MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 606/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 606         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 9 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29621 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 29624 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 312 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

646. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române

 

789. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/ LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa”

 

792. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/Staţia 400/220/110 kV Reşiţa”

 

794. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Racordarea LEA 400 kV Isaccea-Varna şi LEA 400 kV Isaccea-Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud: Etapa II - LEA 400 kV d.c. Racorduri la staţia Medgidia Sud”

 

1.041. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0322 Muntele Şes.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 280

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29621 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296*4 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29621 şi art. 29624 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Gheorghe Predică în Dosarul nr. 609/63/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.489D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Gheorghe Predică a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că autorul invocă o serie de dispoziţii din Legea fundamentală, fără a arăta în ce mod sunt încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 10 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 609/63/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29621 alin. (1) şi ale art. 29624 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Gheorghe Predică, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ-fiscal, respectiv o decizie de impunere.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât prevăd piaţa contribuţiilor sociale de sănătate pentru venituri realizate din cedarea folosinţei bunurilor în condiţiile în care plăteşte deja aceste contribuţii în calitate de pensionar. Autorul excepţiei mai arată că o soluţie legislativă similară, care se regăsea în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, a fost declarată ca fiind neconstituţională prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013.

7. Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului egalităţii în drepturi.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Acesta mai invocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 452 din 15 septembrie 2005, Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006 şi Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013.

10. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că aceasta nu este motivată potrivit cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29621 alin. (1) şi ale art. 29624 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29621 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 29624 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Prevederile legale criticate au următoarea formulare:

- Art. 29621 alin. (1) lit. i) şi alin. (2): Contribuabili

„(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cei de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz: [...]

i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate, numai dacă aceste venituri sunt impozabile potrivit prezentului cod *

- Art. 29624 alin. (1)-(4): Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale

„(1) Contribuabilii prevăzuţi la ari. 29621 alin. (1) lit. a) -a), h) şi i), cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole, sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale.

(2) în cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, plăţile anticipate prevăzute la alin. (1) se stabilesc de organul fiscal competent, potrivit regulilor prevăzute la art. 82, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei de venit estimat/norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat, după caz. În cazul contribuţiei de asigurări sociale, obligaţiile lunare de plată se stabilesc pe baza venitului declarat, prevăzut la art. 29622 alin. (1).

(3) în decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(4) în decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e), h) şi i), cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole şi a celor care realizează venituri din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală. În scop turistic, menţionaţi la art. 63 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.”

14. Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă. având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile legale în forma avută înainte de această abrogare, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice în dosar.

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) teza întâi şi a două privind statul de drept, democratic şi social, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informaţie, art. 32 alin. (5) privind dreptul la învăţătură, art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiţionare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 136 alin. (5) privind proprietatea,

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 903 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 9 martie 2016, Curtea a reţinut că legiuitorul a distins între două categorii de situaţii, şi anume contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri, precum şi aceea în care contribuţia de asigurări sociale de sănătate este datorată de persoane care nu realizează venituri.

17. Astfel, referindu-se la art. 29627 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea a constatat că în categoria persoanelor plătitoare de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt incluse persoanele care realizează venituri din sursele prevăzute de alin. (1) al acestui articol, fiind incluse, totodată, în categoria veniturilor asupra cărora se datorează contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi alte surse de venit, între care pot fi menţionate: primele de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii; câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare; venituri sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial; orice venituri identificate ca fiind impozabile, în conformitate cu art. 78 alin. (2) din Codul fiscal.

18. În acest context, Curtea a reţinut că, potrivit art. 219 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează pe baza anumitor principii, printre care şi acela al solidarităţii şi subsidiarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor, precum şi pe baza participării obligatorii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

19. Referitor la contribuţia de asigurări sociale de sănătate, în jurisprudenţa sa, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 504 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015 (reiterând cele reţinute în Decizia nr. 705 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, şi în Decizia nr. 1.011 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009), Curtea a statuat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate îşi poate realiza obiectivul principal datorită solidarităţii celor care contribuie, astfel încât obligaţia de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituţionale care reglementează ocrotirea sănătăţii şi a celor care consacră obligaţia statului de a asigura protecţia socială a cetăţenilor. Astfel, Curtea a observat că Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătăţii populaţiei, în temeiul principiului solidarităţii şi al subsidiarităţii.

