrat sau centrul militar pe raza căruia domiciliază eliberează altă legitimaţie. Cheltuielile aferente publicării şi cele pentru emiterea unei noi legitimaţii se suportă de către titular.

Art. 9. - (1) Structurile de personal ale unităţilor militare ţin evidenţa personalului armatei care a participat la acţiuni militare şi transmit ierarhic, semestrial, în ultima decadă a lunilor ianuarie şi iulie, la Direcţia calitatea vieţii personalului, situaţia nominală a veteranilor.

(2) Direcţia generală de informaţii a apărării transmite semestrial la Direcţia calitatea vieţii personalului situaţia numerică a veteranilor.

Art. 10. - (1) La acţiunile festive sau comemorative organizate de Ministerul Apărării Naţionale sau de alte instituţii poate fi invitat să participe:

a) personalul armatei care, în urma participării la acţiuni militare, a fost încadrat în grad de invaliditate;

b) personalul armatei care, în urma participării la acţiuni militare, a fost rănit sau a dobândit afecţiuni fizice;

c) soţul/soţia şi copiii personalului armatei decedat în urma participării la acţiuni militare;

d) părinţii personalului armatei decedat în urma participării la acţiuni militare;

e) însoţitorul invalidului de gradul I.

(2) Participarea personalului prevăzut la alin. (1) la acţiunile festive sau comemorative organizate de Ministerul Apărării Naţionale sau de alte instituţii se face la invitaţia:

a) şefului Statului Major General sau a persoanei desemnate de acesta, pentru acţiunile organizate la nivelul acestei structuri, precum şi pentru cele organizate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale sau a altor instituţii/autorităţi publice;

b) directorului general al Direcţiei generale de informaţii a apărării, pentru acţiunile organizate de această structură;

c) şefilor categoriilor de forţe, comandanţilor comandamentelor, pentru acţiunile organizate de aceste structuri;

d) comandanţilor/şefilor de unităţi militare/garnizoane, pentru acţiunile organizate pe plan local.

(3) în situaţia participării la acţiunile festive şi comemorative organizate de Ministerul Apărării Naţionale sau de alte instituţii, personalul prevăzut la alin. (1) lit. a)-d) care se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors la/de la domiciliu ori în/din localitatea de dislocare a unităţii militare în care este încadrat sau de documente militare de transport la clasa la care are dreptul, în conformitate cu normele în vigoare ce reglementează drepturile de transport ale personalului Armatei României.

(4) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. a) şi b) care nu se mai află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (3) în condiţiile stabilite pentru categoria de personal din care a făcut parte.

(5) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. c) şi d) care nu mai se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (3) în condiţiile stabilite pentru personalul civil.

(6) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. e) beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (3) sau (4), după caz, în aceleaşi condiţii cu personalul pe care îl însoţeşte.

Art. 11. - (1) Pentru personalul prevăzut la art. 10 alin. (3) şi (6), după caz, decontarea cheltuielilor de transport dus-întors la/de la domiciliu se face de către unitatea militară în care este încadrat.

(2) Pentru personalul prevăzut la art. 10 alin. (4)-(6), după caz, decontarea cheltuielilor de transport dus-întors la/de la domiciliu se face de către centrul militar pe raza căruia acesta domiciliază.

(3) Decontarea cheltuielilor de transport prevăzute la alin. (1) şi (2) se face în baza solicitării scrise a personalului respectiv, la care se anexează următoarele documente:

a) adeverinţa care să ateste participarea la acţiunile festive sau comemorative, eliberata de structura organizatoare;

b) legitimaţiile de călătorie pe mijloacele de transport feroviare şi/sau rutiere şi/sau navale;

c) bonul fiscal emis de staţia de alimentare în perioada de efectuare a deplasării, în cazul deplasării cu autovehicule, situaţie în care decontarea se face pentru 7,5 litri de carburant la 100 km parcurşi, pentru tipul de carburant şi la preţul din bonul fiscal.

Art. 12. - Anual, Statul Major General, prin structurile subordonate, organizează Ziua Veteranilor, pe 11 noiembrie.

 

CAPITOLUL III

Menţinerea, încadrarea sau reîncadrarea în funcţii a personalului armatei rănit, invalid, precum şi a celui care a dobândit afecţiuni fizice

 

Art. 13. - (1) Personalul armatei rănit, cel care a dobândit afecţiuni fizice, cel care a devenit invalid, precum şi cel clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar prin stabilirea legăturii de cauzalitate cu participarea la acţiunile militare prevăzute la art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, după caz, se menţine, se încadrează sau se reîncadrează, la cerere, în funcţii militare sau civile, cuprinse în statele de organizare ale unităţilor militare din Armata României, în entităţi organizaţionale care nu sunt luptătoare ori au, cu preponderenţă, atribuţii în următoarele domenii de activitate:

a) resurse umane;

b) financiar-contabil;

c) asistenţă medicală;

d) psihologie/sociologie;

e) asistenţă juridică;

f) jurnalism şi relaţii publice;

g) informatică;

h) învăţământ;

i) administraţie.

(2) în sensul prezentelor norme metodologice, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) menţinerea în funcţie - continuarea serviciului militar activ în funcţia în care este încadrat personalul armatei care în urma participării la acţiuni militare a fost rănit, încadrat în grad de invaliditate sau a dobândit afecţiuni fizice;

b) încadrarea în funcţie - continuarea serviciului militar activ, cu menţinerea în categoria de personal/corpul militar căreia/căruia îi aparţine, prin numirea/încadrarea într-o altă funcţie decât cea deţinută anterior producerii evenimentului în urma căruia a fost rănit, încadrat în grad de invaliditate sau a dobândit afecţiuni fizice, cu preponderenţă în domeniile de activitate prevăzute la alin. (1);

c) reîncadrarea în funcţie - numirea într-o funcţie militară sau civilă/angajarea cu contract individual de muncă, corespunzătoare categoriei de personal/corpului militar căreia/căruia îi aparţine, a personalului armatei care în urma participării la acţiuni militare a fost rănit, încadrat în grad de invaliditate sau a dobândit afecţiuni fizice şi care nu se mai află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, cu preponderenţă în domeniile de activitate prevăzute la alin. (1).

Art. 14. - (1) în urma cercetării condiţiilor în care s-au produs evenimentele în care a fost implicat personalul armatei rănit, care a dobândit afecţiuni fizice, care a devenit invalid sau care a fost clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar prin stabilirea legăturii de cauzalitate cu participarea la acţiuni militare, comisia special stabilită prin ordin al şefului Statului Major General în temeiul prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 întocmeşte procesul-verbal de cercetare a condiţiilor în care s-a produs evenimentul, iar concluziile se înaintează unităţii militare în care este încadrat şi Direcţiei management resurse umane.

(2) Pentru evenimentele în care a fost implicat personalul armatei rănit, care a dobândit afecţiuni fizice, care a devenit invalid sau care a fost clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar prin stabilirea legăturii de cauzalitate cu participarea la acţiuni militare produse în perioada 1990-2006, în vederea întocmirii procesului-verbal de cercetare a condiţiilor în care s-a produs evenimentul, comisia prevăzută la alin. (1) analizează următoarele documente:

a) procesul-verbal de cercetare a evenimentului;

b) ordonanţa parchetului militar care a cercetat evenimentul;

c) alte acte necesare pentru stabilirea cauzelor care au dus la producerea evenimentului.

Art. 15. - Menţinerea, încadrarea sau reîncadrarea personalului armatei stabilit la art. 13 alin. (1) se face prin ordin al ministrului apărării naţionale, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, fără concurs sau examen, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) din conţinutul procesului-verbal prevăzut la art. 14 alin. (1) să rezulte că evenimentul s-a produs pe timpul sau din cauza participării la acţiunile militare prevăzute la art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, precum şi la cele prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2) din prezentele norme metodologice, iar personalul în cauză nu se face vinovat de producerea acestuia;

b) deficienţele funcţionale dobândite prin stabilirea legăturii de cauzalitate cu participarea la acţiuni militare să permită personalului în cauză îndeplinirea atribuţiilor postului respectiv, fără riscul agravării afecţiunii, conform avizului comisiei de expertiză medico-militară şi al medicului de medicina muncii, pentru cadrele militare şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, şi al medicului de medicina muncii în colaborare cu medicul expert al asigurărilor sociale, pentru personalul civil;

c) să obţină avizul admis/apt la evaluarea psihologică efectuată în scopul stabilirii aptitudinii pentru serviciul militar/muncă;

d) să existe posturi vacante sau să fie înfiinţate prin compensare posturi care pot fi ocupate de cel în cauză, conform prevederilor lit. b), în unităţile militare şi garnizoanele solicitate;

e) persoanele în cauză să îndeplinească cerinţele de personal ale postului respectiv, cu excepţia cefei privind aptitudinea medicală.

Art. 16. - (1) Pentru menţinerea în funcţii militare sau civile a personalului prevăzut la art. 13 alin. (1), acesta solicită menţinerea în funcţie prin raport adresat comandantului/şefului unităţii militare în care este încadrat.

(2) Raportul se înaintează, în termen de 5 zile lucrătoare, de structura de personal în care solicitantul este încadrat, comisiei de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul la care este arondată unitatea militară sau medicului expert al asigurărilor sociale, după caz, la care se anexează următoarele documente:

a) concluziile comisiei prevăzute la art. 14 alin. (1);

b) fişa postului în care este încadrat;

c) fişa de identificare a factorilor de risc profesional, întocmită de responsabilul cu sănătatea şi securitatea în muncă;

d) fişa medicală.

(3) Pentru militari, comisia de expertiză medico-militară întocmeşte avizul medical în care se menţionează dacă atribuţiile funcţiei sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava şi emite o nouă decizie medicală, în 4 exemplare, din care un exemplar se anexează la procesul-verbal al comisiei de expertiză medico-militară, iar pe celelalte le transmite:

a) un exemplar la unitatea militară în care este încadrat personalul militar;

b) un exemplar personalului militar evaluat medical;

c) un exemplar la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, denumită în continuare Casa de pensii sectorială, pentru personalul militar încadrat în grad de invaliditate.

(4) Pentru personalul civil, medicul expert al asigurărilor sociale întocmeşte avizul medical în care menţionează dacă atribuţiile funcţiei sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava şi emite decizia medicală pe care o transmite şi unităţii militare în care este încadrat personalul civil.

(5) în vederea emiterii ordinului ministrului apărării naţionale de menţinere în funcţie a personalului militar, comandantul unităţii militare înaintează ierarhic Direcţiei management resurse umane, respectiv Direcţiei generale de informaţii a apărării pentru personalul propriu, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la alin. (3) şi (4), propunerea de menţinere în funcţie, la care anexează documentele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 5.

(6) în vederea obţinerii aprobării ministrului apărării naţionale privind menţinerea în funcţie a personalului civil, comandantul/şeful unităţii militare înaintează ierarhic Direcţiei management resurse umane, respectiv Direcţiei generale de informaţii a apărării pentru personalul propriu, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la alin. (3) şi (4), propunerea de menţinere în funcţie, la care anexează documentele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 5.

Art. 17. - În situaţia în care personalul prevăzut la art. 13 alin. (1) nu poate fi menţinut în funcţie, acesta poate solicita comandantului/şefului unităţii situaţia cu funcţiile vacante din unitatea militară în care este încadrat, cu atribuţii în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1), care se pune la dispoziţie de structura de personal a unităţii, urmând să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 18.

Art. 18. - (1) Pentru încadrarea în funcţii militare sau civile a personalului armatei prevăzut la art. 13 alin. (1), acesta solicită prin raport adresat comandantului/şefului unităţii militare încadrarea în una dintre funcţiile vacante, cu atribuţii în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1), din situaţia pusă la dispoziţie de structura de personal a unităţii.

