MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 587/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 587         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 2 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 350 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului

 

Decizia nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Decizia nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/20115 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

533. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

871. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Procedurilor, standardelor şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor

 

1.045. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0068 Diosig

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 350

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, excepţie ridicată de Adela Floroi în Dosarul nr. 5.748/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.847D/2Q15.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.748/62/2014, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de Indemnizaţie pentru creşterea copilului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petenta Adela Floroi în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei prin care a încetat plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 41, art. 47, art. 49 şi art. 53 alin. (2). În acest sens arată că a solicitat, în temeiul art. IV din Legea nr. 126/2014, amnistia sumei ce reprezintă constituire debit, însă cererea de amnistie fiscală i-a fost respinsă, deoarece nedeclararea unor informaţii nu face obiectul scutirii de plată, conform dispoziţiilor de lege criticate. Susţine că sumele obţinute ca operator de date nu au fost luate în considerare la stabilirea indemnizaţiei, însă Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov le-a apreciat ca venituri. Mai mult, acest câştig nu presupune o muncă efectivă cu prezenţa la serviciu, părăsirea minorului sau lăsarea lui în grija altuia. Mai susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul de muncă la domiciliu, iar măsura restituirii întregii indemnizaţii este disproporţionată. De asemenea, arată că se încalcă şi principiul legalităţii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Consideră că Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov refuză dreptul său la amnistiere pe baza motivaţiei/sintagmei „nedeclararea unor informaţii”, fără a le preciza în concret şi fără a motiva în fapt, ceea ce contravine prevederilor constituţionale menţionate. Or, simpla utilizare a unei sintagme „nedeclararea unor informaţii” nu poate să conducă la suprimarea dreptului la muncă şi să aibă ca efect obligarea sa la restituirea indemnizaţiei.

6. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece aspectele invocate de autoarea excepţiei nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, ci vizează în fapt o chestiune de interpretare şi aplicare a legii.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Nemulţumirea autoarei excepţiei faţă de faptul că i se suprimă dreptul la muncă prin interzicerea desfăşurării unor activităţi remunerate la domiciliul său, în timp ce se află în concediu pentru creşterea copilului, este nejustificată, având în vedere dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, referitoare la dreptul la stimulentul de inserţie. Pe cale de consecinţă, autoarea excepţiei avea posibilitatea să desfăşoare activităţi remunerate la domiciliul său şi în acelaşi timp să primească din partea statului şi stimulentul de inserţie cu condiţia depunerii unei cereri la instituţia competentă în materie. Totodată, dispoziţiile de lege criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, fără să contravină art. 41, art. 47 şi art. 49 din Constituţie. Pe de altă parte, dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept constituţional, iar această indemnizaţie nu este un drept al copilului, ci al părintelui. În final, arată că textul de lege criticat nu consacră un caz de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale în sensul art. 53 din Constituţie.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: „Debitele cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constituite din culpa debitorului, materializată în folosirea cu intenţie de către acesta a unor documente despre care cunoştea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor art. II.”

13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 privind dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei a formulat cerere de amnistie fiscală la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Braşov, după intrarea în vigoare a Legii nr. 126/2014, care prevede la art. II alin. (1) că debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se scutesc de la plată. Cererea de amnistie fiscală a fost respinsă, motivat de faptul că nedeclararea unor informaţii nu face obiectul scutirii de plată, în temeiul art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014.

15. Curtea reţine că, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autoarea acesteia este nemulţumită de interpretarea dată dispoziţiilor de lege criticate de către Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov, mai exact de calificarea ca venituri a sumelor obţinute ca operator de date, în condiţiile în care acest câştig nu presupune o muncă efectivă cu prezenţa la serviciu, părăsirea minorului sau lăsarea iui în grija altuia. Pe de altă parte, autoarea excepţiei susţine că Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov i-a refuzat dreptul său la amnistiere pe baza motivaţiei/sintagmei „nedeclararea unor informaţii”, fără a le preciza în concret şi fără a motiva în fapt acest răspuns.

16. Or, Curtea reţine că aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate a textului de lege criticat, ci vizează interpretarea şi aplicarea legii la cazul dedus judecăţii. Faţă de acestea, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, excepţie ridicată de Adela Floroi în Dosarul nr. 5.748/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 357

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Cristian Ghingheş în Dosarul nr. 6.151/180/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 702D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a două şi art. 51 alin. (1) teza a două din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor si repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care menţine aceleaşi concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru aceleaşi motive reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 296 din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.151/180/2016, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Cristian Ghingheş într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă contestaţia sa împotriva hotărârii prin care Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală nr. 1 Bacău a respins înregistrarea candidaturii sale, ca independent, pentru funcţia de primar, pe motivul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că obligaţia prezentării unei liste cu un număr minim de semnături de susţinere la depunerea unei candidaturi independente, aşa cum impune art. 50 alin. (2) din Legea

nr. 115/2015, are un caracter excesiv şi îngrădeşte dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie, în acest sens este menţionată Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, prin care Curtea Constituţională, aplicând testul de proporţionalitate, a constatat că cerinţa legală referitoare la prezentarea a 25.000 de semnături pentru înregistrarea unui partid politic nu mai serveşte interesului public în actualele condiţii sodo-politice, este disproporţională în raport cu obiectivul urmărit şi, ca atare, a fost constatată ca fiind neconstituţională.

7. Mai mult, un candidat independent este lipsit de logistica tehnică şi umană a partidelor, astfel că baremul de 1% de semnături din numărul alegătorilor rămâne o constrângere insurmontabilă, potenţată şi de regulile stricte ale calendarului electoral. În opinia autorului excepţiei, „pentru ca ideea de candidatură independentă să nu fie golită complet de conţinut, iar candidaţii independenţi care chiar ţin la acest statut al lor să nu fie siliţi să apeleze la trucuri de imagine şi la negocieri netransparente cu partidele politice, un legiuitor de bună-credinţă ar fi trebuit să impună condiţii rezonabile de participare la alegeri şi pentru candidaţii care sunt şi vor să rămână cu adevărat independenţi”.

8. Se mai arată că, urmare a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 a Curţii Constituţionale, legiuitorul a adoptat Legea nr. 114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, potrivit căreia partidele politice se pot înfiinţa cu doar 3 (trei) semnături de susţinere. Acelaşi legiuitor însă, elaborând o nouă lege a alegerilor locale, a păstrat aceleaşi restricţii/cerinţe cantitative în privinţa candidaţilor independenţi care păreau justificate la începutul anilor 90, fără să arate însă dacă mai au o justificare în România anului 2015. Or, un raţionament similar celui din decizia mai sus amintită se impune şi în ceea ce priveşte condiţiile legale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care au căpătat, în acest nou context, un pronunţat caracter de neconstituţionalitate.

9. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cerinţa reglementată de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este una necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în acelaşi timp, o garanţie a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfăşurare şi finalizare a procesului electoral.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Întrucât instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu contravine dreptului de a fi ales. În acest sens sunt indicate deciziile nr. 522 din 8 mai 2008, nr. 606 din 20 mai 2008 şi nr. 252 din 6 mai 2014 ale Curţii Constituţionale. Cât priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei, a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, se arată că prin dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, legiuitorul nu a impus o condiţie de reprezentativitate ridicată, similar textului art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, constatate neconstituţionale prin decizia amintită, astfel că, nici sub acest aspect, nu se poate susţine că textul legal criticat afectează substanţa dreptului de a fi ales.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituţionale. În ce priveşte drepturile electorale fundamentale invocate, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, se susţine că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40 din Constituţie, să stabilească modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a admis posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi, având în vedere că statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia. Totodată, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), „obligaţia de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal”. Aşadar, dispoziţiile legale criticate instituie un prag de reprezentativitate rezonabil, uşor de atins în practică şi care nu este de natură să lipsească de conţinut dreptul de vot şi de a fi ales.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şt ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: „(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în căzui municipiilor; sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti

16. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 37 - Dreptul de a 5 ales.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare. Criticile formulate vizează, în esenţă, să demonstreze caracterul nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai evident în contextul pronunţării Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care Curtea Constituţională a constatat că obligaţia prevăzută de art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesare la înregistrarea unui partid politic, este neconstituţională.

18. Astfel, referitor la jurisprudenţa sa în materie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016*), încă nepublicată la data pronunţării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse pe larg, că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu afectează exercitarea drepturilor electorale fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, invocat în cauza de faţă.

19. Prin decizia mai sus menţionată Curtea a reiterat jurisprudenţa sa anterioară prin care s-a pronunţat asupra constituţionalităţii soluţiei legislative de principiu constând în obligaţia prezentării de liste de susţinători de către candidaţii independenţi, inclusiv pentru funcţia de primar, considerentele enunţate cuprinzând, implicit, un test de proporţionalitate pe care Curtea l-a aplicat în privinţa numărului de susţinători prevăzut de lege (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din data de 15 mai 2008).

20. Curtea a observat, cu acelaşi prilej, faptul că, faţă de legislaţia anterioară incidenţă în materie, respectiv art. 48 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 (act normativ abrogat prin art. 136 din Legea nr. 115/2015), care prevedea pentru funcţia de primar obligaţia candidaţilor independenţi de a prezenta listă de susţinători cuprinzând minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti -, dispoziţiile legale în vigoare ce reglementează aceeaşi situaţie juridică, adică art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, înjumătăţesc, practic, minimul anterior al pragului de reprezentativitate. Or, dacă reglementarea anterioară a fost apreciată, de pildă prin Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, precitată, ca instituind, sub acest aspect, o condiţie rezonabilă, o reglementare care reduce la jumătate procentul anterior instituit este circumscrisă cu atât mai justificat aceleiaşi concluzii. De altfel, prin actuala reglementare, legislaţia se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligaţiei colectării semnăturilor, care, la art. 1.3- Prezentarea candidaturilor, pct. i şi ii, următoarele, prevăd că „i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot H condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective.”

21. În consecinţă, Curtea a constatat că elementul de noutate adus de Legea nr. 115/2015 în privinţa reglementării condiţiei analizate, şi anume reducerea cu 50% a numărului de susţinători cerut pentru depunerea unei candidaturi independente, este menit să faciliteze exercitarea dreptului de a fi ales. Prin urmare, această modificare nu este de natură să determine o schimbare a jurisprudenţei în care a răspuns aceloraşi critici referitoare la caracterul excesiv al unei asemenea condiţii. Astfel fiind, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată cu acele prilejuri, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în această cauză,

22. Cât priveşte invocarea de către autorul excepţiei a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, ca argument de susţinere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016, a constatat mai întâi că situaţiile ce sunt comparate în cadrul raţionamentului prin analogie sunt diferite, astfel că şi soluţia, şi considerentele expuse în Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, care vizează examinarea condiţiilor legale de înregistrare a unui partid politic versus exercitarea dreptului constituţional de asociere, nu pot fi aplicate tale quale, în privinţa altui drept fundamental, în speţă dreptul de a fi ales. Curtea a mai observat apoi că dispoziţiile de lege criticate au fost adoptate ulterior acestei decizii, în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie.

23. Curtea a reţinut în continuare că, drept urmare a modificării Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi a eliminării condiţiei de reprezentativitate la alcătuirea unui partid politic - cuprinsă la art. 19 alin. (3) -, deopotrivă partidele politice şi candidaţii independenţi trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie în privinţa prezentării listei de susţinători la depunerea candidaturilor pentru funcţiile elective. Diferenţele de susţinere, în sine, invocate de autorul excepţiei şi în prezenta cauză, ţin de natura/substanţa competiţiei politice, reflectând implicit libertatea de voinţă a electoratului, esenţială într-un stat democratic. Totodată, Curtea a constatat că legislaţia electorală din România a stabilit şi stabileşte condiţia prezentării unei liste de susţinători la depunerea candidaturii de către candidaţii independenţi, condiţie ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituţională, inclusiv în privinţa candidaţilor independenţi la funcţia de primar. Instituirea acestei condiţii reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului. Ca urmare, condiţia instituită de legiuitor dă expresie, în esenţă, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituţie referitoare la exercitarea suveranităţii naţionale. Aceasta se aplică tuturor candidaţilor, în egală măsură şi fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituţie.

24. Neintervenind elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudenţa mai sus referită. Curtea constată că atât soluţia de respingere, cât şi considerentele ce au fundamentat-o, expuse în decizia mai sus menţionată, îşi păstrează valabilitatea şi în această cauză.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Ghingheş în Dosarul nr. 6.151/180/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 288 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 358

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 703D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal şi prin avocaţii Silviu Costinel Bălăci şi Dorel Cosmin Marinescu, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosar. Se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a două şi art. 51 alin. (1) teza a două din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor şi repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor autorului excepţiei. Aceştia precizează, mai întâi, că renunţă la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din aceeaşi lege, se învederează, în considerarea rolului Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, că instituirea unui prag fix de reprezentativitate echivalează cu limitarea nerezonabilă a exerciţiului drepturilor electorale fundamentale, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales. Astfel, dând exemplul unei localităţi cu 102 cetăţeni cu drept de vot, arată că procentul de cel puţin 1% prevăzut de textul legal criticat ar fi suficient şi rezonabil pentru a demonstra reprezentativitatea candidatului la alegerile locale, însă aceeaşi condiţie, raportată, concomitent, la un număr de minimum 100 de semnături în cazul comunelor, este excesivă şi imposibil de realizat, deoarece echivalează, practic, cu 98,99% din totalul populaţiei cu drept de vot din acea circumscripţie electorală. În plus, atât evoluţia demografică negativă specifică mediului rural, cât şi transparenţa adeziunilor/semnăturilor pe lista cu susţinători reprezintă aspecte practice, reale, ce fac ca îndeplinirea condiţiei examinate să fie cât mai dificil de realizat.