20. Aşa fiind, Curtea a statuat că obligativitatea asigurării şi a contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu care stă la baza acestui sistem, şi anume cel al solidarităţii. Astfel, datorită solidarităţii celor care contribuie, acest sistem îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate (a se vedea, în acest sens, considerentele Deciziei nr. 335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011, şi cele ale Deciziei nr. 351 din 24 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 15).

21. De asemenea, Curtea a statuat că legea instituie nu doar dreptul cetăţenilor de a beneficia de serviciile sistemului public de sănătate, ci şi obligaţia acestora de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate. Persoanele exceptate de la plata acestei contribuţii sunt prevăzute expres în Legea nr. 95/2006 (şi în Codul fiscal), astfel că, în afara acestora, tuturor celorlalţi cetăţeni le revine obligaţia mai sus amintită. Din momentul în care se naşte această obligaţie, iar asiguratul plăteşte contribuţia, legea îi dă acestuia dreptul de a beneficia de pachetul de servicii medicale în sistemul public de sănătate. Curtea a conchis că numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate; în lipsa plăţii acestei contribuţii, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta unele categorii de venituri de la plata unor astfel de contribuţii reprezintă o chestiune care ţine în mod exclusiv de opţiunea sa. O atare exceptare nu este o cerinţă de ordin constituţional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 369 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 19 august 2014).

22. Art. 56 din Constituţie prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice; or, în cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor Totodată, Curtea a arătat că dispoziţiile constituţionale ale art. 56 trebuie coroborate cu cele ale art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora”. Astfel, contribuţiile datorate potrivit dispoziţiilor legale criticate sunt destinate acoperirii unor cheltuieli publice - cele privind asigurarea sănătăţii populaţiei, în acest context, prin Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Curtea a apreciat că obligaţia de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă-parte din veniturile provenind din activităţile desfăşurate nu poate fi considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor Legii fundamentale.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale şi ale art. 136 alin. (5) privind proprietatea.

24. De asemenea, pentru aceleaşi raţiuni, nu se poate reţine încălcarea art. 1 alin. (3) teza întâi şi a două privind statul de drept, democratic şi social din Constituţie.

25. În ceea ce priveşte încălcarea art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, reţinem faptul că instanţa de contencios constituţional a statuat, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, art. 16 din Constituţie „vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui” (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Or, dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.

26. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 31 alin. (1) privind dreptul la informaţie, art. 32 alin. (5) dreptul la învăţătură, art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiţionare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, se constată că acestea nu sunt incidente în cauză.

27. Referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, Curtea reţine faptul că aceasta se referea la o soluţie legislativă care contravenea principiului egalităţii în faţa legii. Examinând dispoziţiile art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, Curtea a constatat că acestea enumerau veniturile asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Între acestea, art. 257 alin. (2) lit. e), în redactarea criticată prin excepţia de neconstituţionalitate, prevedea obligaţia de a plăti contribuţia asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, precum şi a altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar numai în măsura în care contribuabilul nu plătea contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate asupra veniturilor realizate din salarii sau asimilate salariilor care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor impozabile obţinute din desfăşurarea unor activităţi independente şi care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit, veniturilor din silvicultură ori indemnizaţiilor de şomaj. Prin urmare, era exclusă plata cumulativă a contribuţiilor datorate în temeiul art. 257 alin. (2) lit. e), pe de o parte, şi a celor datorate potrivit dispoziţiilor lit. a)~™d) din acelaşi articol, pe de altă parte. Dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 nu excludeau însă de la acest cumul şi contribuţiile datorate asupra veniturilor din pensii, prevăzute la lit. f) din acelaşi articol de lege. Curtea a constatat că diferenţa de tratament juridic instituită de dispoziţiile de lege analizate a avut în vedere tipul de venit asupra căruia se datora contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Astfel, persoanele care realizau venituri din salarii sau orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente ori independente supuse impozitului pe venit, venituri din agricultură ori silvicultură sau obţineau indemnizaţii de şomaj erau scutite de la plata contribuţiei asupra veniturilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006. De această scutire nu beneficiau însă şi persoanele care realizau venituri din pensii. Prin urmare, se crea o diferenţă de tratament juridic între persoanele care realizau veniturile enumerate în art. 257 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006 faţă de cele care realizau venituri din pensii. Această soluţie legislativă nu se mai regăseşte în prezent în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015.

