MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 290/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 290         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 18 aprilie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

59. - Lege privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

 

405. - Decret pentru promulgarea Legii privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

 

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

51. - Hotărâre privind propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind pieţele instrumentelor financiare în ceea ce priveşte anumite date - COM (2016) 56 final

 

52. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind pieţele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piaţă şi a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare în ceea ce priveşte anumite date - COM (2016) 57 final

 

53. - Hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri Generarea, tratarea şi transferul transfrontalier de deşeuri periculoase şi de alte deşeuri în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 2010-2012 COM (2015) 660 final

 

54. - Hotărâre privind Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu referitor la măsurile luate în urma reuniunii liderilor privind fluxurile de refugiaţi de-a lungul rutei Balcanilor de Vest COM (2015) 676 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

277. - Hotărâre privind aprobarea tarifelor pentru publicarea actelor în Monitorul Oficial al României, părţile I-VII

 

278. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

136. - Decizie privind eliberarea domnului Dragoş-Nicolae Pîslaru din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Obiectul şi domeniul de aplicare

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi pentru limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie pe întreg teritoriul naţional, într-o manieră consecventă şi eficace.

(2) Prevederile prezentei legi nu aduc atingere dispoziţiilor privind protecţia civilă, respectiv securitatea şi sănătatea în muncă.

Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică amplasamentelor definite la art. 3 pct. 1.

(2) Prezenta lege nu se aplică:

a) amplasamentelor, instalaţiilor sau zonelor de depozitare ale unităţilor militare;

b) pericolelor create de radiaţii ionizante provenite de la materiale radioactive;

c) transportului de substanţe periculoase şi depozitării temporare direct legate de transportul pe căi rutiere, căi ferate, căi de navigaţie fluvială interne, căi maritime sau aeriene, în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi, inclusiv încărcării, descărcării şi transportului la ori de la alte mijloace de transport pe docuri, pontoane sau staţii de triaj;

d) transportului de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv staţii de pompare, în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi;

e) explorării şi exploatării minereurilor în mine şi cariere, inclusiv prin intermediul forajelor;

f) explorării şi exploatării offshore, astfel cum acest termen este definit la art. 2 pct. 2 din Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranţa operaţiunilor petroliere şi gaziere offshore şi de modificare a Directivei 2004/35/CE, a minereurilor, inclusiv a hidrocarburilor;

g) depozitării gazelor în situri subterane aflate în largul mării, fiind incluse atât siturile de depozitare dedicate, cât şi siturile unde au ioc explorarea şi exploatarea minereurilor, inclusiv a hidrocarburilor;

h) depozitelor de deşeuri, inclusiv depozitării subterane a deşeurilor.

(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit. e) şi h), sunt incluse în domeniul de aplicare a prevederilor prezentei legi:

a) depozitarea subterană pe întreg teritoriu, cu excepţia zonelor offshore, a gazului în straturi naturale, acvifere, cavităţi saline şi mine dezafectate; şi

b) operaţiunile de prelucrare chimică şi termică şi depozitarea aferentă acestor operaţiuni, care implică substanţe periculoase, precum şi instalaţiile funcţionale de eliminare a sterilului, inclusiv bazine de decantare sau baraje care conţin substanţe periculoase.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

 

Art. 3. - Pentru aplicarea prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

1. amplasament - Întreaga zonă care se află sub controlul unui operator, unde sunt prezente substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii situate în această zonă, inclusiv în infrastructurile sau activităţile obişnuite ori conexe; amplasamentele sunt fie amplasamente de nivel inferior, fie amplasamente de nivel superior;

2. amplasament de nivel inferior - un amplasament în care substanţele periculoase sunt prezente în cantităţi egale sau mai mari decât cantităţile prevăzute în coloana 2 din partea 1 sau în coloana 2 din partea a 2-a din anexa nr. 1, dar mai mici decât cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3 din partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo unde este necesar aplicându-se regula de însumare stabilită în nota 4 din anexa nr. 1;

3. amplasament de nivel superior - un amplasament în care substanţele periculoase sunt prezente în cantităţi egale cu sau mai mari decât cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1 ori în coloana 3 din partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo unde este necesar aplicându-se regula de însumare stabilită în nota 4 din anexa nr. 1;

4. amplasament învecinat - un amplasament a cărui poziţionare în apropierea unui alt amplasament este de natură să sporească riscul sau consecinţele unui accident major;

5. amplasament nou:

a) un amplasament care intră în exploatare sau este construit de la data intrării în vigoare a prezentei legi; sau

b) un sit de exploatare care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi sau un amplasament de nivel inferior care devine amplasament de nivel superior ori un amplasament de nivel superior care devine amplasament de nivel inferior de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a unor modificări ale instalaţiilor sau activităţilor sale ce duc la o modificare a inventarului său de substanţe periculoase;

6. amplasament existent - un amplasament care până la data intrării în vigoare a prezentei legi se afla în domeniul de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, iar de la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa prevederilor acesteia, fără a-şi modifica clasificarea de amplasament de nivel inferior sau de amplasament de nivel superior;

7. alt amplasament - un sit de exploatare care intră în domeniul de aplicare a prevederilor prezentei legi sau un amplasament de nivel inferior care devine amplasament de nivel superior ori un amplasament de nivel superior care devine amplasament de nivel inferior de la data intrării în vigoare a prezentei legi, din alte motive decât cele prevăzute la pct. 5;

8. accident major - un eveniment, cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau o explozie ce rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui amplasament care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi şi care conduce la pericole grave, imediate sau întârziate, pentru sănătatea umană sau pentru mediu, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi care implică una ori mai multe substanţe periculoase;

9. amestec-o mixtură sau o soluţie compusă din două sau mai multe substanţe;

10. depozitare - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scopul înmagazinării, depozitării în condiţii de siguranţă sau menţinerii în stoc;

11. efectul domino - rezultatul unei serii de evenimente, în cascadă, în care consecinţele unui accident ce are loc la o instalaţie, un sit de exploatare sau un amplasament sunt amplificate prin propagarea efectelor sale şi producerea unui alt accident la o altă instalaţie, alt sit de exploatare ori amplasament, din cauza distanţelor dintre amplasamente şi a proprietăţilor substanţelor prezente, şi care conduce în final la un accident major;

12. inspecţie - toate acţiunile, inclusiv vizite la faţa locului, verificări ale unor măsuri interne, sisteme, rapoarte şi documente de monitorizare, precum şi orice monitorizare necesară, efectuată de către sau în numele autorităţii competente, pentru a verifica şi a promova conformarea amplasamentelor cu cerinţele prezentei legi;

13. instalaţie - o unitate tehnică din cadrul unui amplasament, aflată la nivelul sau sub nivelul solului, în care sunt produse, utilizate, manipulate ori depozitate substanţe periculoase; aceasta cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemelor de conducte, utilajelor, instrumentelor, căilor ferate proprii de garare, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalaţia, pontoanelor, depozitelor sau altor structuri similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei respective;

14. operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine controlul unui amplasament sau al unei instalaţii ori căreia, potrivit prevederilor legislaţiei naţionale, i-a fost delegată puterea de decizie economică sau de luare a deciziilor asupra funcţionării din punct de vedere tehnic şi al siguranţei amplasamentului ori instalaţiei;

15. pericol - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice, cu potenţial de a produce daune asupra sănătăţii umane ori asupra mediului;

16. prezenţa substanţelor periculoase - prezenţa efectivă sau anticipată a substanţelor periculoase pe amplasament ori a substanţelor periculoase despre care se poate prevedea că ar putea fi generate în timpul pierderii controlului asupra proceselor, inclusiv a activităţilor de depozitare, în oricare dintre instalaţiile aflate în cadrul amplasamentului, în cantităţi egale cu sau mai mari decât cantităţile relevante pentru încadrare prevăzute în anexa nr. 1;

17. public - orice persoană fizică sau juridică, indiferent de forma de constituire a acesteia;

18. public interesat - publicul afectat sau posibil a fi afectat ori care are un interes în luarea unei decizii privind oricare dintre aspectele prevăzute la art. 15 alin. (1); în accepţiunea prezentei definiţii, organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi care îndeplinesc toate cerinţele aplicabile în conformitate cu legislaţia naţională sunt considerate public interesat;

19. risc - probabilitatea ca un efect specific să se producă într-o anumită perioadă sau în anumite împrejurări;

20. risc rezidual - riscul rămas după aplicarea măsurilor de reducere a acestuia;

21. substanţă periculoasă - o substanţă sau un amestec care intră sub incidenţa părţii 1 ori care este prevăzută/prevăzut în partea a 2-a din anexa nr. 1, inclusiv sub formă de materie primă, produs, produs secundar, rezidual sau intermediar.

 

CAPITOLUL II

Obligaţii şi responsabilităţi

 

SECŢIUNEA 1

Evaluarea pericolelor de accident major pentru o anumită substanţă periculoasă

 

Art. 4. - (1) în situaţia în care un operator consideră că o anumită substanţă periculoasă care intră sub incidenţa dispoziţiilor prevăzute în anexa nr. 1 nu poate cauza, în practică, o emisie de materie sau energie care ar putea provoca un accident major, atât în condiţii normale, cât şi în condiţii anormale, acestea putând fi rezonabil prevăzute şi nu prezintă un pericol de accident major, notifică acest lucru autorităţilor competente prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a), transmiţând şi justificarea care stă la baza unei astfel de propuneri, inclusiv informaţiile prevăzute la alin. (4).

(2) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) realizează o verificare preliminară a informaţiilor din documentele primite potrivit prevederilor alin. (1) de la operator, din punctul de vedere al respectării dispoziţiilor alin. (4), şi transmit documentele către Secretariatul de risc al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

(3) Secretariatul de risc al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 6 alin. (1), în urma verificării finale a documentaţiei primite potrivit prevederilor alin. (2), notifică, prin Secretariatul de risc al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Comisia Europeană, cu informarea prealabilă a operatorului.

(4) în sensul prevederilor alin. (1)-(3), informaţiile necesare Comisiei Europene pentru evaluarea proprietăţilor substanţei periculoase în cauză, din care decurg riscuri pentru sănătate, riscuri fizice şi riscuri pentru mediu, includ:

a) o listă detaliată a proprietăţilor necesare pentru a evalua potenţialul substanţei periculoase de a provoca daune fizice, de sănătate sau asupra mediului;

b) proprietăţile fizice şi chimice, de exemplu: masa moleculară, presiunea vaporilor saturaţi, toxicitatea intrinsecă, punctul de fierbere, reactivitatea, vâscozitatea, solubilitatea şi alte proprietăţi relevante;

c) proprietăţile care prezintă riscuri fizice sau pentru sănătate, de exemplu: reactivitatea, inflamabilitatea, toxicitatea împreună cu alţi factori, precum şi modul în care substanţa periculoasă atacă organismul, raportul vătămări/decese, efectele pe termen lung şi alte proprietăţi relevante;

d) proprietăţile din care decurg riscuri pentru mediu, de exemplu: ecotoxicitatea, persistenţa, bioacumularea, potenţialul de propagare pe distanţe lungi în mediu şi alte proprietăţi relevante;

e) dacă este disponibilă, clasificarea la nivelul Uniunii Europene a substanţei sau amestecului potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi ai Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006;

f) informaţii despre condiţiile de exploatare specifice substanţei, de exemplu: temperatura, presiunea şi alte condiţii relevante în care substanţa periculoasă poate fi stocată, utilizată şi/sau poate fi prezentă în cazul unor operaţiuni anormale previzibile sau al unui accident, precum incendiul.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţiile generale care revin operatorului

 

Art. 5. - (1) Potrivit prevederilor prezentei legi, operatorul are următoarele obligaţii:

a) să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

b) de a dovedi autorităţilor competente prevăzute la art. 6, în orice moment, în special cu ocazia inspecţiilor prevăzute la art. 20 şi a controalelor prevăzute la art. 13 alin. (1), că a luat toate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanţe periculoase şi pentru limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.

(2) Operatorii au obligaţia să desemneze un responsabil pentru managementul securităţii la nivelul amplasamentului, în vederea asigurării aplicării prevederilor prezentei legi.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Autorităţi competente

 

Art. 6. - (1) Autorităţile competente desemnate la nivel central responsabile pentru aplicarea prevederilor prezentei legi sunt:

a) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Secretariatul de risc, denumit în continuare SRMMAP, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin Secretariatul de risc, denumit în continuare SRANPM, şi Garda Naţională de Mediu, prin Comisariatul General, denumit în continuare GMWCG;

b) Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentat de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare IGSU.

(2) Autorităţile competente desemnate la nivel judeţean responsabile pentru aplicarea prevederilor prezentei legi sunt:

a) agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, prin secretariatul de risc. denumite în continuare SRAPM;

b) Comisariatul Municipiului Bucureşti, Comisariatul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” şi comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, denumite în continuare CJGNM;

c) Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare ISUJ.

(3) Autorităţile competente desemnate potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) cooperează şi îşi coordonează activităţile în vederea aplicării prevederilor prezentei legi.

(4) Autorităţile competente la nivel central cooperează cu Comisia Europeană în cadrul activităţilor de sprijinire a punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, implicând, atunci când este necesar, părţile interesate.

(5) în scopul realizării prevederilor prezentei legi, autorităţile competente prevăzute la alin. (1) şi (2) acceptă informaţii echivalente, care îndeplinesc oricare dintre dispoziţiile prezentei legi şi care sunt prezentate de operatori în conformitate cu Obligaţiile ce le revin din alte acte normative relevante de la nivel european şi, respectiv, naţional. În astfel de cazuri, autorităţile competente asigură respectarea prevederilor prezentei legi.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Notificarea

 

Art. 7. - (1) Operatorul are obligaţia de a transmite SRAPM, pe suport hârtie, în 3 exemplare, şi în format electronic, o notificare care să cuprindă următoarele:

a) numele şi/sau denumirea comercială a operatorului şi adresa completă a amplasamentului în cauză;

b) sediul social al operatorului, inclusiv adresa completă a acestuia;

c) numele şi funcţia persoanei care răspunde de amplasament, dacă aceasta este diferită de cea prevăzută la lit. a);

d) fişele cu date de securitate şi alte informaţii necesare, suficiente pentru a identifica substanţele periculoase şi categoria de substanţe implicate sau care ar putea fi prezente;

e) cantitatea şi forma fizică sub care se prezintă substanţa sau substanţele periculoase în cauză, precum şi capacităţile de stocare existente pe amplasament, exprimate în tone;

f) activitatea sau activitatea propusă a instalaţiei ori a zonelor de depozitare;

g) date despre imediata vecinătate a amplasamentului, factorii care ar putea provoca un accident major sau agrava consecinţele acestuia, inclusiv, dacă sunt disponibile, detalii privind amplasamentele vecine, siturile de exploatare, chiar dacă nu intră în domeniul de aplicare a prevederilor prezentei legi, zone şi dezvoltări care ar putea fi sursa unui accident major ori ar putea creşte riscul sau agrava consecinţele unui accident major şi al unor efecte domino.

