MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 610/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 610         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 372 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

536. - Hotărâre privind stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar

 

542. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Sarasău, judeţul Maramureş

 

543. - Hotărâre privind aprobarea stemelor oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş

 

544. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Culciu, judeţul Satu Mare

 

545. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Balta Albă şi Gherăseni, judeţul Buzău

 

546. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Balşa, judeţul Hunedoara

 

547. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Bârsău şi Foieni, judeţul Satu Mare

 

548. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Nehoiu, judeţul Buzău

 

556. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Ungheni, judeţul Mureş

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

885. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru abrogarea art. 3 alin. (2) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 242/2008 privind denaturarea stocurilor excedentare de zahăr în vederea utilizării în hrana animalelor

 

1.074. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 372

din 2 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Viorica Bujor, prin reprezentant Sindicatul Liber „Educaţia” din Galaţi, în Dosarul nr. 4/121/215 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 263D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Colegiul Tehnic „Radu Negru” din Galaţi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4/121/2015, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Viorica Bujor, prin reprezentant Sindicatul Liber „Educaţia” din Galaţi, cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 958 din 25 septembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Galaţi într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că drepturile salariale reprezintă un aspect al dreptului la muncă, protejat de dispoziţiile art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, salariile reprezintă bunuri, ocrotite de prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acelaşi sens, aminteşte şi Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, arată că dreptul de proprietate este protejat şi prin prevederile art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie. Aşa fiind, consideră că, de vreme ce drepturile salariale sunt protejate de prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate, acţiunea în revendicare privind salariile trebuie să se bucure de imprescriptibilitate. Consideră că este lipsit de fundament raţionamentul potrivit căruia prescripţia stinge doar dreptul la acţiune, în sens material, dar nu stinge, deopotrivă, şi dreptul subiectiv în substanţa lui. Totodată, arată că sunt incorecte considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 859 din 16 iunie 2009 şi nr. 169 din 19 martie 2015, prin care s-a reţinut că drepturile salariale nu sunt drepturi reale, aşa cum este dreptul de proprietate.

6. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că instituirea unui termen în care salariatul se poate adresa instanţei pentru a-şi valorifica un drept nu atrage încălcarea art. 44 alin. (1) din Constituţie. Instanţa constată că prescripţia extinctivă, ca sancţiune juridică, priveşte doar dreptul material la acţiune, iar nu şi dreptul subiectiv. Ea reprezintă un mijloc de stingere a acţiunii determinat de un interes de ordine publică şi de stabilitate socială, astfel ca situaţiile stabilite într-un termen anterior să nu mai poată fi schimbate. Prescripţia apare ca o sancţiune a părţii nediligente care a lăsat mai mult timp să treacă, fără a-şi valorifica dreptul subiectiv. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Instituirea termenelor de prescripţie reprezintă o opţiune a legiuitorului, în deplină concordanţă cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Avocatul Poporului considera că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziţii potrivit cărora:

- Art. 171 alin. (1): „Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate,”;

- Art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi: „Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate: [...] c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat [...y

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate au fost invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1), (2) şi (3) privind dreptul de proprietate privată. Autorul excepţiei a invocat, de asemenea, art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul oricărei persoane fizice sau juridice la respectarea bunurilor sale şi condiţiile lipsirii de proprietate, precum şi prevederile art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la muncă.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 210 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 20 mai 2015, Decizia nr. 720 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2016, şi Decizia nr. 435 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 29 iulie 2015. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecţia acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar şi de protecţia acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, Curtea a reţinut că, deşi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate bunurilor, statuându-se în acest sens că noţiunile de „bun” şi „proprietate” au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 100).

15. Curtea Constituţională a mai reţinut că reglementarea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se instituie un termen de prescripţie de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice şi necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a conflictului de muncă izvorât din neplata acestor drepturi, în interesul legitim al fiecăreia dintre părţile litigante. Prin prescripţie se stinge doar dreptul la acţiune în sens material, deci posibilitatea titularului dreptului de creanţă de a obţine, pe cale silită, îndeplinirea obligaţiei subiectului pasiv. Aşadar, prescripţia nu stinge dreptul subiectiv în substanţa lui, drept care continuă să subziste, şi nici obligaţia corelativă, care va putea fi executată de bunăvoie. De asemenea, Curte a amintit că în această materie sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil referitoare la suspendarea sau întreruperea curgerii termenului de prescripţie.