28. Curtea mai reţine că potrivit art. 29623 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal „Persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate în sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 29621 alin. (1).” În aceste condiţii, verificarea încadrării sau nu a autorului excepţiei în ipoteza prevăzută de textul legal menţionat aparţine instanţei judecătoreşti.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Predică în Dosarul nr. 609/63/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 29621 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 29624 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 312

din 17 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Doina-Ioana Anton în Dosarul nr. 11.300/300/2014 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.065D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţin valabilitatea cele statuate în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 28 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11.300/300/2014, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare În vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Doina-Ioana Anton, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare şi a unei cereri de suspendare a executării, formulate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că suspendarea plăţii compensaţiilor băneşti cuvenite în temeiul legilor reparatorii contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, cu referire la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere că a fost precedată de altă perioadă în care plăţile au fost suspendate, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013. Se arată că prin suspendarea plăţii despăgubirilor se creează un vădit tratament discriminatoriu între persoanele care au încasat deja aceste sume de bani şi persoanele beneficiare ale aceloraşi acte normative, care, deşi au dobândit un drept de creanţă recunoscut de statul român, nu pot intra în posesia despăgubirilor. Se susţine că, în condiţiile în care plata despăgubirilor este din nou suspendată, dreptul de proprietate al beneficiarilor titlurilor de plată este practic golit de conţinut, protecţia acestuia devenind pur iluzorie.

6. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă considera că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, cele reţinute Curtea Constituţională în Decizia nr. 31 din 3 februarie 2015.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014. Ordonanţa de urgenţă a fost aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 112/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, astfel că textul de lege criticat are următorul cuprins: „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, până la data de 31 decembrie 2014, plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către şeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 şi, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006

12. Anterior aprobării prin lege a ordonanţei de urgenţă, suspendarea fusese preconizată pentru un interval de 6 luni începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei (14 martie 2014), prin legea de aprobare stabilindu-se data de 31 decembrie 2014.

13. În ceea ce priveşte aplicabilitatea în timp a textelor de lege criticate, Curtea observă că acestea cuprind norme temporare, care au fost în vigoare până la data de 31 decembrie 2014. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare. Ţinând cont de împrejurările cauzei, se observă că în speţă sunt, însă, incidente cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare”este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, în cauza de faţă, autoarea excepţiei a cerut punerea în executare silită a Hotărârii nr. 404 din 28 mai 2009, emisă de Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Excepţia de neconstituţionalitate din cauza de faţă a fost ridicată în cursul soluţionării contestaţiei la executare formulate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Autoritatea menţionată a invocat prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată, prin care a fost suspendată, pe intervalul 14 martie 2014 - 31 decembrie 2014, plata despăgubirilor stabilite conform legilor reparatorii nr. 9/1998, nr. 290/2003 şi nr. 393/2006.

14. În consecinţă, deşi în prezent textele de lege deduse controlului de constituţionalitate nu mai sunt în vigoare, Curtea este competentă să analizeze prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (5), care statuează cu privire la obligativitatea respectării legilor şi a supremaţiei Constituţiei, art. 16 alin. (1), care instituie principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 alin. (3), care consacră dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, art. 53 alin. (2), care stabileşte condiţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că critici similare au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 31 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, Curtea a reţinut că acordarea despăgubirilor cetăţenilor români care au suferit pierderi într-o anumită perioadă de timp istorică a fost stabilită prin Legea nr. 9/1998, Legea nr. 290/2003 şi Legea nr. 393/2006, iar prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 10/2014 a fost suspendată acordarea acestor despăgubiri, suspendare care a operat pentru perioada 14 martie-31 decembrie 2014. Având în vedere această situaţie, Curtea a constatat că măsura instituită de Guvern pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă o soluţie temporară, limitată în timp, având ca scop evitarea unor eventuale disfuncţionalităţi ale procedurilor de restituire, până la adoptarea unui nou cadru legislativ, coerent, care să asigure realizarea efectivă a drepturilor la despăgubire acordate potrivit celor două legi reparatorii, precum şi pentru identificarea surselor de finanţare necesare. Prin urmare, Curtea a constatat că, prin actul normativ criticat, nu a fost negat dreptul la despăgubire, aşadar dreptul de proprietate privată al persoanelor îndreptăţite, statul urmând să continue procesul de restituire potrivit noii legi adoptate în această materie.