(2) Notificarea sau actualizarea acesteia, după caz, se trimite SRAPM, în următoarele termene:

a) pentru amplasamentele noi, înainte de obţinerea autorizaţiei de construire sau a exploatării, după caz, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv a procedurii de emitere a autorizaţiei/ autorizaţiei integrate de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei specifice, sau cu 90 de zile înainte de schimbarea ce determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase, ca umflare a unor modificări ale instalaţiilor ori activităţilor sale;

b) în toate celelalte cazuri, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.

(3) Procedura de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.^

(4) în urma notificării primite de SRAPM, autorităţile competente la nivel judeţean efectuează împreună vizita pe respectivul amplasament şi stabilesc încadrarea acestuia, potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

(5) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care operatorul a trimis deja o notificare către SRAPM, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 804/2007, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, iar informaţiile conţinute în notificare sunt în conformitate cu prevederile alin. (1) şi au rămas neschimbate.

(6) Operatorul are obligaţia să actualizeze notificarea şi să o transmită SRAPM înainte de următoarele evenimente:

a) orice creştere ori scădere semnificativă a cantităţii sau orice schimbare semnificativă a naturii ori a formei fizice a substanţei periculoase prezente, după cum se indică în notificarea furnizată de operator potrivit prevederilor alin. (1), sau o modificare semnificativă a proceselor în care aceasta este utilizată;

b) modificarea unui amplasament sau a unei instalaţii care ar putea avea consecinţe semnificative în termeni de pericole de accident major;

c) închiderea definitivă a amplasamentului sau dezafectarea acestuia;

d) modificări ale informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).

(7) în cazul în care evenimentele prevăzute la alin. (6) nu au loc, operatorul elaborează şi transmite o notificare actualizată o dată la 5 ani de la depunerea notificării prevăzute la alin. (1).

 

SECŢIUNEA a 5-a

Politica de prevenire a accidentelor majore

 

Art. 8. - (1) Operatorul are obligaţia de a elabora un document potrivit prevederilor prevăzute în anexa nr. 2, în care să prezinte politica sa de prevenire a accidentelor majore, denumită în continuare PPAM, şi să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător. PPAM trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Aceasta cuprinde obiectivele globale şi principiile de acţiune ale operatorului, rolul şi responsabilitatea gestionării, precum şi angajamentul privind îmbunătăţirea continuă a controlului pericolelor de accident major şi trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie şi să fie proporţională cu pericolele de accident major.

(2) Operatorul întocmeşte documentul prevăzut la alin. (1) în 3 exemplare şi îl transmite SRAPM pe suport hârtie, precum şi în format electronic, în următoarele termene:

a) pentru amplasamentele noi, înainte de începerea construcţiei sau a exploatării, după caz, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv a procedurii de emitere a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei specifice, sau cu 90 de zile înainte de schimbarea ce determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase ca urmare a unor modificări ale instalaţiilor sau activităţilor sale;

b) în toate celelalte cazuri, în termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.

(3) în vederea elaborării punctelor de vedere scrise, SRAPM pune la dispoziţia ISUJ şi CJGNM documentul prevăzut la alin. (1).

(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care operatorul a stabilit deja PPAM şi în cazul în care a transmis un astfel de document către SRAPM înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, iar informaţiile conţinute în PPAM sunt în conformitate cu prevederile alin. (i) şi au rămas neschimbate.

(5) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 11, operatorul revizuieşte periodic, cel puţin o dată la 5 ani, şi actualizează, dacă este necesar, PPAM. Operatorul transmite PPAM actualizată la SRAPM, cu 90 de zile anterior termenului de 5 ani de la data la care a fost întocmită.

(6) PPAM este pusă în aplicare de către operator prin mijloace şi structuri adecvate şi printr-un sistem de management al securităţii, potrivit prevederilor prevăzute în anexa nr. 4, proporţional cu pericolele de accident major şi cu gradul de complexitate a activităţilor din cadrul amplasamentului. În cazul amplasamentelor de nivel inferior, obligaţia de a pune în aplicare PPAM poate fi îndeplinită prin alte mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate, proporţionale cu pericolele de accident major, ţinând seama de principiile prevăzute în anexa nr. 4.

(7) Conţinutul-cadru al documentului care prezintă PPAM, precum şi informaţiile privind sistemul de management al securităţii se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne,

 

SECŢIUNEA a 6-a

Efectele domino

 

Art. 9. - (1) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2), pe baza tuturor informaţiilor primite de la operatori potrivit prevederilor art. 7 şi 10 sau în urma solicitării de informaţii suplimentare ori ca urmare a constatărilor rezultate în urma inspecţiilor efectuate în temeiul art. 20, identifică toate amplasamentele de nivel inferior şi de nivel superior sau grupurile de amplasamente în care riscul ori consecinţele unui accident major pot creşte din cauza poziţiei geografice şi a proximităţii unor astfel de amplasamente, precum şi din cauza substanţelor periculoase inventariate pe respectivul amplasament.

(2) în cazul în care autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) dispun de informaţii suplimentare faţă de cele furnizate de operator potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. g), acestea pun la dispoziţia operatorului în cauză informaţiile respective, dacă acest lucru este necesar, pentru aplicarea prevederilor prezentului articol.

(3) Operatorii amplasamentelor identificate potrivit prevederilor alin. (1) au următoarele obligaţii:

a) să realizeze un schimb de informaţii pertinente între ei, pentru a permite ca pentru aceste amplasamente să se ţină cont de natura şi de nivelul general de pericol de accident major în PPAM-urile corespunzătoare, în sistemele lor de management al securităţii, în rapoartele lor de securitate şi în planurile lor de urgenţă internă, după caz;

b) să coopereze în ceea ce priveşte informarea publicului şi în privinţa siturilor de exploatare învecinate care nu intră în domeniul de aplicare a prevederilor prezentei legi, precum şi în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii către ISUJ.

 

SECŢIUNEA a l-a

Raportul de securitate

 

Art. 10. - (1) Operatorul unui amplasament de nivel superior are obligaţia de a întocmi un raport de securitate cu scopul:

a) de a demonstra că au fost puse în practică o PPAM şi un sistem de management al securităţii pentru punerea în aplicare a acesteia, potrivit informaţiilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 4;

b) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi scenarii posibile de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de accidente şi pentru a se limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

c) de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea, adecvate în proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, zone de depozitare, echipamente şi infrastructura aferente exploatării, care sunt legate de pericolele de accident major în interiorul amplasamentului;

d) de a demonstra că planurile de urgenţă internă au fost elaborate şi de a furniza informaţii care să permită întocmirea planului de urgenţă externă;

e) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente prevăzute la art. 6 alin. (2) şi autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, pentru a permite luarea de decizii cu privire la localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în jurul amplasamentelor existente.

(2) Raportul de securitate conţine cel puţin datele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. 3 şi trebuie corelat cu cerinţele din legislaţia subsecventă prezentei legi. Condiţiile minime se detaliază în funcţie de obiectiv şi de solicitările autorităţilor competente care examinează documentaţia. Acesta indică numele organizaţiilor relevante implicate în elaborarea raportului.

(3) Operatorul transmite raportul de securitate la SRAPM în 3 exemplare, pe suport hârtie, precum şi în format electronic, în următoarele termene:

a) pentru amplasamentele noi, înainte de începerea construcţiei sau a exploatării, după caz, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv a procedurii de emitere a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei specifice, sau cu 90 de zile înainte de schimbarea ce determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase ca urmare a unor modificări ale instalaţiilor ori activităţilor sale;

b) pentru amplasamentele de nivel superior existente, la data de 1 iunie 2016;

c) pentru alte amplasamente, la un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.

(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu se aplică în cazul în care operatorul a trimis deja raportul de securitate către SRAPM potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului nr. 804/2007, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, iar informaţiile cuprinse în raport sunt în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) şi au rămas neschimbate. Pentru a asigura conformitatea cu prevederile alin. (1) şi (2), operatorul trimite SRAPM, pe suport hârtie, în 3exempiare, şi în format electronic, părţile modificate ale raportului de securitate în forma agreată de autoritatea competentă prevăzută la art. 6 alin. (2), sub rezerva respectării termenelor prevăzute la alin. (3).

(5) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 11, operatorul revizuieşte periodic, cel puţin o dată la 5 ani şi actualizează, dacă este necesar, raportul de securitate. De asemenea, operatorul revizuieşte şi, dacă este necesar, actualizează raportul de securitate în urma unui accident major sau incident pe amplasamentul său şi în orice alt moment, din proprie iniţiativă ori la cererea autorităţii competente prevăzute la art. 6 alin. (2), în cazul în care acest lucru este justificat de date noi sau de cunoştinţe tehnologice noi în domeniul securităţii, inclusiv cunoştinţe care decurg din analiza unor accidente ori, pe cât posibil, a evenimentelor la limita de producere a unui accident, precum şi de progresele În ceea ce priveşte cunoştinţele legate de evaluarea pericolelor

(6) Raportul de securitate actualizat sau părţile actualizate ale acestuia se transmit la SRAPM în cel mult 15 zile de la actualizare.

(7) înainte ca operatorul să înceapă construcţia sau exploatarea, după caz, sau în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c) şi la alin. (5), SRAPM, după consultarea în scris a ISUJ şi CJGNM, într-un interval de timp stabilit de comun acord, dar care să nu depăşească 12 luni de la primirea raportului, în funcţie de complexitatea acestuia, comunică operatorului concluziile evaluării raportului de securitate şi, după caz, potrivit prevederilor art. 19, autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) interzic utilizarea sau punerea în funcţiune a amplasamentului în cauză.

(8) Conţinutul-cadru al raportului de securitate se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.

(9) Raportul de securitate se elaborează de către persoane fizice sau juridice abilitate potrivit legii, în baza prevederilor art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Modificarea unei instalaţii, a unui amplasament sau a unei zone de depozitare

 

Art. 11. - (1) în cazul în care se aduc modificări unei instalaţii, unui amplasament, unei zone de depozitare sau a unui proces ori modificări ale naturii, clasificării sau a cantităţii substanţelor periculoase utilizate, care ar putea avea consecinţe semnificative în cazul producerii unui accident major sau ar putea determina reclasificarea unui amplasament de nivel inferior ca amplasament de nivel superior ori viceversa, operatorul are obligaţia să revizuiască şi să actualizeze dacă este necesar:

a) notificarea, care va fi însoţită de fişele cu date de securitate;

b) documentul ce reprezintă PPAM şi sistemul de management al securităţii, potrivit informaţiilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 4;

c) raportul de securitate, potrivit informaţiilor prevăzute în anexa nr. 3;

d) planul de urgenţă internă, potrivit informaţiilor prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Operatorul are obligaţia să informeze SRAPM, iar în cazul planului de urgenţă internă, ISUJ, cu privire la detaliile respectivelor actualizări şi să transmită documentele actualizate prevăzute la alin. (1), pe suport hârtie, în 3 exemplare, şi în format electronic, înainte de realizarea modificărilor.

(3) Orice modificare la care se face referire în alin. (1) are loc după validarea de către autorităţile competente definite la art. 6 alin. (2) a documentelor prezentate SRAPM conform alin. (2).

 

SECŢIUNEA a 9-a

Planurile do urgenţă

 

Art. 12. - (1) Pentru toate amplasamentele de nivel superior, operatorul are următoarele obligaţii;

a) elaborarea unui plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului;

b) furnizarea ISUJ a informaţiilor necesare pentru a permite elaborarea planului de urgenţă externă,

(2) în termen de 180 de zile de la data primirii de la operator a informaţiilor necesare, în temeiul prevederilor alin. (1) lit. b), ISUJ, cu sprijinul autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul căreia se află amplasamentul, elaborează un plan de urgenţă externă pentru măsurile care trebuie luate în exteriorul amplasamentului.

(3) Operatorul se conformează obligaţiilor prevăzute la alin. (1), în următoarele termene:

a) pentru amplasamentele noi, cu 90 de zile anterior începerii exploatării acestora sau înainte de schimbarea ce determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase;

b) pentru amplasamentele de nivel superior existente, până la data de 1 iunie 2016, cu excepţia cazului în care planul de urgenţă internă întocmit în temeiul legislaţiei în vigoare înainte de această dată şi informaţiile conţinute în acesta, precum şi informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol şi au rămas neschimbate;

c) pentru alte amplasamente, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.

(4) Planurile de urgenţă se stabilesc cu următoarele obiective:

a) controlul şi limitarea efectelor incidentelor astfel încât să se minimizeze efectele şi să se limiteze daunele asupra sănătăţii populaţiei, mediului şi proprietăţii;

b) implementarea măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului împotriva efectelor accidentelor majore;

c) comunicarea informaţiilor necesare către publicul şi serviciile sau autorităţile implicate din zona respectivă;

d) asigurarea refacerii ecologice şi curăţarea zonei afectate în urma unui accident major.

Planurile de urgenţă trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute în anexa nr. 5.

(5) La elaborarea şi actualizarea planului de urgenţă internă operatorul este obligat să consulte personalul care lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv personalul subcontractat pentru diferite servicii pe termen lung, relevant din punctul de vedere al securităţii amplasamentului.

(6) ISUJ pune din timp la dispoziţia publicului interesat planurile de urgenţă externă atunci când acestea sunt elaborate sau modificate substanţial, înainte de a fi aprobate, astfel încât publicul să aibă posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la aceste planuri.

(7) Planurile de urgenţă internă şi externă sunt revizuite şi testate periodic, la intervale de cel mult 3 ani şi, unde este necesar, actualizate de operator şi, respectiv, de ISUJ. Revizuirea are în vedere modificările care au loc în cadrul amplasamentelor respective sau în serviciile de urgenţă implicate, noile cunoştinţe tehnice, precum şi noile cunoştinţe privind intervenţia în caz de accidente majore.

(8) Planurile de urgenţă se pun în aplicare imediat de operator şi, dacă este necesar, de ISUJ, în următoarele situaţii:

a) când survine un accident major; sau

b) când survine un eveniment necontrolat, care poate, prin natura sa, să conducă la un accident major.

(9) în baza informaţiilor conţinute în raportul de securitate, ISUJ poate decide, motivat, cu acordul IGSU, că pentru anumite amplasamente nu este necesar să se elaboreze planul de urgenţă externă prevăzut la alin. (1) lit. b).