5. Având cuvântul, autorul excepţiei susţine că, dat fiind riscul pe care o funcţie publică electivă îl comportă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, este speriat şi nu mai doreşte să candideze.

6. Reprezentantul Ministerului Public solicită menţinerea aceloraşi concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru aceleaşi motive reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 290 din 11 mai 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Decizia civilă nr. 1.018 din 1 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.063/201/2016, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi în Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dorian Nae într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia sa împotriva unei hotărâri a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 52 Ghidici, judeţul Dolj, de respingere a propunerii pentru candidatura la funcţia de primar şi la cea de consilier local, la propunerea Partidului Mişcarea Populară.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt criticate sub aspectul numărului minim de 100 de semnături de susţinere, necesar a fi prezentate odată cu depunerea candidaturii la funcţia de primar. În esenţă, autorul excepţiei apreciază că procentul de minimum 1% din numărul total al alegătorilor cu drept de vot dintr-o circumscripţie este suficient pentru reflectarea reprezentativităţii respectivului candidat, însă consideră că înscrierea unui număr fix de cel puţin 100 de semnături în cazul comunelor mici are un caracter excesiv, deoarece acesta poate fi cu mult mai mare decât procentul de minimum 1 % (de exemplu, comuna Ghindici are aproximativ 2408 locuitori, mai puţini având drept de vot, deci 1% înseamnă cel mult 25). Prin urmare, textul de lege criticat limitează dreptul de a participa la procesul electoral.

9. În privinţa art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015, care prevede obligativitatea menţionării pe listele de semnături a seriei şi numărului actului de identitate al fiecărui susţinător, autorul excepţiei arată că încalcă dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, deoarece candidaţii nu sunt autorizaţi să prelucreze date cu caracter personal, conform Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. De asemenea, este afectat dreptul de a participa la alegeri în ipoteza în care un susţinător doreşte să fie înscris pe o listă de susţinere, dar dacă nu are sau nu prezintă actul de identitate, susţinerea sa este refuzată, deşi legea prevede şi alte elemente suficiente de identificare a persoanei, cum ar fi numele, prenumele, data naşterii, adresa şi semnătura.

10. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul considera că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În esenţă, se susţine că instituirea, prin art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, a obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, având în vedere că prin activitatea lor partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din lege, prin raportare la art. 26 din Constituţie, se arată că semnătura pe lista de susţinere are o dublă semnificaţie: confirmarea voinţei de a susţine un candidat la o funcţie publică electivă, pe de o parte, şi acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Obligaţia de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului candidat electoral care trebuie să se asigure, prin propriile mijloace, de buna-credinţă a persoanei/persoanelor desemnate să întocmească aceste liste şi de respectarea, în consecinţă, a păstrării confidenţialităţii asupra conţinutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înţelege să îşi îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor legale criticate.

13. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, uşor de atins în practică şi care nu este de natură să lipsească de conţinut dreptul de vot şi de a fi ales. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, se susţine, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, că legiuitorul are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40 din Constituţie, să stabilească modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Aşadar, atât în accepţiunea Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001), cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52 şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84], dreptul de a fi ales implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestuia, iar statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia.

Totodată, potrivit Recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), „obligaţia de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal”.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. În privinţa art. 51 din lege, Curtea, analizând motivarea autorului excepţiei, reţine că aceasta vizează doar alin. (1) teza întâi a articolului menţionat, prin urmare doar asupra acestor norme juridice urmează a se pronunţa. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 49 alin. (2): „Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul

- Art. 51 alin. (1) teza întâi: „(1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o

17. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (4) cu privire la dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii organice, art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată şi ale art. 37 - Dreptul dea fi ales.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea va analiza, în prealabil, cererea de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015, formulată de reprezentantul autorului excepţiei în şedinţă publică.

19. Cu privire la această cerere, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, renunţarea la judecată, chiar şi cu privire numai la anumite aspecte ale excepţiei de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de judecată, nu este compatibilă cu procedura din faţa Curţii Constituţionale, având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992. Litigiul constituţional se circumscrie limitelor actului de sesizare al instanţei de judecată, care implicit ia în considerare excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost motivată în faţa sa. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010, şi Decizia nr. 1.193 din 30 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, cererea de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015.

20. Aceleaşi considerente sunt valabile şi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din legea examinată, sub aspectul cererii de renunţare exprimată, indirect, de autorul excepţiei în şedinţa publică, în sensul că nu mai doreşte să candideze.

21. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare.

22. Astfel, prin deciziile nr. 286*), nr. 289**) şi nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate la data pronunţării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, constatând, în esenţă, că reglementarea condiţiei de reprezentativitate raportată la un procent de cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor arondaţi unei circumscripţii, dar nu mai puţin de 100 de semnături de susţinere, în cazul comunelor, nu contravine dreptului de a fi ales, invocat şi în prezenta cauză.

23. Prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, Curtea a reţinut că procentul de 1% reglementat de textul de lege criticat corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că „Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% din alegători” Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţin de marja de apreciere a legiuitorului, şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective (paragrafele 103 şi 104 din decizia precitată).

24. Faţă de critica referitoare la situaţia comunelor, unde este necesar un număr de minimum 100 de semnături, apreciat de autorul excepţiei ca fiind excesiv, Curtea, prin aceeaşi decizie, a observat că, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, între condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei comune (anexa nr. IV: Localităţi rurale pct. 4) se află şi numărul de locuitori, care trebuie să fie de minimum 1.500. Curtea a admis că, raportat la aceşti indicatori minimali, prin aplicarea condiţiei legale potrivit căreia listele de susţinători trebuie să cuprindă „nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III”, se impune candidaţilor să prezinte liste de susţinători reprezentând mai mult de 1 % din numărul de locuitori, dar totuşi nu a putut reţine că în acest mod este golit de conţinut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilităţi de îndeplinire a condiţiei stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voinţa legiuitorului de a nu conferi listelor de susţinători un caracter pur formal. Astfel, în condiţiile aplicării procentului de 1% din numărul alegătorilor şi în cazul comunităţilor mici, listele de susţinători ar putea deveni doar o formă fără fond, având ca efect înscrierea în competiţia electorală a unor candidaţi cu o reprezentativitate nesemnificativă. De altfel, cu privire la problema proporţionalităţii măsurilor utilizate de legiuitor în privinţa limitării dreptului de a fi ales, în jurisprudenţa europeană s-a reţinut că, chiar un sistem ce fixează un prag relativ ridicat, spre exemplu, privitor la numărul de semnături necesare pentru prezentarea unei candidaturi sau ca o listă electorală să obţină un număr de voturi pe ansamblul teritoriului naţional pentru a putea avea reprezentare în Parlament nu au fost considerate că depăşesc marja de apreciere recunoscută statelor în materie (Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 1996, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Magnago şi Sudtiroler Volkspartei împotriva Italiei) (a se vedea paragraful 105 din Decizia nr. 286 din 11 mai 2016).

25. Curtea constată că cele mai sus reţinute prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, cu privire la caracterul excesiv al condiţiei numerice stabilite de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, îşi menţin valabilitatea şi în această cauză.

26. În plus, Curtea reţine că nici dispoziţiile art. 16 alin. (4) din Constituţie, invocate în motivarea prezentei excepţii, nu sunt încălcate, de vreme ce chiar normele fundamentale invocate fac în mod expres trimitere la legea organică, sub aspectul respectării de către cetăţenii Uniunii Europene a cerinţelor reglementate pentru exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţile administraţiei publice locale.

27. Cât priveşte dispoziţiile art. 51 alin. (1) teza a două din Legea nr. 115/2015, criticate din perspectiva afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi de familie, protejat de art. 26 din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, a analizat aceeaşi problematică a înscrierii datelor cu caracter personal pe listele de susţinători necesar a fi depuse la instanţa judecătorească pentru înregistrarea unui partid politic. Curtea a reţinut cu acel prilej că operaţiunea de colectare a datelor cu caracter personal ale semnatarilor listei de susţinere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop prin actul constitutiv al partidului politic în curs de înregistrare şi care are/au calitatea de membru/membri al/ai acestuia, veridicitatea acestor date fiind asumată prin semnătura benevolă a membrului fondator şi confirmată prin declaraţia pe propria răspundere a celui/celor care le colectează. Obligaţia de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire şi să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credinţă a persoanei/persoanelor desemnate şi de respectarea, în consecinţă, a păstrării confidenţialităţii asupra conţinutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înţelege să îşi îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate în sine a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

28. Revenind în planul Legii nr. 115/2015, Curtea Constituţională observă dispoziţiile art. 47 alin. (1), potrivit cărora „(1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în două exemplare originale şi două copii, de către partidele politice, (...), iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.>, ale art. 51 alin. (2), conform cărora „(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege”, şi ale art. 51 alin. (5), potrivit cărora „Lista de susţinători se depune într-un exemplar original şi o copie, la biroul electoral al circumscripţiei electorale unde se depun propunerile de candidaţi.” Biroul electoral de circumscripţie, potrivit art. 52 alin. (1), „examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie. “

29. Prin coroborarea celor mai sus arătate, Curtea reţine că lista de susţinători reflectă reprezentativitatea candidatului la o funcţie publică electivă, iar reprezentativitatea îl legitimează pe acesta să candideze la respectiva funcţie De aceea această listă are caracter public, iar datele înscrise sunt prezumate a fi veridice, având în vedere că, potrivit art. 51 alin. (1) teza finală din legea criticată, „Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor.“ Înscrierea datelor cu caracter personal pe listele de susţinători are ca scop identificarea cu certitudine a persoanei, astfel că doar numele, adresa, semnătura acesteia nu sunt elemente suficiente, aşa cum apreciază autorul excepţiei. Aşadar, datorită importanţei listei de susţinători în iniţierea procesului electoral de către candidatul la o funcţie publică electivă, şi operaţiunea de identificare fără echivoc a persoanei susţinătoare are un rol determinant în acceptarea candidaturii.

30. Chiar dacă, în cazul refuzului susţinătorului de a-şi înscrie datele privind seria şi numărul actului de identitate, se declanşează un aparent conflict de drepturi, respectiv între dreptul persoanei în cauză de a-şi proteja datele personale, pe de o parte, şi dreptul de a fi ales (al candidatului), pe de altă parte, Curtea observă că, în realitate, cele două nu sunt ireconciliante. Astfel, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată poate suporta, în condiţii speciale, determinate de lege, anumite condiţionări sau limitări, justificate de necesitatea apărării sau exercitării altui drept, deopotrivă fundamental. Totodată, susţinătorul, prin actul benevol al adeziunii sale, îşi asumă implicit înscrierea, deopotrivă, a datelor personale cerute de lege, în scopul garantării credibilităţii şi integrităţii candidaturii pe care o susţine. Susţinerea politică a unei persoane nu este, de altfel, o obligaţie, ci este un act voluntar, făcut din proprie convingere, ceea ce presupune şi înscrierea unor elemente necesare unei eventuale identificări. Aşa fiind, Curtea conchide că o astfel de cerinţă nu are caracter nejustificat şi nici excesiv, de natură a afecta dreptul la viaţă privată, corelativ cu dreptul de a fi ales.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin, (2) din Legea nr. 115/2015 şi cu unanimitate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din aceeaşi lege,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data do 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 286 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 451 din 16 iunie 2016.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 1 iulie 2016.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a unor imobile aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita, potrivit datelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor interne,

Ioan Buda,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 27 iulie 2016.