17. Curtea a mai observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, iar statul a depus diligenţele necesare continuării procedurilor de despăgubire. Aşadar, măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 constituie o măsură adecvată şi necesară în vederea atingerii scopului legitim urmărit, fiind de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat, respectiv asigurarea echilibrului bugetar, şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, respectiv despăgubirea efectivă a acestora, fără a încălca art. 44 din Constituţie. În acelaşi sens sunt şi deciziile nr. 346 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 22 iulie 2015, şi nr. 530 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 august 2015.

18. Întrucât în cauza de faţă nu sunt evidenţiate elemente noi care să conducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile mai sus amintite îşi menţin valabilitatea şi în ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Doina-Ioana Anton în Dosarul nr. 11.300/300/2014 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române

 

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, finanţată din venituri proprii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Feroviare Române reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate şi numai cu aprobarea ministrului transporturilor.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Autoritatea Feroviară Română poate efectua cheltuieli proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 83/2016 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 646.

ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2016 pentru Autoritatea Feroviară Română

 

 

 

 

- mii lei –

Cap./ Titlu

Subcap.

Articol

Paragraf

Alineat

Denumirea indicatorilor

Program 2016

A

B

C

D

1

00.01

10

 

VENITURI PROPRII - TOTAL

50.000,00

00.02

 

 

I.VENITURI CURENTE

49.834,00

29.00

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

49.834,00

30.00

 

 

C1. VENITURI DIN PROPRIETATE

-

31.10

 

 

VENITURI DIN DOBÂNZI

-

 

03

 

Alte venituri din dobânzi

-

33.00

10

 

C2. VANZARI DE BUNURI ŞI SERVICII

49.834,00

33,10

 

 

VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ŞI ALTE ACTIVITĂŢI

49.834,00

 

08

 

Venituri din prestări de servicii

49.379,00

 

16

 

Venituri din valorificarea produselor obţinute din producţia proprie

-

 

20

 

Venituri din cercetare

255,00

 

50

 

Alte venituri din prestări servicii şi alte activităţi

200,00

35.10

 

 

AMENZI, PENALITĂŢI SI CONFISCĂRI;

-

 

50

 

Alte amenzi, penalităţi şi confiscări

-

39.10

 

 

II.VENITURI DIN CAPITAL

166,00

 

50

 

Alte venituri din valorificarea unor bunuri

166,00

40.10

 

 

III. OPERAŢIUNI FINANCIARE

-

 

15

 

Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli

 

 

 

 

CHELTUIELI - TOTAL

50.000,00

 

 

 

CHELTUIELI CURENTE

46.800,00

10

 

 

Titlul I. CHELTUIELI DE PERSONAL

33.290,00

 

10.01

 

Cheltuieli salariate în bani

26.070,00

 

 

01

Salarii de bază

24.500,00

 

 

04

Spor de vechime

-

 

 

05

Sporuri pentru condiţii de muncă

550,00

 

 

06

Alte sporuri

-

 

 

07

Ore suplimentare

-

 

 

08

Fond de premii

-

 

 

09

Prima de vacanţă

-

 

 

12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

170,00

 

 

13

Indemnizaţii de delegare

350,00

 

 

30

Alte drepturi salariate în bani

500,00

 

10.02

 

Cheltuieli salariale în natură

1.100,00

 

 

01

Tichete de masă

1.100,00

 

10.03

 

Contribuia

6.120,00

 

 

01

Contribuţii pentru asigurările sociale de stat

4,250,00

 

 

02

Contribuţii pentru asigurările de şomaj

153,00

 

 

03

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

1.420,00

 

 

04

Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă

62,00

 

 

06

Contribuţii pt. concedii şi indemnizaţii

235,00

20

 

 

Titlul II. BUNURI ŞI SERVICII

13.260,00

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

4,520,00

 

 

01

Furnituri de birou

70,00

 

 

02

Materiale pentru curăţenie

20,00

 

 