(2) Raportul întocmit se înaintează, în termen de 5 zile lucrătoare, de structura de personal în care solicitantul este încadrat, comisiei de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul la care este arondată unitatea militară sau medicului expert al asigurărilor sociale, după caz; la raport se anexează următoarele documente:

a) concluziile comisiei prevăzute la art. 14 alin. (1);

b) fişa/fişele postului/posturilor corespunzătoare funcţiei/ funcţiilor pentru care este întocmit raportul;

c) fişa/fişele de identificare a factorilor de risc profesional, întocmită/întocmite de responsabilul cu sănătatea şi securitatea în muncă;

d) fişa medicală.

(3) Pentru militari, comisia de expertiză medico-militară întocmeşte avizul medical în care menţionează dacă atribuţiile funcţiei sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava şi emite o nouă decizie medicală, în 4 exemplare, din care un exemplar se anexează la procesul-verbal al comisiei de expertiză medico-militară, iar pe celelalte Se transmite:

a) un exemplar la unitatea militară în care este încadrat personalul militar;

b) un exemplar personalului militar evaluat medical;

c) un exemplar la Casa de pensii sectorială, pentru personalul militar încadrat în grad de invaliditate.

(4) Pentru personalul civil, medicul expert al asigurărilor sociale întocmeşte avizul medical în care menţionează dacă atribuţiile funcţiei sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava şi emite decizia medicală pe care o transmite şi unităţii militare în care este încadrat personalul civil.

(5) în vederea emiterii ordinului ministrului apărării naţionale de încadrare în funcţie a personalului militar, comandantul unităţii militare înaintează ierarhic Direcţiei management resurse umane, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la alin. (3) şi (4), propunerea de încadrare în funcţia nominalizată ca prima opţiune de către solicitant, la care anexează documentele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 5.

(6) în vederea obţinerii aprobării ministrului apărării naţionale privind încadrarea în funcţie a personalului civil, comandantul/şeful unităţii militare înaintează ierarhic Direcţiei management resurse umane, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la alin. (3) şi (4), propunerea de încadrare în funcţie, la care anexează documentele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 5.

Art. 19. - În situaţia în care în unitatea militară nu sunt posibilităţi de încadrare, comandantul/şeful unităţii militare analizează posibilitatea înfiinţării, prin compensare, a unei funcţii cu atribuţii în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1), urmând ca după înfiinţarea funcţiei să fie reluată procedura prevăzută la art. 18, după caz.

Art. 20. - (1) Pentru a da curs solicitării de la art. 19, în situaţia în care la nivelul unităţii militare respective nu se justifică sau nu este posibilă înfiinţarea unei funcţii, comandantul/şeful unităţii militare solicită situaţia cu funcţiile vacante din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1) unităţilor militare din garnizoana respectivă, indiferent de subordonarea acestora.

(2) Unităţile militare cărora li s-au solicitat funcţii vacante transmit, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, lista cu  funcţiile vacante şi fişele posturilor aferente funcţiilor, după care se procedează conform prevederilor art. 18.

(3) Dacă în garnizoana respectivă nu se identifică funcţii vacante, solicitarea prevăzută la alin. (1) se înaintează, pe cale ierarhică, Direcţiei personal şi mobilizare din Statul Major General, care analizează posibilitatea înfiinţării unei funcţii corespunzătoare într-o unitate militară din garnizoana solicitată, precum şi existenţa funcţiilor vacante în garnizoane apropiate, procedând astfel:

a) dacă există posibilitatea înfiinţării unei funcţii, şeful Direcţiei personal şi mobilizare dispune măsurile legale în acest sens, inclusiv înştiinţarea solicitantului, de către comandantul unităţii, privind unitatea militară şi funcţia înfiinţată, urmând ase proceda în continuare conform prevederilor art. 18;

b) dacă nu există posibilitatea prevăzută la lit. a), şeful Direcţiei personal şi mobilizare dispune măsurile necesare identificării funcţiilor vacante în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1) din garnizoanele apropiate celei solicitate, înştiinţării solicitantului, de către comandantul unităţii militare, despre unităţile militare şi funcţiile identificate, precum şi pentru formularea de noi opţiuni privind garnizoanele în care doreşte să fie încadrat, reluându-se apoi procedura prevăzută la art. 18.

Art. 21. - (1) Pentru reîncadrarea în funcţii militare sau civile a personalului prevăzut la art. 13 alin. (1) care nu se mai află în raporturi de serviciu/muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, acesta solicită, prin raport/cerere adresat/adresată comandantului centrului militar pe raza căruia domiciliază, reîncadrarea într-o funcţie cu atribuţii în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1), cu menţionarea garnizoanei în care doreşte să fie încadrat. Pentru garnizoana Bucureşti, solicitantul adresează raportul/cererea comandantului Centrului Militar Zonal Bucureşti.

(2) Comandatul centrului militar solicită unităţilor militare din garnizoana pentru care a optat solicitantul situaţia cu funcţiile vacante din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1).

(3) După identificarea funcţiei/funcţiilor, unităţile militare din garnizoana pentru care a optat solicitantul transmit situaţia comandantului centrului militar în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

(4) în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea situaţiei, comandantul centrului militar aduce la cunoştinţa solicitantului unităţile militare şi funcţiile vacante din garnizoana pentru care a optat, precum şi faptul că pentru reîncadrarea într-una din funcţii trebuie să se adreseze comandantului unităţii militare respective, cu un raport/cerere scris/scrisă, la care să anexeze documentele prevăzute la pct. 2 lit. d), f), i)-k) şi m)-o) din anexa nr. 5.

Art. 22. - (1) Pentru reîncadrarea solicitantului în funcţia vacantă pentru care optează, acesta solicită prin raport/cerere scris/scrisă adresat/adresată comandantului/şefului unităţii militare reîncadrarea în funcţia vacantă identificată, la care anexează documentele prevăzute la art. 21 alin. (4).

(2) Raportul întocmit se înaintează de structura de personal a unităţii în care este identificată funcţia vacantă comisiei de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul la care este arondată unitatea militară sau medicului expert al asigurărilor sociale, după caz, la care se anexează documentele prevăzute la art. 18 alin. (2).

(3) Pentru militari, comisia de expertiză medico-militară întocmeşte avizul medical în care menţionează dacă atribuţiile funcţiei sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava şi emite o nouă decizie medicală, în 4 exemplare, din care un exemplar se anexează la procesul-verbal al comisiei de expertiză medico-militară, iar pe celelalte le transmite:

a) un exemplar, la unitatea militară care a solicitat evaluarea;

b) un exemplar, personalului evaluat medical;

c) un exemplar, la Casa de pensii sectorială.

(4) Pentru personalul civil, medicul expert al asigurărilor sociale întocmeşte avizul medical în care menţionează dacă atribuţiile funcţiei sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava şi emite decizia medicală pe care o transmite şi unităţii militare care a solicitat evaluarea.

(5) în vederea emiterii ordinului ministrului apărării naţionale de reîncadrare în funcţie a personalului militar, comandantul unităţii militare înaintează ierarhic Direcţiei management resurse umane, respectiv Direcţiei generale de informaţii a apărării pentru personalul propriu propunerea de reîncadrare în funcţie, la care anexează documentele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 5.

(6) în vederea obţinerii aprobării ministrului apărării naţionale privind reîncadrarea în funcţie a personalului civil, comandantul/şeful unităţii militare înaintează ierarhic Direcţiei management resurse umane, respectiv Direcţiei generale de informaţii a apărării pentru personalul propriu propunerea de reîncadrare în funcţie, la care anexează documentele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 5.

Art. 23. - (1) în situaţia în care în unităţile militare din garnizoana pentru care solicitantul a formulat raportul/cererea de reîncadrare nu sunt identificate funcţii vacante în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1), comandantul centrului militar înaintează solicitarea, pe cale ierarhică, Direcţiei personal şi mobilizare din Statul Major General, care analizează posibilitatea înfiinţării unei funcţii corespunzătoare Intr-o unitate militară din garnizoana solicitată, precum şi existenţa funcţiilor vacante în garnizoane apropiate.

(2) Dacă există posibilitatea înfiinţării unei funcţii la una din unităţile militare din garnizoana solicitată, şeful Direcţiei personal şi mobilizare dispune măsurile legale în acest sens, inclusiv înştiinţarea solicitantului de către comandantul centrului militar, privind unitatea militară şi funcţia înfiinţată, urmând a se proceda în continuare conform prevederilor art. 22.

(3) în situaţia în care nu există posibilitatea prevăzută la alin. (2), şeful Direcţiei personal şi mobilizare dispune măsurile necesare identificării funcţiilor vacante în unul din domeniile de activitate prevăzute la art. 13 alin. (1) din garnizoanele apropiate celei solicitate, înştiinţării solicitantului de către comandantul centrului militar despre unităţile militare şi funcţiile identificate, precum şi pentru formularea de noi opţiuni privind garnizoanele în care doreşte să fie reîncadrat, reluându-se apoi procedura prevăzută la art. 22.

Art. 24. - În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea documentelor, Direcţia management resurse umane elaborează şi promovează spre aprobare proiectul de ordin al ministrului apărării naţionale pentru menţinerea, încadrarea sau reîncadrarea în funcţie, respectiv solicitarea aprobării pentru personalul civil, după caz.

Art. 25. - Veteranii invalizi care au fost trecuţi direct în retragere înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pot beneficia, după caz, la cerere, de prevederile art. 21-23.

Art. 26. - Personalul armatei încadrat în gradul III de invaliditate în urma participării la acţiuni militare, care nu solicită menţinerea, încadrarea ori reîncadrarea în funcţiile prevăzute la art. 13 alin. (1), beneficiază cu prioritate de prevederile normelor în vigoare privind reconversia profesională în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 27. - Prevederile prezentului capitol nu se aplică personalului clasat inapt pentru serviciul militar sau încadrat în grad de invaliditate în urma afecţiunilor psihice prevăzute la art. 2 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru personalul militar sau de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru personalul civil.

 

CAPITOLUL IV

Trimiterea la tratament în ţară sau în străinătate şi achitarea/decontarea cheltuielilor pentru personalul armatei rănit, invalid, precum şi a celui care a dobândit afecţiuni fizice sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare

 

 

Art. 28. - Personalul armatei rănit, invalid, precum şi cel care a dobândit afecţiuni fizice sau psihice pe timpul participării la acţiuni militare beneficiază de tratament în ţară sau în străinătate, în cazul în care afecţiunile nu pot fi tratate în ţară, cu suportarea contravalorii costului tratamentului şi a cheltuielilor aferente din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 29. - De drepturile prevăzute la art. 28 beneficiază şi personalul armatei care, la examenul medical efectuat la înapoierea din misiune sau ulterior acesteia, dar nu mai mult de un an, este diagnosticat cu afecţiuni fizice sau psihice pentru care se stabileşte legătura de cauzalitate cu participarea la acţiuni militare.

Art. 30. - Direcţia medicală coordonează la nivelul Ministerului Apărării Naţionale asigurarea asistenţei medicale, monitorizarea evoluţiei stării de sănătate şi evidenţa personalului prevăzut la art. 28 şi 29.

Ari. 31. - (1) Evaluarea stării de sănătate a personalului prevăzut la art. 28 şi 29 în vederea trimiterii la tratament în instituţii medicale publice sau private din ţară sau din străinătate, în situaţia în care afecţiunea nu poate fi tratată în reţeaua sanitară proprie a Ministerului Apărării Naţionale, se face în Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, denumit în continuare SUUMC, de către o comisie multidisciplinară, constituită prin ordin al comandantului acestuia.

(2) în situaţia în care se impune ca din comisia multidisciplinară să facă parte şi alţi membri decât cei prevăzuţi la alin. (1), aceştia se solicită Direcţiei medicale de către comandantul SUUMC sau pot fi numiţi direct de către comandantul SUUMC, după caz.

(3) Funcţionarea comisiei multidisciplinare şi conţinutul minimal al documentelor întocmite de către aceasta se stabilesc de către comandantul SUUMC.