(10) în cadrul planurilor de urgenţă externă, IGSU se asigură că, acolo unde este cazul, se ia în considerare necesitatea întăririi cooperării în ceea ce priveşte asistenţa în domeniul protecţiei civile, cu statele vecine, în caz de accidente majore,

(11) Planurile de urgenţă se elaborează şi se testează potrivit normelor metodologice elaborate de IGSU şi aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Amenajarea teritoriului

 

Art. 13, - (1) Autorităţile administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, în colaborare cu autorităţile competente prevăzute la art. (6) alin. (2), se asigură că obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor unor astfel de accidente pentru sănătatea umană şi pentru mediu sunt incluse în cadrul politicilor de amenajare a teritoriului sau al altor politici relevante. În acest scop, aceste autorităţi efectuează controale privind:

a) poziţionarea noilor amplasamente;

b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile art. 11;

c) noi proiecte de dezvoltare, inclusiv căi de transport, locaţii de uz public şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, unde stabilirea de amplasamente sau dezvoltările pot genera ori creşte riscul ori agrava consecinţele unui accident major

(2) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2), în colaborare cu autorităţile administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, se asigură că politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora prevăd pe termen lung necesitatea:

a) menţinerii unor distanţe de siguranţă adecvate, între amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi, şi zonele rezidenţiale, clădirile şi zonele frecventate de public, zonele de agrement şi, în măsura în care este posibil, căile de transport importante;

b) protejării ariilor naturale deosebit de vulnerabile sau de interes natural deosebit, aflate în apropierea amplasamentelor, atunci când este necesar, prin distanţe de siguranţă adecvate ori alte măsuri corespunzătoare;

c) luării unor măsuri tehnice suplimentare, în cazul amplasamentelor existente, potrivit prevederilor art. 5, pentru a nu creşte riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

(3) Autorităţile competente prevăzute la art. (6) alin. (2), în colaborare cu autorităţile administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, iniţiază proceduri de consultare adecvate pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor stabilite la alin. (1). În acest sens, operatorii amplasamentelor au obligaţia să furnizeze autorităţilor prevăzute mai sus informaţii suficiente cu privire la riscurile pe care le presupune amplasamentul, precum şi recomandările tehnice cu privire la aceste riscuri, fie de la caz la caz, fie la nivel general, atunci când se iau decizii.

(4) Operatorii amplasamentelor de nivel inferior furnizează, la cererea autorităţilor competente prevăzute la art. (6) alin. (2) şi a autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, informaţii suficiente cu privire la riscurile pe care le presupune amplasamentul, acestea fiind necesare în scopul amenajării teritoriului.

(5) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1)-(4) se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare.

(6) Metodologia pentru stabilirea distanţelor adecvate în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile prezentei legi se aprobă prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 11-a

Informarea publicului

 

Art. 14. - (1) Operatorul are obligaţia ca informaţiile prevăzute în anexa nr. 6 să fie puse în permanenţă la dispoziţia publicului, inclusiv în format electronic pe propria pagină de internet. Informaţiile se actualizează, atunci când este necesar, inclusiv în cazul modificărilor prevăzute la art. 11.

(2) Pentru amplasamentele de nivel superior, operatorul are obligaţia:

a) să informeze periodic şi în forma cea mai adecvată toate persoanele care ar putea fi afectate de un accident major, fără ca acestea să solicite acest lucru, cu informaţii clare, suficiente şi inteligibile privind măsurile de securitate şi conduita obligatorie în caz de accident major;

b) să pună la dispoziţia publicului, la cerere, raportul de securitate, iar în cazul aplicării prevederilor art. 22 alin. (3), să pună la dispoziţia acestuia un raport modificat, sub forma unui rezumat fără caracter tehnic, care include cel puţin informaţii generale privind pericolele de accident major şi efectele potenţiale asupra sănătăţii umane şi asupra mediului în caz de accident major;

c) să pună la dispoziţia publicului, la cerere, inventarul substanţelor periculoase, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3).

(3) Informaţiile care urmează să fie furnizate în temeiul prevederilor alin, (2) lit. a) includ cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 6. Aceste informaţii sunt, de asemenea, furnizate tuturor administratorilor sau proprietarilor construcţiilor şi zonelor de utilitate publică, inclusiv şcoli şi spitale, şi tuturor amplasamentelor învecinate, în cazul amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor art. 9.

(4) Operatorul are obligaţia să furnizeze informaţiile, cel puţin o dată la 5 ani, să le revizuiască periodic şi, atunci când este necesar, să le actualizeze, inclusiv în cazul unor modificări care intră sub incidenţa prevederilor art. 11.

(5) în ceea ce priveşte posibilitatea producerii unui accident major cu efecte transfrontaliere provenind de la un amplasament de nivel superior, IGSU furnizează informaţii suficiente statelor învecinate care ar putea fi afectate, astfel încât prevederile art. 12, 13 şi ale prezentului articol să poată fi folosite, acolo unde sunt aplicabile, de către statele care ar putea fi afectate.

(6) în cazurile în care IGSU decide că un amplasament aflat în apropierea teritoriului altui stat nu prezintă pericol de accident major în afara perimetrului său în contextul prevederilor art. 12 alin. (9) şi, din acest motiv, nu este necesară elaborarea unui plan de urgenţă externă prevăzut la art. 12 alin. (1), informează în acest sens autorităţile similare din statul membru vecin cu privire la decizia luată şi motivarea acesteia.

 

SECŢIUNEA a 12-a

Consultarea publicului ş/ participarea la procesul decizional

 

Art. 15. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare, în colaborare cu autoritatea administraţiei publice responsabilă cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul de la nivel local, ia măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a oferi, din timp, publicului interesat posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la proiectele individuale specifice privind:

a) planificarea de noi amplasamente, prevăzută la art. 13;

b) modificarea semnificativă a amplasamentelor prevăzută la art. 11, în cazul în care aceste modificări sunt supuse obligaţiilor prevăzute la art. 13;

c) noile amenajări În apropierea imediată a amplasamentelor în cazul în care acestea pot creşte riscul sau agrava consecinţele unui accident major, potrivit prevederilor art. 13.

(2) în ceea ce priveşte proiectele individuale specifice prevăzute la alin. (1), publicul este informat prin anunţuri publice sau prin alte mijloace adecvate, inclusiv prin mijloace electronice, dacă sunt disponibile, la începutul procedurii de adoptare a unei decizii ori, cel mai târziu, de îndată ce informaţiile pot fi furnizate în mod rezonabil, cu privire la următoarele aspecte:

a) obiectul proiectului specific;

b) dacă este cazul, faptul că un proiect face obiectul unei evaluări de impact asupra mediului la nivel naţional sau transfrontalier ori al consultărilor între statele membre în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (5);

c) detalii privind autoritatea responsabilă cu luarea deciziei, de la care pot fi obţinute informaţii relevante, şi căreia îi pot fi prezentate observaţii sau întrebări şi detalii privind termenele pentru transmiterea acestora;

d) natura posibilelor decizii sau, în cazul în care există o decizie, proiectul acesteia;

e) precizarea orelor şi a locurilor în care sau a mijloacelor prin care vor fi oferite informaţiile relevante;

f) detalii privind modalităţile de participare şi consultare a publicului, realizate în temeiul alin. (8).

(3) În ceea ce priveşte proiectele individuale specifice prevăzute la alin. (1), autoritatea competentă pentru protecţia mediului se asigură că următoarele elemente sunt puse la dispoziţia publicului interesat, în termenele legale stipulate în procedurile de reglementare:

a) principalele rapoarte şi recomandări adresate autorităţii competente pentru protecţia mediului la momentul în care publicul interesat a fost informat în conformitate cu alin. (2), potrivit prevederilor legislaţiei naţionale;

b) alte informaţii decât cele cuprinse în prezentul alineat, care sunt relevante pentru decizia adoptată şi care devin disponibile numai după ce publicul interesat a fost informat, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările ulterioare.

(4) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului se asigură că publicul interesat beneficiază de dreptul de a formula observaţii şi opinii înainte de adoptarea unei decizii cu privire la un proiect individual, astfel cum prevede alin. (1), şi că rezultatele consultărilor desfăşurate în temeiul respectivului alineat sunt luate în considerare, în mod corespunzător, în adoptarea unei decizii.

(5) Atunci când sunt luate deciziile relevante, autoritatea competentă pentru protecţia mediului pune la dispoziţia publicului:

a) conţinutul deciziei şi motivele pe care se bazează, inclusiv orice actualizări ulterioare;

b) rezultatele consultărilor organizate înainte de adoptarea deciziei şi o explicaţie a modului în care acestea au fost luate în considerare în decizia respectivă.

(6) La stabilirea de planuri sau programe legate de aspectele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c), autoritatea competentă pentru protecţia mediului se asigură că publicului i se oferă din timp posibilităţi efective de a participa la pregătirea şi modificarea sau revizuirea acestora, prin utilizarea procedurilor stabilite de dispoziţiile art. 4 şi 5 din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului identifică publicul îndreptăţit să participe în sensul prezentului alineat, inclusiv organizaţiile neguvernamentale relevante care îndeplinesc condiţiile impuse în legislaţia naţională, precum cele care promovează protecţia mediului.

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică planurilor şi programelor pentru care o procedura de participare a publicului se realizează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.

(8) Modalităţile de informare şi consultare a publicului interesat sunt cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 13-a

Informaţiile care trebuie furnizate de către operator şi acţiunile care trebuie întreprinse în urma producerii unui accident major

 

Art. 16. - (1) în cazul producerii unui accident major, operatorul are obligaţia să ia următoarele măsuri:

a) să informeze imediat ISUJ privind producerea accidentului;

b) să ofere ISUJ, imediat ce acestea devin disponibile, dar nu mai târziu de două ore de la producerea accidentului, următoarele informaţii referitoare la: circumstanţele accidentului, substanţele periculoase implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi proprietăţii şi măsurile de urgenţă adoptate;

c) să informeze autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) cu privire la măsurile avute în vedere pentru atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale accidentului, precum şi pentru prevenirea repetării unui astfel de accident;

d) să actualizeze informaţiile furnizate dacă cercetările ulterioare fac cunoscute date suplimentare care modifică informaţiile iniţiale sau concluziile stabilite.

(2) ISUJ, la primirea informaţiilor furnizate de către operator în temeiul alin. (1) lit. a) şi b), informează toate celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 6 alin. (2).

(3) Procedura de notificare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, produse inclusiv în context transfrontalier, se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 14-a

Acţiunile care trebuie întreprinse de autorităţile competente în urma producerii unui accident major

 

Art. 17. - (1) în urma producerii unui accident major, autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) au următoarele obligaţii:

a) să se asigure că s-au luat toate măsurile urgente, care s-ar putea dovedi necesare, pe termen mediu şi lung;

b) să colecteze, prin inspecţie, investigaţie sau prin alte mijloace adecvate, informaţiile necesare pentru o analiză completă a aspectelor tehnice, organizaţionale şi manageriale ale accidentului;

c) să se asigure că operatorul a luat toate măsurile necesare de remediere;

d) să facă recomandări cu privire la măsurile preventive viitoare;

e) să informeze persoanele care ar putea fi afectate cu privire la accidentul care a avut loc şi, atunci când este cazul, cu privire la măsurile luate pentru atenuarea consecinţelor acestuia;

f) să informeze în cel mai scurt timp autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (1) cu privire la producerea accidentului.

(2) Procedura de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 15-a

Informaţii care trebuie furnizate de către statele membre în urma producerii unui accident major

 

Art. 18. - (1) în scopul prevenirii şi limitării consecinţelor accidentelor majore, IGSU informează Comisia Europeană asupra accidentelor majore produse pe teritoriul naţional, care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 7. Informarea cuprinde următoarele detalii:

a) statul membru, numele şi adresa autorităţii responsabile pentru elaborarea raportului;

b) data, ora şi locul producerii accidentului major, incluzând numele complet al operatorului şi adresa amplasamentului implicat;

c) o descriere succintă a circumstanţelor în care s-a produs accidentul, incluzând substanţele periculoase implicate şi efectele imediate asupra sănătăţii populaţiei şi mediului;

d) o descriere succintă a măsurilor de urgenţă întreprinse şi a măsurilor de precauţie imediate necesare pentru a preveni repetarea accidentului;

e) rezultatele analizei şi recomandările IGSU.

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se pun la dispoziţia Comisiei Europene de îndată ce este posibil din punct de vedere practic şi cel târziu în decurs de un an de la data accidentului, prin utilizarea bazei de date prevăzute la art. 21 alin. (4). Dacă în acest termen pot fi furnizate numai informaţii preliminare, potrivit prevederilor alin. (1) lit. e), pentru introducerea în baza de date, informaţiile sunt actualizate odată ce rezultatele unei analize mai aprofundate şi noi recomandări sunt disponibile.

(3) Raportarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) poate fi amânată pentru a permite finalizarea procedurilor judiciare în cazul în care o astfel de raportare ar putea afecta acele proceduri.

(4) IGSU furnizează Comisiei Europene numele şi adresa oricărei instituţii/organizaţii, care ar putea deţine informaţii relevante asupra accidentelor majore şi care este în măsură să asigure consultanţă autorităţilor competente din alte state care trebuie să intervină în eventualitatea unui astfel de accident.

 

SECŢIUNEA a 16-a

Interzicerea utilizării

 

Art. 19. - (1) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) interzic utilizarea sau punerea în funcţiune a oricărui amplasament, instalaţii sau zone de depozitare sau a oricărei părţi din acestea, dacă măsurile luate de operator pentru prevenirea sau atenuarea accidentelor majore prezintă deficienţe grave. În acest sens, se iau în considerare, între altele, deficienţele grave în desfăşurarea acţiunilor necesare identificate în raportul de inspecţie.

(2) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) pot interzice utilizarea ori punerea în funcţiune a oricărui amplasament, instalaţii sau zone de depozitare ori a oricărei părţi din acestea, dacă operatorul nu a înaintat, în termenul stabilit: notificarea, documentul privind politica de prevenire a accidentelor majore, raportul de securitate sau alte informaţii solicitate potrivit prevederilor prezentei legi.

(3) Operatorii au dreptul să conteste decizia de interdicţie. Contestaţia se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi fără a aduce atingere altor prevederi legale.

(4) Procedura de interzicere a utilizării sau punerii în funcţiune a unui amplasament, instalaţii ori zone de depozitare sau a oricărei părţi din acestea se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 17-a

Inspecţii

 

Art. 20. - (1) Autorităţile competente cu atribuţii de inspecţie, respectiv CJGNM şi ISUJ organizează un sistem de inspecţii adaptat tipului de amplasament în cauză, indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei altei documentaţii înaintate de operator.

(2) Numărul inspecţiilor efectuate trebuie să asigure o examinare planificată şi sistematică a sistemelor tehnice, organizaţionale sau manageriale utilizate în cadrul amplasamentului, complexitatea acestuia şi cantităţile de substanţe existente, astfel încât să se asigure în special că:

a) operatorul poate demonstra că a luat măsuri adecvate, îh legătură cu diversele activităţi din cadrul amplasamentului, pentru a preveni accidentele majore;

b) operatorul poate demonstra că a asigurat mijloacele adecvate pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore, în interiorul amplasamentului şi în afara acestuia;

c) datele şi informaţiile cuprinse în raportul de securitate sau în orice alt document înaintat reflectă în mod corespunzător condiţiile din cadrul amplasamentului;

d) informaţiile sunt puse la dispoziţia publicului potrivit prevederilor art. 14.

(3) CJGNM şi ISUJ elaborează anual un plan comun de inspecţii pentru amplasamentele încadrate sub incidenţa prevederilor prezentei legi. Planul este revizuit periodic şi, dacă este cazul, actualizat.