03

încălzit, iluminat şi forţă metrică

900,00

 

 

04

Apă, canal şi salubritate

150,00

 

 

05

Carburanţi şi lubrifianti

440.00

 

 

06

Piese de schimb

40,00

 

 

07

Transport

400,00

 

 

08

Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

700,00

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

1.000,00

 

 

30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

800,00

 

20.02

 

Reparaţii curente

449,00

 

20.04

 

Medicamente şi materiale sanitare

10,00

 

 

02

Materiale sanitare

10,00

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

150,00

 

 

01

Uniforme şi echipament

50,00

 

 

03

Lenjerie şi accesorii de pat

-

 

 

30

Alte obiecte de inventar

100,00

 

20.06

 

Deplasări, detaşări, transferări

1.600,00

 

 

01

Deplasări interne

600,00

 

 

02

Deplasări în străinătate

1.000,00

 

20.11

 

Cărţi, publicaţii şi materiale documentara

40,00

 

20.12

 

Consultantă şi expertiză

-

 

20.13

 

Pregătiră profesională

350,00

 

20.14

 

Protecţia muncii

170,00

 

20.30

 

Alte cheltuieli

5.971,00

 

 

01

Reclamă şi publicitate

-

 

 

02

Protocol şi reprezentare

65,00

 

 

04

Chirii

850,00

 

 

07

Fondul conducătorului instituţiei publice

10,00

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

5.046,00

55

 

 

Titlul VII. ALTE TRANSFERURI

50,00

 

55.02

 

Transferuri curente în străinătate (către organizaţii internaţionale)

50,00

 

 

01

Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale

50,00

57

 

 

Titlul IX. ASISTENŢĂ SOCIALĂ

200,00

 

57.02

 

Ajutoare sociale

200,00

 

 

01

Ajutoare sociale în numerar

200,00

 

 

 

CHELTUIELI DE CAPITAL

3.200.00

71

 

 

Titlul XIII. ACTIVE NEFINANCIARE

3.200,00

 

71.01

 

Active fixe

3.200,00

 

 

01

Construcţii

200,00

 

 

02

Maşini, echipamente şi mijloace de transport

2.589,00

 

 

03

Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

78,00

 

 

30

Alte active fixe

333,00

 

Date de fundamentare a cheltuielilor de personal în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016:

1) Număr mediu de personal; 480 persoane.

2) Câştigul mediu brut lunar: 4.319 lei/salariat.

3) În câştigul mediu salarial brut lunar de la punctul 2) nu este cuprinsă şi suma aferentă salariilor Directorului General şi a directorilor de organisme (suma de 380 mii lei).

4) În cheltuielile salariate în bani sunt cuprinse şi: indemnizaţiile membrilor Consiliului de Conducere (suma de 170 mii lei), precum şi indemnizaţiile de delegare (suma de 350 mii lei).

5) În câştigul mediu salarial brut lunar nu este cuprinsă suma de 500 mii lei, reprezentând diferenţele salariate ce se vor achita ca urmare a sentinţelor judecătoreşti definitive şi irevocabile.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa”

 

Având în vedere:

- Decizia Consiliului de administraţie nr. 2 din 25 ianuarie 2012 al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa”;

- Nota nr. 441 din 5 ianuarie 2012 privind aprobarea în Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. a documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei;

- Avizul Consiliului interministerial nr. 13 din 8 octombrie 2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa”;

- prevederile art. 2 alin. (3) lit. d1) şi art. 5 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul nr. 270.784 din 13 iulie 2016 aprobat de conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri,

în temeiul art. 60 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 şi al art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa”, prevăzuţi în anexă.

Art. 2 - Anexa cu indicatorii tehnico-economici ai investiţiei face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se duce la îndeplinire de către Direcţia buget, financiar şi contabilitate, Direcţia afaceri europene, Serviciul investiţii şi achiziţii din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 13 iulie 2016.

Nr. 789.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad /LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa”

 

Titular: statui român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

Beneficiar: Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica1 - S.A.