Art. 32. - (1) Personalul rănit, invalid, precum şi cel care a dobândit afecţiuni fizice în urma participării la acţiuni militare poate fi trimis la tratament în instituţii medicale publice sau private din ţară, dacă în urma evaluării stării de sănătate, efectuată de comisia multidisciplinară, se stabileşte că afecţiunea nu poate fi tratată în reţeaua sanitară proprie a Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Pentru personalul prevăzut la alin. (1), aflat în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, solicitarea evaluării stării de sănătate, adresată comandantului SUUMC, se face de către:

a) comandanţii spitalelor militare teritoriale pe raza cărora domiciliază personalul în cauză, în situaţia în care personalul este internat în aceste instituţii medicale;

b) structurile centrale/statele majore ale categoriilor de forţe/comandamentele, în care personalul este încadrat şi nu se află în situaţiile prevăzute la lit. a).

(3) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) care se află în rezervă/retragere ori a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, evaluarea stării de sănătate se stabileşte de către comisia multidisciplinară, în baza solicitării scrise â persoanei în cauză, la care anexează recomandarea medicului de familie/de specialitate, adresată direct comandantului SUUMC sau prin comandanţii spitalelor militare teritoriale pe raza căruia domiciliază.

(4) Transportul în vederea internării la SUUMC a personalului prevăzut la alin (1) se face de către structurile centrale/statele majore ale categoriilor de forţe/comandamentele în care acesta este încadrat, pentru personalul în activitate ori aflat în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, respectiv de către Direcţia medicală prin structurile sanitare ale ministerului, pentru cel aflat în rezervă/retragere ori care a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale.

(5) în situaţia în care personalul prevăzut la alin. (1) este internat în structuri sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale, transportul acestuia la SUUMC se face de către acestea.

(6) în cazul în care comisia multidisciplinară stabileşte că afecţiunea nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, întocmeşte un referat medical pe care îl înaintează Direcţiei medicale, în care recomandă şi instituţia medicală publică sau privată din ţară în cadrul căreia poate fi tratată afecţiunea, după analizarea situaţiei medicale a pacientului de către respectiva instituţie medicală.

(7) în baza referatului medical prevăzut la alin. (6), Direcţia medicală înaintează un raport ministrului apărării naţionale în vederea aprobării trimiterii pacientului la tratament în instituţia medicală identificată.

(8) Cheltuielile aferente tratamentului în instituţii medicale publice sau private din ţară a personalului prevăzut la alin. (1) se suportă de către SUUMC, din sume de la bugetul de stat.

Art. 33. - Personalul armatei rănit, invalid, precum şi cel care a dobândit afecţiuni fizice ca urmare a participării la acţiuni militare poate fi trimis la tratament în străinătate, la instituţii medicale de profil, astfel:

a) direct din locaţia de desfăşurare a acţiunii militare la formaţiuni medicale de tip Rol 4 sau similar, aparţinând altor ţări cu care România are încheiate acorduri bilaterale în conţinutul cărora sunt înscrise prevederi referitoare la suportarea cheltuielilor pentru serviciile medicale efectuate;

b) după evacuarea medicală în ţară/transfer la SUUMC, în urma evaluării de către comisia multidisciplinară;

c) ulterior repatrierii şi/sau stabilirii situaţiei medico-militare, pentru continuarea tratamentului ori recuperării, în urma evaluării de către comisia multidisciplinară.

Art. 34. - În situaţia prevăzută la art. 33 lit. b), trimiterea la tratament în străinătate se face cu parcurgerea următoarei proceduri:

a) dacă în urma efectuării tratamentului, analizelor şi investigaţiilor de specialitate nu se constată ameliorări ale stării de sănătate a pacientului ori situaţia acestuia se agravează, comandantul SUUMC ordonă constituirea comisiei multidisciplinare care să evalueze starea de sănătate a acestuia şi să propună soluţii adecvate pentru continuarea tratamentului ori recuperării;

b) comisia multidisciplinară evaluează starea de sănătate a pacientului şi stabileşte oportunitatea trimiterii la tratament în străinătate numai în condiţiile în care afecţiunile nu pot fi tratate în instituţii medicale publice sau private din ţară sau dacă riscurile şi complicaţiile pe care le presupune tratamentul în ţară sunt mai mari decât cele ale tratamentului în străinătate;

c) comisia multidisciplinară stabileşte dacă este necesar ca pacientul să beneficieze de Însoţitor/Însoţitori, personal medical şi/sau membru al familiei pe timpul tratamentului în străinătate, având la bază utilitatea aparţinătorului pentru pacient, şi menţionează dacă personalul medical trebuie să fie de specialitatea afecţiunii pacientului;

d) în situaţia în care comisia multidisciplinară stabileşte faptul că afecţiunea nu poate fi tratată în ţară, întocmeşte un referat medical pe care îl înaintează Direcţiei medicale, în care recomandă şi instituţia medicală din străinătate în cadrul căreia poate fi tratată afecţiunea, după analizarea situaţiei medicale a pacientului de către respectiva instituţie medicală;

e) în baza referatului medical prevăzut la lit. d), Direcţia medicală înaintează raport ministrului apărării naţionale în vederea aprobării trimiterii pacientului la tratament în instituţia medicală din străinătate identificată.

Art. 35. - În situaţia prevăzută la art. 33 lit. c), trimiterea la tratament în străinătate se face cu parcurgerea următoarei proceduri:

a) în baza scrisorii medicale formulate de către medicul de familie/medicul specialist, personalul prevăzut la art. 28 şi 29 se internează în spitalul militar teritorial la care este arondată unitatea unde este încadrat/pe raza căruia are domiciliul, de unde va fi transferat la SUUMC;

b) comisia multidisciplinară prevăzută la art. 31 alin. (1) evaluează şi stabileşte trimiterea la tratament în străinătate numai în condiţiile în care afecţiunile nu pot fi tratate în instituţii medicale publice sau private din ţară sau dacă riscurile şi complicaţiile pe care le presupune tratamentul în ţară sunt mai mari decât cele ale tratamentului în străinătate;

c) comisia multidisciplinară stabileşte dacă este necesar ca pacientul să beneficieze de însoţitor/însoţitori, personal medical şi/sau membru al familiei, pe timpul tratamentului în străinătate, având la bază utilitatea aparţinătorului pentru pacient, şi menţionează dacă personalul medical trebuie să fie de specialitatea afecţiunii pacientului;

d) în situaţia în care comisia multidisciplinară stabileşte faptul că afecţiunea nu poate fi tratată în ţară, întocmeşte un referat pe care îl înaintează Direcţiei medicale, în care recomandă şi instituţia medicală din străinătate în cadrul căreia poate fi tratată afecţiunea, după analizarea situaţiei medicale a pacientului de către respectiva instituţie medicală;

e) în baza referatului medical prevăzut la lit. d), Direcţia medicală înaintează un raport ministrului apărării naţionale în vederea aprobării trimiterii pacientului la tratament în instituţia medicală din străinătate identificată.

Art. 36. - Cheltuielile aferente tratamentului şi deplasării în străinătate a personalului prevăzut la art. 33, precum şi, eventual, pentru însoţitorul/însoţitorii prevăzut/prevăzuţi la art. 34 lit. c) şi art. 35 lit. c), respectiv transport, cazare, masă, taxă de viză, diurnă, după caz, se efectuează în condiţiile stabilite pentru personalul trimis în misiune temporară în străinătate, după cum urmează:

a) pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. a), de către ordonatorii de credite în subordinea cărora se află pacientul;

b) pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. b) şi c), de către Direcţia medicală.

Art. 37. - Monitorizarea evoluţiei stării de sănătate a personalului prevăzut la art. 33 pe timpul internării în instituţii medicale din străinătate se realizează astfel:

a) pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. a), de către personalul medical stabilit de ordonatorii de credit în subordinea cărora se află pacientul;

b) pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. b) şi c), de către personalul medical stabilit de Direcţia medicală.

Art. 38. - Plata/Decontarea cheltuielilor aferente tratamentului în străinătate a personalului prevăzut la art. 28 şi 29, inclusiv a medicamentelor, materialelor sanitare, ortezelor, protezelor, produselor medicale, ortopedice şi a altor dispozitive medicale, se efectuează în baza facturilor sau documentelor justificative emise de către instituţiile medicale, potrivit legislaţiei din ţara respectivă, din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, de către structurile prevăzute la art. 36.

Art. 39. - Personalul armatei care, pe timpul participării la acţiuni militare, prezintă reacţii severe la stres operaţional sau posibile simptome ale unor afecţiuni psihice, aşa cum sunt acestea definite la art. 2 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, care nu se remit în urma acordării primului ajutor psihologic de către comandanţii de subunităţi şi a intervenţiei specializate a psihologului care asigură asistenţa psihologică a misiunii, este evacuat medical în ţară în urma deciziei structurii medicale, cu aprobarea comandantului structurii participante la misiune, şi se internează în SUUMC.

Art. 40. - (1) Personalul armatei care la examenul medical efectuat la înapoierea din misiune sau ulterior acesteia, dar nu mai mult de un an, este identificat, în urma evaluărilor de tip screening şi a celor de psihodiagnostic şi evaluare clinică, cu manifestări psihocomportamentale specifice tulburărilor relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice pentru care se stabileşte legătura de cauzalitate cu participarea la acţiunile militare beneficiază de asistenţă psihologică acordată de psihologul clinician la care este arondată unitatea militară în care este încadrat personalul.

(2) Monitorizarea stării de sănătate psihică şi recuperare psihologică se realizează sub coordonarea Centrului de investigaţii socio-comportamentale din subordinea Direcţiei management resurse umane, precum şi de către personalul de specialitate din cadrul Direcţiei generale de informaţii a apărării pentru personalul încadrat în această structură, respectiv de către psihologul clinician la care este arondată unitatea militară de provenienţă, iar dacă situaţia o impune, se internează în SUUMC.

Art. 41. - (1) Efectuarea analizelor şi investigaţiilor medicale/psihologice ale personalului prevăzut la art. 39 şi 40, precum şi monitorizarea evoluţiei stării de sănătate, recuperare medicală şi psihologică a acestuia se realizează de către SUUMC, respectiv de către psihologul clinician la care este arondată unitatea militară de provenienţă.

(2) în situaţia în care, pe timpul efectuării tratamentului de specialitate, nu se constată ameliorări ale stării de sănătate a pacientului ori situaţia acestuia se agravează, comandantul SUUMC ordonă constituirea unei comisii de specialitate care să evalueze starea de sănătate a acestuia şi să propună soluţii adecvate pentru continuarea tratamentului.

(3) În cazul în care, în urma evaluării, comisia de specialitate prevăzută la alin. (2) stabileşte că afecţiunea psihică nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, întocmeşte un referat medical pe care îl înaintează Direcţiei medicale, în care recomandă şi instituţia medicală publică sau privată din ţară în cadrul căreia poate fi tratată afecţiunea, după analizarea situaţiei medicale a pacientului de către respectiva instituţie medicală.

(4) în situaţia în care comisia de specialitate prevăzută la alin. (2) stabileşte că afecţiunea psihică a pacientului nu poate fi tratată în ţâră, întocmeşte un referat medical în care recomandă şi instituţia medicală din străinătate în cadrul căreia poate fi tratată afecţiunea, după analizarea situaţiei medicale a pacientului de către respectiva instituţie medicală.

(5) în baza referatului prevăzut la alin. (3) sau (4), după caz, Direcţia medicală solicită prin raport ministrului apărării naţionale aprobarea trimiterii pacientului la tratament în instituţia medicală identificată.

(6) Comisia prevăzută la alin. (2) stabileşte dacă este necesar ca pacientul să beneficieze de însoţitor/însoţitori, personal medical/psiholog şi/sau membru al familiei, pe timpul tratamentului în ţară sau în străinătate.

(7) Funcţionarea comisiei de specialitate şi conţinutul minimal al documentelor întocmite de către aceasta se stabilesc de către comandantul SUUMC.

Art. 42. - Cheltuielile aferente efectuării tratamentului şi deplasării în străinătate a personalului prevăzut la art. 41 alin. (4), precum şi, eventual, pentru însoţitorul/însoţitorii prevăzut/prevăzuţi la art. 41 alin. (6), respectiv transport, cazare, masă, taxă de viză sau diurnă, după caz, se efectuează în condiţiile stabilite pentru personalul trimis în misiune temporară în străinătate, de către Direcţia medicală, din bugetul propriu.