Nr. 533.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita, a căror valoare de inventar se modifică, ca urmare a reevaluării

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Adresa imobilului

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

35.007

8.19.01

19-01

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

12003373,49

114.803

8.19.01

19-04

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

3199286,57

114.805

8.19.01

19-12

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

101713,99

114.806

8.19.01

19-13

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

229273,04

114.807

8.19.01

19-14

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

186685,60

114.808

8.19.01

19-15

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

245858,77

114.809

8.19.01

19-16

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

577132,32

114.810

8.19.01

19-17

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

233017,66

114.811

8.19.01

19-18

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Politie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

195834,73

114.812

8.19,01

19-19

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

204441,82

114.813

8.19.01

19-20

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

291217,84

114.814

8.19.01

19-21

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

307106,82

114.815

8.19.01

19-22

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

181045,80

114.816

8.19.01

19-23

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

237870,93

114.817

8.19.01

19-25

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

132791,23

114.818

8.19.01

19-26

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

164478,37

114.819

8.19.01

19-28

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

1811496,79

114.820

8.19.01

19-29

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

328200,69

114.821

8.19.01

19-30

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

169107,28

114.822

8.19.01

19-31

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

151875,37

114.823

8.19.01

19-32

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

182558,53

114.824

8.19.01

19-33

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

199350,39

114.825

8.19.01

19-35

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

212856,78

114.826

8.19.01

19-40

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

248373,12

114.828

8.19.01

19-43

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

265508,90

114.829

8.19.01

19-45

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

202667,22

114.830

8.19.01

19-46

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Politie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

325113,50

114.831

8.19,01

19-47

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

403556,22

114.832

8.19.01

19-48

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

258317,32

114.833

8.19.01

19-49

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

148971,90

114.834

8.19.01

19-50

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

155278,52

114.835

8.19.01

19-51

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

337954,67

114.836

8.19.01

19-52

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

221646,03

114.838

8.19.01

19-56

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

136818,71

114.839

8.19.01

19-59

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

271857,53

114.840

8.19.01

19-65

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

205118,65

114.841

8.19.01

19-66

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

410056,85

114.842

8.19.01

19-67

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

177708,75

114.843

8.19.01

19-68

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

232741,82

114.844

8.19.01

19-69

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

237145,83

114.845

8.19.01

19-70

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

221902,45

114.846

8.19.01

19-71

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

198946,57

114.847

8.19.01

19-72

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

306660,39

114.848

8.19.01

19-73

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

223694,77

114.849

8.19.01

19-74

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Politie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

223305,82

114.850

8.19,01

19-75

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

372813,55

114.851

8.19.01

19-76

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

263477,98

114.852

8.19.01

19-77

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

329987,68

114.853

8.19.01

19-78

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

247498,31

114.854

8.19.01

19-79

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

296415,42

114.855

8.19.01

19-80

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

505694,88

114.856

8.19.01

19-81

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

274316,51

114.857

8.19.01

19-82

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

360609,00

114.858

8.19.01

19-83

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

345382,53

114.859

8.19.01

19-84

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

254728,69

114.860

8.19.01

19-85

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

358063,79

120.843

8.19.01

19-138

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

304033,84

121.213

8.19.01

19-105

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita Cod unic de identificare (CUI) 4245704

Judeţul Harghita

881007,49

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurilor, standardelor şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică nr. VW 1.847/2016,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 629/2015 privind componenţa, atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

în temeiul art. 174 alin. (1) şi al art. 249 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de Hotărârea Colegiului director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii În Sănătate nr. 5 din 29 iunie 2016 de adoptare a ediţiei a două a standardelor de acreditare a spitalelor,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin;

Art. 1. - Se aprobă Procedurile, standardele şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 972/2010 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor şi metodologiei de acreditare a spitalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 7 iulie 2010, se abrogă.

(2) Pentru spitalele aflate în curs de acreditare, emiterea rapoartelor şi a certificatelor de acreditare se face în conformitate cu legislaţia în vigoare la data iniţierii procesului de acreditare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 19 iulie 2016.

Nr. 871.

 

ANEXĂ

 

Procedurile, standardele şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - În înţelesul prezentei anexe, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:

a) acreditare - evaluare externă şi independentă realizată de persoane special pregătite pentru aceasta - evaluatorii

Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, care se finalizează cu încadrarea spitalelor în categorii de acreditare. Acreditarea priveşte spitalul în întregul lui, ca organizaţie, analiza este globală şi descrie funcţionarea instituţiei prin gradientul cu care aceasta este conformă sau se apropie de standardele prestabilite;

b) referinţă - denumită în continuare R - domeniul de aplicare - grupare de standarde, criterii şi cerinţe, având toate semnificaţie şi finalitate comună;

c) standard - denumit în continuare S - reprezintă nivelul de performanţă realizabil şi măsurabil, agreat de profesionişti şi observabil de către populaţia căreia i se adresează. Este constituit dintr-un set de criterii şi cerinţe care definesc aşteptările privind performanţa, structura şi procesele dintr-un spital;

d) criteriu - denumit în continuare Cr - obiectivul specific de îndeplinit care prin sumare cu alte obiective face ca standardul respectiv să poată fi realizat;

e) cerinţă - denumită în continuare C - acţiune care trebuie întreprinsă pentru realizarea obiectivului specific.

Art. 2. - Procedurile şi metodologia de acreditare a spitalelor respectă următoarele fundamente şi principii:

a) transparenţă şi deschidere - principiu prin care se realizează o informare continuă şi eficientă asupra procesului de acreditare, o comunicare directă cu beneficiarii acreditării în toate etapele procesului de evaluare, inclusiv în elaborarea formei finale a raportului de acreditare;

b) respectarea prevederilor general acceptate privind nediscriminarea între pacienţi, respectarea demnităţii umane, principiile eticii şi deontologiei medicale, grija faţă de sănătatea pacientului;

c) promovarea eficienţei şi eficacităţii - prin evaluarea calităţii, integrarea priorităţilor de sănătate publică în standardele de acreditare, monitorizarea şi promovarea prin standarde a dezvoltării instituţionale a spitalelor, abordări multidisciplinare şi intersectoriale, optimizarea procesului decizional, eficacitatea utilizării fondurilor;

d) liberul acces al pacienţilor la serviciile medicale oferite de spitale;

e) coerenţă, evoluţie şi dinamism - asigurarea prin standarde a unei dinamici şi îmbunătăţiri continue a calităţii serviciilor medicale spitaliceşti, incluzând întreg ansamblul de activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical;

f) obiectivitatea, confidenţialitatea, integritatea şi profesionalismul evaluatorilor;

g) protecţia mediului - prin standarde specifice de monitorizare a factorilor de mediu în relaţie cu serviciile medicale furnizate de către spitale şi prin controlul aplicării reglementărilor referitoare la calitatea factorilor de mediu.

 

CAPITOLUL II

Procedurile de acreditare

 

Art. 3. - Procesul de acreditare are următoarele etape principale:

a) înscrierea spitalului în procedura de acreditare la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, denumită în continuare ANMCS, prin formular-tip ce cuprinde principalele date referitoare la instituţia ce urmează a fi acreditată;

b) identificarea de către ANMCS a resurselor umane necesare vizitei de evaluare şi planificarea vizitelor de evaluare;

c) cererea de înscriere se depune cu un an, dar nu mai puţin de 9 luni, înaintea expirării valabilităţii certificatului de acreditare. Este tipizată şi se poate trimite prin poştă, fax sau prin e-mail;

d) răspunsul la cerere şi data estimată de către ANMCS a vizitei de evaluare se comunică spitalului în scris, prin poştă şi electronic, prin e-mail, în maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii;

e) în maximum 3 luni de la confirmarea înscrierii, ANMCS transmite spitalului fişa de autoevaluare, denumită în continuare FAE, şi lista documentelor obligatorii solicitate, denumite în continuare LDOS, care trebuie completate şi transmise către ANMCS în maximum 3 luni calendaristice de la data primirii;

f) după primirea FAE şi a DOS se efectuează analiza acestora de către structurile de specialitate ale ANMCS. Dacă în urma acestei analize se constată că spitalul nu îndeplineşte condiţiile minime obligatorii pentru începerea vizitei de evaluare, ANMCS îi poate transmite acestuia un plan de conformare;

g) spitalul are obligaţia ca în următoarele 30 de zile calendaristice de la primirea planului de conformare să remedieze neconformităţile constatate şi să retrimită FAE însoţită de eventuale alte documente. Dacă în urma analizei noii FAE se constată conformarea la cerinţe, vizita de evaluare va avea loc la data anunţată iniţial. În cazul în care nici după această etapă nu sunt îndeplinite condiţiile necesare, vizita de evaluare va putea fi amânată de către ANMCS;

h) modelul cererii de înscriere, conţinutul şi structura FAE, lista documentelor solicitate, condiţiile minime obligatorii pentru începerea vizitei de evaluare, modelul planului de conformare şi motivele pentru care poate fi amânată vizita de evaluare sunt stabilite prin ordin al preşedintelui ANMCS;

i) constituirea şi aprobarea comisiei de evaluare în vederea acreditării în funcţie de specificul spitalului, potrivit prevederilor legale;

j) transmiterea de către ANMCS a informaţiilor cu privire la componenţa comisiei de evaluare şi la perioada desfăşurării vizitei, spre ştiinţă, spitalului ce urmează a fi evaluat;

k) analiza fişei de autoevaluare a spitalului de către comisia de evaluare constituită, stabilirea obiectivelor şi detaliilor vizitei şi comunicarea acestora în scris spitalului şi conducerii ANMCS;

l) vizita propriu-zisă a spitalului de către comisia de evaluare;

m) redactarea proiectului de raport de evaluare de către membrii comisiei de evaluare şi transmiterea către spitalul evaluat;

n) formularea de obiecţii în scris, în maximum 5 zile lucrătoare, privind unele aspecte ale proiectului de raport de evaluare, de către spital, dacă este cazul;

o) analizarea obiecţiilor şi punctelor de vedere remise de către spital şi elaborarea de către comisia de evaluare a raportului de evaluare;

p) înaintarea raportului de evaluare Unităţii de evaluare şi acreditare a spitalelor din cadrul ANMCS, în vederea elaborării raportului de acreditare, şi către spital pentru luare la cunoştinţă;

q) elaborarea raportului de acreditare de către Unitatea de evaluare şi acreditare a spitalelor pe baza raportului de evaluare;

r) emiterea hotărârii privind acreditarea spitalului, în baza raportului de acreditare, prin ordin al preşedintelui ANMCS şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - În termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea hotărârii privind tipul de acreditare (acreditat/neacreditat), spitalul poate contesta hotărârea la preşedintele ANMCS.

Art. 5. - Certificatul de acreditare se eliberează spitalelor care au obţinut acreditarea, în termen de maximum 90 de zile de la publicarea hotărârii de acreditare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL III

Standarde pentru acreditarea spitalelor

 

01

R

MANAGEMENTUL STRATEGIC ŞI ORGANIZAŢIONAL

01.01

S

Strategia şi managementul strategic al organizaţiei sunt concordante cu nevoia de îngrijiri de sănătate şi cu dinamica pieţei de servicii de sănătate.

01.01.01

Cr

Planul strategic elaborat de către spital este asumat la toate nivelurile de decizie.

01.01.01.01

C

Planul strategic este fundamentat în conformitate cu resursele disponibile şi potenţiale identificate.

01.01.01.02

C

Planul strategic vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a siguranţei pacienţilor.

01.01.01.03

C

Obiectivele planului strategic sunt cunoscute şi asumate la nivelul structurilor implicate în realizarea acestora.

01.01.02

Cr

Planul strategic se bazează pe analiza nevoilor de îngrijire a populaţiei şi a pieţei de servicii.

01.01.02.01

C

Organizaţia a realizat/utilizat o analiză privind nevoile de îngrijire a populaţiei căreia i se adresează şi a pieţei de servicii de sănătate din teritoriul deservit.

01.01.02.02

C

Rezultatele analizei privind nevoile de îngrijiri medicale ale populaţiei şi piaţa de servicii au fost utilizate în stabilirea obiectivelor strategice ale spitalului.

01.01.03

Cr

Planul strategic se implementează cu participarea tuturor sectoarelor de activitate.

01.01.03.01

C

La nivelul spitalului există o echipă responsabilă cu evaluările periodice (comitet director etc.) activă.

01.01.03.02

C

Şefii tuturor sectoarelor de activitate analizează periodic nivelul de realizare a obiectivelor strategice.

01.01.03.03

C

Planificarea anuală a activităţilor are în vedere obiectivele strategice stabilite.

01.01.04

Cr

Strategia institutelor clinice şi a spitalelor clinice include şi dezvoltarea sectorului de cercetare ştiinţifică.

01.01.04.01

C

Cercetarea ştiinţifică se face cu echipe care activează în parteneriat (specialişti cu pregătire superioară angajaţi de către unitatea sanitară, cadre didactice universitare dedicate cercetării ştiinţifice, medici rezidenţi, studenţi etc.).

01.01.0402

C

Institutele clinice şi spitalele clinice stabilesc parteneriate şi/sau convenţii cu instituţiile de învăţământ superior şi cu institutele (centrele, unităţile) din reţeaua Academiei Române, a Academiei de Ştiinţe Medicale, a Academiei Oamenilor de Ştiinţă, urmărind implementarea parteneriatelor şi/sau a convenţiilor.

01.02

S

Structura organizatorică şi managementul organizaţional asigură derularea optimă a tuturor proceselor de acordare a asistenţei şi îngrijirilor medicale.

01.02.01

Cr

Structura organizatorică este fundamentată, documentată, analizată şi, după caz, actualizată periodic.

01.02.01.01

C

Fundamentarea structurii organizatorice are în vedere cererea de servicii medicale şi dinamica resurselor disponibile.

01.02.01.02

C

Conducerea evaluează periodic structura organizaţiei în raport cu cererea de servicii de sănătate.

01.02.01.03

C

Conducerea analizează periodic modul de desfăşurare a proceselor de la nivelul organizaţiei şi actualizează în consecinţă structura organizatorică.

01.02.02

Cr

Structura de management al calităţii serviciilor este operaţională şi asigură desfăşurarea tuturor proceselor legate de monitorizarea şt îmbunătăţirea calităţii.

01.02.02.01

C

La nivelul organizaţiei există şt este funcţională structura de management al calităţii serviciilor.

01.02.02.02

C

Structura de management al calităţii serviciilor activează direct în procesul de îmbunătăţire a calităţii şi colaborează cu şefii tuturor sectoarelor de activitate.

01.02.03

Cr

Structurile funcţionale de la nivelul spitalului (comisii, comitete, consilii) sunt operaţionale, asigurând integrarea proceselor şi consolidarea controlului intern managerial.