Amplasament: amplasamentul obiectivului: Traseul LEA 400 kV simplu circuit Porţile de Fier-Anina-Reşiţa va străbate 13 unităţi administrativ-teritoriale din cadrul judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi, astfel:

- în judeţul Caraş-Severin (10 unităţi): comuna Ezeriş, municipiul Reşiţa, comuna Caraşova, oraşul Anina, comuna Bozovici, comuna Prigor, comuna Lăpuşnicel, comuna Iablaniţa, comuna Mehadia, comuna Topleţ;

- în judeţul Mehedinţi (3 unităţi); comuna Iloviţa, comuna Brezniţa-Ocol, municipiul Drobeta-Turnu Severin.

 

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA

mii lei

176.443,000

(preţuri valabile la 23 ianuarie 2014,1 euro = 4,5281 lei),

 

 

din care:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

151.377,000

- valoarea aferentă despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere a obiectivului de investiţii

mii lei

5,186

Eşalonarea investiţiei (INV/C+M), inclusiv TVA:

 

 

 

Anul 1:

117.887 mii lei/101.062 mii lei

 

 

Anul 2:

58.555 mii lei/50.315 mii lei

 

 

Capacităţi:

- lungime LEA: 81 km LEA400 kV nouă şi 36 km LEA400 kV linie existentă;

- tensiune LEA 400 kV;

- tip LEA simplu circuit;

- 259 de stâlpi noi LEA 400 kV;

-120 de stâlpi reabilitaţi LEA 400 kV.

Durata de realizare a investiţiei: 24 de luni.

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2013, cu modificările ulterioare.

Finanţarea Investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din surse proprii ale Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice ^^86160^103” - S.A., precum şi din alte surse legal constituite, iar de la bugetul de stat se alocă prin bugetul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri sumele aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere a obiectivului de investiţii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI şi RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/Staţia 400/220/110 kV Reşiţa”

 

Luând în considerare:

- Decizia Consiliului de administraţie nr. 2 din 25 ianuarie 2012 al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A, privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/Staţia 400/220/110 kV Reşiţa”;

- Nota nr. 441 din 5 ianuarie 2012 privind aprobarea în Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. a documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei;

- Avizul Consiliului interministerial nr. 14 din 8 octombrie 2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/Staţia 400/220/110 kV Reşiţa”;

- prevederile art. 2 alin. (3) lit. d1) şi art. 5 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul nr. 270.785 din 13 iulie 2016 aprobat de conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri,

în temeiul art. 60 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 şi al art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/Staţia 400/220/110 kV Reşiţa”, prevăzuţi în anexă.

Art. 2. - Anexa cu indicatorii tehnico-economici ai investiţiei face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se duce la îndeplinire de către Direcţia buget, financiar şi contabilitate, Direcţia afaceri europene, Serviciul investiţii şi achiziţii din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 13 iulie 2016.

Nr. 792.

 

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

al obiectivului de Investiţii „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad /Staţia 400/220/110 kV Reşiţa”

 

Titular: statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

Beneficiar: Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica”- SA.

Amplasament: judeţul Caraş-Severin, pe partea dreaptă a drumului naţional DN58 Reşiţa-Caransebeş, la cca. 5 km nord de municipiul Reşiţa, în apropiere de localitatea Soceni

 

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (cu TVA)

 

mii lei

186.134,000

(în preţuri valabile la 17 ianuarie 2014,1 euro = 4,5301),

 

 

 

din care:

 

 

 

- construcţii-montaj

 

mii lei

75.593,000

- valoarea aferentă despăgubirilor pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare extinderii staţiei 220/110 kV Reşiţa

 

mii lei

38,369

 

 

 

 

Eşalonarea investiţiei (INV/C + M), inclusiv TVA:

 

 

 

Anul I: 8.118 mii lei/3.023 mii lei Anul li: 89.008 mii lei/36.285 mii lei Anul III: 89.008 mii lei/36.285 mii lei

 

 

 

Capacităţi:

 

 

 

- transformator 250 MVA, 400/110/20 kV

1 buc.

 

 

- autotransformator 400 MVA, 400/220 kV

1 buc.

 

 

- autotransformator 200 MVA, 220/110/10 kV

1 buc.

 

 

- bobina compensare 100 MVAr

1 buc.

 

 

- transformator 20/0,4 kV

2 buc.

 

 

- transformator 10/0,4 kV

1 buc.

 

 

- transformator 6/0,4 kV, 630 kVA

1 buc.

 

 

- celule 400 kV

11 buc.