Art. 43. - (1) Monitorizarea evoluţiei stării de sănătate a personalului prevăzut la art. 41 alin. (4) pe timpul internării în instituţii medicale din străinătate se poate face de către personalul stabilit de către Direcţia medicală în colaborare cu Centrul de investigaţii socio-comportamentale, după caz.

(2) Cheltuielile aferente monitorizării în străinătate a personalului prevăzut la art. 41 alin. (4), respectiv transport, cazare, masă, taxă de viză, diurnă, se efectuează în condiţiile stabilite pentru personalul trimis în misiune temporară în străinătate, de către Direcţia medicală, din bugetul propriu.

Art. 44. - Plata/Decontarea cheltuielilor aferente tratamentului în străinătate a personalului prevăzut la art. 41 alin. (4) se face în baza facturilor sau documentelor justificative emise de către instituţiile medicale, de tratament sau recuperare, potrivit legislaţiei din ţara respectivă, de către Direcţia medicală, din bugetul propriu.

Art. 45. - (1) Pentru personalul prevăzut la art. 28 şi 29, aflat la tratament în străinătate, în situaţia în care continuarea tratamentului şi a recuperării în cadrul aceleiaşi structuri sau la alte instituţii medicale de profil necesită cheltuieli suplimentare în afara acordurilor bilaterale, continuarea tratamentului la instituţia medicală în care se află internat sau transferul la altă instituţie medicală din străinătate se efectuează numai cu avizul comisiei multidisciplinare prevăzute la art. 31 alin. (1) sau al comisiei de specialitate prevăzute la art. 41 alin. (2), după caz.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) analizează documentaţia medicală transmisă de instituţia medicală din străinătate unde se află internat pacientul şi stabilesc oportunitatea continuării tratamentului. În cazuri excepţionale, reprezentantul/ reprezentanţii din cadrul comisiilor, stabilit/stabiliţi de comandantul SUUMC, cu avizul şefului Direcţiei medicale, poate/pot efectua deplasarea la instituţia medicală din străinătate unde, împreună cu specialiştii din instituţia medicală respectivă, evaluează starea pacientului şi stabilesc oportunitatea continuării tratamentului.

(3) în vederea aprobării deplasării reprezentantului/ reprezentanţilor din cadrul comisiilor prevăzute la alin. (1) la instituţia medicală din străinătate, şeful Direcţiei medicale înaintează un raport ministrului apărării naţionale.

(4) în baza referatului medical întocmit de comisiile prevăzute la alin. (1) la înapoierea în ţară a reprezentantului/ reprezentanţilor, şeful Direcţiei medicale înaintează un raport ministrului apărării naţionale în vederea aprobării continuării tratamentului în străinătate sau evacuării pacientului şi internării acestuia în instituţii medicale publice sau private din ţară, după caz.

(5) Cheltuielile aferente deplasării în străinătate a reprezentantului/reprezentanţilor comisiilor prevăzute la alin. (1), respectiv transport, cazare, masă, taxă de viză sau diurnă, după caz, se efectuează în condiţiile stabilite pentru personalul trimis în misiune temporară în străinătate, după cum urmează:

a) pentru personalul prevăzut la art. 33 lit. a), de către ordonatorii de credite în subordinea cărora se află pacientul;

b) pentru personalul prevăzut la art. 33 lit. b) şi c), de către Direcţia medicală.

Art. 46. - În situaţia în care, pentru continuarea tratamentului şi a recuperării pacientului internat într-o instituţie medicală din străinătate, se decide de urgenţă transferarea acestuia la altă instituţie medicală din străinătate,plata serviciilor medicale se efectuează, până la derularea procedurii prevăzute la art. 45, după cum urmează:

a) pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. a), de către ordonatorii de credite în subordinea cărora se află pacientul;

b) pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. b) şi c), de către Direcţia medicală.

Art. 47. - Monitorizarea evoluţiei stării de sănătate a personalului prevăzut la art. 28 şi 29, ulterior repatrierii/externării şi/sau stabilirii situaţiei medico-militare, se realizează astfel:

a) pentru personalul în activitate rănit, invalid, precum şi pentru cel care a dobândit afecţiuni fizice în urma participării la acţiuni militare, de către medicul de unitate, spitalul militar la care este arondată unitatea militară şi Centrul de asistenţă medicală multidisciplinară pentru militarii răniţi în teatrele de operaţii, din cadrul SUUMC, denumit în continuare Centrul de asistenţă medicală, sub coordonarea Direcţiei medicale;

b) pentru personalul în activitate care a dobândit afecţiuni psihice în urma participării la acţiuni militare, de către medicul şi psihologul de unitate, precum şi de către specialiştii spitalului militar şi psihologul clinician la care este arondată unitatea militară, sub coordonarea Direcţiei medicale;

c) pentru personalul rănit, invalid, precum şi pentru cel care a dobândit afecţiuni fizice în urma participării la acţiuni militare şi care se află în rezervă/retragere ori a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către medicul de familie, spitalul militar la care este arondat centrul militar pe raza căruia domiciliază şi Centrul de asistenţă medicală, sub coordonarea Direcţiei medicale;

d) pentru personalul care a dobândit afecţiuni psihice şi care se află în rezervă/retragere ori a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către medicul de familie, specialiştii spitalului militar la care este arondat centrul militar pe raza căruia domiciliază şi psihologul clinician la care este arondată cea mai apropiată unitate militară de localitatea în care are domiciliul stabil, sub coordonarea Direcţiei medicale.

Art. 48. - (1) Planificarea evaluării periodice a stării de sănătate a personalului prevăzut la art. 28 şi 29 se face de către comisiile prevăzute la art. 31 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) sau de către medicul unităţii în care este încadrat personalul respectiv, după caz, cu aprobarea ordonatorului de credite în subordinea căruia se află acesta, cu avizul prealabil al spitalului militar la care este arondată unitatea militară, respectiv de către Direcţia medicală, în colaborare cu Centrul de asistenţă medicală, în situaţia personalului în rezervă/retragere ori care a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale.

(2) în situaţii de urgenţă medicală, evaluarea situaţiei medicale a personalului se poate face şi fără planificare, la solicitarea uneia dintre structurile prevăzute la alin. (1), precum şi a personalului respectiv.

Art. 49. - Dacă pe timpul monitorizării stării de sănătate a personalului prevăzut la art. 28 şi 29 nu se constată ameliorări ale stării de sănătate ori situaţia acestuia se agravează, se poate relua una din procedurile specificate la art. 32, 34, 35 sau 41, după caz.

Art. 50. - Personalul rănit, invalid, precum şi cel care a dobândit afecţiuni fizice în urma participării la acţiuni militare beneficiază gratuit, ori de câte ori este nevoie, de repararea sau înlocuirea ortezelor, protezelor, produselor medicale ortopedice şi altor dispozitive medicale necesare tratamentului şi recuperării, cu respectarea următoarei proceduri:

a) se internează la SUUMC, în baza recomandării medicului de unitate/medicului de familie/ medicului de specialitate, după caz, unde se evaluează de către personalul medical de specialitate din cadrul Centrului de asistenţă medicală;

b) personalul medical de specialitate din cadrul Centrului de asistenţă medicală evaluează starea pacientului, stabileşte necesitatea reparării sau înlocuirii ortezelor, protezelor, produselor medicale ortopedice şi altor dispozitive medicale necesare tratamentului/recuperării şi recomandă tipul de dispozitiv medical necesar redobândirii capacităţilor fizice şi autonomiei medicale a pacientului şi întocmeşte referatul medical pe care îl înaintează Direcţiei medicale;

c) în baza referatului medical întocmit de personalul medical de specialitate din cadrul Centrului de asistenţă medicală, şeful Direcţiei medicale dispune iniţierea procedurilor de mentenanţă sau de achiziţie, conform prevederilor actelor normative.

Art. 51. - Plata/Decontarea cheltuielilor aferente reparării sau înlocuirii ortezelor, protezelor, produselor medicale ortopedice şi altor dispozitive medicale necesare personalului prevăzut la art. 50 se face de către SUUMC.

Art. 52. - Planificarea fondurilor necesare serviciilor medicale şi a cheltuielilor aferente pentru personalul prevăzut la art. 28 şi 29, inclusiv a medicamentelor, materialelor sanitare, ortezelor, protezelor, produselor medicale ortopedice şi a altor dispozitive medicale, se face astfel:

a) de către ordonatorii de credite în bugetele proprii;, pentru personalul aflat în situaţia prevăzută la art. 33 lit. a);

b) de către spitalele militare în bugetele proprii, pentru serviciile medicale şi cheltuielile aferente, inclusiv contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare, care se asigură în reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, pentru personalul prevăzut la art. 33 lit. b) şi c);

c) de către SUUMC în bugetul propriu, pentru serviciile medicale şi cheltuielile aferente, inclusiv contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare care se asigură în instituţiile medicale publice sau private din ţară, precum şi pentru ortezele, protezele, produsele medicale ortopedice şi alte dispozitive medicale, pentru personalul prevăzut la art. 33 lit. b) şi c);

d) de către Direcţia medicală în bugetul propriu, pentru serviciile medicale, inclusiv planificarea medicamentelor, materialelor sanitare, ortezelor, protezelor, produselor medicale ortopedice şi a altor dispozitive medicale, care se asigură în instituţii medicale din străinătate pentru personalul prevăzut la art. 33 lit. b) şi c).

Art. 53. - Gestionarea ortezelor, protezelor, produselor medicale ortopedice şi a altor dispozitive medicale pentru personalul prevăzut la art. 28 şi 29 se realizează de către SUUMC.

Art. 54. - (1) Programul de recuperare medicală prevăzut la art. 82 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se întocmeşte de Centrul de asistenţă medicală anual, pentru fiecare caz în parte, la cererea personalului armatei încadrat în gradul I de invaliditate/reprezentantului legal şi se aprobă de comandantul SUUMC.

(2) Programul de recuperare prevăzut la alin. (1) se întocmeşte conform modelului prevăzut la lit. a) din anexa nr. 6, în funcţie de afecţiunile medicale, în colaborare cu personal medical de specialitate şi este trimis, pentru informare, structurii de specialitate din cadrul Direcţiei medicale şi Direcţiei calitatea vieţii personalului.

(3) Programul de participare la activităţile sociale prevăzute la art. S2 alin. (41) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se întocmeşte de către Direcţia calitatea vieţii personalului, anual, în baza cererii personalului armatei încadrat în gradul I de invaliditate/reprezentantului legal.

(4) Programul de participare la activităţile sociale prevăzut la alin. (3) se întocmeşte conform modelului prevăzut la lit. b) din anexa nr. 6 după aprobarea programului de recuperare medicală şi este trimis spre informare structurii de specialitate din cadrul Direcţiei medicale şi structurii centrale/categoriei de forţe/comandamentului de care aparţine personalul armatei încadrat în gradul I de invaliditate.

 

CAPITOLUL V

Acordarea drepturilor personalului armatei participant la acţiuni militare

 

Art. 55. - În vederea acordării dreptului prevăzut la art. 81 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, personalul armatei invalid, rănit şi cel care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare, precum şi cel prevăzut la art. 81 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 adresează o cerere formulată în nume personal societăţii comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice la care anexează adeverinţa prevăzută în anexa nr. 7, eliberată de unitatea militară cu care personalul armatei se află în raporturi de serviciu/de muncă sau de centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru personalul în rezervă/retragere sau care nu se mai află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, din care să rezulte că se încadrează în prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006.

Art. 56. - Personalul armatei invalid, rănit, cel care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare, precum şi cel prevăzut la art. 81 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 beneficiază de scutire de la plata abonamentului lunar standard pentru un singur post telefonic, prin decontarea tarifului de abonament înscris în factura emisă de operatorul de telefonie respectiv, în cuantumul înscris în aceasta.