01.02.03.01

C

Structurile funcţionale de la nivelul spitalului (comisii, comitete, consilii) sunt constituite şi active

01.02.03.02

C

Activitatea structurilor funcţionale (comisii, comitete şi consilii) de la nivelul spitalului asigură fundamentarea procesului decizional.

01.02.04

Cr

Spitalul funcţionează cu toate avizele şi autorizaţiile prevăzute de actele normative în vigoare.

01.02.04 01

C

Spitalul a luat toate măsurile pentru obţinerea şi actualizarea autorizaţiilor şi avizelor specifice, actualizate, după caz.

01.02.04.02

C

Spitalul a luat toate măsurile pentru menţinerea condiţiilor pe baza cărora s-au obţinut autorizaţiile şi avizele specifice.

01.02.05

Cr

Procesul decizional de la toate nivelurile de management are în vedere condiţiile specifice de organizare şi funcţionare ale spitalului.

01.02.05.01

C

Conducerea spitalului asigură participarea angajaţilor la procesul decizional şi documentarea corectă a acestora.

01.02.05.02

C

Procesul decizional se desfăşoară în condiţii de transparenţă.

01.02.05.03

C

Comisia de control intern managerial este constituită şi activă.

01.03

S

Managementul resurselor umane asigură nevoile de personal conform misiunii asumate de către spital.

01.03.01

Cr

Politica de resurse umane este documentată şi adaptată nevoilor privind organizarea şi funcţionarea unităţii.

01.03.01.01

C

Conducerea spitalului stabileşte necesarul de personal în raport cu volumul de activitate, din perspectiva optimizării procesului de furnizare a serviciilor şi raportat la normativul de personal.

01.03.01.02

C

Conducerea spitalului analizează anual structura posturilor şi dispune măsuri pentru adaptarea acesteia la nevoile identificate.

01.03.01.03

C

Conducerea spitalului asigură elaborarea şi implementarea unui plan anual de selecţie, recrutare şi dezvoltare profesională a personalului.

01.03.01.04

C

Formarea profesională continuă este realizată în baza unui plan de formare, adecvat specificului şi nevoilor unităţii, incluzând sursele de finanţare.

01.03.02

Cr

Nevoia de personal este stabilită conform capacităţii tehnice, hoteliere, adresabilităţii, normativului de personal şi auditului timpului de muncă, după caz.

01.03.02.01

C

Nevoia de personal medical şi auxiliar în secţiile clinice este stabilită în funcţie de gradul de dependenţă al categoriilor de pacienţi îngrijiţi.

01.03.02.02

C

Nevoia de personal este estimată pentru a asigura utilizarea la capacitate optimă a resurselor tehnice existente.

01.03.0203

C

Personalul care desfăşoară activitate în unitate este calificat şi autorizat, conform legii.

01.03.03

Cr

Politica de personal motivează îmbunătăţirea calităţii, asigurând un nivel optim de satisfacţie al angajaţilor.

01.03.0301

C

Armonizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri ale managementului spitalului şi angajaţi se realizează prin implicarea angajaţilor în luarea deciziilor cu impact asupra realizării atribuţiilor, respectând mecanismele de dialog social.

01.03.0302

C

Nivelul de satisfacţie al angajaţilor este evaluat periodic.

01.03.03.03

C

Spitalul asigură respectarea standardelor care determină calitatea vieţii profesionale.

01.04

S

Managementul financiar şi administrativ răspunde obiectivelor strategice şi operaţionale ale spitalului.

01.04.01

Cr

Spitalul are o strategie financiară privind dezvoltarea.

01.04.01.01.

C

Investiţiile sunt stabilite în conformitate cu obiectivele strategice privind dezvoltarea spitalului, având în vedere satisfacerea nevoilor comunităţii deservite sau atragerea de noi consumatori.

01.04.01.02.

C

Spitalul asigură realizarea planului anual de investiţii conform bugetului aprobat.

01.04.02

Cr

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului susţine realizarea planului anual de servicii.

01.04.02.01

C

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului este întocmit cu fundamentarea cheltuielilor.

01.04.02.02

C

Spitalul analizează periodic veniturile realizate, în raport cu cheltuielile efectuate.

01.04.03.

Cr

Bugetul este actualizat periodic din perspectiva eficientizării procesului de furnizare a serviciilor.

01.04.03.01

C

Spitalul are implementată o metodologie de monitorizare a costurilor serviciilor medicale.

01.04.03.02

C

Analiza periodică a procesului de furnizare a serviciilor cu participarea tuturor nivelurilor de management.

01.04.04

Cr

Aprovizionarea sectoarelor de activitate asigură continuitatea în furnizarea serviciilor.

01.04.0401

C

Spitalul întocmeşte, actualizează şi monitorizează produsele şi serviciile critice.

01.04.04.02

C

Spitalul realizează analiza periodică a stocurilor.

01.04.04.03

C

Aprovizionarea sectoarelor de activitate este corelată cu consumul.

01.04.04.04

C

Spitalul asigură aprovizionarea cu produse şi servicii pentru cazuri excepţionale.

01.05

S

Sistemul informaţional este organizat pentru a răspunde nevoilor de colectare a datelor şi partajare eficace şi eficienta a informaţiilor în mediul intern şi extern.

01.05.01

Cr

Sistemul de informaţii corespunde necesităţilor instituţiei.

01.05.01.01

C

Proiectarea sistemului informaţional a luat în calcul nevoile informaţionale ale tuturor sectoarelor de activitate şi solicitările externe (formale sau informale).

01.05.01.02

C

Factorii decizionali asigură cadrul aplicării principiilor de utilizare şi gestionare a informaţiilor.

01.05.02

Cr

La nivelul spitalului sunt reglementate proprietatea, confidenţialitatea, Integritatea şi securitatea datelor.

01.05.02.01

C

Politica spitalului privind securitatea datelor respectă legislaţia în vigoare.

01.05.02.02

C

Accesul la informaţii, prelucrarea şi protecţia acestora sunt reglementate pentru fiecare categorie profesională.

01.05.02.03

C

Monitorizarea respectării prevederilor legiferate intern şi extern cu privire la securitatea informaţiilor este efectuată.

01.05.03

Cr

Spitalul are un sistem standardizat de culegere şi furnizare a Informaţiilor.

01.05.03.01

C

Documentele sunt concepute într-o formă unitară şi sunt complet asumate.

01.05.03.02

C

Spitalul are organizat un sistem de înregistrare a pacienţilor.

01.05.03.03

C

Informaţia poate fi furnizată în timp util, în formate utilizabile de către beneficiar.

01.05.04

Cr

Tehnologia utilizată în gestionarea datelor este adaptată nevoilor Informaţionale ale spitalului.

01.05.04.01

C

Funcţia de administrare a sistemului informatic este asigurată.

01.05.04.02

C

Şefii sectoarelor de activitate sunt implicaţi în alegerea, implementarea şi evaluarea tehnologiilor informaţionale.

01.05.04.03

C

Tehnologiile informaţionale sunt analizate şi testate înaintea implementării, cu asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor, şi sunt evaluate periodic din punctul de vedere al utilităţii, eficienţei şi siguranţei pacientului.

01.05.05

Cr

Culegerea şi păstrarea Informaţiilor asigură protecţia împotriva accesului, manipulării, utilizării neautorizate şi a pierderii sau distrugerii acestora.

01.05.05.01

C

Documentele cuprinzând date la nivel de pacient sunt păstrate doar în zone cu acces restricţionat şi în condiţii corespunzătoare.

01.05.05.02

C

Spitalul asigură sisteme de back-up.

01.05.05.03

C

Spitalul asigură controlul utilizării sistemelor informatice.

01.05.05.04

C

Arhivarea documentelor, informaţiilor şi înregistrărilor este reglementată.

01.05.0505

C

Condiţiile de păstrare a documentelor şi arhivelor electronice respectă normele legale.

01.05.05 06

C

Metodele de distrugere a înregistrărilor sunt concepute în aşa fel încât să nu compromită confidenţialitatea şi securitatea datelor.

01.05.06

Cr

Sistemul informaţional este monitorizat şi evaluat constant.

01.05.0601

C

Utilizatorii sistemului informaţional sunt pregătiţi şi au instruirea necesară pentru a utiliza informaţiile.

01.05.06.02

C

Măsurile pentru ameliorarea riscurilor/deficienţelor/disfuncţionalităţilor au la bază rezultatele evaluării.

01.05.07

Cr

Instituţia are ca prioritate o politică integrată de gestionare a datelor pacientului.

01.05.07.01

C

Gestiunea corectă a datelor pacientului permite adaptarea constantă a îngrijirilor la nevoile acestuia.

01.05.07.02

C

Conţinutul înregistrărilor acoperă legislaţia şi sunt incluse într-un proces de revizuire.

01.06

S

Sistemul de comunicare existent la nivelul spitalului răspunde nevoilor organizaţiei şi ale beneficiarilor.

01.06,01

Cr

Spitalul comunică extern corespunzător cu nevoile sale.

01.06.01.01

C

Spitalul pune la dispoziţia publicului canale de comunicare variate.

01.06.01.02

C

Spitalul creează pacientului condiţiile pentru orientarea cu uşurinţă şi identificarea interlocutorului.

01.06.01.03

C

Spitalul oferă informaţii privind activitatea medicală prestată.

01.06.01.04

C

Spitalul asigură comunicarea corespunzătoare pentru continuitatea procesului de îngrijire.

01.06.01.05

C

Spitalul are organizată comunicarea cu mass-media.

01.06.01.06

C

Spitalul are organizată comunicarea cu alte unităţi sanitare şi alte structuri administrative.

01.06,02

Cr

Spitalul are organizat un sistem de comunicare internă structurat şi dimensionat corespunzător cu activitatea desfăşurată.

01.06.02.01

C

Regulile interne sunt comunicate personalului şi pacienţilor.

01.06.02.02

C

Spitalul este pregătit să primească feedback privind activitatea pe care o desfăşoară şi valorizează informaţiile primite astfel pentru îmbunătăţirea activităţii.

01.06.03

Cr

Comunicarea între membrii echipei medicale are ca obiectiv permanent asistenţa medicală orientată către pacient.

01.06.03.01

C

Spitalul reglementează specific parametrii comunicării în zonele de activitate cu risc crescut.

01.06.03.02

C

Spitalul reglementează specific parametrii comunicării medicale.

01.06.03.03

C

Spitalul are o evidenţă clară a interacţiunilor cu pacientul şi a problemelor specifice fiecărui caz.

01.06.03.04

C

Colaborarea interdisciplinară este o practică curentă.

01.06.03.05

C

Spitalul este preocupat de calitatea informaţiilor medicale transmise între membrii echipei medicale care participă la îngrijirea pacientului, precum şi între aceştia şi specialişti externi.

01.06.03.06

C

Spitalul foloseşte sisteme standardizate de codificare a bolilor, coduri pentru proceduri, simboluri, abrevieri şi definiţii standardizate.

01.06.04

Cr

Comunicarea cu pacientul 11 permite acestuia participarea la procesul de îngrijiri.

01.06.04.01

C

Pacientul şi aparţinătorii sunt trataţi ca parteneri în actul medical.

01.06.04.02

C

Comunicarea este adaptată nevoilor fiziologice, culturale şi religioase ale pacientului.

01.06.04.03

C

Informaţiile importante sunt transmise într-o manieră profesională.

01.06.04.04

C

Spitalul defineşte informaţiile importante care vor fi transmise în formă scrisă pacientului.

01.06.05

Cr

Educaţia pentru sănătate a pacientului este o preocupare pentru întreaga instituţie medicală.

01.06.05.01

C

Spitalul are implementat un sistem de evaluare a necesarului individual de instruire a pacientului şi există o structură care să furnizeze instruirea necesară.

01.06.05.02

C

Spitalul are implementat un sistem de educare continuă a personalului privind comunicarea cu pacientul şi programe specifice de educaţie terapeutică.

01.07

S

Sistemul de management al calităţii vizează optimizarea continuă a proceselor de la nivelul organizaţiei.

01.07.01

Cr

Conducerea spitalului sprijină dezvoltarea culturii organizaţionale.

01.07.01.01

C

La nivelul spitalului sunt stabilite principiile şi valorile la care aderă organizaţia.

01.07.01.02

C

Spitalul se preocupă de implementarea elementelor ambientale şi funcţionale ale culturii organizaţionale.

01.07.02

Cr

Spitalul planifică şi implementează un program de management al calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor la nivelul întregului spital.

01.07.02 01

C

Structura de management al calităţii (SMC) este reprezentată/este condusă de către o persoană cu experienţă şi calificări în domeniul calităţii.

01.07.02.02

C

Elaborarea programului de management al calităţii se bazează pe analiza datelor privind calitatea serviciilor şi siguranţa pacienţilor.

01.07.0203

C

SMC coordonează elaborarea programului de management al calităţii şi siguranţei pacienţilor.

01.07.02.04

C

Programul de management al calităţii şi siguranţei pacienţilor este asumat de către conducerea unităţii.

01.07.02.05

C

Programul de management al calităţii cuprinde acţiuni specifice privind siguranţa pacienţilor.

01.07.02.06

C

SMC monitorizează implementarea programului de management al calităţii şi siguranţei pacienţilor.

01.07.02.07

C

Spitalul îmbunătăţeşte permanent serviciile pe baza programului de management al calităţii şi siguranţei pacienţilor.