16. Prin Decizia nr. 210 din 31 martie 2015, paragraful 15, Curtea a precizat că dispoziţiile de lege criticate nu reglementează măsura exproprierii, ci instituie un termen de prescripţie de 3 ani pentru acţiunile privind soluţionarea unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate, ceea ce constituie o sancţiune a pasivităţii în apărarea dreptului subiectiv.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

18. De asemenea, Curtea apreciază că soluţiile şi considerentele deciziilor amintite sunt valabile şi în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului la muncă, întrucât autorul nu a invocat argumente distincte de cele referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, iar Curtea, în motivarea acestor decizii, a avut în vedere şi faptul că dreptul la salariu reprezintă un aspect al dreptului la muncă.

19, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorica Bujor, prin reprezentant Sindicatul Liber „Educaţia” din Galaţi, în Dosarul nr. 4/121/215 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al ari 57 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Pentru stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ organizează pentru elevi competiţii şcolare pe discipline, multidisciplinare, interdisciplinare, transdisciplinare şi competiţii educative extraşcolare şi extracurriculare, la nivel judeţean, interjudeţean, regional, naţional şi internaţional.

Art. 2. - Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 369/1994 privind organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ştiinţifice studenţeşti, a concursurilor pe obiecte de învăţământ, pe meserii, cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice şi a campionatelor şi concursurilor sportive şcolare naţionale şi internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 12 august 1994, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 536.

 

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor

 

Art. 1. - Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi cei din învăţământul particular şi confesional acreditat, care participă la competiţii şcolare pe discipline, multidisciplinare, interdisciplinare, transdisciplinare şi la competiţii educative extraşcolare şi extracurriculare, denumite în continuare competiţii şcolare. organizate la nivel judeţean, interjudeţean, regional, naţional sau internaţional, şi la pregătirea centralizată a loturilor naţionale ale României pentru competiţiile internaţionale organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare MENCŞ, beneficiază, în regim de gratuitate, pe perioada desfăşurării respectivei activităţi de:

a) cazare şi masă în internatele şi cantinele şcolare, în taberele şcolare, în cabane şi hoteluri de până la trei stele inclusiv, pentru elevii participanţi la competiţiile şcolare organizate în ţară;

b) transport cu trenul, cu mijloace rutiere, maritime sau fluviale şi cu avionul. Pe teritoriul României, transportul cu trenul se poate face la clasa a II-a, pe distanţe mai mici de 300 km, respectiv la clasa I sau cu vagon de dormit pe distanţe de cel puţin 300 km;

c) diurnă cuvenită, fonduri pentru obţinerea vizei, a asigurărilor medicale, pentru transport tur-retur de la locul de sosire în ţara organizatoare la locul de cazare şi pentru eventuale taxe locale pentru elevii care fac parte din loturile României participante la etapa internaţională a competiţiilor şcolare organizate în străinătate, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 2. - (1) Cadrele didactice care însoţesc elevii la activităţile prevăzute la art. 1 din prezenta hotărâre beneficiază de aceleaşi drepturi pe care le au elevii.

(2) Loturile de elevi, cu vârste de până (a 18 ani, participante la competiţiile şcolare organizate în ţară, vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de câte un cadru didactic; loturile care depăşesc 10 elevi vor fi însoţite de un număr corespunzător de cadre didactice, câte un cadru didactic la fiecare grup format din maximum 10 elevi.

(3) La competiţiile şcolare internaţionale elevii participanţi sunt însoţiţi de un număr de cadre didactice corespunzător regulamentelor de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare internaţionale, după caz.