Art. 57. - Personalul armatei invalid, rănit, cel care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare, precum şi cel prevăzut la art. 81 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 beneficiază de decontarea contravalorii a 12 călătorii interne dus-întors, pe calea ferată sau cu mijloacele de transport în comun rutiere sau pe căile fluviale, la alegere, într-un an calendaristic, pe baza legitimaţiilor de călătorie emise conform prevederilor legale în domeniu.

Art. 58. - Personalul armatei invalid, rănit şi cel care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare, precum şi cel prevăzut la art. 81 alin. (3) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun, de suprafaţă şi subteran, din localitatea de domiciliu ori din garnizoana în care îşi desfăşoară activitatea, prin decontarea abonamentului/abonamentelor )unar(e)/anual(e) emis(e) conform prevederilor legale în domeniu.

Art. 59. - (1) Drepturile prevăzute la art. 56-58 se asigură de către:

a) unitatea militară în care este încadrat personalul armatei;

b) centrul militar pe raza căruia domiciliază personalul armatei care a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale;

c) centrul militar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea personalul prevăzut la art. 81 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006.

(2) Decontarea drepturilor prevăzute la art. 56-58 se efectuează lunar, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-au depus documentele.

(3) Decontarea drepturilor prevăzute la art. 56-58 se efectuează pe baza unui dosar personal constituit, după caz, din următoarele documente:

a) cerere scrisă;

b) decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate emisă de către comisiile de expertiză medico-militară pentru cadrele militare, precum şi pentru soldaţii/gradaţii profesionişti, de la data de 23 aprilie 2010;

c) certificat medical de clasare „inapt pentru serviciul militar” emis de comisiile de expertiză medico-militară, precum şi decizie asupra capacităţii de muncă emisă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru soldaţii/gradaţii profesionişti clasaţi „inapt pentru serviciul militar”, anterior datei de 23 aprilie 2010;

d) copie după actul de identitate al solicitantului;

e) extras din ordinul de zi pe unitate sau din jurnalul acţiunilor militare ori de lupta;

f) brevetul prin care se face dovada decorării pentru merite pe timpul misiunii, potrivit Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată;

g) copie după legitimaţia tip „Veteran” sau adeverinţă eliberată de către structurile responsabile, în situaţia prevăzută la art. 81 alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, din care să rezulte participarea, cel puţin 2 ani neîntrerupt sau cumulativ, la acţiuni militare şi obţinerea în această perioadă a unor calificative de cel puţin „foarte bun” în aprecierea de serviciu, respectiv a punctajului maxim în evaluarea anuală, după caz;

h) adeverinţă eliberată de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană/de sector pentru invalizii încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, din care să rezulte drepturile de care beneficiază în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 60. - Transportul gratuit dus-întors la instituţiile medicale de profil din ţară, precum şi la activităţile necesare pentru refacerea fizică şi psihică, prevăzut la art. 81 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, se asigură beneficiarilor astfel;

a) pentru personalul armatei care se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către unitatea militară în care este încadrat, cu un mijloc de transport adecvat afecţiunii medicale de care suferă, în baza raportului personal înaintat comandantului/şefului unităţii militare, la care se anexează programul de recuperare întocmit de medicul de unitate în baza recomandărilor formulate de medicul specialist/psihologul clinician, avizat de comisia de expertiză medico-militară a spitalului militar la care este arondată unitatea şi aprobat de ordonatorul de credite care asigură unitatea din punct de vedere financiar;

b) pentru personalul care se află în rezervă/retragere ori a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către spitalul militar la care este arondat centrul militar pe raza căruia domiciliază, cu un mijloc de transport adecvat afecţiunii medicale de care suferă, în baza solicitării formulate în nume personal, înaintată comandantului spitalului militar, la care se anexează programul de recuperare întocmit de medicul de familie în baza recomandărilor formulate de medicul specialist/psihologul clinician, avizat de comisia de expertiză medico-militară a spitalului militar şi aprobat de şeful Direcţiei medicale.

Art. 61. - Transportul gratuit dus-întors al personalului încadrat în gradul I de invaliditate, pentru rezolvarea unor probleme administrative, prevăzut la art. 81 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, se asigură beneficiarilor astfel:

a) pentru personalul armatei care se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către unitatea militară în care este încadrat, cu un mijloc de transport adecvat afecţiunii medicale de care suferă, în baza raportului personal înaintat comandantului/şefului unităţii militare, la care se anexează documentele justificative din care să reiasă obligativitatea prezenţei acestuia;

b) pentru personalul care se află în rezervă/retragere ori a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, de către cea mai apropiată unitate militară care dispune de un mijloc de transport adecvat afecţiunii medicale de care suferă, în baza solicitării formulate în nume personal, înaintată, prin centrul militar pe raza căruia domiciliază, şefului categoriei/comandamentului de care aparţine această unitate, la care se anexează documentele justificative din care să reiasă obligativitatea prezenţei acestuia;

c) în situaţia în care unitatea militară în care este încadrat personal cu gradul I de invaliditate nu dispune de un mijloc de transport adecvat, acesta poate solicita, în scris, altei unităţi militare punerea la dispoziţie a respectivului mijloc de transport, cu aprobarea prealabilă a eşalonului superior unităţii care îl asigură.

Art. 62. - Fondurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 60 şi 61, precum şi motokilometrii aferenţi transportului se planifică şi se asigură de către ordonatorii de credite care au responsabilităţi pentru punerea în aplicare a respectivelor prevederi.

Art. 63. - Indemnizaţia lunară de invaliditate prevăzută la art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se acordă de către Casa de pensii sectorială, pe baza unui dosar care cuprinde următoarele documente;

a) cerere scrisă;

b) decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate emisă de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare, precum şi pentru soldaţii/gradaţii profesionişti, de la data de 23 aprilie 2010;

c) certificat medical de clasare „inapt pentru serviciul militar” emis de comisiile de expertiză medico-militară, precum şi decizie asupra capacităţii de muncă emisă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru soldaţii/gradaţii profesionişti clasaţi „inapt pentru serviciul militar”, anterior datei de 23 aprilie 2010;

d) decizie asupra capacităţii de muncă emisă de către medicul specialist în expertiza medicală a capacităţii de muncă, pentru personalul civil;

e) copie după actul de identitate al solicitantului;

f) adeverinţă eliberată de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană/de sector pentru invalizii încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, din care să rezulte drepturile de care beneficiază în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 64. - (1) în documentele prevăzute la art. 63 lit. b)-d) trebuie să se înscrie data dobândirii invalidităţii, precum şi legătura de cauzalitate dintre invaliditatea dobândită şi acţiunea militară.

(2) Pentru personalul civil, dosarul cuprinde, în plus faţă de documentele prevăzute la art. 63 lit. a) şi d)-f), şi o copie a procesului-verbal întocmit de către comisia specială de cercetare a condiţiilor în care s-a produs evenimentul, prevăzut la art. 14 alin. (1).

Art. 65. - (1) Plata indemnizaţiei lunare de invaliditate prevăzute la art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc evenimentul care a cauzat invaliditatea, dacă dosarul este depus la Casa de pensii sectorială în termen de 90 de zile de la data producerii acestuia.

(2) Plata indemnizaţiei lunare de invaliditate prevăzute la art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus dosarul la Casa de pensii sectorială, dacă acesta este depus într-un termen ce depăşeşte 90 de zile de la data producerii evenimentului care a cauzat invaliditatea.

Art. 66. - Plata indemnizaţiei lunare de invaliditate prevăzute la art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face odată cu plata drepturilor de pensie sau a altor drepturi de asigurări sociale.

Art. 67. - Plata indemnizaţiei lunare de invaliditate prevăzute la art. 82 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 încetează în următoarele situaţii:

a) când, după revizuirea periodică a gradului de invaliditate, se constată că persoana beneficiară nu se mai încadrează în grad de invaliditate;

b) în caz de deces al persoanei beneficiare.

Art. 68. - Indemnizaţia lunară prevăzută la art. 83 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se asigură de către unitatea militară în care este încadrat personalul beneficiar.

Art. 69. - (1) Indemnizaţia lunară pentru însoţitor prevăzută la art. 82 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se acordă personalului prevăzut la art. 2 lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, încadrat în gradul I de invaliditate.

(2) Plata indemnizaţiei lunare pentru însoţitor prevăzute la art. 82 alin, (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face începând cu data de 1 a lunii următoare încadrării în grad de invaliditate, dacă cererea este depusă la Casa de pensii sectorială în termen de 90 de zile de la emiterea documentelor prevăzute la art. 63 lit. b)-d).

(3) Plata indemnizaţiei lunare pentru însoţitor prevăzute la art. 82 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus cererea la Casa de pensii sectorială, dacă aceasta este depusă într-un termen ce depăşeşte 90 de zile de la emiterea documentelor prevăzute la art. 63 lit. b)-d).

(4) Plata indemnizaţiei lunare pentru însoţitor prevăzute la art. 82 alin. (1î) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face odată cu plata drepturilor de pensie şi/sau a altor drepturi de asigurări sociale.

(5) Plata indemnizaţiei lunare pentru însoţitor prevăzute la art. 82 alin. (1î) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 încetează în următoarele situaţii:

a) când, după revizuirea periodică a gradului de invaliditate, se constată că persoana beneficiară nu se mai încadrează în gradul I de invaliditate;

b) în caz de deces al persoanei beneficiare.

 

CAPITOLUL VI

Drepturile urmaşilor personalului armatei decedat, precum şi ale soţului şi/sau ale copiilor personalului armatei încadrat În grad de invaliditate ca urmare a participării la acţiuni militare

 

Art. 70. - (1) Copiii soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi ai personalului civil decedat ca urmare a participării la acţiuni militare pot fi transferaţi/înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar militar în aceleaşi condiţii ca şi copiii cadrelor militare decedate, conform prevederilor actelor normative specifice din Ministerul Apărării Naţionale care reglementează transferul şi înmatricularea elevilor.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi copiilor personalului armatei încadrat în grad de invaliditate.

Art. 71. - (1) Copiii personalului armatei decedat şi ai personalului armatei încadrat în grad de invaliditate ca urmare a participării la acţiuni militare beneficiază, pe durata studiilor în instituţiile civile de învăţământ, de burse de studii.

(2) Bursele prevăzute la alin. (1) se acordă astfel:

a) elevilor şi studenţilor care urmează cursurile unei instituţii civile de învăţământ, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

b) pe durata pregătirii în instituţiile civile de învăţământ cu frecvenţă, de nivel primar, secundar, terţiar sau universitar, după caz;

c) pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de maşter sau pentru un singur program de doctorat, după caz.

(3) Bursele prevăzute la alin. (1) se plătesc lunar, iar cuantumul acestora se calculează astfel:

a) pentru copiii personalului armatei decedat şi ai personalului armatei încadrat în gradul I de invaliditate, prin aplicarea unui coeficient de 1,10 asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata;

b) pentru copiii personalului armatei încadrat în gradul II de invaliditate, prin aplicarea unui coeficient de 0,5 asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata;

c) pentru copiii personalului armatei încadrat în gradul III de invaliditate, prin aplicarea unui coeficient de 0,33 asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata.

(4) Anual, bursa de studii prevăzută la alin. (1), aferentă lunii octombrie, cuprinde şi contravaloarea echipamentului unui elev din instituţiile militare de învăţământ ale forţelor terestre, cu durata de şcolarizare de 2 ani, pentru cumpărarea unor articole de îmbrăcăminte, precum şi contravaloarea în lei a sumei de 100euro, calculată la cursul euro comunicat de Banca Naţională a României pentru data de 15 septembrie a anului în care se face plata, pentru procurarea unor materiale de studii.

(5) Pentru acordarea drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (4) solicitanţii depun la Casa de pensii sectorială, în luna următoare decesului sau după încadrarea în grad de invaliditate, după caz, documentele prevăzute în anexa nr. 8.