(4) Fiecare plan de inspecţii include următoarele elemente:

a) o evaluare generală a problemelor de securitate relevante;

b) zona geografică acoperită de planul de inspecţii;

c) o listă a amplasamentelor incluse în plan;

d) o listă a grupurilor de amplasamente, cu posibile efecte domino, conform dispoziţiilor art. 9;

e) o listă a amplasamentelor, în cazul în care anumite surse externe de risc sau de pericol ar putea creşte riscul ori consecinţele unui accident major;

f) procedurile pentru inspecţiile planificate, inclusiv programele pentru astfel de inspecţii în conformitate cu prevederile alin. (3);

g) procedurile aplicabile inspecţiilor excepţionale în conformitate cu prevederile alin. (7);

h) dispoziţii privind cooperarea între diferitele autorităţi cu atribuţii de inspecţie.

(5) Pe baza planurilor de inspecţie prevăzute la alin. (3), autorităţile competente prevăzute la alin. (1) întocmesc în mod sistematic programe de inspecţii planificate pentru toate amplasamentele, inclusiv frecvenţa vizitelor la faţa locului pentru diversele tipuri de amplasamente. Perioada dintre două vizite consecutive la faţa locului nu depăşeşte un an pentru amplasamentele de nivel superior şi 3 ani pentru amplasamentele de nivel inferior, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă a întocmit un program de inspecţie bazat pe o evaluare sistematică a pericolelor de accidente majore în cadrul amplasamentelor vizate.

(6) Pentru stabilirea frecvenţei inspecţiilor se realizează o evaluare sistematică a pericolelor din amplasamentele în cauză care se bazează, cel puţin, pe următoarele criterii:

a) impactul potenţial al amplasamentelor în cauză asupra sănătăţii umane şi a mediului;

b) măsura în care cerinţele prezentei legi au fost respectate;

c) numărul de incidente/accidente înregistrate anterior pe amplasament. Dacă este cazul, se iau în considerare constatările relevante ale inspecţiilor efectuate în temeiul altor acte normative în vigoare.

(7) Pentru investigarea sesizărilor privind deficienţele grave, a accidentelor grave şi evenimentelor la limita de producere a unui accident, a incidentelor sau cazurilor de neconformitate, se desfăşoară inspecţii neplanificate de către autorităţile prevăzute la alin. (1), cât mai curând posibil de la data primirii acestor informaţii.

(8) în termen de cel mult 4 luni de la data realizării fiecărei inspecţii, autorităţile competente prevăzute la alin. (1) comunică operatorului concluziile inspecţiei, precum şi toate acţiunile necesare identificate, dacă acestea nu au fost dispuse până la această dată.

(9) După primirea comunicării concluziilor inspecţiei, pentru fiecare acţiune prevăzută, operatorul, de comun acord cu autorităţile competente prevăzute la alin. (1), stabileşte un calendar pentru punerea în practică a tuturor acestor acţiuni identificate şi notifică acestora realizarea fiecărei acţiuni.

(10) Dacă în cadrul realizării unei inspecţii se identifică un caz important de neconformitate cu dispoziţiile prezentei legi, se efectuează o inspecţie suplimentară, în termen de maximum 6 luni.

(11) în situaţia în care este posibil, inspecţiile se coordonează şi se combină cu alte inspecţii efectuate în temeiul altor acte normative în vigoare, acolo unde este cazul.

(12) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 furnizează informaţii privind mecanismele şi instrumentele necesare schimbului de experienţă şi pentru consolidarea cunoştinţelor şi participă la astfel de mecanisme la nivelul Uniunii Europene.

(13) Operatorii au obligaţia să furnizeze autorităţilor competente prevăzute la alin. (1) întreaga asistenţă necesară pentru efectuarea inspecţiei şi obţinerea oricărei informaţii necesare, în special pentru a permite acestora o evaluare completă a posibilităţii producerii unui accident major şi determinarea măsurii în care este posibil să crească probabilitatea producerii unor accidente majore sau al agravării acestora, pregătirea unui plan de urgenţă externă şi luarea în considerare a substanţelor care, datorită caracteristicilor lor fizice, condiţiilor speciale sau localizării lor, ar putea impune atenţie suplimentară, în scopul respectării prevederilor prezentei legi.

(14) Modul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a inspecţiilor pe amplasamentele care se supun prevederilor prezentei legi se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne.

 

SECŢIUNEA a 18-a

Sistemul şi schimbul de Informaţii

 

Art. 21. - (1) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (1) participă la schimburile de informaţii organizate de Comisia Europeană cu privire la experienţa acumulată în domeniul prevenirii accidentelor majore şi al limitării consecinţelor acestora. Aceste informaţii vizează în special aplicarea măsurilor prevăzute în prezenta lege.

(2) Până la data de 30 septembrie 2019 şi ulterior, la fiecare 4 ani, IGSU transmite Comisiei Europene un raport întocmit în colaborare cu celelalte autorităţi competente de la nivel central, privind punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi, în conformitate cu decizia Comisiei Europene.

(3) Pentru amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi, IGSU transmite Comisiei Europene informaţii prelucrate în colaborare cu celelalte autorităţi competente la nivel central, care trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a) numele sau denumirea comercială a operatorului şi adresa completă a amplasamentului în cauză:

b) activitatea sau activităţile desfăşurate în cadrul amplasamentului.

(4) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (1) stabilesc persoane desemnate care să acceseze bazele de date dezvoltate de Comisia Europeană referitoare la amplasamentele ce se supun prezentei legi, precum şi accidentele majore care au avut loc. În vederea obţinerii accesului la aceste baze de date, lista cu persoanele desemnate din cadrul autorităţilor competente se întocmeşte, se actualizează periodic şi se transmite de IGSU Comisiei Europene.

(5) în vederea asigurării comunicării cu Comisia Europeană, autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (1) dezvoltă baze de date comune care să cuprindă informaţii referitoare la amplasamentele ce se supun prevederilor prezentei legi, precum şi incidentele şi accidentele majore care au avut loc pe teritoriul naţional.

 

SECŢIUNEA a 19-a

Accesul la informaţii şi confidenţialitatea

 

Art. 22. - (1) în scopul asigurării transparenţei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului are obligaţia de a pune la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice care solicită acest lucru toate informaţiile primite în baza prevederilor acestei legi şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare.

(2) Divulgarea oricăror informaţii cerute în temeiul prevederilor prezentei legi, inclusiv în baza prevederilor art. 14, poate fi refuzată sau restricţionată de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 11-15 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare.

(3) Divulgarea informaţiilor complete prevăzute de dispoziţiile art. 14 alin. (2) lit. b) şi c) deţinute de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate fi refuzată de către aceasta, fără a aduce atingere alin. (2), în cazul în care operatorul a solicitat să nu se divulge anumite părţi ale raportului de securitate sau inventarul substanţelor periculoase în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 11-15 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate decide, de asemenea, din aceleaşi motive, nedivulgarea anumitor părţi ale raportului sau inventarului substanţelor periculoase. În astfel de cazuri şi cu aprobarea autorităţii respective, operatorul furnizează autorităţii competente un raport sau un inventar modificat, care exclude aceste părţi.

 

SECŢIUNEA a 20-a

Accesul la justiţie

 

Art. 23. - Autoritatea competentă se asigură că:

a) orice persoană care solicită informaţii în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (2) lit. b) sau c) sau cu art. 22 alin. (1) poate să obţină o revizuire, potrivit prevederilor art. 16-19 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare, a actelor sau a omisiunilor unei autorităţi competente în legătură cu o astfel de solicitare;

b) în cadrul sistemului juridic naţional, publicul interesat are acces la procedurile de atac stabilite de dispoziţiile art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cazuri care fac obiectul dispoziţiilor art. 15 alin. (1).

 

SECŢIUNEA a 21-a

Sancţiuni

 

Art. 24. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de operator şi se sancţionează după cum urmează:

a) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (2), art. 10 alin. (3)-(6), art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (3), art. 14 alin. (4), precum şi nerespectarea obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu procedura de notificare a activităţilor care prezintă pericole de accident major, elaborată în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (3), şi nerespectarea obligaţiilor ce îi revin potrivit prevederilor ordinului comun prevăzut la art. 8 alin. (7), cu amendă de Sa 5.000 lei la 10.000 lei;

b) nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (6) şi (7), art. 9 alin. (3), art. 12 alin. (5). art. 13 alin. (4) şi ale art. 14 alin. (1) şi (3), cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei;

c) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5) şi (6), art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (7) şi ale art. 14 alin. (2), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 Iei;

d) nerespectarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi (2), art. 12 alin. (1), precum şi nerespectarea obligaţiilor ce îi revin potrivit prevederilor ordinelor comune prevăzute la art. 10 alin. (8) şi art. 12 alin. (11), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;

e) nerespectarea dispoziţiilor art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (8), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (13), precum şi nerespectarea obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu procedura de notificare a accidentelor majore, elaborată în conformitate cu art. 16 alin. (3), prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 70.000 lei la 150.000 lei;

f) nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2), prin derogare de la prevederile art. 8 alin, (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 200.000 lei la 500.000 lei.

(2) Constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul CJGNM şi ISUJ. Pentru nerespectarea prevederilor art. 12 şi 16, constatarea şi aplicarea contravenţiilor se fac doar de către ISUJ.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale şi tranzitorii

 

Art. 25. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege şi se actualizează în scopul adaptării la progresele tehnice, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 26. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 8 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

(2) Procedurile şi normele metodologice privind evaluarea raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, privind procedura de inspecţie pentru amplasamentele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, privind procedurile de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse, privind organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, privind procedura de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, aprobate prin ordin şi aflate în vigoare la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor produce efecte până la elaborarea şi aprobarea, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin, după caz, a noilor proceduri şi norme metodologice prevăzute de prezenta lege.

(3) Actele normative prevăzute la art. 8 alin. (7), art. 10 alin. (8), art. 13 alin. (6), art. 19 alin. (4) şi art. 20 alin. (14) se elaborează în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(4) Autorităţile competente prevăzute la art. 6 alin. (2) elaborează proceduri de evaluare a documentelor prevăzute la art. 7, 8, 10 şi 12, care se aprobă prin decizie a conducătorilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu şi ai IGSU.

*

Prezenta lege transpune prevederile Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 197 din 24 iulie 2012.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 aprilie 2016.

Nr. 59.

 

SUBSTANŢE PERICULOASE

 

Substanţele periculoase care intră sub incidenţa categoriilor de pericol prevăzute în lista din coloana 1 de la partea 1 a prezentei anexe fac obiectul cantităţilor relevante pentru încadrare, stabilite în coloanele 2 şi 3 din partea 1.

În situaţia în care o substanţă periculoasă intră sub incidenţa părţii 1 din prezenta anexă şi este de asemenea menţionată în lista din partea 2, sunt aplicabile cantităţile relevante pentru încadrare, stabilite în coloanele 2 şi 3 din partea 2.

 

PARTEA 1

 

Categorii de substanţe periculoase

 

Prezenta parte include toate substanţele periculoase care intră sub incidenţa categoriilor de pericol enumerate în coloana 1:

 

Coloana 1

Coloana 2

Coloana 3

Categorii de pericol în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008

Cantităţile relevante (tone) de substanţe periculoase astfel cum sunt menţionate la art. 3 pct. 21 pentru încadrarea amplasamentelor de

nivel inferior

nivel superior

Secţiunea „H” - PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE

 

 

H1 TOXICITATE ACUTĂ categoria 1, toate căile de expunere

5

20

H2 TOXICITATE ACUTĂ

Categoria 2, toate căile de expunere

Categoria 3, căi de expunere - prin inhalare (a se vedea nota 7)

50

200

H3 STOT TOXICITATE ASUPRA UNUI ORGAN-ŢINTĂ SPECIFIC - EXPUNERE SINGULARĂ STOT SE categoria 1

50

200

Secţiunea „P” - PERICOLE FIZICE

 

 

P1a EXPLOZIVI (a se vedea nota 8)

- Explozivi instabili; sau

- Explozivi, diviziunea 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6; sau

- Substanţe sau amestecuri având proprietăţi explozive în conformitate cu metoda A.14 din Regulamentul (CE) nr. 440/2008 (a se vedea nota 9) şi care nu fac parte din clasele de pericol peroxizi organici sau substanţe şi amestecuri autoreactive

10

50

P1b EXPLOZIVI (a se vedea nota 8) Explozivi, diviziunea 1.4 (a se vedea nota 10)

50

200

P2 GAZE INFLAMABILE

Gaze inflamabile, categoria 1 sau 2

10

50

P3a AEROSOLI INFLAMABILI (a se vedea nota 11.1)

Aerosoli „inflamabili” categoria 1 sau 2, care conţin gaze inflamabile categoria 1 sau 2 ori lichide inflamabile categoria 1

150 (net)

500 (net)

P3b AEROSOLI INFLAMABILI (a se vedea nota 11.1)

Aerosoli „inflamabili” categoria 1 sau 2, care nu conţin gaze inflamabile categoria 1 sau 2 ori lichide inflamabile categoria 1 (a se vedea nota 11.2)

5.000 (net)

50.000 (net)

P4 GAZE OXIDANTE Gaze oxidante, categoria 1

50

200

P5a LICHIDE INFLAMABILE

- Lichide inflamabile, categoria 1; sau

- Lichide inflamabile categoria 2 sau 3 menţinute la o temperatură superioară punctului de fierbere; sau

- Alte lichide cu punct de aprindere s 60°C, menţinute la o temperatură superioară punctului lor de fierbere (a se vedea nota 12)

10

50

P5b LICHIDE INFLAMABILE

- Lichide inflamabile de categoria 2 sau 3 în cazul cărora anumite condiţii de procesare, cum ar fi presiune înaltă sau temperatură ridicată, pot crea pericole de accidente majore; sau

- Alte lichide cu punct de aprindere ≤ 60 °C în cazul cărora anumite condiţii de procesare, cum ar fi presiune înaltă sau temperatură ridicată, pot crea pericole de accidente majore (a se vedea nota 12)

50

200

P5c LICHIDE INFLAMABILE

Lichide inflamabile, categoria 2 sau 3, care nu sunt incluse în P5a şi P5b

5 000

50 000

P6a SUBSTANŢE şi AMESTECURI AUTOREACTIVE şi PEROXIZI ORGANICI Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul A sau B, sau peroxizi organici, tipul A sau B

10

50

P6b SUBSTANŢE ŞI AMESTECURI AUTOREACTIVE şi PEROXIZI ORGANICI

Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul C, D, E sau F, ori peroxizi organici, tipul C, D, E sau F

50

200

P7 LICHIDE ŞI SOLIDE PIROFORICE

Lichide piroforice, categoria 1

Solide piroforice, categoria 1

50

200

P8 LICHIDE ŞI SOLIDE OXIDANTE

Lichide oxidante, categoria 1, 2 sau 3; ori

Solide oxidante, categoria 1,2 sau 3

50

200

Secţiunea „E” - PERICOLE PENTRU MEDIU

 

 

E1 Periculoase pentru mediul acvatic în categoria acut 1 sau cronic 1

100

200

E2 Periculoase pentru mediul acvatic în categoria cronic 2

200

500

Secţiunea „O” - ALTE PERICOLE

 

 