01.07.03

Cr

Spitalul dezvoltă un sistem de gestionare a evenimentelor adverse.

01.07.03,01

C

Spitalul a identificat o listă a evenimentelor-santinelă şi aplică o procedură de gestionare a acestor evenimente.

01.07.0302

C

Spitalul a elaborat şi aplică o procedură de gestionare a evenimentelor adverse şi a celor cu potenţial de afectare a pacientului („near miss”).

01.07.03.03

C

Există un sistem de raportare şi analiză a evenimentelor-santinelă, a evenimentelor adverse şi a celor cu potenţial de afectare a pacientului („near miss”).

01.07.0304

C

Raportările privind evenimentele adverse sunt analizate de către SMC împreună cu specialişti din spital şi comunicate conducerii.

01.07.04

Cr

Spitalul urmăreşte creşterea nivelului satisfacţiei pacienţilor.

01.07.04 01

C

Spitalul elaborează şi actualizează periodic chestionare de satisfacţie a pacienţilor.

01.07.0402

C

Spitalul a elaborat şi aplică o procedură de gestionare a reclamaţiilor.

01.07.04.03

C

SMC analizează sistematic informaţiile rezultate din prelucrarea chestionarelor şi gestionarea reclamaţiilor şi emite periodic recomandări.

01.07.04 04

C

Spitalul utilizează analiza periodică a reclamaţiilor primite pentru a îmbunătăţi serviciile medicale furnizate.

01.07.05

Cr

Programul de îmbunătăţire a calităţii prevede eficientizarea activităţii spitalului.

01.07.0501

C

Este stabilită o modalitate de evaluare a eficienţei proceselor derulate în spital.

01.07.05.02

C

Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru eficientizarea activităţilor.

01.08

S

Managementul riscului previne apariţia prejudiciilor şi fundamentează deciziile manageriale.

01.08.01

Cr

Toate nivelurile de management au implementat o modalitate de management al riscurilor specifice activităţilor proprii.

01.08.01.01

C

Managerii de la toate nivelurile au fost pregătiţi pentru a identifica, analiza şi trata riscurile.

01.08.01.02

C

Spitalul are un registru al riscurilor şi monitorizează eficacitatea măsurilor de prevenţie.

01.08.01.03

C

Managementul spitalului efectuează analizele de risc pe tipuri şi probabilităţi/impact al producerii şi adoptă măsuri dedicate.

01.08.01.04

C

Auditul intern are misiuni anuale de evaluare a unor componente ale managementului riscurilor.

01.08.02

Cr

Managementul riscurilor asociate furnizării de servicii de sănătate asigură protecţia pacienţilor, angajaţilor şi vizitatorilor faţă de potenţiale prejudicii.

01.08.02.01

C

Sunt identificate locurile şi condiţiile cu potenţial de risc fizic pentru securitatea persoanelor (risc de cădere, de alunecare, de lovire etc.) şi sunt adoptate măsuri de prevenire.

01.08.02.02

C

Sunt identificate şi securizate zonele şi activităţile cu risc de a se declanşa un incendiu.

01.08.02.03

C

Sunt îndeplinite toate cerinţele cerute de normele de prevenţie şi stingere a incendiilor, certificate de instituţiile abilitate.

01.08.02.04

C

Sunt identificate şi protejate zonele cu risc de explozie.

01.08.02.05

C

Sunt identificate zonele şi activităţile cu risc de contaminare chimică şi adoptate măsuri de prevenţie, conform reglementărilor din domeniu.

01.08.02.06

C

Sunt identificate zonele şi activităţile cu risc de contaminare biologică şi adoptate măsuri de prevenţie, conform reglementărilor din domeniu.

01.08.02.07

C

Sunt identificate zonele şi activităţile cu risc de iradiere şi adoptate măsuri de prevenţie, conform reglementărilor din domeniu.

01.08.02.08

C

Sunt identificate activităţile cu risc de accidente de muncă şi sunt adoptate măsurile de prevenire.

01.08.03

Cr

Zonele în care s-au identificat riscuri fizice şi tehnologice sunt monitorizate continuu din punctul de vedere al respectării măsurilor de prevenţie.

01.08.03.01

C

Sunt nominalizaţi prin decizie şi instruiţi responsabilii cu prevenirea riscurilor tehnologice.

01.08.03.02

C

Personalul expus la risc este instruit periodic cu privire [a respectarea măsurilor de prevenire a riscurilor, specific fiecărei activităţi

01.08.03.03

C

La nivelul managementului spitalului sunt organizate evaluări periodice ale modului de respectare a măsurilor de prevenire a riscurilor.

 

02

R

MANAGEMENTUL CLINIC

02.01

S

Preluarea în îngrijire a pacienţilor se face conform nevoilor acestora, misiunii şi resurselor disponibile ale spitalului.

02.01.01

Cr

Spitalul şi-a stabilit gradul de competenţă tehnic şi profesional.

02.01.01.01

C

Spitalul evaluează grupurile populaţionale de pacienţi cu particularităţi clinico-biologice pentru a identifica şi satisface nevoile, patologiile specifice.

02.01.01.02

C

Spitalul a identificat patologiile pentru care dispune de resurse.

02.01.01.03

C

Spitalul are organizat un sistem pentru primirea, înregistrarea şi internarea pacienţilor.

02.01.01.04

C

Spitalul triază pacienţii la prezentare, pentru a identifica mijloacele optime de investigaţii, diagnostic şi tratament.

02.01.02

Cr

Preluarea în îngrijire a pacienţilor este organizată pentru a facilita accesul la serviciile de sănătate conform nevoilor.

02.01.02.01

C

Primirea şi consultul pacientului programat sunt reglementate.

02.01.02.02

C

Accesul la mijloacele tehnice de diagnostic şi tratament este planificat astfel încât acestea să fie utilizate la capacitate maximă şi să se evite prelungirea duratei medii de spitalizare (DMS).

02.01.02.03

C

Sistemul de programare a pacienţilor nu afectează intervenţiile pentru asistenţa medicală de urgenţă.

02.01.02.04

C

Spitalul planifică utilizarea paturilor în funcţie de dinamica morbidităţii (rata medie lunară a urgenţelor, rata medie lunară a investigaţiilor de înaltă performanţă etc.) şi a resurselor disponibile.

02.01.03

Cr

Spitalul are organizat serviciul de urgenţe medicale.

02.01.03.01

C

Spitalul asigură asistenţa medicală de urgenţă, în limitele competenţelor sale, permanent.

02.01.03.02

C

Serviciul de urgenţă - cameră de gardă/compartiment de primire a urgenţelor (CPU)/unitate de primire a urgenţelor (UPU) este structurat adecvat misiunii acestuia.

02.01.03.03

C

Personalul medical angajat în UPU/CPU are calificarea conform legii şi este instruit periodic în special în ce priveşte atitudinea în urgenţele cu o incidenţă mai scăzută.

02.01.03.04

C

Serviciul de urgenţă - camera de gardă/UPU/CPU - este organizat eficace şi eficient.

02.01.03.05

C

Spitalul monitorizează calitatea serviciilor din camera de gardă/UPU/CPU.

02.01.04

Cr

Serviciul de primire a pacientului este accesibil şi persoanelor cu dizabilităţi, nevoi speciale sau manifestări agresive.

02.01.04.01

C

Pacientul cu dizabilităţi sau nevoi speciale beneficiază de îngrijiri adecvate.

02.01.04.02

C

Spitalul este pregătit pentru managementul pacientului cu manifestări agresive.

02.02

S

Evaluarea Iniţială urmăreşte Identificarea nevoilor pacientului în contextul cunoaşterii expunerii la factori de risc (mediu, sociali, economici, comportamentali şi biologici) şi stabileşte traseul pacientului pentru toată perioada cât necesită asistenţă şi îngrijiri medicale.

02.02.01

Cr

Procesul de evaluare a nevoilor pacientului, în vederea stabilirii modalităţii de rezolvare a cazului, este bine definit la nivelul spitalului.

02.02.01.01

C

în funcţie de starea iniţială, se decide dacă spitalul poate prelua pacientul şi modalitatea de rezolvare a cazului în regim de ambulatoriu/spitalizare de zi/spitalizare continuă.

02.02.01.02

C

Spitalul are organizată o modalitate de orientare a pacienţilor care depăşesc competenţele acestuia şi le facilitează accesul la serviciile de care au nevoie.

02.02.01.03

C

Situaţiile care necesită acordarea de îngrijiri speciale pacientului sunt identificate.

02.02.01.04

C

Recunoaşterea rezultatelor investigaţiilor efectuate în alte unităţi sanitare, precum şi repetarea acestora sunt reglementate.

02.02.01.05

C

Rezultatul evaluării pacientului este comunicat acestuia şi/sau aparţinătorilor, după caz.

02.03

S

Managementul cazului este bazat pe utilizarea protocoalelor de diagnostic şi tratament.

02.03.01

Cr

Protocoalele de diagnostic şi tratament sunt fundamentate.

02.03.01.01

C

Elaborarea protocoalelor de diagnostic şi tratament este făcută pe baza identificării riscurilor clinice.

02.03.01.02

C

Protocoalele de diagnostic şi tratament sunt utilizate individualizat, conform particularităţilor cazului.

02.03.01.03

C

Evaluarea eficienţei şi eficacităţii protocoalelor se efectuează periodic.

02.03.01.04

C

Actualizarea protocoalelor se face când evaluările periodice ale eficacităţii şi eficienţei acestora o impun sau se schimbă bunele practici în domeniu.

02.04

S

Serviciile paraclinice (laborator, medicină nucleară de diagnostic şi explorări funcţionala) corespund nevoilor de investigare.

02.04.01

Cr

întreaga activitate a serviciilor paraclinice este efectuată în colaborare cu medicii clinicieni.

02.04.01.01

C

Activitatea serviciilor paraclinice este proporţională cu competenţa clinică asumată.

02.04.02

Cr

Serviciile paraclinice corespund criteriilor de calitate stabilite.

02.04.02.01

C

Sistemul de asigurare a calităţii serviciilor paraclinice, care include toate investigaţiile efectuate, este parte a managementului calităţii spitalului.

02.04.02.02

C

Calitatea investigaţiilor efectuate şi neconformităţile sunt monitorizate şi utilizate pentru îmbunătăţirea permanentă a activităţii.

02.04.03

Cr

Serviciile paraclinice răspund necesităţilor de investigare a pacienţilor în ceea ce priveşte accesabilitatea, calitatea şi intervalul de timp până la trimiterea lor.

02.04.0301

C

Intervalele de referinţă ale rezultatelor examinărilor, valorile de alertă şi valorile critice stabilite sunt comunicate odată cu transmiterea rezultatelor.

02.04.04

Cr

Practicile de radiodiagnostic, radiologie intervenţională şi explorări funcţionale sunt centrate pe nevoile reale ale pacientului, monitorizate şi evaluate periodic.

02.04.04.01

C

Investigaţiile de radiodiagnostic, radiologia intervenţională şi explorările funcţionale sunt justificate şi sunt rezultatul colaborării dintre medicul curant şi radiolog/specialistul în medicină nucleară.

02.04.0402

C

Investigaţiile de radiodiagnostic, radiologia intervenţională şi explorările funcţionale respectă regulile de bună practică specifice.

02.04.04.03

C

Practica de radiodiagnostic, radiologie intervenţională şi explorare funcţională respectă ghidurile, procedurile şi protocoalele specifice.

02.04.04.04

C

Principiile de bază de radioprotecţie, privind optimizarea procedurilor - „în radiodiagnostic: obţinerea unei imagini de bună calitate, cu minimum de expunere la radiaţii”, sunt aplicate corect şi constant.

02.04.04.05

C

Persoanele care ajută voluntar un pacient sunt informate asupra riscurilor asociate expunerii voluntare şi li se asigură protecţia necesară.

02.05

S

Radioterapia şi/sau medicina nucleară asigură nevoile de tratament specifice.

02.05.01

Cr

Practica de radioterapie/medicină nucleară este centrată pe nevoile reale ale pacientului, monitorizată şi evaluată periodic.

02.05.01.01

C

Decizia, momentul şi desfăşurarea procedurilor de radioterapie/medicină nucleară sunt justificate prin colaborarea echipei medicale multidisciplinare.

02.05.01.02

C

Radioterapia/Medicina nucleară respectă regulile de bună practică specifice.

02.05.01.03

C

Principiile de bază de radioprotecţie, privind justificarea individuală a procedurii - „dacă procedura radioterapeutică nu se justifică, ea nu se aplică pacientului” - sunt aplicate corect şi constant.

02.05.01.04

C

Procedura radioterapeutică/de medicină nucleară este iniţiată numai dacă sunt întrunite toate condiţiile organizatorice care garantează continuitatea tratamentului în condiţiile prevăzute de protocoalele specifice.

02.05.02

Cr

Radioterapia/Medicina nucleară se efectuează în condiţii de siguranţă pentru pacienţi şi personal.

02.05.02.01

C

Radioterapia/Medicina nucleară se efectuează în condiţii de siguranţă pentru pacienţi, cu informarea acestora asupra riscurilor asociate practicii, asigurând şi un mediu de lucru sigur pentru personal.

02.05.02.02

C

Principiile de bază de radioprotecţie privind optimizarea procedurii - „în radioterapie: doza optimă în volumul-ţintă, cu minimum de expunere la radiaţii a ţesuturilor sănătoase”, - sunt aplicate corect şi constant.