(6) Calculul şi plata drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (4) se fac începând cu data de 1 a lunii următoare producerii decesului/data începerii anului de învăţământ sau de la data încadrării în grad de invaliditate/data începerii anului de învăţământ, dacă dosarul este depus la Casa de pensii sectorială în termen de 90 de zile de la data producerii decesului sau încadrării în grad de invaliditate.

(7) Calculul şi plata drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (4) se fac începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus dosarul la Casa de pensii sectorială, dacă acesta este depus într-un termen ce depăşeşte 90 de zile de la data producerii decesului sau încadrării în grad de invaliditate sau de la data începerii anului de învăţământ.

Art. 72. - (1) Plata burselor de studii prevăzute la art. 71 alin. (1) şi a drepturilor prevăzute la art. 71 alin. (4), după caz, încetează după cum urmează:

a) pentru copiii personalului armatei încadrat în grad de invaliditate, cu data de 1 a lunii următoare celei în care, după revizuirea periodică a gradului de invaliditate, personalul armatei încadrat în grad de invaliditate nu se mai încadrează în respectivul grad de invaliditate;

b) la împlinirea vârstei de 18 ani, dacă beneficiarul nu face dovada continuării studiilor într-o instituţie civilă de învăţământ cu frecvenţă organizată conform legii;

c) cu data de 1 a lunii următoare celei în care beneficiarul termină studiile, dacă aceasta are loc până la împlinirea vârstei de 26 de ani;

d) la împlinirea vârstei de 26 de ani.

(2) Plata burselor de studii prevăzute la art. 71 alin. (1) şi a drepturilor prevăzute la art. 71 alin. (4) se suspendă în următoarele cazuri:

a) cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a încheiat anul de învăţământ, dacă beneficiarul nu face dovada promovării anului de învăţământ;

b) cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a încheiat anul de învăţământ, în cazul absolvirii instituţiilor de învăţământ de nivel secundar, terţiar sau universitar;

c) cu data de 1 a lunii următoare celei în care beneficiarul amână/suspendă anul de studii.

(3) Plata burselor suspendate conform alin. (2) se reia cu data de 1 a lunii următoare celei în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile avute în vedere la acordare.

Art. 73. - (1) Urmaşii personalului armatei decedat ca urmare a participării la acţiuni militare beneficiază de indemnizaţia lunară prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 în baza următoarelor documente:

a) cerere scrisă;

b) decizie medicală emisă de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare, precum şi pentru soldaţii/gradaţii profesionişti, de la data de 23 aprilie 2010;

c) certificat medical emis de către comisiile de expertiză medico-militară pentru soldaţii/gradaţii profesionişti, anterior datei de 23 aprilie 2010;

d) decizia medicală, pentru personalul civil;

e) copie după certificatul de deces;

f) copie după actul de identitate al solicitantului;

g) copie după actele din care să rezulte calitatea de urmaş a celui decedat;

h) documentele prevăzute la art. 2 alin. (5);

i) adeverinţă întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

j) angajamentul de a comunica în scris, în termen de 5 zile lucrătoare, orice schimbare intervenită, de natură să modifice condiţiile care au stat la baza acordării indemnizaţiei;

k) adeverinţa de venit eliberată de birourile/serviciile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(2) Părinţii personalului armatei decedat ca urmare a participării la acţiuni militare beneficiază de jumătate din indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1), în condiţiile art. 85 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, în baza următoarelor documente:

a) cerere scrisă;

b) copie după certificatul de deces;

c) copie după actul de identitate al părinţilor;

d) copie după actele din care să rezulte calitatea de părinte al celui decedat;

e) declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notarul public, din care să reiasă că cel decedat era singurul susţinător al acestora;

f) documentele prevăzute la art. 2 alin. (5);

g) adeverinţă întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

h) angajamentul de a comunica în scris, în termen de 5 zile lucrătoare, orice schimbare intervenită, de natură să modifice condiţiile care au stat la baza acordării indemnizaţiei;

i) adeverinţă de venit eliberată de birourile/serviciile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. 74. - (1) Baza de calcul din adeverinţa prevăzută la art. 73 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) lit. g) o constituie suma reprezentând solda funcţiei de bază brută/salariul de bază brut, astfel cum a fost majorată/majorat la 1 decembrie 2015.

(2) La stabilirea bazei de calcul prevăzute la alin. (1) nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în cazurile precizate la alin. (2) se are în vedere suma care reprezintă solda funcţiei de bază brută, respectiv suma care reprezintă salariul de bază brut, astfel cum au fost majorate la 1 decembrie 2015.

(4) Pentru perioada ianuarie 1990-decembrie 2010, la întocmirea bazei de calcul precizate la alin. (1), pentru determinarea soldei funcţiei de bază brute se are în vedere solda de bază sau, după caz, solda lunară.

(5) Unităţile militare în care a fost încadrat personalul armatei decedat ca urmare a participării la acţiuni militare au obligaţia să transmită, la solicitarea beneficiarilor ori a Casei de pensii sectoriale, adeverinţa cuprinzând baza de calcul prevăzută la alin. (1).

(6) Dacă adeverinţa prevăzută la art. 73 alin, (1) lit. i) şi alin. (2) lit. g) nu este depusă în termenele stabilite la art. 75, cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se stabileşte şi se acordă, iniţial, în baza câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, urmând ca regularizarea să fie efectuată după primirea situaţiei.

Art. 75. - (1) Plata indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a produs evenimentul care a cauzat decesul, dacă dosarul este depus la Casa de pensii sectorială în termen de 90 de zile de la data producerii acestuia.

(2) Plata indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus dosarul la Casa de pensii sectorială, dacă acesta este depus într-un termen ce depăşeşte 90 de zile de la data producerii evenimentului care a cauzat decesul.

Art. 76. - (1) indemnizaţia lunară prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se plăteşte de către Casa de pensii sectorială.

(2) Plata indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 8$ alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face odată cu plata drepturilor de pensie şi/sau a altor drepturi de asigurări sociale,

Art. 77. - Plata indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 încetează în următoarele situaţii:

a) dacă persoana beneficiară/persoanele beneficiare realizează venituri în cuantum mai mare de 35% din câştigul salarial mediu brut, începând cu data realizării veniturilor;

b) în caz de deces al persoanei/persoanelor beneficiare, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc decesul;

c) la împlinirea vârstei de 18 ani de către copiii personalului armatei decedat în urma participării la acţiuni militare sau dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, în mod similar pensiei de urmaş;

d) dacă soţul/soţia personalului armatei decedat în urma participării la acţiuni militare se recăsătoreşte, începând cu data schimbării stării civile.

Art. 78. - Personalul prevăzut la art. 6 alin. (1) şi (2), art. 81 alin. (2) şi art. 85 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă â Guvernului nr. 82/2006 beneficiază de drepturile stabilite în Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 120/2015 pentru folosirea căminelor militare, cabanelor militare, sanatoriilor şi a altor facilităţi recreative şi sportive aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 79. - Personalul prevăzut la art. 2 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 beneficiază de drepturile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ, în mod similar personalului prevăzut la art. 4 lit. j) din Instrucţiunile privind asistenţa medicală şi farmaceutică în Ministerul Apărării Naţionale pe timp de pace, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.110/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 80. - Personalul prevăzut la art. 2 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 beneficiază de drepturile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. g) din acelaşi act normativ, în mod similar personalului prevăzut la art. 23 alin. (3) lit. d) din Instrucţiunile privind asistenţa psihologică în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 81. - (1) Pentru personalul armatei care se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, preschimbarea legitimaţiei tip „Militar Veteran” sau „Veteran” cu legitimaţia tip „Veteran” se efectuează etapizat, începând cu cele eliberate în anul 2007, de către structura de personal în care acesta este încadrat, în funcţie de fondurile alocate, la solicitarea celui îndreptăţit, şi se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, la care anexează, după caz, următoarele documente:

a) certificat medical care atestă că a fost rănit sau a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice pe timpul/în urma participării la acţiunile militare prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2);

b) certificat sau decizie medicală privind aptitudinea/ încadrarea în grad de invaliditate în urma participării la acţiunile militare prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2);

c) copii după brevetele sau atestatele prin care i-au fost conferite decoraţii naţionale/străine sau distincţii militare/civile pentru participarea la acţiunile militare prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2).

(2) Pentru personalul care a încetat raporturile de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, documentele prevăzute la alin. (1) se depun la centrul militar pe raza căruia acesta domiciliază.

(3) Centrele militare înaintează ierarhic documentele personalului prevăzut la alin. (2) către Direcţia personal şi mobilizare în vederea emiterii legitimaţiei tip „Veteran”.

Art. 82. - (1) Pentru personalul armatei menţinut, încadrat ori reîncadrat în funcţii militare sau civile în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, structura de personal împreună cu medicul unităţii, psihologul unităţii şi responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă verifică, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute 3a art. 13 şi 15 de către personalul respectiv.

(2) Pentru fiecare caz în parte se întocmeşte un proces-verbal în care se consemnează punctual modul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 13 şi 15.

(3) în cazul în care personalul armatei care este menţinut, încadrat ori reîncadrat în funcţii militare sau civile, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 13 şi 15, comandantul unităţii întreprinde măsurile necesare pentru respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

Art. 83. - (1) Alocarea la drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 se face prin ordin de zi pe unitate sau prin decizie a conducătorului instituţiei.

(2) Regulile privind efectuarea plăţii drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 sunt precizate în anexa nr. 11.

Art. 84. - La nivelul unităţilor militare în care îşi desfăşoară activitatea personalul armatei care a participat la acţiuni militare, precum şi al centrelor militare pe raza cărora domiciliază personal care a participat la acţiuni militare, aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) şi (2), aflat în rezervă/retragere sau care a încetat raporturile de serviciu/muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, comandantul/şeful unităţii militare numeşte, prin ordin de zi pe unitate, un responsabil privind punerea în aplicare a prezentelor norme metodologice, de regulă din structura de personal.

Art. 85. - Anual, o comisie, numită prin ordin de zi pe unitate de comandantul unităţii, verifică modul de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006. Rezultatul verificării se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

Art. 86. - Direcţia calitatea vieţii personalului este structura de specialitate a Ministerului Apărării Naţionale abilitată:

a) să reglementeze unitar problematica recunoaşterii meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat;

b) să ţină evidenţa integrată a răniţilor, invalizilor, a celor care au dobândit afecţiuni ca urmare a participării la acţiuni militare şi a urmaşilor celor decedaţi;

c) să coordoneze şi să monitorizeze punerea în aplicare a prezentelor norme metodologice.

Art. 87. - Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

Ia normele metodologice

 

PRINCIPALELE MISIUNI

la care au participat forţele armate în afara teritoriului statului român începând cu anul 1990

 

Nr. crt.

Denumirea misiunii

Perioada

1.

UNOSOM II (ONU) - Misiunea de observare din Somalia

iunie 1993-octombrie 1994

2.

UNAMIR II (ONU) - Misiunea de asistenţă din Rwanda

06.03-15.04.1994

3.

UNAVEM III (ONU) - Misiunea de verificare din Angola

26.05.1995-iunie 1997

4.

MONUA (ONU) - Misiunea de observare din Angola

30,06.1997-26.08.1999

5.

UNMA (ONU) - Grupul tehnic de la Oficiul ONU din Angola

09.2002-02.2003

6.

MONUC (ONU) - Misiunea de observare din Republica Democrată Congo

30.11.1999 - în desfăşurare

7.

UNMEE (ONU) - Misiunea de observare din Etiopia şi Eritreea

09.10.2000-05.2008

8.

MINUCI (ONU) - Misiunea din Coasta de Fildeş

aprilie 2003 - În desfăşurare

9.

UNAMA (ONU) - Misiunea ONU de asistenţă din Afganistan

25.07.2003 - în desfăşurare

10.

UNMIL (ONU) - Misiunea din Liberia

2004 - în desfăşurare

11.

ONUB - Misiunea de observare din Burundi

2004-31.12.2006

12.

UNMIS - Misiunea de observare din Sudan

2005 - în desfăşurare

13.