01 Substanţe sau amestecuri cu frază de pericol EUH014

100

500

02 Substanţe şi amestecuri care în contact cu apa emit gaze inflamabile, categoria 1

100

500

03 Substanţe sau amestecuri cu frază de pericol EUH029

50

200

 

PARTEA 2

 

Denumirea substanţelor periculoase

 

Coloana 1

Numărul CAS 1

Coloana 2

Coloana 3

 

Cantităţile relevante (în tone) ale substanţelor pentru încadrarea amplasamentelor de

Substanţe periculoase

 

 

nivel inferior

nivel superior

1. Azotat de amoniu (a se vedea nota 13)

-

5.000

10.000

2. Azotat de amoniu (a se vedea nota 14)

-

1.250

5.000

3. Azotat de amoniu (a se vedea nota 15)

-

350

2.500

4. Azotat de amoniu (a se vedea nota 16)

-

10

50

5. Azotat de potasiu (a se vedea nota 17)

-

5 000

10.000

6. Azotat de potasiu (a se vedea nota 18)

-

1.250

5.000

7. Pentaoxid de arsen, acid arsenic (V) şi/sau sărurile lor

1303-28-2

1

2

8. Trioxid de arsen, acid arsenos (III) şi/sau sărurile lor

1327-53-3

 

0,1

9. Brom

7726-95-6

20

100

10. Clor

7782-50-5

10

25

11. Compuşi de nichel sub formă de pudră inhalabilă: monoxid de nichel, dioxid de nichel, sulfura de nichel, disulfură de trinichel, trioxid de dinichel

-

 

1

12. Etilenamină

151-56-4

10

20

13. Fluor

7782-41-4

10

20

14. Formaldehidă (concentraţie â 90%)

50-00-0

5

50

15. Hidrogen

1333-74-0

5

50

16. Acid clorhidric (gaz lichefiat)

7647-01-0

25

250

17. Alchili de plumb

-

5

50

18. Gaze lichefiate inflamabile, categoria 1 sau 2 (inclusiv GPL), şi gaz natural (a se vedea nota 19)

-

50

200

19. Acetilenă

74-86-2

5

50

20. Oxid de etilenă

75-21-8

5

50

21. Oxid de propilenă

75-56-9

5

50

22. Metanol

67-56-1

500

5.000

23.4,4-Metilen-bis (2-cloranilină) şi/sau săruri, sub formă de pudră

101-14-4

 

0,01

24. Metilizocianat

624-83-9

 

0,15

25. Oxigen

7782-44-7

200

2.000

26. 2,4-Toluen di-izocianat

      2,6-Toluen di-izocianat

584-84-9

91-08-7

10

100

27. Diclorură de carbonil (fosgert)

75-44-5

0,3

0,75

28. Arsină (hidrogen arsenios)

7784-42-1

0,2

1

29. Fosfină (hidrogen fosforat)

7803-51-2

0,2

1

30. Diclorură de sulf

10545-99-0

 

1

31. Trioxid de sulf

7446-11-9

15

75

32. Policlordibenzofurani şi policlordibenzodioxine (inclusiv TCDD), calculate în echivalenţi TCDD (a se vedea nota 20)

-

 

0,001

 

 

 

 

33. Următoarele substanţe cancerigene sau amestecurile care conţin următorii agenţi cancerigeni în concentraţii de peste 5% în greutate:

4-aminodifenil şi/sau sărurile acestuia, benzotriclorură, benzidină şi/sau sărurile acesteia, di(clormetil)eter, clormetil-metil-eter, 1,2-dibrometan, sulfat de dietil, sulfat de dimetil, clorură de dimetil-carbonil, 1,2-dibrom-3- clorpropan, 1,2-dimetil- hidrazină, dimetil-nitrozamină, triamidă hexametil fosforică, hidrazină, 2- naftilamină şi/sau sărurile acesteia, 4-nitrodifenil şi 1,3 propansultonă

-

0,5

2

34. Produse petroliere şi carburanţi alternativi

a) benzine şi nafte;

b) kerosen (inclusiv carburanţi pentru avioane):

c) distilate de petrol (inclusiv motorină, combustibil gazos pentru încălzirea locuinţelor şi amestecurile de combustibili gazoşi);

d) păcură;

e) carburanţi alternativi utilizaţi în aceleaşi scopuri şi având proprietăţi similare în ceea ce priveşte inflamabilitatea şi pericolele pentru mediu ca produsele menţionate la literele a)-d)

-

2.500

25.000

35. Amoniac anhidru

7664-41-7

50

200

36. Trifluorură de bor

7637-07-2

5

20

37. Acid sulfhidric

7783-06-4

5

20

38. Piperidină

110-89-4

50

200

39. Bis(2-dimetiiaminoetil)(metil)amină

3030-47-5

50

200

40. 3-(2-Etil-hexiloxi) propilamină

5397-31-9

50

200

41. Amestecurile (*) de hipoclorit de sodiu clasificate ca periculoase pentru mediul acvatic - pericol acut, categoria 1 [H400] care conţin mai puţin de 5% clor activ şi neclasificate în niciuna dintre celelalte categorii de pericole din partea 1 din anexa nr. 1.

 

200

500

(*) Cu condiţia ca amestecul, în absenţa hipodoritului de sodiu, să nu fie clasificat ca periculos pentru mediul acvatic - pericol acut, categoria 1 [H400],

 

 

 

42. Propilamină (a se vedea nota 21)

107-10-8

500

2.000

43. Acrilat de terţ-butil (a se vedea nota 21)

1663-39-4

200

500

44.2-Metil-3-butenonitril (a se vedea nota 21)

16529-56-9

500

2.000

45. Tetrahidro-3,5-dimetil-1,3,5,-tiadiazină-2-tionă (dazomet) (a se vedea nota 21)

533-74-4

100

200

46. Acrilat de metil (a se vedea nota 21)

96-33-3

500

2.000

47. 3-Metilpiridină (a se vedea nota 21)

108-99-6

500

2.000

48.1-Bromo-3-cloropropan (a se vedea nota 21)

109-70-6

500

2.000

 

 

 

 

 

1 Numărul CAS este menţionat doar indicativ.

 

NOTE

la anexa nr. 1

 

1. Substanţele şi amestecurile sunt clasificate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1,272/2008.

2. Amestecurile se tratează în acelaşi mod ca substanţele pure, cu condiţia ca acestea să rămână în limitele de concentraţie stabilite conform proprietăţilor lor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 sau al ultimei sale adaptări la progresul tehnic, cu excepţia situaţiei în care este precizat, în mod special, un procentaj din compoziţia lor ori este dată o altă descriere.

3. Cantităţile relevante pentru încadrare stabilite mai sus se referă la fiecare amplasament în parte.

Cantităţile care trebuie luate în considerare pentru aplicarea articolelor relevante sunt cantităţile maxime prezente sau care ar putea exista/ar putea fi prezente la un moment dat. Substanţele periculoase care se găsesc în cadrul unui amplasament doar în cantităţi egale cu sau mai mici de 2% din cantitatea relevantă pentru încadrare nu sunt luate în considerare la calcularea cantităţii totale existente, dacă localizarea lor în cadrul amplasamentului este de aşa natură încât să nu poată provoca/iniţia un accident major în altă zonă a amplasamentului respectiv.

4. Se aplică, dacă este cazul, următoarele reguli care reglementează însumarea de substanţe periculoase sau de categorii de substanţe periculoase:

În situaţia unui amplasament în care nicio substanţă periculoasă individuală nu este prezentă într-o cantitate mai mare sau egală cu cantităţile relevante pentru încadrare, se aplică următoarea regulă pentru a se stabili dacă amplasamentul intră sub incidenţa cerinţelor relevante din prezenta lege.

Prezenta lege se aplică amplasamentelor de nivel superior dacă suma:

q1/QU1 + q2/QU2 + q3/QU3 + q4/QU4 + q5/QU5 + ....... este mai mare sau egală cu 1,

unde qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe periculoase) inclusă în partea 1 sau în partea 2 din prezenta anexă,

iar QUx = cantitatea relevantă pentru încadrare pentru substanţa periculoasă sau categoria x din coloana 3, partea 1, sau din coloana 3, partea 2, din prezenta anexă.

Prezenta lege se aplică amplasamentelor de nivel inferior dacă suma:

q1/QL1 + q2/QL2 + q3/QL3 + q4/QL4 + q5/QL5 + ....... este mai mare sau egală cu 1,

unde qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe periculoase) inclusă în partea 1 sau în partea 2 din prezenta anexă,

iar QLx = cantitatea relevantă pentru încadrare pentru substanţa periculoasă sau categoria x din coloana 2, partea 1, sau din coloana 2, partea 2 din prezenta anexă.

Această regulă se utilizează pentru evaluarea pericolelor pentru sănătate, pericolele fizice şi pericolele pentru mediu. Prin urmare, ea trebuie aplicată de trei ori:

a) pentru însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care se încadrează în categoriile de toxicitate acută 1,2 sau 3 (prin inhalare) sau STOT SE categoria 1, împreună cu substanţele periculoase care se încadrează în secţiunea H, rubricile de la H1 - H3, din partea 1;

b) pentru însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt explozivi, gaze inflamabile, aerosoli inflamabili, gaze oxidante, lichide inflamabile, substanţe şi amestecuri autoreactive, peroxizi organici, lichide şi solide piroforice, lichide şi solide oxidante, împreună cu substanţele periculoase care se încadrează la secţiunea P, rubricile de la P1 - P8, din partea i;

c) pentru însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt încadrate ca periculoase pentru mediul acvatic-toxicitate acută categoria 1, toxicitate cronică categoria 1 sau 2, împreună cu substanţele periculoase care se încadrează la secţiunea E, rubricile de la E1-E2, din partea 1.

Dispoziţiile relevante din prezenta lege se aplică dacă oricare dintre sumele obţinute prin calculele menţionate la lit. a)-c) este mai mare sau egală cu 1.

5. În situaţia substanţelor periculoase care nu intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008, inclusiv deşeuri, dar care totuşi sunt prezente sau sunt susceptibile de a fi prezente într-un amplasament şi care au ori ar putea avea, în condiţiile constatate în amplasament, proprietăţi echivalente în ceea ce priveşte potenţialul de accidente majore, acestea sunt, în mod provizoriu, atribuite categoriei sau substanţei periculoase nominalizate similare, care intră în domeniul de aplicare a prezentei legi.

6. În situaţia substanţelor periculoase cu proprietăţi care pot conduce la mai multe clasificări, în scopurile prezentei legi, se aplică cantităţile relevante cele mai mici pentru încadrare. Cu toate acestea, în vederea aplicării regulii de la nota 4, trebuie utilizată cantitatea relevantă pentru încadrare, cea mai redusă, pentru fiecare grup din categoriile de la nota 4 lit. a)-c) corespunzătoare clasificării respective.

7. Substanţele periculoase care se încadrează în toxicitate acută categoria 3 pe cale orală (H 301) vor fi înscrise la rubrica H2 TOXICITATE ACUTA, în situaţia în care nici clasificarea de toxicitate acută prin inhalare, nici clasificarea de toxicitate acută pe cale cutanată nu pot fi stabilite, de exemplu din cauza lipsei de date concludente privind toxicitatea prin inhalare şi pe cale cutanată.

8. Clasa de pericol „explozivi11 include produse explozive [a se vedea secţiunea 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008]. În situaţia în care cantitatea de substanţă explozivă sau de amestec conţinută în produs este cunoscută, această cantitate este luată în considerare în sensul prezentei legi. în situaţia în care cantitatea de substanţă sau de amestec exploziv conţinută în produs nu este cunoscută, atunci, în sensul prezentei legi, întreg produsul este considerat a fi exploziv.

9. Testarea proprietăţilor explozive ale substanţelor şi amestecurilor este necesară doar în situaţia în care procedura de depistare, în conformitate cu prevederile anexei 6 partea a 3-a a Recomandărilor ONU privind transportul mărfurilor periculoase, Manual de teste şi criterii (Manualul ONU de teste şi criterii) 2, identifică substanţa sau amestecul ca putând avea proprietăţi explozive.

10. În situaţia în care explozivii cuprinşi în diviziunea 1.4 sunt neambalaţi sau reambalaţi, aceştia sunt incluşi în categoria P1a, cu excepţia situaţiei în care se arată că pericolele corespund încă diviziunii 1.4, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

11.1. Aerosolii inflamabili se clasifică în conformitate cu Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli 3 („Directiva referitoare la generatoarele de aerosoli*). Aerosolii „extrem de inflamabili” şi „inflamabili” din Directiva 75/324/CEE corespund aerosolilor inflamabili din categoria 1 sau, respectiv, 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

11.2. Pentru a utiliza această categorie trebuie să se dovedească prin documentaţie că generatorul de aerosoli nu conţine gaze inflamabile din categoria 1 sau 2 şi nici lichide inflamabile din categoria 1.

12. Conform prevederilor de la pct. 2.6,4.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, lichidele cu un punct de aprindere de peste 35°C nu este necesar să fie clasificate în categoria 3 dacă s-au obţinut rezultate negative la testul susţinut de combustibilitate L.2., partea III, secţiunea 32 din Manualul ONU de teste şi criterii. Acest lucru nu este valabil în condiţii aparte, cum ar fi temperaturi sau presiuni ridicate, şi, prin urmare, astfel de lichide sunt incluse la această categorie,

13. Azotat de amoniu (5.000/10.000): îngrăşăminte capabile de o descompunere autoîntreţinută

Se aplică îngrăşămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu (îngrăşămintele complexe/compuse conţin amestecuri de azotat de amoniu cu fosfat şi/sau potasă) care sunt capabile de descompunere autoîntreţinută conform testului Trough al ONU (a se vedea Manualul ONU de teste şi criterii, partea III, subsecţiunea 38.2) şi în care conţinutul de azot datorat azotatului de amoniu este:

- cuprins între 15,75% 4 şi 24,5% 5 din greutate şi cu cel mult de 0,4 % din totalul de materii combustibile/organice sau care îndeplinesc cerinţele din anexa III-2 la Regulamentul (CE) nr. 2.003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele6;

- 15,75% din greutate sau mai puţin şi fără limite de concentraţie pentru materialele combustibile.

14. Azotat de amoniu (1.250/5.000): calitatea de îngrăşământ

Se aplică îngrăşămintelor strict pe bază de azotat de amoniu şi îngrăşămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu care îndeplinesc cerinţele din anexa ill-2 la Regulamentul (CE) nr. 2.003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele şi în care conţinutul de azot datorat azotatului de amoniu este:

- peste 24,5% din greutate, cu excepţia amestecurilor de îngrăşăminte strict pe bază de azotat de amoniu, cu dolomită, calcar şi/sau carbonat de calciu cu o puritate de minimum 90%;

- peste 15,75% din greutate pentru amestecurile de azotat de amoniu şi sulfat de amoniu;

- peste 28%7 din greutate, pentru amestecurile de îngrăşăminte strict pe bază de azotat de amoniu, cu dolomită, calcar şi/sau carbonat de calciu cu o puritate de minimum 90%.