02.05.02.03

C

Spitalul ia măsuri specifice de radioprotecţie în brahiterapie.

02.05.02.04

C

Spitalul ia măsuri specifice de radioprotecţie în medicina nucleară.

02.05.02.05

C

Persoanele care ajută voluntar un pacient sunt informate asupra riscurilor asociate expunerii voluntare şi li se asigură protecţia necesară.

02.06

S

Practica medicală abordează multidisciplinar, integrat şi specific pacientul, cu asigurarea continuităţii asistenţei şi a îngrijirilor medicale.

02.06.01

Cr

Evaluarea pacientului urmăreşte identificarea nevoilor specifice şi evitarea riscurilor.

02.06.01.01

C

Practica medicală se bazează pe plan de management al cazului.

02.06.01.02

C

Există o corespondenţă permanentă între examenul clinic al pacientului, investigaţiile solicitate şi

tratamentul indicat.

02.06.01.03

C

Pacientul este implicat în stabilirea planului de tratament.

02.06.01.04

C

Planul de management al cazului este comunicat pacientului, aparţinătorilor şi personalului implicat în aplicare, fiind accesibil acestuia pe toată durata spitalizării.

02.06.01.05

C

Personalul medical asigură îngrijirea completă şi personalizată a pacientului.

02.06.01.06

C

Diagnosticul şi managementul durerii acute şi cronice se fac în conformitate cu principiul multidisciplinarităţii.

02.06.02

Cr

Consulturile interdisciplinare sunt o uzanţă a practicii medicale.

02.06.02.01

C

Spitalul asigură o abordare multidisciplinară a practicii medicale, completă şi personalizată.

02.06.02.02

C

Consulturile interdisciplinare sunt fundamentate şi consemnate în foaia de observaţie (FO).

02.06.02.03

C

Consultarea specialiştilor interni şi externi, la solicitarea pacientului, este analizată şi aplicată în interesul exclusiv al pacientului.

02.06.0204

C

Spitalul asigură posibilitatea consultării de specialişti externi prin colaborări/parteneriate.

02.06.03

Cr

Spitalul asigură continuitatea actului medical ulterior evaluării iniţiale.

02.06.03.01

C

Spitalul asigură condiţiile necesare pentru continuitatea actului medical.

02.06.03.02

C

Starea de sănătate a pacientului este evaluată periodic şi pot fi efectuate reajustări ale planului de management, după caz,

02.06.03.03

C

Pacientul cu risc crescut este identificat şi monitorizat pe întreaga perioadă a spitalizării.

02.06.03.04

C

Managementul pacientului cu risc crescut este bazat pe particularizarea protocoalelor de practică în beneficiul pacientului.

02.06.04

Cr

Există soluţii de rezervă pentru situaţiile care ar putea afecta continuitatea actului medical.

02.06.04.01

C

Riscurile asigurării continuităţii în serviciile critice sunt identificate şi comunicate personalului.

02.06.04.02

C

Măsurile aplicate asigură continuitatea în serviciile critice, sunt verificate şi îmbunătăţite periodic, după caz.

02.06.04.03

C

Personalul este pregătit şi evaluat periodic pentru a identifica şi a face faţă situaţiilor cu risc.

02.06.04.04

C

Spitalul asigură instruirea multidisciplinară a personalului de îngrijire pentru a face faţă situaţiilor care afectează continuitatea actului medical.

02.07

S

Managementul îngrijirii pacientului este abordat unitar.

02.07.01

Cr

Planul de îngrijire a pacientului este parte integrantă a planului de management al cazului.

02.07.01.01

C

Planul de îngrijire individualizat este întocmit de către asistentul medical, pe baza recomandărilor medicale.

02.07.01.02

C

Planul de îngrijire este adaptat în funcţie de evoluţia pacientului.

02.07.01.03

C

Planul de îngrijire este comunicat, adoptat şi implementat împreună cu pacientul şi/sau aparţinătorii/reprezentantul legal.

02.07.01.04

C

La externare se întocmeşte un plan de îngrijiri care se comunică atât pacientului/aparţinătorilor, cât şi medicului de familie/medicului care a trimis pacientul la internare.

02.07.01.05

C

Necesarul de personal medical/de îngrijire este stabilit în funcţie de nevoia de îngrijire a pacientului.

02.07.02

Cr

Mediul de îngrijire susţine actul medical.

02.07.02.01

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant condiţiile hoteliere.

02.07.02.02

C

Instituţia evaluează şi umanizează constant mediul ambiant.

02.07.02.03

C

Condiţiile hoteliere răspund particularităţilor fiecărui pacient.

02.07.02.04

C

îngrijirile sunt acordate cu respectarea dreptului la intimitate.

02.07.02.05

C

Deplasarea pacientului în spital se realizează în condiţii de siguranţă şi confort.

02.07.02.06

C

Curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor şi echipamentelor se realizează în condiţii de eficienţă şi eficacitate.

02.07.02.07

C

Instituţia asigură şi îşi asumă calitatea sterilizării.

02.07.02.08

C

Alimentaţia pacientului este stabilită în concordanţă cu recomandările igieno-dietetice corespunzătoare patologiei pacientului.

02.07.02.09

C

Instituţia asigură calitativ şi cantitativ hrana pentru pacienţi, aparţinători şi personal medical, în condiţii de siguranţă a alimentului.

02.07.02 10

C

Instituţia asigură circuitele alimentelor cu respectarea regulilor de igienă.

02.07.02,11

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant serviciile de alimentaţie.

02.07.02,12

C

Instituţia asigură calitativ şi cantitativ lenjerie şi efecte pentru pacienţi, aparţinători şi personal medical.

02.07.02 13

C

Instituţia asigură circuitul lenjeriei cu respectarea regulilor de igienă.

02.07.02,14

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant serviciul de spălătorie.

02.08

S

îngrijirea paliativă se adresează pacienţilor cu boli cronice progresive şi familiilor şi urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin ameliorarea suferinţei.

02.08,01

Cr

Managementul pacienţilor cu boli cronice progresive şi nevoi de îngrijiri paliative se face individualizat şi nediscriminatoriu.

02.08.01.01

C

Nevoile de îngrijiri paliative la pacienţii cu boală cronică progresivă sunt identificate prompt şi se iau măsuri adecvate.

02.08.01.02

C

Internarea pacienţilor eligibili se face pe baza deciziei unei comisii multidisciplinare.

02.08.01.03

C

Personalul implicat în îngrijirea pacientului cu boli cronice progresive are pregătire recunoscută în îngrijiri paliative.

02.08.01.04

C

Durerea şi celelalte simptome specifice bolilor cronice progresive sunt controlate prin metode adecvate.

02.08.01.05

C

Pacienţii cu boli cronice progresive „cazuri complexe” primesc îngrijire paliativă specializată.

02.08.02

Cr

îngrijirile paliative sunt oferite într-un mediu adecvat, cât mai apropiat de mediul familial, adaptat pacienţilor cu grad de dependenţă crescut.

02.08.02,01

C

Infrastructura este adaptată nevoilor speciale ale pacientului în îngrijirea paliativă (cu grad ridicat de dependenţă), respectând intimitatea acestuia.

02.08.02.02

C

Infrastructura permite desfăşurarea serviciilor conexe de îngrijire paliativă.

02.08.03

Cr

Serviciile de îngrijiri paliative asigură îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacient şi familie/aparţinători.

02.08.03.01

C

La primirea pacientului în unitatea cu paturi de îngrijiri paliative se efectuează o evaluare comprehensivă a pacientului/familiei/aparţinătorilor.

02.08.03.02

C

Obiectivele îngrijirii, înţelegerea diagnosticului şi prognosticului sunt evaluate împreună cu pacientul/familia/aparţinătorii şi documentate.

02.08.03.03

C

Semnele şi simptomele stării terminale se evaluează folosind scale standardizate şi se documentează.

02.08.03.04

C

Planul de management al pacientului este elaborat de echipa interdisciplinară, pe baza protocoalelor specifice, şi actualizat în funcţie de evoluţia patologiei/nevoilor în schimbare ale pacientului/familiei/aparţinătorilor.

02.08.03.05

C

Comunicarea echipei medicale cu pacientul/familia/aparţinătorii este permanentă şi parte definitorie a îngrijirii paliative.

02.08.03.06

C

Continuitatea îngrijirilor la externare se face luând în considerare opţiunile pacientului.

02.08.04

Cr

Asistenţa medicală paliativă este acordată de o echipă interdisciplinară.

02.08.04.01

C

Structura minimă a echipei interdisciplinare este compusă din: medic, farmacist clinician, asistenţi medicali, infirmiere, asistent social, psiholog, îndrumător spiritual.

02.08.04.02

C

Echipa interdisciplinară include, în funcţie de necesităţile pacienţilor, şi alţi specialişti, precum: kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, terapeut prin joc, dietetician, voluntari etc.

02.08.04.03

C

Personalul clinic din serviciile de îngrijire paliativă participă la programe de instruire continuă.

02.08.04.04

C

Instituţia are un program coerent de monitorizare şi menţinere a sănătăţii muncii personalului implicat în îngrijiri paliative.

02.08.05

Cr

Managementul stării terminale respectă demnitatea şi confortul pacientului, asigurând suport familiei.

02.08.05.01

C

Starea terminală este identificată şi este informat pacientul/familia/aparţinătorii.

02.08.05.02

C

Personalul medical respectă protocolul de stare terminală.

02.09

S

Setul de date la nivel de pacient este stabilit astfel încât să răspundă nevoilor de diagnostic, tratament şi de îngrijiri, precum şi monitorizării evoluţiei bolii.

02.09.01

Cr

Datele medicale stau la baza fundamentării deciziilor actului medical.

02.09.01.01

C

Protocoalele medicale menţionează datele necesare a fi culese, consemnate şi monitorizate pe întreaga durată a internării.

02.09.02

Cr

Datele medicale sunt înregistrate corect, complet, în timp real, evitând redundanţele.

02.09.02.01

C

Personalul medical consemnează informaţiile privind îngrijirile acordate, rezultatele investigaţiilor şi recomandările terapeutice conform specialităţii.

02.09.03

Cr

Datele medicale sunt accesibile reglementat.

02.09.0301

C

Informaţiile legate de pacient sunt accesibile personalului medical implicat în rezolvarea cazului, pe tot parcursul internării.

02.09.03.02

C

Informaţiile medicale despre pacientul externat sunt accesibile în timp util.

02.09.03.03

C

Accesul la datele medicale ale pacientului este reglementat pentru pacient/aparţinători.

02.09.03.04

C

Accesul la datele medicale depersonalizate este reglementat.

02.10

S

Managementul farmaceutic şi al medicaţiei asigură continuitatea tratamentului şi siguranţa pacientului.

02.10.01

Cr

La nivelul spitalului sunt utilizate reguli de prescriere a medicamentelor şi monitorizare a prescrierilor.

02.10.0101

C

Condiţiile de prescriere a medicaţiei sunt stabilite, cunoscute şi monitorizate la nivel de secţie şi farmacie.

02.10.01.02

C

Prescrierea medicaţiei se face în limitele competenţei fiecărei specialităţi, ţinând cont şi de recomandările făcute în urma consulturilor interdisciplinare.

02.10.01.03

C

Farmacistul clinician este implicat activ în activitatea de prescriere şi monitorizare a medicaţiei.

02.10.01.04

C

Comunicarea farmaciei cu echipa medicală, cerinţă majoră în managementul medicamentului

02.10.02

Cr

Infrastructura şi organizarea activităţii farmaceutice susţin trasabilitatea medicamentelor uzuale.

02.10.02.01

C

Activităţile şi responsabilităţile specifice specialităţii farmaceutice sunt consemnate corespunzător legislaţiei în vigoare.

02.10.02.02

C

Organizarea activităţii farmaceutice se face pe baza unor proceduri şi instrucţiuni de lucru specifice.

02.10.02.03

C

Organizarea şi dotarea spaţiului de lucru al farmaciei sunt conforme cu legislaţia specifică în vigoare, în concordanţă cu trasabilitatea medicamentului.

02.10.0204

C

Circuitul informaţional al produselor farmaceutice este respectat.

02.10.0205

C

Necesarul de medicamente, materiale sanitare şi alte produse farmaceutice este realizat, monitorizat şi revizuit împreună cu consiliul medical.

02.10.02.06

C

Continuitatea aprovizionării farmaciei spitalului cu medicamente este asigurată şi monitorizată.

02.10.02.07

C

Medicaţia din studiile clinice este păstrată şi gestionată în condiţii optime de farmacia spitalului/farmacistul-şef, utilizarea ei fiind monitorizată de farmacistul clinician.

02.10.03

Cr

Managementul medicamentelor cu risc şi/sau al celor cu regim special este reglementat la nivelul farmaciei.

02.10.03.01

C

Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea soluţiilor concentrate de electroliţi sunt respectate.

02.10.03.02

C

Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea medicamentelor pshihotrope şi stupefiante sunt respectate.

02.10.03.03

C

Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea citostaticelor sunt respectate.

02.11

S

Spitalul a implementat bunele practici de antibioterapie.

02.11.01

Cr

Prescrierea de antibiotice este fundamentată medical şi asigură trasabilitatea utilizării acestora.

02.11.01.01

C

Prescrierea antibioticelor se face conform ghidurilor de antibioterapie recunoscute şi rezultatului antibiogramei, după caz.