UNMIN - Misiunea de observare din Nepal

martie 2007-iulie 2011

14.

GROM (OSCE) - Misiunea de observare din Republica Moldova - Transnistria

19.04.1992-02.1993

15.

IFOR (NATO) - Forţa Internaţională de Impunere a Păcii în Bosnia-Herţegovina

08.03-20.12.1996

16.

SFOR (NATO) - Forţa de Stabilizare din Bosnia-Herţegovina

01.12.1996-11.2004

17.

EUFOR (UE)- ALTHEA din Bosnia-Herţegovina

11.2004 - în desfăşurare

18.

UNMIK (ONU) - Misiunea ONU interimară de administrare din Kosovo

23.06.1999 - în desfăşurare

19.

KVM (OSCE) - Misiunea de verificare din Kosovo - Skopje, Macedonia

20.08.2000-23.05.2003

20.

KFOR (NATO)

03.2000 - în desfăşurare

21.

Spillover Monitor Mision - Misiunea de monitorizare OSCE, FYROM

15.10.2001-15.12.2003

22.

ALBA (OSCE) - Forţa Multinaţională de Protecţie din Albania

14.04.1997-24.07.1997

23.

EUMM - Misiunea de monitorizare din Georgia (OSCE)

22.07.1999 - în desfăşurare

24.

DESERT STORM - IRAQ

09.02-22.03.1991

25.

Operaţia ENDURING FREEDOM (Coaliţie) Afganistan

07.2002-2010

26.

ISAF (Forţa Internaţională pentru Asistenţă şi Securitate - NATO) Afganistan

22.01.2002-31.12.2014

27.

UNIKOM (ONU) - Misiunea de observare a ONU în Irak şi Kuweit

23.04.1991-20.03.2003

28.

Operaţia JRAQI FREEDOM” (Coaliţie) Irak

12.04.2003-31.12.2008

29.

UNAMI - Misiunea ONU de asistenţă în Irak

2005-2007

30.

Operaţia JRAQI SUNSET” (Coaliţie) Irak

01.31-31.07.2009

31.

NTM-I - Misiunea NATO de pregătire în Irak

30.07.2005-12.2011

32.

Operaţia NATO „ACTIVE ENDEAVOUR” - prevenire şi combatere a terorismului şi a traficului ilegal în Marea Mediterană

2005-12.2011

33.

Misiunea NATO - BALTICA 2007

01.08-31.10.2007

34.

EUSEC - Congo

încheiată în octombrie 2015

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNITATEA MILITARĂ ............................

........................................................................

(gradul, numele şi prenumele)

Nr. ...................... din ...................................

........................................................................

(localitatea)

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

- Model –

 

COMANDANTULUI/ŞEFULUI UNITĂŢII MILITARE/CENTRULUI MILITAR ZONAL / JUDEŢEAN/DE SECTOR ........................................................

 

Vă adresez rugămintea de a dispune demersurile necesare pentru a-mi fi conferit titlul onorific de „Veteran”, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M 88/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Menţionez că am participat la următoarele acţiuni militare:

- ......................................................................................................................;

(ţara, tipul de acţiune militară, perioada, baza legală)

[...]

- ......................................................................................................................;

 

(ţara, tipul de acţiune militară, perioada, baza legală)

Faţă de cele prezentate, rog dispuneţi

 

Anexe:

- fotografie tip 3/4 (în uniformă militară de oraş sau la costum cu cravată, după caz);

- copie după cartea de identitate.

 

...................................

...................................

(data)

(semnătura)

 

NOTĂ:

Se anexează, după caz, următoarele documente:

- extrase din ordinul de zi pe unitate sau din jurnalul acţiunilor militare/de luptă;

- acte de constatare/de cercetare/de investigare a catastrofei/accidentului/evenimentului;

- alte documente doveditoare eliberate de structurile prevăzute la art. 81 din normele metodologice;

- certificat medical care atestă rănirea;

- certificat sau decizie medicală privind încadrarea într-un grad de invaliditate;

- copii după brevetele sau atestatele prin care au fost conferite decoraţii naţionale/străine sau distincţii militare/civile.

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

PRECIZĂRI

privind confecţionarea legitimaţiei tip „Veteran”

 

Legitimaţia tip „Veteran” are coperta de culoare bleu, este confecţionată la aceleaşi dimensiuni, din aceleaşi materiale ca legitimaţiile militare şi conţine înscrisurile prevăzute în modelele de mai jos:

 

LEGITIMAŢIE TIP „VETERAN”*)

 

 


*) Legitimaţia tip „Veteran” este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

REGISTRU

pentru evidenţa legitimaţiilor tip „Veteran”

 

1. Registrul conţine 3 părţi, astfel:

a) partea I - evidenţa cantitativă şi pe serii a legitimaţiilor tip „Veteran” primite de la Direcţia personal şi mobilizare din cadrul Statului Major General, Direcţia generală de informaţii a apărării sau de la alte eşaloane superioare:

b) partea a II-a - evidenţa nominală şi pe serii a legitimaţiilor tip „Veteran” primite de la Direcţia personal şi mobilizare din cadrul Statului Major General, Direcţia generală de informaţii a apărării sau de la alte eşaloane superioare şi eliberate de către unităţile militare;

c) partea a III-a - evidenţa nominală şi pe serii a legitimaţiilor tip „Veteran” aflate asupra personalului armatei mutat de la alte unităţi, indiferent de subordonare şi eliberate de acestea,

 

PARTEA I

 

Nr. şi data de înregistrare a adresei cu care se primesc (distribuie) legitimaţiile tip „Veteran”

LEGITIMAŢII TIP „VETERAN”

PRIMITE

DISTRIBUITE

SOLD

Cantitatea

(în bucăţi)

Seriile

Cantitatea

(în bucăţi)

Seriile

Cantitatea

(în bucăţi)

Seriile

 

 

 

 

 

 

 

 

2. În partea I a registrului se înregistrează cantităţile de legitimaţii primite de la Direcţia personal şi mobilizare din cadrul Statului Major General, Direcţia generală de informaţii a apărării sau de la alte eşaloane superioare, precum şi cele distribuite unităţilor subordonate. Se lucrează prin reportarea cantităţilor de la o pagină la alta.

3. La sfârşitul fiecărui an se subliniază cu creion roşu ultimele înregistrări de primire şi distribuire, iar pe baza datelor din partea I şi partea â II-a a registrului pentru evidenţa legitimaţiilor tip „Veteran” se înscrie următoarea recapitulare:

a) total legitimaţii primite ............................................................................................ bucăţi;

b) total legitimaţii distribuite la unităţi subordonate ............................................. bucăţi;

c) total legitimaţii eliberate ........................................................................................ bucăţi;

din care:

(i) aflate asupra personalului .................................................................................... bucăţi;

(ii) retrase şi distruse sau pierdute ...........................................................................bucăţi;

(iii) aflate asupra cadrelor mutate la alte unităţi ..................................................... bucăţi;

d) legitimaţii în sold ................................................................................................... bucăţi.

Datele de mai sus le cuprind cumulativ şi pe cele din anii precedenţi, astfel încât să reflecte situaţia reală la zi.

Suma legitimaţiilor distribuite la unităţile subordonate, a celor eliberate direct, precum şi a celor aflate în stoc trebuie să fie egală cu totalul celor primite de la Direcţia personal şi mobilizare din cadrul Statului Major General, Direcţia generală de informaţii a apărării sau de la eşalonul superior.

Prima operaţiune în registru, pe anul următor, este reportarea soldului cantităţii de legitimaţii din recapitularea menţionată.

 

PĂRŢILE a II-a şi a III-a

 

Nr. crt.

Seria legitimaţiei tip „Veteran”

Gradul, numele, prenumele tatălui şi al cadrului militar

(după caz)

Codul numeric personal

Unitatea de la care a fost mutat, numărul şi data de înregistrare la intrare a adresei cu care s-a primit legitimaţia tip „Veteran”

- Numărul şi data de trimitere a adresei

cu care se transmite legitimaţia tip „Veteran” la mutarea din unitate

sau

~ Numărul şi data procesului-verbal (actului) de distrugere (scădere) a legitimaţiei tip „Veteran”

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

DOCUMENTELE

care însoţesc raportul de menţinere, încadrare sau reîncadrare în funcţii a personalului armatei

 

1. Pentru menţinerea/încadrarea în funcţie:

a) raportul personal de menţinere în funcţie;

b) concluziile comisiei prevăzute la art. 14 alin. (1) din normele metodologice;

C) fişa postului aferentă funcţiei pe care este încadrat;

d) avizul admis/apt la evaluarea psihologică efectuată în scopul stabilirii aptitudinii pentru serviciul militar/muncă, după caz;

e) avizul comisiei de expertiză medico-militară/avizul medicului expert al asigurărilor sociale, după caz;

f) contractul individual de muncă/ordinul de numire în funcţia publică, după caz, pentru personalul civil.

2. Pentru reîncadrarea în funcţie:

a) raportul/cererea personală de reîncadrare în funcţie;

b) avizul admis/apt la evaluarea psihologică efectuată în scopul stabilirii aptitudinii pentru serviciul militar/muncă, după caz; C) avizul comisiei de expertiză medico-militară/avizul medicului expert al asigurărilor sociale, după caz;

d) decizia medicală a comisiei de expertiză medico-militară/a medicului expert al asigurărilor sociale, după caz;

e) fişa de examinare medicală;

f) fişa de solicitare a examenului medical la angajare;

g) concluziile comisiei prevăzute la art. 14 alin. (1) din normele metodologice;

h) fişa postului aferentă funcţiei pentru care solicită reîncadrarea;

i) copia certificatului de naştere;

j) copia certificatului de căsătorie, după caz;

k) copia cărţii de identitate;

l) fişa de cunoaştere;

m) certificatul de cazier judiciar eliberat cu maximum 6 luni înainte de data depunerii raportului pentru reîncadrare;

n) copii ale documentelor de absolvire a studiilor;

o) copia livretului militar;

p) proiectul contractului individual de muncă/ordinului de numire în funcţia publică, după caz, pentru personalul civil;

q) declaraţie pe propria răspundere care conţine, după caz:

(i) acceptul pentru investigarea activităţii trecute, după regulile specifice Ministerului Apărării Naţionale;

(ii) menţionarea că nu este în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni,

(iii) menţionarea că nu face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă face parte să se angajeze că va renunţa la această calitate;

(iv) menţionarea că nu face parte din organizaţii aflate în afara legii;

(v) menţionarea că nu aparţine unor culte sau secte religioase interzise de lege.

 

NOTĂ:

Se mai anexează şi documentele prevăzute în „M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.105/20021, cu modificările şi completările ulterioare, pentru numirile în funcţie/rechemări în activitate.


1) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.105/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

 

ANEXA Nr. 6

la normele metodologice

 

a) Programul de recuperare medicală

Aprob

 

Comandantul SUUMC,

 

..........................................

 

..........................................

 

 

- Model –

 

PROGRAM DE RECUPERARE MEDICALĂ al ....................................................... (grad, nume şi prenume), CNP .................................., încadrat în gradul I de invaliditate, pentru perioada ......................

 

Nr. crt.

Activitatea

Data/Perioada

Observaţii

1

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Programul este însoţit de documentaţia avută în vedere la întocmirea acestuia şi poate fi revizuit cu acordul părţilor.

Întocmit

Şeful Centrului de asistenţă medicală multidisciplinară pentru militarii răniţi În teatrele de operaţii,

.......................................................................

 

Data: .....................................

Pacient/Reprezentant legal ....................................................................... (grad, nume şi prenume)

Semnătura: .......................................................................

 

b) Programul de participare la activităţile sociale

Aprob

 

Şeful Direcţiei calitatea vieţii personalului,

 

..........................................

 

..........................................

 

- Model –

 

PROGRAM DE PARTICIPARE LA ACTIVITĂŢI SOCIALE

al ....................................................... (grad, nume şi prenume),  încadrat în gradul I de invaliditate, pentru perioada ......................

 

Nr. crt.