15. Azotat de amoniu (350/2.500): calitate tehnică

Se aplică azotatului de amoniu şi amestecurilor de azotat de amoniu, în care conţinutul de azot datorat azotatului de amoniu este:

- între 24,5% şi 28% din greutate şi care nu conţin mai mult de 0,4% substanţe combustibile;

- peste 28% din greutate şi care nu conţin mai mult de 0,2% substanţe combustibile.

De asemenea, se aplică la soluţiile apoase de azotat de amoniu în care concentraţia de azotat de amoniu este de peste 80% din greutate.

16. Azotat de amoniu (10/50): materii „neconforme cu specificaţiile” şi îngrăşăminte care nu trec testul de detonare

Se aplică:

- materiilor refuzate în procesul de fabricaţie şi azotatului de amoniu şi amestecurilor de azotat de amoniu, îngrăşămintelor strict pe bază de azotat de amoniu şi îngrăşămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu menţionate în notele 14 şi 15 la prezenta anexă, care sunt înapoiate sau au fost înapoiate de utilizatorul final unui fabricant, unei instalaţii de depozitare temporară sau de reprelucrare pentru refabricare, reciclare sau tratare în scopul utilizării în condiţii de securitate, deoarece nu mai îndeplinesc specificaţiile din notele 14 şi 15;

- îngrăşămintelor prevăzute în nota 13 prima liniuţă şi în nota 14 la prezenta anexă, care nu îndeplinesc cerinţele din anexa III-2 la Regulamentul (CE) nr. 2.003/2003.


2 Mai multe orientări cu privire la renunţarea la testare pot fi găsite în descrierea metodei A. 14; a se vedea Regulamentul (CE) nr. 440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 142 din 31 mai 2008, p. 1)

3 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 147 din 9 iunie 1975, p. 40.

4 Un conţinut de azot de 15,75% din greutate datorat azotatului de amoniu corespunde unui procent de 45% de azotat de amoniu.

5 Un conţinut de azot de 24,5% din greutate datorat azotatului de amoniu corespunde unui procent de 70% de azotat de amoniu.

6 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 304 din 21 noiembrie 2003, p. 1.

7 Un conţinut de azot de 28% din greutate datorat azotatului de amoniu corespunde unui procent de 80% de azotat de amoniu.

 

17. Azotat de potasiu (5.000/10.000)

Se aplică acelor îngrăşăminte compuse pe bază de azotat de potasiu (sub formă perlată/de granule) care au aceleaşi proprietăţi periculoase ca şi azotatul de potasiu pur.

18. Azotat de potasiu (1.250/5.000):

Se aplică acelor îngrăşăminte compuse pe bază de azotat de potasiu (sub formă cristalină) care au aceleaşi proprietăţi periculoase ca şi azotatul de potasiu pur.

19. Biogaz îmbogăţit

În scopul aplicării prezentei legi, biogazul îmbogăţit poate fi clasificat la pct. 18 din anexa nr. 1, partea 2, atunci când a fost prelucrat în conformitate cu standardele aplicabile biogazului purificat şi îmbogăţit, asigurând o calitate echivalentă cu cea a gazului natural, inclusiv în ceea ce priveşte conţinutul de metan, şi care are o cantitate maximă de oxigen de 1%.

20. Policlordibenzofurani şi policlordibenzodioxine

 

Cantităţile de policlordibenzofurani şi de policlordibenzodioxine se calculează folosind următorii factori:

 

OMS 2005 TEF

2,3,7,8-TCDD

1

2,3,7,8-TCDF

0,1

1,2,3,7,8-PeCDD

1

2,3,4,7,8-PeCDF

0,3

 

 

1,2,3,7,8-PeCDF

0,03

 

 

 

 

1,2,3,4,7.8-HxCDD

0,1

 

 

1,2,3,6,7,8-HxCDD

0,1

1,2,3,4,7,8-HxCDF

0,1

1,2,3,7,8,9-HxCDD

0,1

1,2,3,7,8,9-HxCDF

0,1

 

 

1,2,3,6,7,8-HxCDF

0,1

1,2,3,4,6,7,8-HpCDD

0,01

2,3,4,6,7,8-HxCDF

0,1

 

 

 

 

OCDD

0,0003

1,2,3,4,6,7,8HpCDF

0,01

 

 

1,2,3,4.7,8,9-HpCDF

0,01

 

 

 

 

 

 

OCDF

0,0003

(T = tetra, P = penta, Hx = hexa, Hp = hepta, O - octa)

Referinţă - Van den Berg et al; Reevaluarea factorilor de echivalenţă toxică pentru oameni şi mamifere ai dioxinelor şi compuşilor de tipul dioxinelor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2005

 

21. În situaţia în care această substanţă periculoasă se încadrează la categoria P5a lichide inflamabile sau P5b lichide inflamabile, se aplică cele mai reduse cantităţi relevante pentru încadrare, în sensul prezentei legi.

 

ANEXA Nr. 2

 

Date şi informaţii minime ce trebuie cuprinse în documentul care prezintă punerea în aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore (PPAM) prevăzută la art. 8

 

PPAM trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să fie proporţională cu pericolele de accidente majore prezente pe amplasament şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

1. politica, principii de acţiune şi obiective globale ale operatorului privind prevenirea accidentelor majore;

2. informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor majore, conform anexei nr. 4;

3. prezentarea mediului în care este localizat amplasamentul;

4. descrierea instalaţiilor relevante, activităţilor, proceselor şi substanţelor prezente pe amplasament;

5. identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire;

6. măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident major.

 

ANFXA Nr. 3

 

Date şi informaţii minime ce trebuie cuprinse în raportul de securitate prevăzut la art. 10

 

1. Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor majore

Aceste informaţii trebuie să cuprindă elementele indicate în anexele nr. 2 şi 4.

2. Prezentarea mediului în care este localizat amplasamentul:

a) descrierea amplasamentului şi a mediului în care acesta este situat, inclusiv localizarea geografică, condiţiile meteorologice, geologice, hidrografic» şi, dacă este necesar, istoricul acestuia;

b) identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi ale amplasamentului care ar putea prezenta un pericol de accident major;

c) pe baza informaţiilor disponibile, identificarea amplasamentelor învecinate, precum şi a siturilor care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei legi, zone şi amenajări care ar putea genera sau creşte riscul ori consecinţele unui accident major şi ale unor efecte domino;

d) descrierea zonelor în care poate avea loc un accident major.

3. Descrierea instalaţiei:

a) descrierea activităţilor şi a produselor principale ale acelor părţi ale amplasamentului care sunt importante din punctul de vedere al securităţii, al surselor de risc de accident major şi al condiţiilor în care un astfel de accident major poate surveni, alături de o descriere a măsurilor preventive propuse;

b) descrierea proceselor, în special a metodelor de operare, luând în considerare, atunci când este cazul, informaţiile disponibile privind cele mai bune practici;

c) descrierea substanţelor periculoase:

(i) inventarul substanţelor periculoase care să cuprindă:

- identificarea substanţelor periculoase: denumire chimică, număr CAS, denumirea conform nomenclatorului Uniunii Internaţionale de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC);

- cantitatea maximă de substanţe periculoase prezente sau posibil a li prezente pe amplasament;

(ii) caracteristicile fizice, chimice, toxicologice şi menţionarea pericolelor, atât imediate, cât şi pe termen lung pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

(iii) comportamentul fizic şi chimic în condiţii normale de utilizare sau în condiţii previzibile de accident.

4. Identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire:

a) descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în declanşarea fiecăruia dintre aceste scenarii, fie că aceste cauze sunt interne ori externe instalaţiei, incluzând în special:

(i) cauze operaţionale;

(ii) cauze externe, precum cele legate de efectele domino, de situri care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei legi, de zone şi amenajări care ar putea genera sau creşte riscul ori consecinţele unui accident major;

(iii) cauze naturale, de exemplu cutremure, inundaţii etc.;

b) evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificate, inclusiv hărţi, imagini sau, dacă este cazul, descrieri echivalente care prezintă zonele care ar putea fi afectate de astfel de accidente generate în cadrul amplasamentului;

c) analiza accidentelor şi incidentelor din trecut (analiza istorică), cu aceleaşi substanţe şi procese utilizate, luarea în considerare a experienţei acumulate, precum şi referinţa explicită la măsurile specifice luate pentru a preveni astfel de accidente;

d) descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru securitatea instalaţiilor.

5. Măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident major:

a) descrierea echipamentului instalat în cadrul amplasamentului pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore pentru sănătatea umană şi mediu, care include, de exemplu, sisteme de detecţie/de protecţie, dispozitive tehnice pentru limitarea volumului emisiilor accidentale, inclusiv pulverizatoare de apă, perdele de vapori, cuve de retenţie de urgenţă sau vase de colectare, ventile de blocare, sisteme de inertizare, amenajări pentru reţinerea apei de incendiu;

b) organizarea alertării şi a intervenţiei;

c) descrierea resurselor interne sau externe care pot fi mobilizate;

d) descrierea tuturor măsurilor tehnice şi netehnice relevante pentru reducerea impactului unui accident major.

 

ANEXA Nr. 4

 

Informaţiile prevăzute la art. 8 alin. (6) şi art. 10 privind sistemul de management al securităţii şi organizarea amplasamentelor în vederea prevenirii accidentelor majore

 

În scopul punerii în aplicare a sistemului de management al securităţii operatorului se ţine seama de următoarele elemente:

a) sistemul de management al securităţii trebuie să fie proporţional cu pericolele, activităţile industriale şi complexitatea organizării în cadrul amplasamentului şi să se bazeze pe evaluarea riscurilor. Acesta ar trebui să includă partea din sistemul de management general care conţine structura organizatorică, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru stabilirea şi punerea în aplicare a PPAM;

b) în cadrul sistemului de management al securităţii sunt abordate următoarele aspecte:

(i) organizare şi personal - roiurile şi responsabilităţile personalului implicat în managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizaţiei, împreună cu măsurile luate pentru sensibilizare în ceea ce priveşte necesitatea unei îmbunătăţiri permanente; identificarea nevoilor de instruire ale acestui personal şi furnizarea instruirii astfel identificate; implicarea angajaţilor şi a personalului subcontractat care lucrează în cadrul amplasamentului care prezintă importanţă din punctul de vedere al securităţii;

(ii) identificarea şi evaluarea pericolelor majore - adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri care permit identificarea sistematică a pericolelor majore care decurg din operarea normală şi anormală, inclusiv pentru activităţile subcontractate, atunci când este cazul, precum şi evaluarea probabilităţii producerii şi a severităţii acestora;

(iii) controlul operaţional - adoptarea şi punerea în aplicare de proceduri şi instrucţiuni pentru exploatarea în condiţii de securitate, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a proceselor, a echipamentului, şi pentru gestionarea alarmelor şi opririlor temporare; luarea în considerare a informaţiilor disponibile privind cele mai bune practici de monitorizare şi control, în scopul reducerii riscului de defectare a sistemului; gestionarea şi controlul riscurilor legate de echipamentul învechit aflat în cadrul amplasamentului şi de coroziune; inventarierea echipamentului din cadrul amplasamentului, strategia şi metodologia de monitorizare şi control al stării echipamentului, acţiuni ulterioare corespunzătoare şi orice măsură necesară de soluţionare a problemelor;

(iv) managementul schimbărilor/modificărilor - adoptarea şi punerea în aplicare a procedurilor de planificare a modificărilor aduse unor instalaţii, procese sau suprafeţe/spaţii de depozitare sau a proiectării de noi instalaţii, procese ori suprafeţe/spaţii de depozitare;

(v) planificarea pentru situaţii de urgenţă:

- adoptarea şi punerea în aplicare a procedurilor vizând identificarea urgenţelor previzibile prin analiză sistematică;

- pregătirea, testarea şi revizuirea planurilor de urgenţă;

- asigurarea instruirii specifice pentru întregul personal care lucrează în cadrul amplasamentului (inclusiv personalului subcontractat relevant);

(vi) monitorizarea performanţelor - adoptarea şi punerea în aplicare de proceduri pentru o evaluare permanentă a conformităţii cu obiectivele stabilite de operator în cadrul PPAM şi al sistemului său de management al securităţii şi aplicarea unor mecanisme de investigare şi de corecţie în caz de neconformitate. Procedurile trebuie să vizeze sistemul operatorului de raportare a accidentelor majore sau a „evenimentelor la limita de producere a unui accident”, în special cele care implică eşecul măsurilor de protecţie, precum şi investigarea acestora şi monitorizarea pe baza experienţei acumulate. Procedurile ar putea include, de asemenea, indicatori de performanţă, cum ar fi indicatori de performanţă în domeniul securităţii (SPI) şi/sau alţi indicatori relevanţi;

(vii) audit şi revizuire - adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri de evaluare sistematică şi periodică a PPAM şi a eficacităţii şi caracterului adecvat al sistemului de management al securităţii; examinarea documentată a performanţei politicii şi sistemului de management al securităţii şi actualizarea acestuia de către conducere, inclusiv luarea în considerare şi încorporarea modificărilor necesare indicate în urma auditului şi revizuirii.

 

ANEXA Nr. 5

 

Date şi informaţii ce trebuie incluse în planurile de urgenţă prevăzute la art. 12

 

1. Planurile de urgenţă internă:

a) numele sau funcţiile persoanelor autorizate să declanşeze proceduri de urgenţă şi persoana responsabilă pentru coordonarea la faţa locului a acţiunii de atenuare a efectelor;

b) numele sau funcţia persoanei care are responsabilitatea de a menţine legătura cu autoritatea responsabilă pentru planul de urgenţă externă;

C) În cazul condiţiilor sau al evenimentelor previzibile care ar putea avea o contribuţie semnificativă la declanşarea unui accident major, o descriere a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru a menţine sub control aceste condiţii sau evenimente şi pentru a limita consecinţele acestora, inclusiv o descriere a echipamentului de protecţie/siguranţă şi a resurselor disponibile;

d) măsuri în vederea limitării riscurilor pentru persoanele aflate în cadrul amplasamentului, inclusiv informaţii despre modul în care se face avertizarea, precum şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindă personalul după avertizare;

e) măsuri de avertizare rapidă/alarmare timpurie cu privire la incident a autorităţii responsabile pentru punerea în aplicare a planului de urgenţă externă, tipul de informaţii care trebuie cuprinse în avertizarea iniţială şi măsurile pentru furnizarea unor informaţii mai detaliate de îndată ce acestea devin disponibile;

f) atunci când este necesar, măsuri pentru formarea personalului cu privire la sarcinile pe care va trebui să le îndeplinească şi, dacă este cazul, pentru coordonarea acestora cu serviciile de urgenţă din afara amplasamentului;

g) măsuri pentru acordarea de sprijin prin acţiuni de atenuare a efectelor în exteriorul amplasamentului.