Art. 3. - Cadrele didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, membrii comisiilor centrale, ai grupurilor de lucru ale comisiilor centrale ale competiţiilor naţionale şcolare, membrii comisiilor care realizează pregătirea centralizată a loturilor naţionale în vederea participării la etapa internaţională a competiţiilor, membrii comitetelor, juriilor şi arbitrajelor, ghizii şi translatorii participanţi la competiţiile internaţionale organizate de către MENCŞ în ţară beneficiază de cazare şi masă în hoteluri de până la trei stele inclusiv şi de aceleaşi facilităţi de transport pe care le au elevii.

Art. 4. - Drepturile elevilor şi ale cadrelor didactice, prevăzute la art. 1, 2 şi 3, precum şi celelalte cheltuieli privind desfăşurarea competiţiilor şcolare: chirii pentru sălile de spectacole, de conferinţe şi pentru bazele sportive, diplome, medalii, afişe, bannere, plachete, trofee, ştampile, suveniruri, materiale promoţionale, excursii, vizite, spectacole, publicitate, publicaţii, închirieri de mijloace de transport şi aparatură electronică, materiale de logistică şi de laborator, materiale consumabile, plata ghizilor şi a translatorilor participanţi la competiţiile şcolare internaţionale organizate de MENCŞ în ţară, precum şi a altor activităţi se suportă după cum urmează:

a) pentru etapa judeţeană/a municipiului Bucureşti, interjudeţeană şi regională, de către unităţile de învăţământ din veniturile proprii ale bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin;

b) pentru etapa naţională, de către MENCŞ, din fondurile alocate inspectoratelor şcolare/unităţilor de învăţământ care organizează această etapă a competiţiilor şcolare, cu excepţia cheltuielilor pentru:

(i) transportul elevilor şi al cadrelor didactice care însoţesc elevii la această etapa a competiţiei şcolare, care se suportă din veniturile proprii ale bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin aceştia;

(ii) transportul, cazarea şi masa pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, membrii comisiilor centrale/grupurilor de lucru ale comisiilor centrale ale competiţiilor şcolare naţionale, care se suportă din fondurile alocate de MENCŞ inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti;

c) pentru pregătirea centralizată a loturilor naţionale, de către MENCŞ din fondurile alocate inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti - organizatorul acestei activităţi; excepţie face transportul elevilor şi al cadrelor didactice care însoţesc elevii la această activitate care se suportă de către unităţile de învăţământ de care aparţin aceştia;

d) pentru etapa internaţională a competiţiilor şcolare organizate în străinătate: taxă pentru centrul coordonator internaţional, taxă de participare, transportul internaţional, cheltuieli pentru viză şi asigurări de sănătate, diurnă cuvenită şi cheltuieli pentru transport tur-retur de la locul de sosire în ţara organizatoare a competiţiei internaţionale la locul de cazare şi pentru eventuale taxe locale de către MENCŞ, iar transportul tur-retur de la locul de reşedinţă a elevilor la locul de plecare la competiţia şcolară internaţională, de către unităţile de învăţământ de care aparţin;

e) pentru etapa internaţională a competiţiilor şcolare organizate în ţară, de către MENCŞ prin inspectoratul şcolar organizator Instituţiile de învăţământ superior implicate pot contribui financiar la organizarea şi desfăşurarea acestei etape.

Art. 5. - Elevii şi formaţiile/echipele de elevi premiaţi potrivit Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, şi regulamentelor competiţiilor internaţionale organizate în ţară sau la care participarea echipelor care reprezintă România sunt finanţate de MENCŞ primesc diplome, medalii şi stimulente financiare în cuantumuri după cum urmează:

A. Cuantumurile stimulentelor financiare, acordate individual, sunt următoarele:

a) la etapa naţională se acordă de către MENCŞ, din fondurile alocate inspectoratului şcolar organizator al acestei etape a competiţiilor:

- premiul I 150 lei;

- premiul II 115 lei;

- premiul III 85 lei;

- menţiune 65 lei;

b) la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria I, desfăşurate la nivel mondial, se acordă de către MENCŞ:

- premiul l/medalie de aur cu punctaj absolut 12.550 lei;

- premiul l/medalie de aur 9.720 lei;

- premiul I l/medalie de argint 8.330 lei;

- premiul III/medalie de bronz 5.950 lei;