 

 

- celule 220 kV

10 buc.

 

 

- celule 110 kV

20 buc.

 

 

Durata de realizare a investiţiei: 35 de luni

 

 

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2006, cu modificările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din surse proprii ale Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., precum şi din alte surse legal constituite, iar de la bugetul de stat se alocă prin bugetul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri sumele aferente exproprierii suprafeţelor de teren necesare extinderii staţiei 220/110 kV Reşiţa, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Racordarea LEA 400 kV Isaccea-Varna şi LEA 400 kV Isaccea-Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud: Etapa II - LEA 400 kV d.c. Racorduri la staţia Medgidia Sud”

 

Având în vedere:

- Decizia Consiliului de administraţie nr. 1 din 26 ianuarie 2011 al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - SA. privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Racordarea LEA 400 kV Isaccea-Varna şi LEA 400 kV Isaccea-Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud: Etapa II - LEA 400 kV d.c. Racorduri la staţia Medgidia Sud”;

- Nota nr. 364 din 5 ianuarie 2011 privind aprobarea în Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. a documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei;

- Avizul Consiliului interministerial de avizare lucrări publice de interes naţional şi locuinţe nr. 17 din 11 noiembrie 2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Racordarea LEA400 kV Isaccea-Varna şi LEA400 kV Isaccea-Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud: Etapa II - LEA400 kV d.c. Racorduri la staţia Medgidia Sud”;

- prevederile art. 2 alin. (3) lit. d1) şi art. 5 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul nr. 270.783 din 13 iulie 2016 aprobat de conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri,

în temeiul art. 60 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 şi art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Racordarea LEA 400 kV Isaccea-Varna şi LEA 400 kV Isaccea-Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud: Etapa II - LEA 400 kV d.c. Racorduri la staţia Medgidia Sud”, prevăzuţi în anexă.

Art. 2. - Anexa cu indicatorii tehnico-economici ai investiţiei face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se duce la îndeplinire de către Direcţia buget, financiar şi contabilitate, Direcţia afaceri europene şi Serviciul investiţii şi achiziţii din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 13 iulie 2016.

Nr. 794.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Racordarea LEA 400 kV Isaccea-Varna şi LEA 400 kV Isaccea-Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud: Etapa II - LEA 400 kV d.c. Racorduri la staţia Medgidia Sud”

 

Titular: statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

Beneficiar: Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

Amplasament: unităţile administrativ-teritoriale ale municipiului Medgidia şi ale comunei Ciocârlia şi comuna Peştera din judeţul Constanţa

 

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA,

mii lei

73.552,52

din care:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

43.320,26

- valoarea aferentă despăgubirilor pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare racordării LEA în staţia 400 kV Medgidia Sud 220/110 kV Reşiţa

mii lei

7,449

 

 

 

- Eşalonarea investiţiei (INV/C+M), inclusiv TVA:

 

 

Anul 1

55.164 mii lei/32.490 mii lei

 

Anul 2

18.388 mii lei/10.830 mii lei

 

Capacităţi: se vor realiza două racorduri de 400 kV, fiecare cu dublu circuit, lungimea traseului între staţia Medgidia Sud şi zona bornelor 370-371 din LEA 400 kV Isaccea-Varna şi zona bornelor 490-491 din LEA 400 kV Isaccea-Dobrudja.

- lungime LEA400 kV racord 1:

13,8

km

 

- lungime LEA400 kV racord 2:

13,8

km

 

- tensiune LEA:

400

kV

 

- tip LEA:

dublu circuit

 

 

- număr stâlpi racord 1 LEA 400 kV

49

buc.

 

- număr stâlpi racord 2 LEA 400 kV

48

buc.

 

Durata de realizare a investiţiei (luni):

18

luni

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2006, cu modificările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din surse proprii ale Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., precum şi din alte surse legal constituite, iar de la bugetul de stat se alocă prin bugetul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri sumele aferente exproprierii suprafeţelor de teren pentru fundaţiile stâlpilor liniei electrice aeriene (LEA), în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0322 Muntele Şes

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.283/AC din 19 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor nr. 4.779/BCFM din 3 decembrie 2015, Decizia SEA nr. 754 din 14 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.322 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0322 Muntele Şes, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 iunie 2016,

Nr. 1.041.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.