2. Planurile de urgenţă externă:

a) numele sau funcţiile persoanelor autorizate să declanşeze proceduri de urgenţă şi ale persoanelor autorizate pentru conducerea şi coordonarea acţiunilor În exteriorul amplasamentului;

b) măsuri pentru primirea unor avertizări/alarmări timpurii cu privire la incidente, precum şi pentru procedurile de alertă şi de intervenţie;

c) măsuri pentru coordonarea resurselor necesare pentru punerea în aplicare a pianului de urgenţă externă;

d) măsuri pentru acordarea de sprijin prin acţiuni de atenuare a efectelor în interiorul amplasamentului;

e) măsuri pentru acţiuni de atenuare a efectelor în exteriorul amplasamentului, inclusiv răspunsurile la scenarii de accidente majore astfel cum sunt prevăzute în raportul de securitate, şi luând în considerare posibilele efecte domino, inclusiv ale celor cu impact asupra mediului;

f) măsuri pentru punerea la dispoziţia publicului, precum şi a oricăror amplasamente învecinate sau situri care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 9, de informaţii specifice referitoare la accident şi la conduita care ar trebui să fie adoptată;

g) măsuri pentru furnizarea de informaţii către serviciile de urgenţă ale altor state membre, în situaţia în care se produce un accident major cu posibile consecinţe transfrontaliere.

 

ANEXA Nr. 6

 

Elemente de informaţii ce trebuie comunicate publicului conform dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi alin. (2) lit. a)

 

PARTEA 1

Pentru toate amplasamentele care intră sub incidenţa prezentei legi:

1. numele sau denumirea comercială a operatorului şi adresa completă a amplasamentului respectiv;

2. confirmarea faptului că amplasamentul intră sub incidenţa reglementărilor şi/sau a dispoziţiilor administrative de punere în aplicare a prezentei legi şi că notificarea prevăzută la art. 7 alin. (1) sau raportul de securitate prevăzut la art. 10 alin. (1) au fost înaintate autorităţii competente;

3. explicarea, în termeni simpli, a activităţii sau a activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului;

4. denumirile comune sau, în cazul substanţelor periculoase cuprinse în partea 1 a anexei nr. 1, denumirile generice ori categoria generală de periculozitate a substanţelor periculoase relevante din cadrul amplasamentului care ar putea provoca un accident major, indicându-se în termeni simpli principalele lor caracteristici periculoase;

5. informaţii generale cu privire la modalităţile de avertizare a publicului interesat, dacă este necesar; informaţii adecvate cu privire la conduita potrivită în situaţia unui accident major sau indicarea locului în care informaţiile respective pot f accesate electronic;

6. data ultimei vizite efectuate pe amplasament, în conformitate cu art. 20 alin. (5), sau indicarea locului în care informaţiile respective pot fi accesate electronic; informaţii cu privire la locul unde este posibil să se obţină, la cerere, informaţii mai detaliate despre inspecţie şi pianul de inspecţie, sub rezerva dispoziţiilor art. 22;

7. detalii privind sursele de unde se pot obţine mai multe informaţii relevante, sub rezerva cerinţelor de la art. 22.

PARTEA 2

Pentru amplasamentele de nivel superior, în plus faţă de informaţiile menţionate în partea 1 din prezenta anexă:

1. informaţii generale cu privire la natura pericolelor de accident major, inclusiv cu privire la efectele lor potenţiale asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, şi detalii succinte privind principalele tipuri de scenarii de accidente majore şi măsurile de control pentru gestionarea acestora;

2. confirmarea faptului că operatorul are obligaţia de a lua măsuri adecvate în cadrul amplasamentului, în special menţinerea legăturii cu serviciile de intervenţie în caz de urgenţă, pentru a acţiona în situaţia accidentelor majore şi pentru a minimaliza efectele acestora;

3. informaţii corespunzătoare din planul de urgenţă externă elaborat pentru a face faţă oricăror efecte în afara amplasamentului, în urma unui accident. Acestea ar trebui să includă recomandarea de a se urma toate instrucţiunile şi de a se răspunde la toate solicitările din partea serviciilor de intervenţie în caz de urgenţă în timpul unui accident;

4. acolo unde este cazul, se indică dacă amplasamentul se află în apropierea teritoriului unui alt stat membru şi dacă există posibilitatea unui accident major cu efecte transfrontaliere în conformitate cu Convenţia Comisiei Economice a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale.

 

ANEXA Nr. 7

 

Criterii de notificare a unui accident major către Comisia Europeană conform dispoziţiilor art. 18 alin. (1)

 

I. Orice accident major care intră sub incidenţa prevederilor de la pct. 1 sau care are cel puţin una dintre consecinţele descrise la pct. 2-5 din prezenta anexă trebuie notificat Comisiei Europene.

1. Substanţele periculoase implicate:

- orice incendiu sau explozie ori evacuare accidentală a unei substanţe periculoase care implică o cantitate de cel puţin 5% din cantitatea relevantă pentru încadrare stabilită în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3 din partea 2 a anexei nr. 1

2. Vătămarea persoanelor sau daune asupra proprietăţii imobiliare:

a) un deces;

b) rănirea a şase persoane din interiorul amplasamentului şi spitalizarea acestora pentru cel puţin 24 de ore;

c) spitalizarea unei persoane din afara amplasamentului pentru cel puţin 24 de ore;

d) locuinţă(e) din afara amplasamentului deteriorată(e) şi inutilizabilă(e) ca urmare a accidentului;

e) evacuarea sau izolarea unor persoane pentru mai mult de 2 ore (persoane x ore): valoarea trebuie să fie de minimum 500;

f) întreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricităţii, gazului sau telecomunicaţiilor pentru mai mult de 2 ore (persoane x ore): valoarea trebuie să fie de minimum 1.000.

3. Efecte dăunătoare imediate asupra mediului:

a) daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

(i) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologică ori de conservare, protejat prin lege;

(ii) 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzând teren agricol;

b) daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor

de apă curgătoare ori marine:

(i) 10 km sau mai mult dintr-un râu ori canal;

(ii) 1 ha sau mai mult dintr-un lac ori iaz;

(iii) 2 ha sau mai mult dintr-o deltă;

(iv) 2 ha sau mai mult dintr-o zonă de coastă ori din mare,

c) daune semnificative asupra unui acvifer sau asupra apelor subterane: 1 ha sau mai mult.

4. Daune asupra proprietăţii:

a) daune asupra proprietăţii din interiorul amplasamentului: cel puţin 2.000.000 EUR;

b) daune asupra proprietăţii din afara amplasamentului: cel puţin 500.000 EUR.

5. Daune transfrontaliere:

- orice accident major care implică în mod direct o substanţă periculoasă care conduce la efecte în afara teritoriului statului membru respectiv,

II. Accidente sau „evenimente la limita de producere a unui accident” pe care statele membre le consideră ca prezentând un interes tehnic special pentru prevenirea accidentelor majore şi pentru limitarea consecinţelor acestora şi care nu îndeplinesc criteriile cantitative de mai sus ar trebui să fie notificate Comisiei Europene.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 aprilie 2016.

Nr. 405.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind pieţele instrumentelor financiare în ceea ce priveşte anumite date - COM (2016) 56 final

 

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea 13/2008, în vederea elaborării unui raport privind propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind pieţele instrumentelor financiare în ceea ce priveşte anumite date - COM (2016) 56 final.

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI1/260/01.04.2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Directiva 2014/65/UE (Markets in Financial Instruments Directive - MiFID), alături de Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (Markets în Financial Instruments Regulation - MiFIR), a fost adoptată în urma crizei financiare. MiFID şi MiFIR, denumite „MiFID II”, se referă la pieţele de valori mobiliare, la intermediarii de investiţii şi la locurile de tranzacţionare. MiFID II îmbunătăţeşte transparenţa şi supravegherea pieţelor financiare, inclusiv a pieţelor de instrumente financiare derivate, şi abordează chestiunea volatilităţii preţurilor instrumentelor financiare derivate pe mărfuri. Noul cadru îmbunătăţeşte condiţiile de concurenţă în domeniul tranzacţionării şi al compensării instrumentelor financiare. Bazându-se pe normele aflate deja în vigoare, normele MiFID revizuite consolidează, de asemenea, protecţia investitorilor prin introducerea unor cerinţe solide de ordin organizaţional şi în materie de conduită profesională. Scopul proiectului de propunere este de a amâna data de intrare în aplicare a ambelor instrumente care sunt incluse în pachetul MiFID II, ca urmare a dificultăţilor pe care Autoritatea Europeană pentru Valon Mobiliare şi Pieţe („ESMA*), autorităţile naţionale competente („ANC-uri*) şi părţile interesat© le-au întâmpinat în ceea ce priveşte implementarea tehnică. Aceste dificultăţi sunt de o asemenea amploare încât infrastructurile de date esenţiale nu vor fi instituite la timp pentru data de 3 ianuarie 2017. Propunerea se întemeiază pe art. 53 alin. (1) din TFUE. Aceasta vine în completarea propunerii de regulament de amânare a datei de intrare în aplicare a MiFIR.

(2) Propunerea de directivă respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat; În şedinţa din 4 aprilie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 Ut. f) şi art. 30 Ut. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 4 aprilie 2016.

Nr. 51.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind pieţele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piaţă şi a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare în ceea ce priveşte anumite date - COM (2016) 57 final

 

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în vederea elaborării unui raport privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind pieţele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piaţă şi a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare în ceea ce priveşte anumite date - COM (2016) 57 final.

Având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/270 din 1 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul dispune:

(1) Directiva 2014/65/UE (Markets în Financial Instruments Directive - MiFID), alături de Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (Markets în Financial Instruments Regulation - MiFIR) a fost adoptată în urma crizei financiare. MiFID şi MiFIR, denumite „MiFID II”, se referă la pieţele de valori mobiliare, la intermediarii de investiţii şi la locurile de tranzacţionare. Scopul proiectului de propunere este de a amâna data de intrare în aplicare a ambelor instrumente care sunt incluse în pachetul MiFID II ca urmare a dificultăţilor pe care Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe („ESMA*), autorităţile naţionale competente („ANC-uri*) şi părţile interesate le-au întâmpinat în ceea ce priveşte implementarea tehnică. Modificarea datei de aplicabilitate a MiFID II are însă consecinţe în ceea ce priveşte aplicabilitatea altor acte legislative, în special a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (denumit În continuare „MAR*) şi a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 (denumit în continuare „CSDR*). În vederea asigurării securităţii juridice pentru perioada cuprinsă între data prevăzută iniţial pentru intrarea în aplicare şi noua dată de intrare în aplicare este necesar să se clarifice în MAR că, până la noua dată de intrare în aplicare a MiFID II, ar trebui să se utilizeze conceptele şi normele stabilite în MiFID I. MAR se referă, de asemenea, la concepte care vor fi introduse de MiFID II, cum ar fi sistemele organizate de tranzacţionare (denumite în continuare „OTF-uri*), pieţele de creştere pentru întreprinderi mici şi mijlocii, certificatele de emisii sau produsele licitate pe baza acestora. MAR prevede că dispoziţiile sale nu se aplică acestor concepte până la data de intrare în aplicare a MiFID II prevăzută iniţial. Prin urmare, este necesar, de asemenea, să se clarifice în MAR faptul că dispoziţiile care se referă la OTF-uri, la pieţe de creştere pentru IMM-uri, la certificate de emisii sau la produse licitate pe baza acestora nu se aplică până la noua dată de intrare în aplicare a MiFID II. Propunerea se întemeiază pe articolul 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Aceasta vine în completarea propunerii de regulament de amânare a datei de intrare în aplicare a MiFID. Comisia pentru afaceri europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2015, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Propunerea de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 4 aprilie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 Ut. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republic al cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 4 aprilie 2016.

Nr. 52.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri Generarea, tratarea şi transferul transfrontalier de deşeuri periculoase şi de alte deşeuri în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 2010-2012

COM (2015) 660 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/274 din 1 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

a) Transporturile transfrontaliere de deşeuri periculoase şi eliminarea acestora sunt reglementate de Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora din 22 martie 1989, la care Uniunea Europeană este parte.

b) Pentru supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri în interiorul frontierelor sale, UE împreună cu ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi cu alte ţări terţe care sunt părţi la Convenţia de la Basel a creat un sistem de norme de reducere şi control al transporturilor elaborate, inter alia, astfel încât sistemul unional existent pentru supravegherea şi controlul circulaţiei deşeurilor să îndeplinească cerinţele Convenţiei de la Basel. Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri transpune convenţia în dreptul Uniunii.

c) în conformitate cu art. 51 alin. (4) din regulament, o dată la trei ani, Comisia întocmeşte, pe baza rapoartelor transmise de statele membre, un raport privind punerea în aplicare. Acesta este cel de-al patrulea raport şi vizează perioada 2010-2012.

d) în ceea ce priveşte transferurile de deşeuri în exteriorul statelor membre în perioada de raportare 2010-2012, România, alături de Bulgaria, Cipru, Estonia şi Slovacia, a transferat în exterior cele mai mici cantităţi de deşeuri periculoase. În ceea ce priveşte transferurile ilegale de deşeuri în perioada de raportare 2010-2012, România a raportat doar un caz.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 aprilie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 fit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 4 aprilie 2016.

Nr. 53.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu referitor la măsurile luate în urma reuniunii liderilor privind fluxurile de refugiaţi de-a lungul rutei Balcanilor de Vest

COM (2015) 676 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/271 din 1 aprilie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. preocuparea permanentă şi în continuă creştere a statelor membre pentru gestionarea fluxului migrator;

II. importanţa introducerii şi aplicării de către FRONTEX a rapoartelor zilnice privind situaţia pe ruta Balcanilor de Vest;

III. importanţa returnării ca fiind una dintre componentele esenţiale ale unei gestionări eficiente a migraţiei;

IV. aplicarea anticipată a acordului de readmisie UE-Turcia a fost un element esenţial al planului comun de acţiune UE-Turcia;

V. lipsa necesităţii suplimentării locurilor de cazare în România, având în vedere absenţa momentană a presiunii migratorii;

VI. detaşarea în Slovenia a 30 de ofiţeri români de poliţie. Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 aprilie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 4 aprilie 2016.

Nr. 54.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea tarifelor pentru publicarea actelor în Monitorul Oficial al României, părţile I-VII

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 şi 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă tarifele pentru publicarea actelor în Monitorul Oficial al României, părţile I-VII, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Pagina de manuscris a actelor înaintate spre publicare reprezintă 2.000 de semne, inclusiv spaţiile.

(3) Actele înaintate spre publicare în Monitorul Oficial al României, părţile I-VII, vor avea un conţinut lizibil tehnoredactat la un rând şi jumătate, cu corp 12 Times New Roman, fără ştersături sau adăugări nedactilografiate, care fac de neînţeles textul acestora.

(4) Tarifele conţin taxa pe valoarea adăugată.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 aprilie 2016.

Nr. 277.

 

ANEXĂ

 

TARIFE

pentru publicarea actelor în Monitorul Oficial al României, părţile I-VII

 

1. Monitorul Oficial al României, Partea I

 

1.1. Publicare acte

73 lei/pagina de manuscris

 

2. Monitorul Oficial al României, Partea I în limba maghiară

 

2.1. Publicare acte

140 lei/pagina de manuscris

 

3. Monitorul Oficial al României, Partea a II-a

 

3.1. Publicarea actelor prevăzute la art. 6 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările ulterioare

54 lei/pagina de manuscris

 

4. Monitorul Oficial al României, Partea a III-a

 

4.1. Pierderi acte, schimbări nume

21 lei/anunţ

4.2. Acte ale instanţelor judecătoreşti a căror publicare este prevăzută de lege:

- citaţii emise de instanţele judecătoreşti;

- ordonanţa judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, a cambiei şi a biletului la ordin;

- ordonanţa de clasare a comisiei de cercetare a averilor/hotărârea instanţei judecătoreşti rămase definitivă, prin care se constată că provenienţa bunurilor este justificată, respectiv că dobândirea unei cote-părţi din avere sau a anumitor sume determinate nu are caracter justificat;

- alte acte procedurale, a căror publicare este prevăzută de lege.