- menţiune 4.065 lei;

c) la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria a II-a, desfăşurate la nivel european sau regional, se acordă de către MENCŞ stimulente în valoare de:

- premiul l/medalie de aur 4.440 lei;

- premiul I l/medalie de argint 3.785 lei;

- premiul III/medalie de bronz 2.945 lei;

- menţiune 2.550 lei;

d) pentru şcoala unde frecventează elevul/elevii premiat/ premiaţi la competiţiile şcolare internaţionale categoria I şi respectiv a II-a se acordă aceleaşi stimulente pe care le-a/le-au obţinut elevul/elevii său/săi. Stimulentele primite se vor utiliza pentru dotări destinate, cu prioritate, disciplinei/disciplinelor corespunzătoare obţinerii performanţei şcolare.

B. Cuantumurile stimulentelor financiare acordate pe echipă/formaţie de elevi sunt următoarele:

a) pentru echipele/formaţiile cu un număr de peste 20 elevi, la etapa naţională se acordă de către MENCŞ din fondurile alocate inspectoratului şcolar organizator:

- premiul I 880 lei;

- premiul II 640 lei;

- premiul III 480 lei;

b) pentru echipele/formaţiile cu un număr de până la 20 elevi, la etapa naţională se acordă de către MENCŞ, din fondurile alocate inspectoratului şcolar organizator:

- premiul I 440 lei;

-- premiul 11 320 lei;

- premiul III 240 lei.

Art. 6. - Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obţinut distincţii la competiţiile şcolare prevăzute la art. 1 din prezenta hotărâre reprezintă sumele nete.

Art. 7. - Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele judeţeană şi interjudeţeană/regională ale competiţiile şcolare sunt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi finanţate din bugetele acestora.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Sarasău, judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Sarasău, judeţul Maramureş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 542.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Sarasău, judeţul Maramureş

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Sarasău, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Sarasău, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, încărcat cu un Chevron răsturnat de argint, peste care broşează în vârful scutului un brâu undat albastru.

În centrul scutului se află un cap de cerb de argint.

La dreapta şi la stânga chevronului se află câte un spic de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de cerb simbolizează fauna zonei.

Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Brâul undat reprezintă râul Tisa.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 543.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

oraşului Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş

 


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Târgu Lăpuş, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un monument de argint având un vultur cu zborul deschis (aripile deschise), amplasat pe un soclu format din trei blocuri paralelipipedice, descrescătoare ca dimensiuni şi terminat cu două trepte la bază.

În partea stângă, în câmp roşu, se află un taler de argint.

În vârful scutului, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Vulturul reprezintă Monumentul Eroilor şi semnifică masacrul din 5 decembrie 1918.

Talerul face aluzie la denumirea localităţii, Târgu.

Brâul undat reprezintă râul Lăpuş, care străbate localitatea, de unde vine şi denumirea acesteia.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

oraşului Vişeu de Sus, judeţul Maramureş

 


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Vişeu de Sus, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Vişeu de Sus, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular argintiu cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat albastru.

În partea superioară se află o locomotivă cu abur neagră orientată spre stânga, compusă dintr-un tampon de cuplare, tender, cabină şi cadrul locomotivei de formă dreptunghiulară, unite; cadrul locomotivei încadrează cazanul cilindric care are deasupra domul de nisip cilindric cu pârghie mobilă, domul de abur şi ţeava de evacuare a aburului din care iese fum; locomotiva are patru roţi unite prin mecanismele de distribuţie.

În vârful scutului se află un brad verde cu patru rânduri de cetini, însoţit de o parte şi de alta de câte o floare-de-colţ de aur, cu şase petale mari şi trei petale mici cu stamine în mijloc.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul undat reprezintă râul Vişeu.

Locomotiva simbolizează mocăniţa cu abur care circulă pe ultima cale ferată forestieră din România.

Bradul verde şi floarea-de-colţ reprezintă bogăţia silvică, cinegetică şi flora locală.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş,

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Culciu, judeţul Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin, 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Culciu, judeţul Satu Mare, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 544.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Culciu, judeţul Satu Mare

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Culciu, judeţul Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema comunei Culciu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.