02.11.01.02

C

Durata prescrierii se stabileşte în funcţie de evoluţie şi este documentată.

02.11.01.03

C

înregistrările prescrierii unui antibiotic permit trasabilitatea utilizării acestuia.

02.11.02

Cr

Spitalul are organizată activitatea de monitorizare a prescrierii de antibiotice.

02.11.02.01

C

Spitalul a stabilit structurile funcţionale cu atribuţii în implementarea şi monitorizarea bunelor practici de utilizare a antibioticelor.

02.11.02.02

C

Structurile implicate în implementarea şi monitorizarea bunelor practici de utilizare a antibioticelor au stabilit modalităţile de control al utilizării antibioticelor.

02.11.03

Cr

Farmacia spitalului este implicată direct în respectarea bunelor practici de antibioterapie.

02.11.03.01

C

Farmacia are o procedură proprie de verificare a respectării bunelor practici în prescrierea şi utilizarea antibioticelor.

02.11.03.03

C

Farmacia asigură necesarul şi monitorizează consumul de antibiotice şi traseul complet al produselor

eliberate, inclusiv al celor care nu au fost administrate.

02.11.03.04

C

Farmacia informează periodic prescriptorii privind antibioticele disponibile, precum şi consumul de antibiotice realizat pe secţii/compartimente clinice şi pe medici.

02.11.04

Cr

Activitatea laboratorului de microbiologic susţine respectarea bunelor practici în utilizarea antibioticelor.

02.11.04.01

C

Laboratorul de microbiologie are proceduri de control al antibioticorezistenţei şi de alertare în cazul apariţiei unui profil particular de antibioticorezistenţă.

 

02.11.04.02

C

Laboratorul de microbiologie informează Serviciul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale (SSCIN)/Compartimentul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale (CSCIN), clinicienii şi managementul spitalului cu privire la datele de monitorizare a antibioticorezistenţei.

02.11 05

Cr

Serviciile clinice au reglementat utilizarea antibioticelor conform bunelor practici.

02.11.05.01

C

Serviciile clinice au implementat protocoale de antibioterapie şi antibioprofilaxie urmărind reducerea consumului nejustificat de antibiotice.

02.11.05.02

C

Trasabilitatea prescrierii şi utilizării antibioticelor este asigurată prin modalitatea de înregistrare.

02.12

S

Managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi cel al antibioticorezistenţei asigură siguranţa pacienţilor şi a personalului spitalului.

02.12.01

Cr

Managementul spitalului coordonează şi controlează riscul infecţios.

02.12.01.01

C

Elaborarea programului de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale urmăreşte existenţa, însuşirea şi îmbunătăţirea procedurilor referitoare la prevenirea infecţiilor nosocomiale şi precauţiunilor universale.

02.12.0102

C

Şefii sectoarelor de activitate sunt responsabili pentru implementarea programului de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

02.12.01.03

C

Spitalul alocă resurse pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

02.12.01.04

C

Spitalul asigură instruirea şi responsabilizarea personalului privind supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a bolilor transmisibile.

02.12.01.05

C

Managementul calităţii controlează aplicarea procedurilor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a bolilor transmisibile.

02.12.02

Cr

Precauţiunile standard şi barierele de prevenţie şi izolare pentru protejarea pacienţilor, personalului şi vizitatorilor sunt implementate.

02.12.02.01

C

Spitalul are reglementări privind barierele de prevenţie şi izolare pentru protecţia pacienţilor şi vizitatorilor.

02.12.0202

C

Spitalul aplică precauţiuni adiţionale de reducere a riscului de transmitere a agenţilor patogeni la pacienţi şi vizitatori.

02.12.02.03

C

Spitalul se preocupă de protecţia personalului.

02.12.03

Cr

Coordonarea acţiunilor de supraveghere, prevenţie şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a bolilor transmisibile este realizată de o structură adaptată mărimii şi complexităţii spitalului.

02.12.03.01

C

Sunt aprobate structura şi funcţionarea CSCIN/SSCIN în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

02.12.03.02

C

Atribuţiile CSCIN/SSCIN sunt documentate în regulamentul de organizare şi funcţionare şi în fişa postului, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

02.12.03.03

C

Activitatea de supraveghere, prevenţie şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a bolilor transmisibile este organizată şi coordonată până la nivelul fiecărei structuri.

02.12.04

Cr

Spitalul gestionează riscul infecţios.

02.12.04.01

C

Gradul de risc infecţios este determinat în toate zonele de activitate medicală.

02.12.04.02

C

Sunt implementate măsuri specifice de prevenire a riscului infecţios, concordant cu gradul de risc.

02.12.04.03

C

Sunt identificate manoperele medicale cu risc infecţios şi se iau măsuri de prevenire.

02.12.04.04

C

Monitorizarea respectării măsurilor de prevenire a riscului infecţios este organizată şi se face permanent.

02.12.04.05

C

Sursele de infecţie sunt identificate şi monitorizate.

02.12.04.06

C

Pacienţii sunt evaluaţi din punctul vedere al riscului individual de a se infecta în contextul în care vor fi supuşi unor manevre de îngrijire care pot fi vectori de transmitere.

02.12.05

Cr

Sunt prevăzute măsuri de diminuare a riscului infecţios privitor la dispozitivele medicale şi echipamentele de folosinţă multiplă.

02.12.05.01

C

Spitalul asigură procesele de pregătire în vederea utilizării în condiţii de siguranţă a dispozitivelor şi echipamentelor medicale.

02.12.05.02

C

Trasabilitatea proceselor de pregătire a dispozitivelor şi echipamentelor medicale este asigurată prin modalităţile de înregistrare.

02.12.06

Cr

Laboratorul respectă reguli de diminuare a riscului infecţios pentru personal, probe biologice şi pacienţi.

02.12.06.01

C

Laboratorul identifică şi evaluează riscurile microbiologice şi pe baza lor stabileşte reguli de bună practică, pe care le monitorizează.

02.12.0602

C

Personalul de laborator este instruit şi evaluat periodic pentru diminuarea riscului infecţios.

02.12,07

Cr

Managementul mediului intraspitalicesc reduce riscul infecţios.

02.12.07.01

C

Sunt identificate zonele cu risc infecţios şi se iau măsuri de prevenire.

02.12.0702

C

Măsurile de contaminare a mediului de spital se referă la prevenirea introducerii în spital a unor agenţi infecţioşi.

02.12.07.03

C

Organizarea activităţilor spitalului are în vedere diminuarea riscului infecţios.

02.12.07 04

C

Spitalul respectă metodologiile naţionale de supraveghere a bolilor transmisibile cu potenţial nosocomial elaborate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

02.12.07,05

C

Spitalul are reglementări privind barierele de prevenţie şi izolare pentru protecţia personalului.

02.12.08

Cr

Igiena generală şi în special a mâinilor reduce riscul de infecţii asociate îngrijirilor medicale.

02.12.08.01

C

Igiena personală a pacientului contribuie la efectul scontat al managementului de caz.

02.12.08.02

C

Personalul medical este implicat activ în reducerea riscurilor asociate prin îmbunătăţirea igienei actului medical.

02.12.0803

C

Informarea şi educarea pacientului/aparţinătorilor contribuie la prevenirea riscurilor generate de lipsa igienei.

02.12.09

Cr

Managementul deşeurilor reduce riscul infecţios.

02.12.09.01

C

Spitalul are modalităţi tehnice de colectare, depozitare, transport şi eliminare a deşeurilor.

02.12.09.02

C

Spitalul are implementate măsuri de supraveghere şi control al respectării reglementărilor de gestionarea deşeurilor.

02.13

S

Spitalul respectă criteriile de siguranţă a pacientului.

02.13.01

Cr

Dubla identificare a pacientului este utilizată constant în practica medicală curentă.

02.13.01.01

C

Spitalul are un sistem funcţional de identificare a pacientului bazat pe cel puţin două elemente de identificare.

02.13.01.02

C

Personalul este instruit periodic pentru identificarea corectă a pacienţilor.

02.13.01.03

C

Pacientul este identificat cu ocazia fiecărei manevre de diagnostic sau terapeutice.

02.13.01.04

C

Pacienţii/Aparţinătorii sunt informaţi şi încurajaţi să colaboreze activ pentru funcţionalitatea sistemului de identificare, în interesul evitării accidentelor generate de identificarea incorectă.

02.13.01.05

C

Monitorizarea corespondenţei dintre rezultatele investigaţiilor de laborator şi istoricul clinic al pacientului este efectuată.

02.13.01.06

C

Aplicarea identificării pacientului permite eliminarea erorilor de transfuzie.

02.13.02

Cr

înregistrarea şi comunicarea informaţiilor legate de medicaţie în vederea prevenirii riscurilor terapeutice sunt reglementate.

02.13.02.01

C

înregistrarea şi comunicarea informaţiilor legate de medicaţia pacientului atenţionează şi contribuie la evitarea asocierilor incompatibile sau nerecomandate, precum şi la continuitatea tratamentelor în curs.

02.13.02.02

C

Depozitarea şi utilizarea medicamentelor de risc înalt (medicamente implicate într-un număr mare de evenimente adverse sau cu potenţial grav ridicat, cum ar fi: insulina, heparina, chimioterapicele) sau a medicamentelor a căror denumire sau ambalare este asemănătoare cu a altor medicamente sunt reglementate la nivelul farmaciei, secţiilor/compartimentelor clinice.

02.13.02.03

C

Depozitarea şi utilizarea soluţiilor concentrate de electroliţi la nivelul secţiilor/compartimentelor clinice sunt reglementate.

02.13.02.04

C

Personalul medical este pregătit şi evaluat periodic referitor la prevenirea riscurilor cu medicaţia pacientului.

02.13.02.05

C

Informarea şi educarea pacientului/aparţinătorilor contribuie la prevenirea riscurilor cu medicaţia.

02.13.03

Cr

Transferul informaţiei şi al responsabilităţilor privind pacientul asigură continuitatea şi siguranţa managementului cazului.

02.13.03.01

C

Spitalul utilizează un sistem de transfer al informaţiilor şi responsabilităţilor legate de managementul cazului.

02.13.0302

C

Personalul medical este instruit şi evaluat periodic pentru utilizarea sistemului de transferai informaţiilor şi responsabilităţilor legate de managementul cazului.

02.13.04

Cr

Spitalul urmăreşte creşterea siguranţei actului chirurgical şi anestezic.

02.13.0401

C

Listele de verificare specifice sunt utilizate curent în practica chirurgicală şi anestezică.

02.13.05

Cr

Spitalul urmăreşte diminuarea riscului cu căderile şi efectele asociate.

02.13.0501

C

Spitalul identifică, previne şi gestionează situaţiile, locaţiile, condiţiile cu risc de cădere pentru pacienţi/aparţinători/personal.

02.13.05.02

C

Spitalul identifică şi gestionează pacienţii cu afecţiuni generatoare de risc de cădere.

02.13.0503

C

Informarea şi educarea pacientului/aparţinătorilor/personalului contribuie la diminuarea riscurilor de cădere.

02.14

S

Managementul cazului ia în considerare riscurile clinice.

02.14,01

Cr

Spitalul are o politică proactivă de prevenire a riscurilor clinice.

02.14.01.01

C

La nivelul fiecărui sector de activitate medicală sunt documentate, identificate şi evaluate periodic riscurile clinice, parte integrantă a registrului riscurilor.

02.14.0102

C

Categoriile de pacienţi cu risc sunt identificate şi sunt semnalizate.

02.14.01.03

C

Sunt aplicate măsuri de diminuare a riscurilor clinice identificate şi sunt evaluate periodic.

02.14.01.04

C

Personalul medical este instruit periodic referitor la riscurile clinice şi măsurile pentru prevenirea lor.

02.14.02

Cr

Riscul infecţios major este o preocupare constantă a managementului medical.

02.14.02.01

C

Riscul infecţios este identificat şi gestionat din momentul evaluării iniţiale a pacientului.

02.14.0202

C

Riscul infecţios major ţine cont de riscul epidemiologie al pacientului/aparţinătorilor.

02.14.02,03

C

Sunt identificate manoperele medicale cu risc infecţios şi se iau măsuri de diminuare.

02.14.02.04

C

Riscul infecţios este gestionat în toate zonele spitalului, cu precădere în zona „curată”.

02.14.02.05

C

Personalul medical este evaluat periodic din punctul de vedere al potenţialului infecţios de generare/expunere/portabilitate.

02.14.03

Cr

Diminuarea riscului infecţios include reguli de utilizare a antibioticelor şi controlul antibioticorezistenţei.

02.14.03.01

C

Programul de bună practică a utilizării antibioticelor urmăreşte diminuarea riscului infecţios şi instalarea antibioticorezistenţei.

02.14.03.02

C

SSCIN/CSCIN monitorizează antibioticorezistenţa şi diseminează informaţiile.

02.14.03.03

C

Antibioprofilaxia este actualizată anual şi se bazează pe antibioticorezistenţa specifică a germenilor din spital.

02.14.04

Cr

Managementul riscului infecţie» include măsuri legate de dispozitivele medicale şi echipamentele de folosinţă multiplă.

02.14.04.01

C

Pregătirea şi utilizarea dispozitivelor şi echipamentelor medicale se desfăşoară în condiţii de siguranţă infectocontagioasă.