73 lei/pagina de manuscris

4.3. Hotărâri judecătoreşti, care atestă calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii

73 lei/pagina de manuscris

4.4. Concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în învăţământul superior şi a posturilor vacante de funcţionari publici, precum şi alte concursuri prevăzute de lege

73 lei/pagina de manuscris

4.5. Acte a căror publicare este prevăzută de lege:

- raportul periodic de activitate al autorităţilor/instituţiilor publice;

- raportul Consiliului Superior al Magistraturii şi raportul privind starea justiţiei;

- declaraţii de avere şi interese, potrivit legii;

- bilanţuri de ocupare a forţei de muncă pe judeţe şi la nivel naţional;

- alte acte a căror publicare este prevăzută de lege.

 

62 lei/pagina de manuscris

 

5. Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a

 

5.1. Publicarea integrală sau în extras a rezoluţiilor directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunale/persoanei desemnate, privind autorizarea/respingerea constituirii societăţilor şi înmatriculării acestora, precum şi publicarea încheierilor de rectificare, în extras

31,5 lei/pagina de manuscris

5.2. Publicarea celorlalte acte prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

104 lei/pagina de manuscris

5.3. Publicarea altor acte prevăzute de lege

 

104 lei/pagina de manuscris

 

6. Monitorul Oficial al României, Partea a V-a

 

6.1. Publicarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi de ramură, a convenţiilor şi recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a altor acte stabilite prin dispoziţii legale

 

104 lei/pagina de manuscris

 

7. Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a

 

7.1. Publicarea anunţurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare

57 lei/pagina de manuscris

7.2. Publicarea anunţurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007

57 lei/pagina de manuscris

7.3. Publicarea altor acte prevăzute de lege

 

57 lei/pagina de manuscris

 

8. Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a

 

8.1. Publicarea rezoluţiilor directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunale/persoanei desemnate, privind înmatricularea societăţii cooperative

31,5 lei/pagina de manuscris

8.2. Publicarea celorlalte acte prevăzute de Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată

104 lei/pagina de manuscris

8.3. Publicarea altor acte prevăzute de lege

104 lei/pagina de manuscris

 

NOTĂ:

Tarifele conţin TVA.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, instituţie publică finanţată din venituri proprii, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevăzut în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

Art. 3. - Lunar, Administraţia Naţională „Apele Române” va întocmi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aferentă lunii precedente, pe care o va depune la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor până la data de 10 a lunii curente, urmând ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să o transmită până la data de 15 a lunii curente Ministerului Finanţelor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 aprilie 2016.

Nr. 278.

 

ANEXA Nr. 1

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

Sector 01- Bugetul de Stat

 

 

 

 

- mit lei -

Cap. Sub. Parag.

Titlu Art. Al

Denumire indicator

PROGRAM PROPUS 2016

 

1

2

4

 

 

TOTAL VENITURI

1.070.341

 

 

I. VENITURI CURENTE

954.443

 

 

CI VENITURI DIN PROPRIETATE

161

31 10

 

Venituri din dobânzi

161

31 10 03

 

Alte venituri din dobânzi

161

 

 

C2 VÂNZĂRI DE BUNURI SI SERVICII

954.282

33 10

 

Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi

940,782

33 10 08

 

Venituri din prestări de servicii

940.782

35 10

 

Amenzi, penalităţi şi confiscări

5.500

35 10 50

 

Alte amenzi, penalităţi şi confiscări

5.500

36 10

 

Diverse venituri

8.000

36 10 50

 

Alte venituri, din care:

8.000

 

 

Prestări servicii pentru finanţarea acţiunilor în domeniul apelor (Hidrologie)

7.000

 

 

Veniturile comisiilor teritoriale privind siguranţa barajelor

1.000

 

 

IV. SUBVENŢII

115.898

42 10

 

Subvenţii de la bugetul de stat

103.579

42 10 38

 

Subvenţii de la bugetul de stat pentru instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii

60.718

 

 

Transferuri curente pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor (stoc de apărare)

1.000

 

 

Credite externe pentru investiţii (BDCE V)

5.000

 

 

Alocaţii bugetare pentru investiţii

54.218

 

 

Construcţii

53.891

 

 

Alte active fixe

327

 

 

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

500

42 10 39

 

Subvenţii de la bugetul de stat către instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii pentru proiecte finanţate din FEN postaderare

42.861

45 10

 

Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plaţilor efectuate şi prefinanţări

12.147

45 10 08

 

Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat

2.186

45 10 08 03

 

Prefinanţare

2.186

45 10 15

 

Programe comunitare finalitate în perioada 2007-2013

9.537

45 10 15 01

 

Sume primite în contul plaţilor efectuate în anul curent

2.562

45 10 15 02

 

Sume primite în contul plaţilor efectuate în anii anteriori

6.924

45 10 15 03

 

Prefinanţare

51

45 10 16

 

Alte facilitaţi şi instrumente postaderare (FSUE)

424

45 10 16 01

 

Sume primite în contul plaţilor efectuate în anul curent

424

4810

 

Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plaţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020

172

 

48 10 16

 

Alte facilitaţi şi instrumente postaderare

172

 

48 10 16 03

 

Prefinanţare

172

 

70 04 00

 

TOTAL CHELTUIELI

1.424.341

 

7004 00

01

CHELTUIELI CURENTE

1.038.028

 

70 04 00

10

CHELTUIELI DE PERSONAL

458.197

 

70 04 00

20

BUNURI SI SERVICH

525.182

 

70 04 00

30

DOBÂNZI

6

 

70 04 00

56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

49.432

 

70 04 00

58

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

211

 

 

65

CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANŢARE RAMBURSABILA

5.000

 

70 04 00

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

386.313

 

70 04 00

 

TOTAL CHELTUIELI (1+11+111)

1.424.341

 

70 04 00

 

I. CHELTUIELI DIN SURSE PROPRII

1.320.338

 

70 04 00

70 10

Cap. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publica

1.320.338

 

70 04 00

01

CHELTUIELI CURENTE

988.243

 

70 04 00

10

CHELTUIELI DE PERSONAL

458.197

 

70 04 00

10 01

Cheltuieli salariale în bani

355.132

 

70 04 00

10 01 01

Salarii de baza

341.752

 

70 04 00

10 01 06

Alte sporuri

5.651

 

70 04 00

10 01 12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unitarii

1.192

 

70 04 00

10 01 13

Indemnizaţii de delegare

2.281

 

70 04 00

1001 14

Indemnizaţii de detaşare

374

 

70 04 00

10 01 30

Alte drepturi salariale în bani

3.882

 

70 04 00

10 02

Cheltuieli salariale în natura

22.933

 

70 04 00

10 02 01

Tichete de masa

22.933

 

70 04 00

10 03

Contribuţii

80.132

 

70 04 00

1003 01

Contribuţii de asigurări sociale de stat

56,111

 

70 04 00

10 03 02

Contribuţii pentru asigurări de şomaj

1.775

 

70 04 00

10 03 03

Contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate

18.467

 

70 04 00

10 03 04

Contribuţii pentru asigurări de accidente de munca şi boli profesionale

760

 

70 04 00

10 03 06

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

3.019

 

70 04 00

20

BUNURI SI SERVICII

523.682

 

70 04 00

20 01

Bunuri şi servicii

229.800

 

70 04 00

2001 01

Furnituri de birou

3.214

 

70 04 00

20 01 02

Materiale pentru curăţenie

671

 

70 04 00

20 01 03

încălzit, iluminat şi forţa motrica

15.040

 

70 04 00

20 01 04

Apa. canal şi salubritate

1.375

 

70 04 00

20 01 05

Carburanţi şi lubrifianţi

30.871

 

70 04 00

20 01 06

Piese de schimb

18.238

 

 

70 04 00

20 0107

Transport

994

70 04 00

20 01 08

Posta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

6.221

70 04 00

20 0109

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

128.845

70 04 00

20 01 30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

24.331

70 04 00

20 02 00

Reparaţii curente

23.617

70 04 00

20 03

Hrana

786

70 0400

20 03 01

Hrana pentru oameni

786

70 04 00

20 04

Medicamente şi materiale sanitare

1.763

70 0400

200401

Medicamente

38

70 0400

200402

Materiale sanitare

118

70 0400

200403

Reactivi

1.603

70 0400

200404

Dezinfectanţi

4

70 04 00

20 05

Bunuri de natura obiectelor de inventar

13.511

70 0400

2005 01

Uniforme şi echipament

1.954

70 0400

20 05 03

Lenjerie şi accesorii de pat

91

70 0400

2005 30

Alte obiecte de inventar

11.466

70 04 00

20 06

Deplasări, detaşări, transferări

4.847

70 0400

2006 01

Deplasări interne, detaşări, transferări

4.273

70 0400

2006 02

Deplasări în străinătate

574

70 04 00

20 09 00

Materiale de laborator

1.984

70 04 00

2011 00

Cârti, publicaţii şi materiale documentare

512

70 04 00

20 12 00

Consultanta şi expertiza

2.245

70 04 00

20 13 00

Pregătire profesionala

3.851

70 04 00

20 14 00

Protecţia muncii

1.377

70 04 00

20 16 00

Studii şi cercetări

17.460

70 04 00

20 22 00

Finanţarea acţiunilor din domeniul apelor

12.372

70 04 00

20 23 00

Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor

6.906

70 04 00

20 24

Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor

48

70 04 00

20 24 02

Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne

48

70 04 00

20 25 00

Cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale

2.031

70 04 00

20 30

Alte cheltuieli

200.572

70 04 00

20 30 01

Reclama şi publicitate

1.011

70 04 00

20 30 02

Protocol şi reprezentare

1.334

70 04 00

20 30 03

Prime de asigurare non-viata

3.122

70 04 00

20 30 04

Chirii

2.788

70 04 00

20 30 09

Executarea silita a creanţelor bugetare

52

70 04 00

20 30 30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

192.265

70 04 00

30

DOBÂNZI

6

70 04 00

30 03

Alte dobânzi

6

70 04 00

30 03 05

Dobânzi la operaţiunile de leasing

6

70 04 00

56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN1 POSTADERARF.

6.147

70 04 00

56 03

Programe din fondul de coeziune (FC)

2.900

70 04 00

56 03 01

Finanţare naţionala

113

70 04 00

56 03 02

Finanţare externa nerambursabila

2.602

70 04 00

56 03 03

Cheltuieli neeligibile

185

70 04 00

56 08

Programe Instrument European de Vecinătate şi Parteneriat ENPI

2.429

70 04 00

56 08 01

Finanţare naţionala

243

70 04 00

56 08 02

Finanţare externa nerambursabila

2.186

70 04 00

56 17

MECANISMUL FINANCIAR SEE

818

70 0400

56 17 03

Cheltuieli neeligibile

818

70 04 00

58

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

211

70 04 00

5816

Alte facilitaţi şi instrumente postaderare

211

70 04 00

58 16 02

Finanţare Externa Nerambursabila

172

70 04 00

58 16 03

Cheltuieli neeligibile

39

70 04 00

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

332.095

70 04 00

71

Active nefinanciare

332.095

70 04 00

7101

Active fixe

332.095

70 04 00

71 01 01

Construcţii

179.768

70 04 00

71 0102

Maşini, echipamente şi mijloace de transport

136.310

70 04 00

71 01 03

Mobilier, aparatura birotica şi alte active corporale

6.039

70 04 00

71 01 30

Alte active fixe

9.978

70 04 00

 

H. CHELTUIELI DIN BUGETUL DE STAT, total din care:

103.579

70 04 00

7010

Cap. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publica

102.579

70 04 00

01

CHELTUIELI CURENTE

48.361

70 04 00

20

BUNURI SI SERVICH

500

70 04 00

20 30

Alte cheltuieli

500

70 04 00

20 30 30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

500

70 04 00

56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

42.861

70 04 00

56 03

Programe din fondul de coeziune (FC)

42.861

70 04 00

56 03 03

Cheltuieli neeligibile

42.861

70 04 00

65

CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANŢARE RAMBURSABILA

5.000

70 04 00

65 01

Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabila (BDCE V)

5.000

70 04 00

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

54.218

70 04 00

71

Active nefinanciare

54.218

70 04 00

71 01

Active fixe

54.218

70 04 00

71 01 01

Construcţii

53.891

70 04 00

71 01 30

Alte active fixe

327

80 01 30

80 10

Cap. Acţiuni generale economice, comerciale şi de munca

1.000

80 01 30

01

CHELTUIELI CURENTE

1.000

80 01 30

20

BUNURI SI SERVICII

1.000

80 01 30

20 23 00

Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor

1.000

70 04 00

 

III. CHELTUIELI DIN ALTE SURSE

424

70 04 00

70 10

Cap. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publica

424

70 04 00

01

CHELTUIELI CURENTE

424

70 04 00

56

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

424

70 04 00

56 16

Alte facilitaţi şi instrumente postaderare (FSUE)

424

70 04 00

56 16 02

Finanţare externa nerambursabila

424

70 04 00

99 10

Deficit*)

-354.000

 

*) Deficitul va fi acoperit din excedentul anilor anteriori

Excedent an 2015: 22,146 mii lei

Excedent an 2014: 331.854 mii lei

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI

pe anul 2016

(sume alocate din fonduri externe nerambursabile)

 

 

 

- mit lei -

Cod

Denumire indicator

BVC2016

1

2

3

 

TOTAL VENITURI

1.526

 

L VENITURI CURENTE

0

 

IV. SUBVENŢII

1.526

42 08

Subvenţii de la bugetul de stat

628

42 08 60

Cofinanţare publica acordata în cadrul mecanismului financiar SEE

628

45 08

Sume primite de la UE - alţi donatori în contul plaţilor efectuate şi prefinanţări

898

45 08 17 03

Prefinanţarea mecanismului financiar SEE

898

 

TOTAL CHELTUIELI

4.293

01

CHELTUIELI CURENTE

4.293

56

Proiecte cu finanţare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) Postaderare

4.293

 

TOTAL CHELTUIELI

4.293

 

CHELTUIELI DIN ALTE SURSE

4.293

70 08

Cap. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publica

4.293

01

CHELTUIELI CURENTE

4.293

56

Proiecte eu finanţare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) Postaderare

4.293

56 17

Mecanismul Financiar SEE

4.293

56 17 01

Finanţare Naţionala

644

56 17 02

Finanţare Externa Nerambursabila

3.649

99 08

Deficit

-2.767

 

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Dragoş-Nicolae Pîslaru din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dragoş-Nicolae Pîslaru se eliberează din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 18 aprilie 2016.

Nr. 136.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.