În partea superioară, în câmp verde, se află un cerb de aur, sărind spre stânga.

În partea dreaptă, în câmp negru, se află un fier de plug de argint, văzut din profil, cu brăzdarul îndreptat spre stânga.

În partea stângă, în câmp roşu, se află un snop de spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cerbul face referire la vechiul sigiliu al satului Corod din anul 1784.

Plugul aminteşte de ocupaţia principală a locuitorilor, agricultura, regăsindu-se pe vechile sigilii ale satelor componente ale comunei.

Snopul reprezintă bogăţia comunei în culturile de cereale.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Balta Albă şi Gherăseni, judeţul Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Balta Albă şi Gherăseni, judeţul Buzău, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 545.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Balta Albă, judeţul Buzău

 

 


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Balta Albă, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Stema comunei Balta Albă, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, încărcat cu patru peşti albaştri, cu cozile ridicate în bară şi înotând spre dreapta.

În partea superioară se află patru trandafiri de aur, astfel:

- doi din dextra, orientaţi oblic spre senestra, dotaţi cu tulpini şi cu câte trei frunze, două la dreapta şi una la stângă;

- doi din senestra orientaţi oblic spre dextra, dotaţi cu tulpini şi cu câte trei frunze, una la dreapta şi două la stângă.

În vârful scutului se află un mănunchi compus din doi ştiuleţi de porumb, două spice de grâu şi o floarea-soarelui, totul de aur, dispuse în evantai şi alternând.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul undat simbolizează atât etimologia numelui localităţii, cât şi existenţa Bălţii Amara şi a Bălţii Albe.

Peştii reprezintă bogăţia piscicolă a zonei, iar trandafirii semnifică existenţa pepinierelor de pe raza localităţii.

Numărul peştilor sau al trandafirilor indică numărul satelor componente ale comunei.

Mănunchiul face referire la principala ocupaţie a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2)

 

STEMA

comunei Gherăseni, judeţul Buzău

 


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Gherăseni, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Stema comunei Gherăseni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o diademă de aur, reprezentată sub forma unei fascii alezate, având în zona centrală o piatră rotundă roşie, iar dedesubt se află un grupaj de patru pietre triunghiulare roşii, cu vârfurile spre interior, dispuse în jurul uneia rombice roşii. Pe exterior şi sub acestea, dispuse pe patru rânduri paralele, sunt montate câte 34 de pietre roşii semipreţioase granate, aflate în casete proprii. Pietrele de pe primul rând au formă dreptunghiulară, cele de pe următoarele două rânduri au formă triunghiulară, cu vârfurile orientate spre exterior, iar cele de pe ultimul rând sunt ovoidale. Marginile diademei sunt decorate cu două, respectiv trei şiruri perlate. Două porţiuni din marginile de sus şi de jos din dreapta lipsesc.

În partea inferioară, în câmp roşu, se află un mănunchi de trei spice de grâu de aur, poziţionate cel din dreapta în bandă, cel central în pal, cel din stânga în bară şi ale căror extremităţi inferioare se intersectează.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Diadema aminteşte de „Diadema de la Gherăseni”, care a fost descoperită în mormântul unei prinţese din neamul hunilor din perioada sfârşitul secolului IV- Începutul secolului V.

Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Balşa, judeţul Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Balşa, judeţul Hunedoara, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 546.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Balşa, judeţul Hunedoara


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Balşa, judeţul Hunedoara

 

Descrierea stemei

Stema comunei Balşa, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat.

În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un căprior de aur, din semiprofil, privind % spre stânga.

În partea stângă, în câmp albastru, se află un arbore de argint.

În vârful scutului se află un câmp zidit de argint din 4 rânduri întreţesute.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Căpriorul reprezintă fauna predominantă a zonei.

Arborele simbolizează bogăţia silvică a zonei în păduri de foioase.

Zidul face referire la Fortificaţia „Peştera Zidită”, din secolul al XVII-lea şi la Cetăţuia Dacica din localitatea Ardeu.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Bârsău şi Foieni, judeţul Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Bârsău şi Foieni, judeţul Satu Mare, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 547.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Bârsău, judeţul Satul Mare


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Bârsău, judeţul Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema comunei Bârsău, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în săritoare.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o frunză de stejar de argint, orientată spre stânga.