Activitatea

Data/Perioada

Observaţii

1

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Programul este însoţit de documentaţia avută în vedere la întocmirea acestuia şi poate fi revizuit cu acordul părţilor.

 

Întocmit

.......................................................................

.......................................................................

 

Data: .....................................

Pacient/Reprezentant legal ....................................................................... (grad, nume şi prenume)

Semnătura: .......................................................................

 

 

ANEXA Nr. 7

la normele metodologice

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNITATEA MILITARĂ ............................

........................................................................

(gradul, numele şi prenumele)

Nr. ...................... din ...................................

........................................................................

 

 

- Model –

 

ADEVERINŢĂ

 

Se adevereşte că domnul(doamna) ......................................................, născut(ă) la data de ......................................., domiciliat(ă) în ......................................................, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât

(Se menţionează situaţia/situaţiile în care se încadrează din rândul celor menţionate mai jos, după caz.):

- a fost rănit(ă) sau a dobândit afecţiuni fizice/psihice în acţiuni militare în anul .......................;

- a devenit invalid(ă) ca urmare a participării la acţiuni militare şi deţine Certificatul/Decizia medicală nr. ......................., cu gradul ............. de invaliditate;

- a obţinut titlul onorific de „Veteran” prin Hotărârea Guvernului nr. .......................din ......................., pentru acte exemplare de curaj şi devotament săvârşite pe timpul misiunii;

- a fost decorat(ă) pentru merite pe timpul misiunii cu ......................., potrivit Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată;

- a participat cel puţin 2 ani neîntrerupt sau cumulativ la acţiuni militare, obţinând în această perioadă calificativul „foarte bun” în aprecierea de serviciu, respectiv punctaj maxim în evaluarea anuală.

Prezenta adeverinţă s-a eliberat pentru a-i servi la scutirea de la plata taxelor lunare pentru serviciul public de radiodifuziune şi serviciul public de televiziune.

 

Comandantul/Şeful unităţii militare

......................................................

......................................................

(gradul)

......................................................

(numele şi prenumele)

 

ANEXA Nr. 6

la normele metodologica

 

DOCUMENTELE

care compun dosarul necesar în vederea acordării bursei de studii pentru copiii personalului armatei decedat ca urmare a participării la acţiuni militare, precum şi pentru copiii personalului armatei încadrat în grad de invaliditate ca urmare a participării la acţiuni militare

 

1. Pentru copiii personalului armatei decedat ca urmare a participării la acţiuni militare:

a) cererea soţului/soţiei supravieţuitor/supravieţuitoare în cazul în care copilul/copiii beneficiar/beneficiari este/sunt minor/minori;

b) cererea copilului/copiilor beneficiar/beneficiari în cazul în care acesta/aceştia este/sunt major/majori;

c) copie după actele de identitate ale solicitantului;

d) copii după actele de identitate ale beneficiarului/ beneficiarilor;

e) copii după actele din care să rezulte calitatea de urmaş a celui decedat, după caz;

f) copie după certificatul de deces;

g) documentele prevăzute la art. 2 alin. (5) din normele metodologice:

(i) extras din ordinul de zi pe unitate;

(ii) extras din jurnalul acţiunilor militare;

(iii) extras din jurnalul acţiunilor de luptă, până la intrarea în vigoare a Instrucţiunilor privind întocmirea Registrului Istoric şi a Jurnalului Acţiunilor Militare I.R.I.J.A.M.-99, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale, nr. M.55/19991;

(iv) acte de constatare, de cercetare sau de investigare a catastrofei, accidentului, decesului ori a altor asemenea evenimente;

(v) alte acte doveditoare eliberate de unităţile militare deţinătoare de fond arhivistic;

h) adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ în care să fie prevăzute cel puţin următoarele elemente:

(i) forma de învăţământ (obligatoriu cu frecvenţă);

(ii) anul de studii;

(iii) programul de studii (licenţă, maşter, rezidenţiat, doctorat, după caz).

2. Pentru copiii personalului armatei încadrat în grad de invaliditate ca urmare a participării la acţiuni militare:

a) cererea personalului armatei încadrat în grad de invaliditate ca urmare a participării la acţiuni militare, în cazul în care copilul/copiii beneficiar/beneficiari este/sunt minor/minori;

b) cererea copilului/copiilor beneficiar/beneficiari în cazul în care acesta/aceştia este/sunt major/majori;

c) copie după actele de identitate ale solicitantului;

d) copii după actele de identitate ale beneficiarului/ beneficiarilor;

e) decizie medicală emisă de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare, precum şi pentru soldaţii/gradaţii profesionişti, de la data de 23 aprilie 2010;

f) certificat medical emis de către comisiile de expertiză medico-militară pentru soldaţii/gradaţii profesionişti, anterior datei de 23 aprilie 2010;

g) decizia medicală pentru personalul civil;

h) documentele prevăzute la art. 2 alin. (5) din normele metodologice:

(i) extras din ordinul de zi pe unitate;

(ii) extras din jurnalul acţiunilor militare;

(iii) extras din jurnalul acţiunilor de luptă, până la intrarea în vigoare a Instrucţiunilor privind întocmirea Registrului Istoric şi a jurnalului Acţiunilor Militare I.R.I.J.A.M.-99, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale, nr. M.55/1999;

(iv) acte de constatare, de cercetare sau de investigare a catastrofei, accidentului, decesului ori a altor asemenea evenimente;

(v) alte acte doveditoare eliberate de unităţile militare deţinătoare de fond arhivistic;

i) adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ, în care să fie prevăzute cel puţin următoarele elemente:

(i) ferma de învăţământ (obligatoriu cu frecvenţă);

(ii) anul de studii;

(iii) programul de studii (licenţă, maşter, rezidenţiat, doctorat, după caz).

 

NOTĂ:

Dosarul se actualizează ori de câte ori este nevoie cu documente care să facă dovada că beneficiarul este integralist, a promovat anul de învăţământ şi este înmatriculat în anul de studii următor.


1 Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale, nr. M.55/1999 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

 

ANEXA Nr. 9

la normele metodologice

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNITATEA MILITARĂ ............................

Cod fiscal ............................

Adresa ................................

Oficiul poştal .................., cod ..............

Telefon ............................

Nr. ................. din ...................

 

 

- Model –

 

ADEVERINŢĂ

 

Ca urmare a Cererii înregistrate la nr. ................... din ................... se atestă faptul că ...................................................... (gradul) (numele şi prenumele),

a participat la acţiuni militare ...................................................... în perioada .................................. .[aşa cum sunt definite la art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006]

Totodată, se certifică faptul că, în urma participării la acţiuni militare, a decedat la data de .............................. .

De asemenea se atestă faptul că ...................................................... (gradul) (numele şi prenumele),  la data producerii evenimentului care a cauzat decesul, a avut, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, o soldă lunară în cuantum brut de ................. lei, compusă din:

a) solda de funcţie:

(i) coeficient de ierarhizare: .................;

(ii) valoarea de referinţă sectorială: .................;

(iii) cuantumul brut al soldei de funcţie: ................. lei;

b) solda de merit (după caz): 20%: ................. lei;

c) indemnizaţia de comandă (după caz):

(i) denumirea funcţiei de comandă: .................;

(ii) cota procentuală: .... %;

(iii) cuantumul brut al soldei de comandă: .................lei;

d) solda de grad:

(i) coeficient de ierarhizare: ....;

(ii) valoarea de referinţă sectorială: .................;

(iii) cuantumul brut al soldei de grad: ................. lei;

e) gradaţia:

(i) gradaţia a .... - a;

(ii) cota procentuală: .... %;

(iii) cuantumul brut al gradaţiei: ................. lei;

f) indemnizaţia de dispozitiv: 25%: ................. lei.

Datele menţionate mai sus rezultă din următoarele documente:

a) stat de plată al soldelor pentru luna ................., anul ................., înregistrat la nr. ............... din .................;

b) ordin de zi pe unitate nr. .... din ....;

c) ..................................................................................

(alt/alte documente, după caz)

S-a eliberat prezenta adeverinţă, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, în vederea acordării drepturilor conferite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Comandantul/Şeful unităţii militare

......................................................

......................................................

(gradul)

......................................................

(numele şi prenumele)

 

ANEXA Nr. 10

la normele metodologice

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNITATEA MILITARĂ ............................

........................................................................

(gradul, numele şi prenumele)

Nr. ...................... din ...................................

........................................................................

 

 

- Model -

 

COMANDANTULUI CENTRULUI MILITAR ZONAL/JU DEŢEAN/DE SECTOR ....

 

Vă adresez rugămintea de a dispune demersurile necesare pentru a-mi fi preschimbată legitimaţia tip „Militar Veteran”/,,Veteran” cu legitimaţia tip „Veteran”, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.88/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat Faţă de cele prezentate, rog dispuneţi.

Anexe:

- fotografie tip 3/4 (în uniformă militară de oraş sau la costum cu cravată, după caz);

- copie după cartea de identitate;

- copie după legitimaţia tip „Militar Veteran”/,.Veteran”.

 

...................................

...................................

(data)

(semnătura)

 

NOTA:

Se anexează, după caz, următoarele documente:

- extrase din ordinul de zi pe unitate sau din jurnalul acţiunilor militare/de luptă;

- acte de constatare/de cercetare/de investigare a catastrofei/accidentului/evenimentului;

- alte documente doveditoare eliberate de structurile prevăzute la art. 81 din normele metodologice;

- certificat medical care atestă rănirea;

- certificat sau decizie medicală privind încadrarea într-un grad de invaliditate;

- copii după brevetele sau atestatele prin care au fost conferite decoraţii naţionale/străine sau distincţii militare/civile.

 

ANEXA Nr. 11

la normele metodologice

 

REGULI

privind efectuarea plăţii drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007

 

Art. 1. - Drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 (ordonanţa de urgenţă) se pun în plată, după caz, de următoarele structuri:

a) Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale;

b) centrele militare zonale/judeţene;

c) unităţile militare în care este încadrat personalul armatei.

Art. 2. - Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale acordă, la cerere şi sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi de normele metodologice, următoarele categorii de drepturi:

a) drepturile prevăzute la art. 82 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă:

b) drepturile prevăzute la art. 82 alin. (11) din ordonanţa de urgenţă;

c) drepturile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) şi i) din ordonanţa de urgenţă;

d) drepturile prevăzute la art. 85 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă;

e) drepturile prevăzute la art. 8® lit. b) din ordonanţa de urgenţă.

Art. 3. - Centrele militare zonale/judeţene acordă, la cerere şi sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi de normele metodologice, următoarele categorii de drepturi:

a) drepturile de transport prevăzute la art. 6 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă pentru persoanele care nu se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale;

b) drepturile prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. g)-i) din ordonanţa de urgenţă pentru persoanele care nu se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale;

c) drepturile prevăzute la art. 8* alin. (3) din ordonanţa de urgenţă pentru persoanele care nu se află în raporturi de serviciu/de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale;

d) drepturile prevăzute la art. 81 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă veteranilor care au fost transferaţi la alte instituţii publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Art. 4. - Unităţile militare în care este încadrat personalul armatei acordă, la cerere şi sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi de normele metodologice, următoarele categorii de drepturi:

a) drepturile de transport prevăzute la art. 6 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă;

b) drepturile prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. g)-i) din ordonanţa de urgenţă;

c) drepturile prevăzute la art. 81 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă;

d) drepturile prevăzute la art. 83 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă;

e) drepturile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă.

Art. 5. - Structurile prevăzute la art. 1 urmăresc, în baza adeverinţelor eliberate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană/de sector, prevăzute la art. 59 alin. (3) lit. h) şi art. 63 lit. f) din normele metodologice, ca drepturile şi facilităţile acordate de aceste instituţii să nu se cumuleze cu cele similare prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0200 Platoul Vaşcău

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.311 /AC din 23 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor nr. 13.463/BCFM din 15 octombrie 2015, Decizia nr. 450 din 12 august 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.319 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0200 Platoul Vaşcău, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 iunie 2016.

Nr. 1.044.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.