02.14.05

Cr

Laboratorul respectă reguli de diminuare a riscului infecţios pentru personal, probe biologice şi pacienţi.

02.14.05.01

C

Laboratorul identifică şi evaluează riscurile microbiologice şi pe baza lor stabileşte reguli de bună practică, pe care le monitorizează.

02.14.05.02

C

Personalul de laborator este instruit şi evaluat periodic pentru diminuarea riscului infecţios.

02.14.06

Cr

Managementul mediul intraspitalicesc reduce riscul infecţios.

02.14.06.01

C

Sunt identificate zonele cu risc infecţios şi se iau măsuri de diminuare.

02.14.06.02

C

Organizarea activităţilor spitalului contribuie la diminuarea riscului infecţios.

02.14.06.03

C

Spitalul respectă metodologiile naţionale de supraveghere şi combatere a bolilor transmisibile cu potenţial nosocomial.

02.14.06.04

C

Spitalul are reglementări privind barierele de prevenţie şi izolare pentru protecţia personalului.

02.15

S

Auditul clinic evaluează eficacitatea şi eficienţa asistenţei medicale.

02.15.01

Cr

Analiza rezolvării cazurilor se face prin audit clinic.

02.15.01.01

C

Misiunile de audit clinic sunt planificate anual.

02.15.01.02

C

Rezultatele rapoartelor de evaluare periodică a protocoalelor diagnostice şi terapeutice sunt utilizate în auditul clinic.

02.15.01.03

C

Echipa de audit clinic este parte a structurii de management al calităţii.

02.15.01.04

C

Coordonatorul echipei de audit clinic a absolvit un curs de auditor clinic recunoscut de ANMCS.

02.15.01.05

C

Misiuni de audit clinic suplimentare trebuie solicitate de managerul spitalului atunci când apar evenimente indezirabile.

02.15.02

Cr

îmbunătăţirea activităţii medicale se face utilizând rezultatele auditării clinice.

02.15.0201

C

Recomandările rezultate în urma auditului clinic sunt utilizate pentru îmbunătăţirea activităţii medicale.

02.16

S

Externarea pacientului este planificată şi coordonată.

02.16.01

Cr

Externarea este previzionată din momentul internării pacientului şi este adaptată în funcţie de evoluţia clinică.

02.16.01.01

C

La externare, pacientul primeşte informaţiile şi documentaţia necesară pentru continuarea îngrijirilor.

02.16.01.02

C

Pacientul şi aparţinătorii sunt implicaţi pentru stabilirea datei externării.

02.16.01 03

C

Spitalul îndeplineşte procedurile necesare pentru asigurarea continuităţii tratamentului iniţiat.

02.16.02

Cr

Spitalul are proceduri legate de stări critice sau deces.

02.16.02,01

C

Demnitatea pacientului aflat în stare critică sau fază terminală este asigurată prin instituirea tratamentului paliativ, inclusiv al durerii.

02.16.02,02

C

Aparţinătorii sunt alertaţi în caz de degradare a stării pacientului, inclusiv la survenirea decesului.

02.16.02.03

C

Convingerile spirituale/religioase ale pacientului decedat deciziile sale anterioare legate de acest eveniment şi necesităţile aparţinătorilor acestuia sunt luate în considerare.

02.16.0204

C

Serviciile în caz de deces al pacientului sunt reglementate.

02.17

S

Managementul stării terminale respectă demnitatea şi confortul pacientului, asigurând suport familiei.

02.17.01

Cr

Personalul medical recunoaşte semnele şi simptomele stării terminale, oferind confort pacientului şi sprijin familiei/aparţinătorilor.

02.17.01.01

C

Starea terminală este identificată şi este informat pacientul/familia/aparţinătorii.

02.17.01.02

C

Personalul medical respectă protocolul de stare terminală.

 

03

R

ETICA MEDICALĂ ŞI DREPTURILE PACIENTULUI

03.01

S

Spitalul promovează respectul pentru autonomia pacientului.

03.01.01

Cr

Conformitatea practicii medicale cu normele etice şi legale care se aplică consimţământului informat (CI) este reglementată.

03.01.01.01

C

Spitalul reglementează obţinerea CI.

03.01.01.02

C

Identificarea vulnerabilităţilor în procesul obţinerii consimţământului informat al pacienţilor este o preocupare a personalului medical.

03.01.01.03

C

Sunt aplicate măsuri pentru diminuarea efectelor vulnerabilităţilor identificate, referitoare la obţinerea consimţământului informat.

03.01.02

Cr

Spitalul prevede măsuri pentru conformitatea practicii medicale cu normele etice şi legale care se aplică confidenţialităţii datelor medicale ale pacientului.

03.01.02.01

C

Respectarea confidenţialităţii şi verificarea ei de către personalul medical sunt unitar respectate.

03.01.02.03

C

Sunt aplicate măsuri pentru diminuarea efectelor vulnerabilităţilor identificate cu privire la respectarea confidenţialităţii datelor medicale.

03.02

S

Spitalul respectă principiul echităţii şi justiţiei sociale şi drepturile pacienţilor.

03.02.01

Cr

Spitalul are politici de prevenire a discriminării în acordarea serviciilor medicale.

03.02.01.01

C

Spitalul reglementează prevenirea discriminării.

03.02.02

Cr

Spitalul asigură accesul la Informaţiile medicale personale.

03.02.02.01

C

Spitalul reglementează modalitatea prin care se pun la dispoziţia pacientului/aparţinătorilor/ împuterniciţilor/autorităţilor autorizate documentele medicale solicitate.

03.02.03

Cr

Spitalul asigură dreptul pacientului la a două opinie medicală.

03.02.03.01

C

Spitalul reglementează condiţiile în care pacienţii pot beneficia de a două opinie medicală, inclusiv de la medici care nu sunt angajaţi ai spitalului.

03.02 04

Cr

Spitalul este preocupat de protecţia pacienţilor în relaţia cu mediul extern.

03.02.0401

C

Spitalul reglementează modalitatea de acces al mass-mediei în instituţie şi la pacienţi.

03.02.04,02

C

Spitalul protejează pacientul de intruziunile externe.

03.02,05

Cr

Spitalul permite înregistrarea audio/foto/video a pacienţilor în scop medical/didactic/de cercetare şi pentru evitarea acuzaţiilor de malpraxis.

03.02.05,01

C

Spitalul asigură condiţiile şi procedurile de înregistrare audio/foto/video în scop medical/didactic/de cercetare şi instruieşte personalul medical în acest sens.

03.03

S

Spitalul promovează principiile binefacerii şi nonvătămării.

03.03.01

Cr

Spitalul impune limitarea practicii la sfera de competenţă deţinută în cadrul specialităţii.

03.03.01.01

C

Spitalul asigură pentru fiecare secţie personalul medical cu competenţă specifică.

03.03.02

Cr

Depăşirea limitelor competenţei este permisă în interesul pacientului.

03.03.0201

C

Depăşirea competenţelor medicale este permisă în urgenţe şi catastrofe cu risc imediat vital, în cazuri de degradare ireversibilă a stării de sănătate şi în situaţii în care personalul cu competenţă specifică este indisponibil în timp util.

03.03.02.02

C

Depăşirea competenţelor medicale este permisă în limitele protocoalelor de practică în afara specialităţii.

 

CAPITOLUL IV

Metode utilizate pentru acreditarea spitalelor

 

Art. 6. - (1) Evaluarea internă (autoevaluarea) constă în prezentarea unor informaţii generale despre spital, despre serviciile oferite, indicatorii de performanţă şi monitorizare ai acestuia şi a altor informaţii specifice cerute de către ANMCS atât în perioada premergătoare vizitei de evaluare, cât şi după încheierea acesteia, pe tot parcursul valabilităţii certificatului de acreditare.

(2) Evaluarea externă constă în vizitarea propriu-zisă a spitalului de către comisia de evaluare şi are următoarele etape principale:

a) şedinţa de deschidere, care are drept obiective prezentarea membrilor comisiei de evaluare, respectiv a echipei manageriale a spitalului, prezentarea agendei detaliate a vizitei în spital, prezentarea persoanelor desemnate pentru asigurarea accesului în toate zonele spitalului (pe perioada evaluării) şi alte aspecte organizatorice;

b) şedinţa de informare de la începutul fiecărei zile, organizată de echipa de evaluatori cu sprijinul conducerii spitalului. Obiectivul acestui tip de întâlnire este de a facilita conducerii spitalului urmărirea şi înţelegerea la zi a procesului de evaluare şi prezentarea unei informări de către evaluatori privind vizita din ziua precedentă;

c) activitatea fiecărui evaluator urmăreşte îndeplinirea obiectivelor specifice care i-au revenit în cadrul comisiei de evaluare şi constă în aprecierea proceselor care au loc în cadrul spitalului, realizându-se prin aplicarea metodelor şi tehnicilor de colectare a datelor. Această activitate are în vedere pacientul, de la primirea şi spitalizarea sa, îngrijirile, tratamentele şi serviciile pe care le capătă pe parcursul perioadei de internare, înscrierea acestora în foaia de observaţie şi în celelalte acte şi înscrisuri medicale, până la externare:

d) şedinţa de informare finală are drept obiectiv prezentarea rezultatelor vizitei de evaluare;

e) pregătirea proiectului raportului de evaluare începe în timpul vizitei de evaluare, prin întâlniri regulate ale evaluatorilor. Practic, fiecare evaluator compilează, analizează şi organizează datele colectate, astfel încât acestea să poată fi ulterior integrate în proiectul raportului de evaluare.

Art. 7. - Tehnicile şi instrumentele utilizate în timpul vizitei de evaluare a spitalelor sunt:

1. Tehnici de colectare a datelor:

a) verificarea - realizându-se prin comparaţie, examinare, recalculare, punere de acord;

b) observarea directă - constând în urmărirea la faţa locului a existentei unor cerinţe sau a derulării unei activităţi, fără ca aceasta să fie perturbată de evaluator;

c) focus-grupul - ca tehnică de cercetare a calităţii, prin care membrii unui grup de persoane format din reprezentanţi ai spitalului şi membrii comisiei de evaluare, într-un timp limitat, îşi exprimă opiniile referitoare la subiectele avute în discuţie;

d) analiza - constând în identificarea elementelor-cheie ale unui proces şi examinarea acestora pe părţi componente;

e) traseul pacientului - ca tehnică prin care se urmăreşte identificarea experienţelor pacientului în perioada de spitalizare, constând în selectarea unuia sau a mai multor pacienţi, aflat/aflaţi în spital la momentul vizitei, iar evaluatorul îi/le va urmări traseul de la internare până în momentul vizitei de evaluare, inclusiv prin analiza foii de observaţie.

2. Principalele instrumente utilizate pentru acreditarea spitalelor sunt:

a) programul vizitei de evaluare - cuprinzând etapele orare şi obiectivele de îndeplinit ale misiunii de evaluare;

b) minuta de şedinţă - ce cuprinde aspectele importante discutate de evaluatori şi reprezentanţii spitalului evaluat;

c) lista documentelor solicitate - reprezentând înşiruirea documentelor de care evaluatorii au nevoie în timpul procesului de evaluare;

d) chestionarul administrat pacienţilor şi aparţinătorilor - ca instrument aplicat la nivel individual ce cuprinde un set de întrebări cu răspunsuri închise, care se aplică numai după obţinerea consimţământului şi după ce s-au dat toate asigurările în privinţa garantării confidenţialităţii şi anonimatului;

e) chestionarul administrat personalului angajat ai spitalului - ca instrument aplicat la nivel individual ce cuprinde un set de întrebări cu răspunsuri închise, care se aplică numai după obţinerea consimţământului şi după ce s-au dat toate asigurările în privinţa garantării confidenţialităţii şi anonimatului;

f) listele de verificare - ce vor fi utilizate în vederea eficientizării activităţii evaluatorilor;

g) fişele de identificare şi evidenţiere a disfuncţionalităţi lor - privind consemnarea unor stări de fapt constatate cu ocazia vizitei de evaluare şi care sunt semnate pentru conformitate şi de reprezentantul desemnat al spitalului;

h) fişa de constatare a situaţiilor deosebite - ca un act unilateral întocmit de evaluatori, care este transmisă preşedintelui ANMCS şi care poate atrage întreruperea vizitei de evaluare;

i) fişa de autoevaluare - document elaborat de către structurile de specialitate ale ANMCS care conţine informaţii generale despre spital, despre serviciile oferite, indicatorii de performanţă şi de monitorizare al acestuia;

j) lista documentelor obligatorii solicitate de către ANMCS cuprinde documentele obligatorii a fi prezentate de către spital, a căror existenţă şi conformitate reprezintă o condiţie obligatorie pentru începerea vizitei de evaluare;

k) plan de conformare - document trimis de către ANMCS spitalului aflat în procedura de acreditare prin care se comunică acestuia neconformităţile constatate care nu permit începerea vizitei de evaluare.

Art. 8. - ANMCS va publica pe pagina sa de internet referinţele, standardele, criteriile, cerinţele şi instrumentele de verificare, actualizate şi comunicate constant Ministerului Sănătăţii.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0068 Diosig

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.262/AC din 19 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor nr. 4.910/BCFM din 11 decembrie 2015, Decizia SEA nr. 755 din 14 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.325 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, acelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0068 Diosig, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0068 Diosig, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 iunie 2016.

Nr. 1.045.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 bis care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.