În dreapta, în câmp roşu, se află un buchet cu cinci spice de aur.

În stânga, în câmp roşu, se află o făclie de aur.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cerb de argint din profil, trecând spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Frunza de stejar şi cerbul reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.

Buchetul cu spice de grâu simbolizează ocupaţia locuitorilor, agricultura.

Făclia face referire la activitatea specifică zonei, sticlăria.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2)

 

STEMA

comunei Foieni, judeţul Satu Mare

 


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Foieni, judeţul Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema comunei Foieni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.

În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un snop de grâu de aur.

În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de strugure de aur.

În partea inferioară, în câmp de argint, se află un stejar dezrădăcinat verde.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Snopul de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Ciorchinele de strugure simbolizează bogăţia viticolă a zonei.

Stejarul atestă vechimea aşezării, teritoriul comunei fiind locuit încă din epoca bronzului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Nehoiu, judeţul Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Nehoiu, judeţul Buzău, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 548.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Nehoiu, judeţul Buzău

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Nehoiu, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Nehoiu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în săritoare.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de cerb de argint.

În partea dreaptă şi stânga, în câmp argintiu, se află câte un brad verde.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena înveşmântaţi în costume imperiale bizantine şi încoronaţi.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena reprezintă biserica de lemn „Sfinţii împăraţi”, monument istoric naţional de arhitectură, datând de la începutul secolului al XIX-lea.

Capul de cerb şi brazii simbolizează bogăţia cinegetică şi silvică a zonei.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Ungheni, judeţul Mureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Ungheni, judeţul Mureş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 556.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Ungheni, judeţul Mureş

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Ungheni, judeţul Mureş

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Ungheni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite, mobilat cu trei turnuri de biserică octogonale de argint, cu câte trei ferestre arcuite negre şi bază comună de argint; turnurile au acoperişurile ascuţite roşii, terminate cu câte o cruce de aur, turnul central fiind mai înalt.

În partea de sus, la dreapta şi la stânga, se află câte o pasăre cu pâine în cioc de aur, conturnate, iar în partea de jos, la dreapta şi la stânga, se află câte un spic de grâu de aur.

În vârful scutului se află o roată roşie cu osie şi flăcări de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cele trei turle reprezintă complexul mănăstiresc ortodox Recea (unic în Europa prin picturile interioare integral realizate din mozaic de Murano) şi cele 10 biserici vechi din arealul oraşului.

Păsările cu pâine în cioc sunt simbolul Sfântului Ilie hrănit în deşert cu pâine de un corb. Sfântul Ilie este considerat a fi patronul aviaţiei, iar simbolul face trimitere şi la Aeroportul Internaţional „Transilvania” din Târgu Mureş.

Spicele reprezintă agricultura locală.

Roata şi flăcările simbolizează bogăţia subsolului în resurse de gaz metan.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru abrogarea art. 3 alin. (2) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 242/2008 privind denaturarea stocurilor excedentare de zahăr în vederea utilizării în hrana animalelor

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare nr. 110.927 din 8 iunie 2016 al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară;

- recomandarea de modificare a legislaţiei, transmisă prin Adresa nr. 108.917 din 18 februarie 2016 de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),

în baza prevederilor:

- titlului III art. 19 din Regulamentul (CEE) nr. 100/72 al Comisiei din 14 ianuarie 1972 de stabilire a normelor detaliate privind denaturarea zahărului pentru furaje;

- art. 11 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 1.832/2006 al Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului ca urmare a aderării Bulgariei şi a României,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - La articolul 3 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 242/2008 privind denaturarea stocurilor excedentare de zahăr în vederea utilizării în hrana animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 14 mai 2008, alineatul (2) se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 august 2016.

Nr. 885.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.445/AC din 31 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor nr. 4.924/BCFM din 14 decembrie 2015, Decizia nr. 774 din 28 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.326 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 iunie 2016.

Nr. 1.074 .


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.